Dimineaţa, ianuarie 1929 (Anul 25, nr. 7925-7951)

1929-01-04 / nr. 7925

Vineri 4 Ianuarie 1929 SERBAREA ANULUI NOUCURIOZITĂŢI din lumea largă nu disperat de nesuccesele sale a ■ firea faţă de acest atac, ci a chemat devenit agresiv în plină stradă şi I în ajutor un coleg de gen masculin cerut ca o supremă favoare să fie­­ care l-a arestat pe îndrăzneţul flo­­arestat de îngerul păzitor. I rar. Judecătorul l-a amendat la o D-na Browning nu s’a pierdut cu­­ amendă de cinci shilingi. LA PATRIARHIE Cuvântarea primului ministru.­Răspun­­sul prinţului regent Nicolae Anul nou a fost serbat In Capi­,­tată prin oficierea unui tedeum la patriarhie după care a urmat o re­cepţie in prezenţa membrilor fami­­liei regale, ai regenţei, membrilor guvernului şi înalţilor demnitari ci­vili şi militari. , ASISTENTA Cu mult înainte de sosirea corte­giului regal la patriarhie au venit d-nii: prim ministru Iuliu Maniu, miniştri: Al. Vaida-Voevod, Gh. Mi­­ronescu, prof. Costăchescu, general Cihoski, Mihai Popovici, Virgil Mad­­gearu, Pan­ Halipa, Voicu Niţescu, Sauciuc Săveanu, Aurel Vlad, Sever Dan, prof. I. Răducanu şi Sever Bo­­cu, D. R. Ioaniţescu, Ed. Mirto, I. Lugoşianu şi Potârcă, subsecretari de stat, Şt. Ciceo Pop, preşedintele Camerei, prof. Traian Bratu, preşe­dintele Senatului, Oscar Niculescu, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie, Bossie, secretarul general al înaltei regenţe, Stancu Brădiş­teanu, I. Banciu, general Popescu D. şi Tudor Marinescu, secretari ge­nerali de tr­imetere. Din partea Casei regale se aflau­­d-nii: C. Hiott, ministrul Casei re­gale, general Condeescu şeful casei regale militare, general Atanasescu coi Iacobici, lt-col. Svidenek şi Ma­nolescu, comandor Făiş, adjutanţi regali, col. Drossu, directorul reşe­dinţelor regale, N. Butculescu, apoi doamnele de onoare Procopiu, Poe­­naru, Simona Lahovari şi Adela Cant­emir. D-nii generali Prezan, Paul Ange­­lescu Rudeanu, Petala, Mircescu, Samsonovici, Panaitescu, Dragu, Constantinescu, amirali Scodrea și Niculescu-Rizea, generali Gorski, Dumitrescu, Toma, Jujescu, Stân­­gaciu, Miciora, Eliad, Filip, Dumi­­triu N., dr. Papiu, dr. Butoianu, Ráz­van, Palada, Paltineanu, Martac, Lăzărescu, Seinescu, Negreanu, Ră­­dulescu Gh., Ioanid, Rasoviceanu, colonei Bolintineanu, Partenie, Aurel Iliescu, Carapancea,­ etc Apoi d-nii: Romulus Voinescu, preşedintele consiliului superior ad­ministrativ, Elie Radu, preşedintele consiliului technic superior, Gane, preşedintele consiliului superior le­gislativ, Cernescu, procuror general, Codin Ştefănescu, prim procuror, dr. Gheorghian, primarul Capitalei, Stan Emanuel, directorul general al Siguranţei, Stârcea, primul preşe­dinte al trib. Ilfov, D. Vldimirescu, V. Parizianu, Costescu şi Paul Do­­brescu, inspectori generali de sigu­ranţă, etc. In curtea patriarhiei se afla Înşi­ruită o companie de onoare cu mu­zică şi drapel din reg. 6 infanterie. SOSIREA CORTEGIULUI REGAL Cortegiul regal a pornit de la pa­latul din calea Victoriei şi a sosit la patriarhie la ora 11 a. m. în ordi­nea următoare: trăsura cu d. general Nicoleanu, pr­ele­ctul poliţiei Capitalei, un esca­­dron din reg. de escortă regală, tră­sura­­ la Daumont cu principele regent Nicolae şi principesa mamă Elena, trăsura cu principesa Ileana, însoţită de marea doamnă de onoa­re Mavrodi, trăsura cu regenţii, pa­triarhul Miroil Cristea şi d. Gh. Buzdugan, după care un escadron din escorta regală încheia cortegiul. La coborâre membrii familiei re­gale şi regenţii au fost întâmpinaţi de membrii guvernului in frunte cu d. prim ministru Iuliu Maniu. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat­­de arhiereul Platon Ciossu, înconju­rat de clerul patriarhiei. După oficierea serviciului divin întreaga asistenţă a trecut în prid­vorul bisericii, principele regent Nicolae, urmat de ofiţerii generali, a trecut în revistă compania de o­noare. RECEPŢIA După defilarea trupei membrii­­familiei regale, regenţii şi întreaga asistenţă au trecut în palatul pa­triarhiei. In sala de recepţie d. prim mini­stru Maniu a luat cuvântul şi a rostit următoarea cuvântare-DISCURSUL D-LUI PRIM-MINI­­STRU IULIU MANIU Alteţă Regală, înalţi Regenţi, Valurile frământărilor vieţii pu­blice n'au putut niciodată ascunde ţintele mari ale naţiunii noastre, nici n'au putut să întunece institu­ţiile de stat cari constitue in mod permanent condiţiile fundamentale de existenţă ale statului nostru. Câte pasiuni puternice, chiar fur­tunoase, uneori n'au fost puse în mişcare de emulaţiunea noastră şi de străduinţele poate nu totdeauna in­tru toate justificate ale diverselor curente, cu toate acestea liniile mari de directive principale au rămas în trecutul neamului românesc totdea­una aceleaşi. In deosebi de când soarta bună a neamului românesc l-a împreunat cu glorioasa noastră dinastie, devenită în scurtă vreme cu totul naţională, el nu a lăsat nici o clipă din vedere scopurile mari de urmărit ci a rămas strâns unii împrejurul Ei, văzând, stimând şi iubind în Ea cea mai strălucită în­truchipare a unității naţionale şi a năzuinţei de neîntreruptă desvoltare şi înălţare. Pilda trecutului trăeşte vie nu numai în sufletul sfetnicilor în mâ­na cărora aţi depus guvernarea ţării ci şi în a întregului popor ro­mânesc, care cu neclintită credinţă e hotărât a sluji interesele perma­nente ale ţării şi glorioasei ei Di­nastii. Rog Alteţele Voastre şi înalta Regenţă să fie sigure de nestrămu­tatul nostru devotament şi să pri­mească după terminarea unui an de grele încercări cele mai bune urări pentru Anul Nou ce vine şi dorinţa ca truda depusă in serviciul ţării condusă de înalta înţelepciune să îmbogăţească patrimoniul naţional, să facă din rodul activităţii plină de griji şi oboseli a înaltei Regenţe o in veci strălucitoare treaptă în calea de înălţare a neamului nostru între cele mai puternice naţiuni ale lumei civilizate şi o puternică teme­lie a domniei Regelui Mihai I. Să trăiască M. S. Regele Mihai, M. S. Regina Maria, A. V. Regale şi în­noita Regenţă. RĂSPUNSUL PRINCIPELUI REGENT NICOLAE Domnule Preşedinte, Domnilor miniştri, In numele regelui, al familiei mele şi al înaltei regenţe vă mulţu­mesc pentru călduroasele cuvinte ce aţi rostit şi nădăjduesc că în a­­nul ce vine toţi strâns uniţi în ju­rul nostru, să putem păşi mai de­parte ca ţara noastră să prospere şi să ajungă la locul unde trebue să ajungă. Ca aceşti câţiva ani in cari ni s'au încredinţat nouă regenţilor trebu­rile statului să fie ani de cari si fim mândri şi să putem da regelui Mihai ţara înflorită şi pusă pe te­­me in­ solide, ca orice greutăţi să n’o poată zdruncina. Vă zic d-voastră cum ne-aţi zis şi nouă: „La Mulţi Ani” . S-a servit apoi şampanie, iar mem­brii familiei regale şi ai regenţei au făcut cerc cu cei prezenţi. La orele 12 a. m. recepţia a luat sfârşit, cortegiul regal înapoindu-se în aceiaşi ordine la palat. Rep. * D. IULIU MANIU PRINŢUL REGENT NICOLAE LUNI, 31 Dec. a­br., la ora 6 d. a„ a avut loc la sediul societăţii. „Steaua României“ din Bucureşti, Bulev. Eli­­sabeta No. 10, tragerea de amortizare a poliţelor de asigu­­rare ce acordăm abonaţilor noştri. La această tragere la sorţi au luat parte numai abo­naţii ziarului nostru „Dimineaţa“ D. Teodor Părău-Tofan din Com. Straşini (Jud. Lăpuşna) a câştigat suma de Lei 20.000 cu poliţa de asigurare No. 104.040 abonat la ziarul nostru „Dimineaţa“ cu chitanţa No. 51.103. Toţi abonaţii noştri primesc gratuit câte o aseme­nea poliţă de asigurare, iau parte la una din trageri fără să mai îndeplinească vre­o formalitate şi dacă doresc să participe şi la celelalte trageri lunare, se vor adresa So­cietăţii „STEAUA ROMÂNIEI“ din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta No. 10. Pentru statuia lui Eminescu lista de subscripţie a ziarelor „Adeverul” şi „Dimineaţa“ Suma din urmă : Lei 520.665 P. G. Morega, colecta in­ginerilor şi funcţionarilor soc. „Unirea“, schela „Orion“, Ţintea, jud. Prahova . . . 1350 (Ing. E. Rovitz, şeful sche­lei, 200 lei; ing. Leon Berzon, M. I. I. Van der Voort, ac­­tor tehnic, E. Foltzer, func­ţionar, şi O. Daniels, func­ţionar, câte 100 lei; St. Şte­fănescu, funcţionar, 80 lei; ing. G. Wailbluth, O. Well­­mann, ad­tor, şi I. Paucker, casier, câte 60 lei; P. Gh. Morega, funcţionar, ing. Bo­ris Berzon, ing. N­. Rosemann ing. R. Purves, N. Nicolau şi Elissa Popescu, funcţionari, câte 50 lei; ing. P. Herşco­­vici, AL Gentoiu, Gh. Gheor­­ghiu, A. Comnoiu, V. Proco­­povici, funcţionari, I. I. Flo­­rescu, şef, ocol. minier, V. Steriu, maestru sondor şef, E. Siroila, maestru mecanic şef, şi Mih. Rădulescu, şeful atelierelor, câte 20 lei). Nic. Petmezi, notarul com. Buştenari, Prahova, colectă 440 (Jan Ghenghea 100 lei; Ion Ştefănescu şi Gh. Iordăches­­cu câte 50; A. Zuckermann, Const. Păsculescu, Th. Fini­chiu, Stelian Rădulescu, câte 40; Nicolae Petmezi, Andrei Cador, I. Măntescu, Const. D. Toncu, câte 20 lei). Mircea M. Iliescu, R.­Sărat 5 Total II 522.460 Propuneri: D. Tiberiu Crudu, directorul şcolii normale din Botoşani pro­pune: Din banii strânşi în plus pentru sta­tuia lui Mihail Eminescu pe listele dv. de subscripţie, ne permitem a propune ca măcar o parte să se dea pentru reclădirea casei poetului din Ipoteşti, dărâmată anii trecuţi. Noi, botoşănenii, am adunat un fond de aproape 100.000 lei. Dacă am mai avea încă 200.000 lei, credem că am putea reface casa aşa cum a fost, înfiinţându-se în ea un mic muzeu cu bibliotecă sau chiar o şcoală primară. Tiberiu Crudu Directorul şcolii normale din Botoşani Citiţi „Dimineaţa Copiilor“ PfWUW Eimt Copiii admirând pomul de Crăciun Privilegii pentru morţi Rămăşiţele pământeşti ale lui Victor Hugo, au fost depuse, după cum se ştie, în cripta Pantheonului din Paris. încă acum 18 ani s-a născut o discuţie şi prietenii şi ad­miratorii decedatului poet au cerut ca sicriul lui Victor Hugo să fie scos din cripta întunecoasă şi să fie aşe­zat în sala Pantheonului. Acum câtva timp o nepoată a lui Victor Hugo, Jeanne Hugo, azi d-na Negroponte, a crezut de cuviinţă să protesteze că sicriul lui Victor Hugo a fost plasat in criptă, cerând să i se schimbe locul, pe motiv că bunicul ei nu poate să rămâie în aceiaşi criptă cu Emile Zola. Se ştie că între cei doi mari scrii­tori ai Franţei a urmat, pe când erau în viaţă, o polemică acerbă, care nu avea de loc un caracter personal şi care privea chestiunea pur literară: romantism sau natura­lism? In legătură cu acest atac postum împotriva prestigiului lui Zola, moş­tenitorii acestuia au adresat un pro­­test formal ministrului de instrucţie contra oricărei încercări de a face o deosebire intre iluştrii morţi ai naţiunei franceze, mişte ca un saltar de masă. Winter pleacă de la ideia că în străzile a­ntlipane, sunt case înalte, soarele nu mai poate pătrunde până la lo­cuinţă. In consecinţă este este ne­cesar ca aceste locuinţe să poată fi mişcate până în bătaia razelor de soare. Inginerul a şi construit un plan prin care dovedeşte că fiecare lo­cuinţă poate fi trasă afară din fron­tul casei, cum se trage un saltar dintr-o masă; pentru aceasta ajunge să se apese pe un buton electric pentru aerisirea locuinţelor va tre­bui să se găsească un nou sistem. Ideia e originală şi poate chiar practică, dar ce o să spuie trecătorii pe strad, când va dispare cu totul cerul şi soarele din cauza acei saltare trase peste capul trecători­lor, transformând etajele de jos și străzile într'un tunel. O statistică interesantă Statistica oficială engleză pentru anul 1927 conţine câteva date re­marcabile. In acest an aproape 100 de bărbaţi în vârstă de mai bine de 80 de ani s’au însurat. Unul din a­­ceşti unchiaşi­ tineri a atins fru­moasa vârstă de 90 de ani. Numai 4 din aceşti curagioşi s'au prezentat pentru întâia oară în faţa altarului, toţi ceilalţi au mai fost odată Însu­raţi în viaţa lor, fiind văduvi sau divorţaţi. Dintre femeile cari au acceptat să contracteze o căsătorie cu un­­chiaşii, nu se găsesc decât 10 fe­mei în vârstă de 80 de ani, şi prin­tre ele sunt chiar două fecioare. Toate celelalte femei sunt mult mai tinere decât soţii lor... Se ştie că femeile sunt în­totdeauna mai ti­nere. Locuința în saltar Inginerul american Lewis Writer a conceput planul de a construi o casă sgârie-nori cu etaje care să se 90 milioane de papír O revistă de specialitate evalu­­ază că fabricaţiunea de păpuşi în ţările principale, Germania, Ceh­os­lovacia şi America, a produs în cursul anului trecut 90 de milioane exemplare. Revista remarcă că păpuşile ţin să se modernizeze cu totul, căci în cursul acestui an cele mai multe au fost îmbrăcate în haine la modă, luând o înfăţişare modernă. Inte­resant mai e că America a fabricat in cea mai bună parte păpuşi brune. Moartea lui Maurice Bernhard Singer ,­ fiu al renumitei artiste franceze Sarah Bernhard, Maurice Bernhard, directorul teatrului care poartă numele mamei sale, a încetat din viață la Paris. Frumoasa poliţistă într'un cartier din Londra îşi face serviciul de poliţist o doamnă cu numele de Browning care este soţia unui poliţist. Un florar din acest cartier s'a îndrăgostit de pă­­zitoarea ordinei, dar toate insisten­ţele lui de a fi ascultat au rămas zadarnice. Acum câteva zile, flora­ vagmna 3-a mm Pe marginea unui abecedar Chestiunea ridicată de noi rela­tivă la limba abecedarelor a stâr­nit un extraordinar interes, mai a- Ies printre învăţători, ceea ce re­zultă şi din marele număr de răs­punsuri ce am primit. Credem că chestiunea a fost sufi­cient lămurită, aşa că ne-am hotă­rî­ s’o închidem. Vom publica deci, de acum înainte, numai resum­atele răspunsurilor primite până acuma. UN AREGEPAR AL ACA­DEMIEI Aproape unanimitatea colabora­torilor acestei rubrici au cerut să e­­xiste o singură limbă. Pentru acea­sta însă trebue ca Acad­mia Ro­mână să stabilească precis care ex­­presiune este cea adevărat româ­nească. De pildă româneşte se zice varză şi nu curechi, cartofi şi nu barabule, deşi expresiunile din ur­mă poate au o mai bună explicaţie de origină ca cele dintâi. In schimb, expresiunea moldove­nească cortel trebuie adoptată, de­oarece acest cort mic ne apără de intemperii, pe când umbrela ne ţine umbră. Dealtfel şi francezii au două cuvinte pentru acest obiect. Nu am pretenţia ca un dialect să încalece pe celălalt. Dar este datoria Academiei să stipuleze drept adevărat românea­scă una din expresiunile dialectale N. Uscatu. ABECEDARUL CASEI ŞCOALELOR Am urmărit cu o deosebită aten­ţie rubrica deschisă de ziarul „Di­mineaţa”: „Pe marginea unui abe­cedar". Nu am fost învăţător decât în ju­deţul Dolj, dar am avut ocazie să stau­ de vorbă cu colegii mei din­ alte colţuri ale ţării şi totdeauna mă interesam de felul cum se înţeleg ei cu elevii din regiunile cu provincia­­lisme Socot că numai Casa Şcoalelor ne-ar putea da adevăratul abecedar pentru unitatea limbei naţionale. Va fi greu de aplicat acel abecedar, dar nu imposibil. Timpul de apli­care al programei ar trebui să fie de doi ani. Numai un asemenea abecedar, în­tocmit de specialişti cunoscători ai cuvintelor pur româneşti, va rezolvi problema unificării limbii. G. Muscalagiu învăţător, Marta-Dolj ALTE PROBLEME DI­DACTICE Ca toţi învăţătorii, am urmărit şi eu dezbaterile în jurul abeceda­rului. S’au adus atâtea argumente pentru respectarea unităţii limbii didactice, încât nu mai stăruesc. Dar vreau să arăt că afară de abe­cedar mai sunt de rezolvat o mul­­ţime de alte probleme didactice. Acum e vremea să rugăm pe cea mai răspândită şi mai puternică gazetă. .Dimineaţa’ să ne dea şi nouă învăţătorilor un locuşor, unde să ne putem spune cuvântul Menţionez deocamdată câteva pro-­ bleme grave didactice: lipsă de localuri pentru şcoli, lipsă de ma­terial didactic: vacanţele nu sunt practice adică nu sunt în armonia cu mediul: la oraş trebue într’un fel şi la sate altfel, etc. Iată atâtea probleme care aşteap­tă rezolvire. L L HAGIU, învăţător Tighina 0 VIZITA la kerenski Fostul premier rus contra legendei Anastasia.*Kerenski continuă a prezice prăbușirea regimului bolşevist PARIS.—Publicista Elisabeth Jan ■dein a vizitat zilele acestea pe fo­stul prim-ministru rus Kerenski, in localul redacţiei din Paris a ziaru­lui emigranţilor „Dni”. Kerenski a făcut interlocutoarei sale diferite declaraţiuni de ordin politic. Vorbind, între altele, de problema marei ducese Anastasia care, după cum pretind unii, ar fi scăpat de la masacrul familiei ţariste, Kerenski a declarat categoric următoarele : „Consider ca exclus, ca cineva din familia ţarului să fi rămas în viaţă Am citit cu atenţie procesele-verba­­le ale anchetei, şi pentru mine nu rămâne nici o îndoială, e­i toţi au fost ucişi şi arşi". In afară de activitatea sa ziaristi­că la ziarul „Dnn", care a fost tot­deauna limitată la un anume cerc, se ştie că Kerenski a păstrat multă vreme tăcere asupra experienţelor şi întâmplărilor vieţii sale Abia cu prilejul vizitei sale de anul trecut în America, el s’a hotărît să-şi publice memoriile, cari au apărut mai întâi la New-York şi de atunci şi in tra­ducere germană, la editorul Reiss­­ner din Dresda, precum şi în tradu­cere franceză, la editorul Payot Kerenski răspunde cu energie în mod negativ la întrebarea dacă vre­mea scursă între scrierea memorii­lor — un an şi jumătate — în care s’au petrecut în Rusia schimbări politice interne atât de importante, au modificat ceva din con­cepţiunile sau aprecierile sale. „N’am nimic de ar­ăugat şi nici de modificat", a spus Kerenski. „Păre­rea mea de atunci este valabilă şi astăzi. Nu sunt profet ca Rasputin, dar ştiu că prăbuşirea va veni şi la aceasta stă speranţa şi viitorul no­stru“. Târgul de sorcove Ştiri artistice Astăzi, Joi 3 Ianuarie, Tănase cu asam­blul său va da o reprezenta­ţie la Arad cu admirabila revistă intre ciocan şi nicovală“ de A. de fîerz şi N. Vlădoianu. In afară de directorul companiei, d. Tănase, care are câteva superbe creaţii, a­­par protagoniştii in frunte cu d-rele Natalița Pavelescu, Lizica Petres­­cu, Violeta Ionescu, d-nii Giugariu, Codruţ, Milian, Giovanni, etc., pre­cum și d-na Marilena Bodescu-Vifi­­doianu. Mare epidemie de gripă in Germania BERLIN, fRador). — In toată Ger­mania bântuie mare epidemia de ■rină, formă ușoară. Toate sanato­­iile din Berlin, precum și spitalele s unt peste măsură de aglomerate da al­aul. Nu este nici un caz mortal. Programul naval al Franţei — Telegramă particulară — PARIS, 2. — D. Leygues, minis­trul marinei, a primit aseară perso­nalul ministerului său pentru ziua de Anul Nou şi a declarat cu acest prilej că la 1 Ianuarie 1927 marina de război franceză avea 12 vase de război construite după război. La 1 Ianuarie 1928 numărul acestor vase sporise la 37, iar la 1 Ianuarie 1929, la 50. In jurul afacerii „Gazette du Franc” PARIS, 2. (Rad­or). — Bancherul Amară a scris d-lui Glard, judecă­torul de instrucţie, care cercetează afacerea „Gazette du Franc“, că ar avea să-i facă unele revelaţiuni. A­ dus imediat la cabinetul de instruc­ţie, Amară a fost interogat timp da trei sferturi de oră, dar nouile sale destăinuiri se referă namai la unele puncte de amănunt, lipsite de in­teres.

Next