Dimineaţa, martie 1929 (Anul 25, nr. 7980-8010)
1929-03-01 / nr. 7980
Anul XXV.— No. 7980 GRAND-ROTEl BUCUREȘTI-» PL» CENTRU RENOVAT tt STIL MODERN CONFORT . CALORIFER APA CALDA-CAMERE CU BAI SAR - ASCENSOR - TELEFON PRETURI REDUSE IO Pagini Vineri 1 Martie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750—pe timp de un an n 380— n n »6 luni n 200- „ „ a, 3 luni Fondată tn 1904 de CONST. MILLE 3 LEI București, Str. Sărindar 7-11 TELEF.: Centrala: 306 67, 324/73, 349/79, 353 54 Direcția: 357/72, Adela 307/69. Provincia 319 691 3 LEI Linişte in Basarabia O nouă anchetă în Basarabia. De astădată au plecat în partea locului doi miniştri: d. general Cihoschi, ministrul de răsboi, şi d. D. R. Ioaniţescu, subsecretar de stat la interne. Nu cunoaştem încă, în detalii, rezultatul cercetărilor oficiale. Avem siguranţa deplină, însă, că el va fi liniştitor şi că fantasmagoriile politicianilor alarmişti se vor dovedi, încă odată, simplă şi odioasă maşină politică pe spinarea ţării. Suntem îndreptăţiţi să întrevedem acest rezultat, nu numai din cele ştiute de noi asupra stărilor din Basarabia, dar şi din declaraţiunile făcute de d. D. R. Ioaniţescu la Chişinău, cari rezumă constatările incipiente de până acum. D-sa se arată „deplin satisfăcut“ de cele văzute şi în armată şi în rândurile populaţiei, iar în ce priveşte agitaţia comunistă, nici o teamă. Adevăratele cauze ale situaţiei de azi — spune d. D. R. Ioaniţescu — sunt luptele politice dintre partide; de altfel de lupte intre populaţia de la oraşe şi cea de la sate, nici nu poate fi vorba“. Fireşte, Noi ştiam aceasta de mult. Injuria ce se aruncă unei întregi provincii, care s’a arătat, poate, prea îndelung răbdătoare, este absolut gratuită. Cititorii noştri, de altfel, au putut ajunge la această concluzie şi din cele cuprinse în ancheta ce publicăm asupra stărilor basarabene. Fruntaşi ai provinciei de peste Prut — unii nefăcând politică, alţii înregimentaţi în diferite partide — sunt de acord în a declara că integritatea teritorială a statului nu este cu nimic ameninţată, că nici un fel de primejdie nu ne pândeşte şi că totul se reduce la nemulţumiri de ordine În totul secundar, pe care ant? politician! meschin] încearcă să le exploateze. Atât. Bineînţeles, e regretabilă această constatare unanimă, dar oprobiul public trebue să se întoarcă nu asupra unei populaţii paşnice, muncitoare şi legaliste , ci contra celor interesaţi să denatureze lucrurile cu riscul de a creia primejdia, numai pentru a-şi satisface ambiții politicianiste. IDIM. Partidul ţărănesc polon a cerut darea in judecată a fostului ministru Czechowicz VARŞOVIA, 27 (Rador). — Dieta a trimis cu 219 contra 132 voturi la Comisiunea budgetară moţiunea partidului ţărănesc Wyzwolenie, care cere punerea sub acuzaţie înaintea Tribunalului de Stat, a ministrului de finanțe Czechowicz, pentru efectuarea de chiltueli neprevăzute în budgetul anului 1927—28. Lucrări pentru a preveni inundaţiile Dunării BELGRAD, 27. — La Dunărea de Sus se fac pregătiri pentru prevenirea Inundaţiilor. Un delegat iugoslav se află pe teritoriul românesc la Orşova la comisia internaţională a Dunării. De câteva zile acest delegat anume d. Dragovici lucrează in această direcţie. Pe malul iugoslav s’au concentrat trupe militare, un batalion de pionieri şi o trupă pirotehnică. Armata va pleca prin Turnu-Severin la Orşova unde va coopera cu armata română la sfărâmarea ghe- 1 \______’ Situaţia din regiunile înfometate, in discuţia consiliului de miniştri Noul fonduri de aprovizionare In consiliul de miniştri ţinut Marţi d. I. Răducanu, ministrul muncii, a făcut o expunere asupra situaţiei din regiunile înfometate. Până acum, s’au achiziţionat vreo 7000 devagoane cereale, din care s’au distribuit aproape 4000. D. Răducanu a cerut noi și fonduri pentru aprovizionarea regiunilor liotate, ceiace consiliul a admis. FINANŢAREA OBŞTIILOR ! D. Ion Mihalache a cerut finanţarea obştiilor care au cumpărat moşii. Cererea a fost admisă. PROBLEMA CONSTRUCŢIILOR Ocupându-se de problema construcţiilor, consiliul a însărcinat pe d-nii Vaida Voevod, Virgil Madgearu şi I. Răducanu să examineze diferitele oferte primite în ultimul timp. ŞOSELELE DIN MUNŢII APUSENI D. Panfalippa a fost însărcinat să rezolve chestia şoselelor din munţii apuseni, în urma unui memoriu primit de la populaţia de acolo. ŞOMAJUL Ultima problemă adusă în discuţie a fost aceea a şomajului. D-nii Vaida Voevod şi I. Răducanu au fost însărcinaţi să întocmească un plan precis pentru ajutorarea celor lipsiţi de lucru. PLOAIE CU CENUȘE — Ai văzut mă ce lume sucită... Nu e lemn, și plouă cu cenușe... Românii din America revin în ţară Eri au sosit prin Curţi şi 29 familii Acum câtva timp s'a anunţat revenirea în ţară a câtorva mii de români din America. In vederea realizării acestui fapt, s’au şi făcut unele demersuri iar pe de altă parte, ziarele au publicat o desminţire a acestei ştiri, desminţire apărută în ziarul românesc de peste Ocean: „America“. AU SOSIT PRIMII REPATRIAŢI Intre timp, a intervenit Insă, un fapt menit să confirme prima ştire şi anume că un mare număr de români americani vor să se repatrieze. Intr’adevăr, ani noapte, cu Expresul Orient, au sosit, prin punctul de frontieră Critici, 29 familii de români cari peste zece ani au trăit in America. In tren, am putut sta de vorbă cu o parte din cei întorşi. DE VORBĂ CU REPATRIAŢII D. GH. FATU, pe care l’am Întâmpinat cel dintâiu, Îmi spune că a părăsit districtul Suskacivan din Canada. Încă de acum trei săptămâni, împreună cu alte două familii. Hotărârea aceasta — ne spune d. Fatu — am luat-o împreună cu ceilalţi tovarăşi din diferite oraşe încă din luna Decembrie, când am auzit de venirea la putere a „şefului nostru Iuliu Maniu“ şi, cu toate că, iarna grea care durează de şase luni, adusese un ger de 45 grade — cum nu s’a mai pomenit — am plecat la drum, mânaţi de dorul casei noastre. „Pe vapor, ne-am strâns 29 familii; după ce am debarcat în Franţa, ne-am împrăştiat însă. „Era vorba să venim mai mulţi. Unii nu-şi făcuseră încă formele; alţiii, n’aveau bani suficienţi, iar alţii aşteaptă diferite răspunsuri din ţară. A rămas dar să vină o altă serie, mai numeroasă, de Paşte. O a treia serie, va veni după cum ştiu—de Rusalii. Intre timp intervine in convorbire un alt român-american, — d. Ion Mărie originar din Sibiu — care ne spune: DIN NECAZURILE ROMÂNILOR DIN AMERICA — De-ar veni toţi, n’ar fi rău, căci, altminteri, ni se pierde naţia... „Oamenii noştri muncesc acolo din greu şi până agonisesc un ban, sânt răpuşi de boli. Nu numai în Canada, dar mai ales în Kerupel (Ohio) nu cred să mai fie român sănătos. Fumul din fabrici — care formează o pătură deasă în tot oraşul — îi îneacă şi le roade pieptul. Toţi tuşesc, până se prăpădesc. „Eu, strânsesem vreo 5000 dolari pe cari însă, a trebuit să-i dau toţi la doctori şi... pentru pământ... — Dar, dacă te-ai făcut proprietar acolo, de ce ţi-ai lăsat pămentul? Suspinând, bătrânul Ion Mărie, îmi povesteşte cum şi-a pierdut acolo soţia, o fată tânără, numai de 17 ani şi un nepot, pe care a ţinut să-l îngroape creştineşte. ULTIMA NĂDEJDE — Am rămas singur şi, împreună cu câţiva tovarăşi, am pornit la drum... La noi, se spunea că, guvernul ne va da pământ în Dobrogea şi că ne primeşte iar ca fiii ţării. „Acum, împreună cu feciorul Ilie Sighişoreanu — un flăcău voinic care plânsese tot timpul povestirii lui Fătu, căci şi el pierduse un frate şi un văr — mă duc la Bucureşti, unde cred că ne vor ajuta boerii. „Dacă nu, voi pleca iar în lume şi... bun e Dumnezeu... — termină interlocutorul nostru. LIPSA DE LUCRU IN AMERICA Din convorbirile pe cari le-am avut şi cu alţi români veniţi acum din America, am desprins, constatarea generală că, exceptând unele oraşe şi pe unii oamenii mai norocoşi, viaţa românilor din America este cât se poate de grea. Mizeria in rândurile acestora, a început să se accentueze in ultimul timp din cauza lipsei de lucru. Din cauza şomajului, fabricile au redus numărul muncitorilor iar celor menţinuţi la lucru, Ii s’au impu-IMwtf sJMs »! ml* dt lucra. Sunt fabrici unde se lucrează numai trei sau patru zile pe săptămână, în care timp se cere o muncă cu adevărat istovitoare. CE SPERĂ ROMÂNII MACEDONENI DIN AMERICA? Cei ce revin acum, sunt dintre Românii mai înstăriţi. Cei nevoiaşi nu se pot întoarce căci n’au cu ce suporta cheltuelile de drum, astfel încât ei continuă să rămână prada mizeriei. Un altul din cei cu cari ne-am întreţinut, Macedonean de origină, ne-a spus că, majoritatea nevoiaşilor din America o formează Românii macedoneni, apoi cei din vechiul regat şi Basarabia. Macedonenii, considerându-se cei mai năpăstuiţi de soartă, nădăjduesc că guvernul român le va înlesni călătoria în ţară şi colonizarea lor în Cadrilater*, unde „au auzit că, este pământ din belşug“. PETCAN 09* iarna pe coasta de AZUR S. Mironescu invitat la dejun de preşedintele repudilicii polone VARŞOVIA, 27 (Rador). — D. ministru Mironescu întovărăşit de d. C. Davilla a vizitat in timpul dimineţei palatul Lazienki. D-sa a fost invitat apoi la dejun de preşedintele Republicei. La această masă au participat pe lângă mareşalul Pilsudski, d. Zaleski, ministru de externe al Poloniei, membrii legaţiei române, şi membrii din suita ministrului de externe român. La ora 5 d. Mironescu întovărăşit de membrii legaţiunei a fost oaspetele prinţesei Woronieska, fosta soţie a lui Take Ionescu. Seara, legaţia română a oferit un mare dineu la care au participat, printre alţii d-na şi d. Zaleski, d-na Laroche, ministru Iugoslaviei, contele şi contesa Römer, colonelul Beck, prinţesa şi prinţul Woronieski, contele Szembeck, şi membrii legaţiunei române. A urmat o recepţie la care au participat peste 300 invitaţi: membrii guvernului, înalţii demnitari civili şi militarii şi corpul diplomatic. Mareşalul Pilsudski a venit la această recepţie la ora 11, întreţinându-se în special cu d-nii Mironescu, Zaleski, Davilla şi alte personalităţi. Dinstincţii poloneze pentru diplomaţii români la Varşovia VARŞOVIA 87 (Rador). — Cu ocazia vizitei la Varşovia a d-lui Mironescu, ministrul de externe al României, guvernul polonez a acordat următoarele distincţiuni: d-lui Mironescu, Marea Cruce a ordinului „Polonia restituia", d-lui G. Grigorcea, ministru plenipotenţiar, directorul Cabinetului, ordinul „Polonia restituia" in grad de mare ofiţer, d-lui Eugen Filotti, directorul presei din ministerul de externe, Frideric Nanu şi George Davidescu, primi secretari de legaţie, precum şi lt.-col. Nicolaescu, ataşat militar, ordinul „Polonia restituia" în gradul de comandor, dor Krupenschi, secretar de legaţie, Ion Dragu, ataşat de presă pe lângă legaţiunea română din Varşovia, George Mavrocordat şi Emil Pavelescu, şefi de cabinet ai ministerului de externe român, li s-a conferit decorația „Polonia restitua" în gradul de ofiţeri. D. Mironescu-junior a fost decorat cu „Polonia restituia" în grad de cavaler. Tulburările militare din Spania Amănunte asupra răscoalei trupelor de infanterie din Sevilla LONDRA. — După cum anunţă ziarul „Daily News“ din Hendaye lângă graniţa franco-spaniolă), executarea decretului privitor la dizolvarea regimentelor de artilerie, au dat loc la vii ciocniri intre trupele de artilerie şi infanterie. Ofţerii de infanterie din Sevilla primiseră ordin să preia cazărmile precum şi Academia brigăzii de artilerie din Sevilla. Cu prilejul acestei remiteri, au avut loc incidente între ofiţerii şi trupele de artilerie şi trupele de infanterie, incidente care au degenerat apoi in incierări primejdioase. Mai mulţi ofiţeri au fost răniţi. Comandantul infanteriei, văzând aceasta a ordonat o salvă contra ofiţerilor de artilerie; soldaţii însă, au refuzat să execute acest ordin şi au făcut pe ofiţeri prizonieri in cazărmi, de unde au fost puşi mai târziu în libertate de poliţie. Din cauza severei cenzuri asupra ştirilor, nu s-a putut afla nimic despre incidente asemănătoare petrecute în alte părţi ale ţării. In urma acestor incidente a avut loc un consiliu de miniştri care a statuat asupra măsurilor de luat pentru reprimarea tulburărilor. Tragedia unei împărătese Scrisorile mamei lui Wilhelm II despre fiul său VIENA.— După ce a publicat prefaţa ex-împăratului Wilhelm II la ediţia germană a scrisorilor mamei sale, publicate pentru prima oară în Anglia de către Sir Ponsonby, ziarul „Neue Freie Presse“ detaşează acum noi pasagii din scrisorile împărătesei, în care aceasta face aprecieri aspre şi exercitează critici distrugătoare asupra fiului ei. Intr’una din aceste scrisori, împărăteasa Friederich o numeşte pe Wilhelm „Un om ciudat": politeţe, amabilitate şi ampresare, nu vezi niciodată de la el. E dureros pentru o mamă duioasă, să simtă în mod atât de lămurit, că propriul ei copil nu se sinchiseşte dacă o vede, dacă e sănătoasă sau bolnavă sau dacă e absentă. „Orb şi verde şi încuiat" îl numeşte ea altădată. Şi la această înstrăinare, la acest sentiment, de a fi ignorată de propriul ei fiu şi de a fi tratată fără iubire, ea adaogă în cele din urmă şi gelozia, că el urmează să ajungă în tinereţea lui, ec face pâri uleia lei ha ir-.'-suia să ajungă niciodată. Lipsa de tact a fiului face restul şi, la San Remo, unde Kronprinzul Friederich caută zadarnic întremarea sa, se ajunge la un conflict făţiş. „Brutal, neplăcut şi insolent cât se poate", cu aceste cuvinte vorbeşte dânsa atunci despre el. ÎMPĂRĂTEASA DESPRE WILHELM II AJUNS ÎMPĂRAT Intr'o altă scrisoare împărăteasa scrie următoarele despre fiul ei după ce acesta se urcase pe tronul Germaniei: „Când mă gândesc la primul an al nouei domnii, văd numai greşeli peste greşeli, gafe peste gafe. Căt de mulţi oameni au fost persecutaţi, insultaţi, trataţi în mod fals nedrept şi calomniaţi. Abia dacă se poate înregistra vreo acţiune generoasă şi distinsă". Când fu concediat Bismarck, a cărei retragere o dorise atâta pe vremuri, împărăteasa judecă faptul cu asprime: „Mă tem, că nimic bun nu o să iasă din aceasta. Wilhelm îşi închipue, că el poate face toate singur, puţină modestie şi cunoaştere de sine i-ar arăta că el nu este geniu sau Frederic cel Mare, cum îşi închipue. Astfel va ajunge, din nefericire, în situaţiuni grele". Când fiul său scrie, la Muenchen, în registrul primăriei cuvintele: „Suprema lex regis voluntas“, ea exclamă: „Un Ţar, un Papă infailibil, Burbonii şi sărmanul nostru Carol I ar fi putut scrie o asemenea frază, dar un monarh constituţional în secolul al 19-lea!!! Un om atât de tânăr, fiul tatălui său, nepotul tău (ea scrie reginei Victoria a Angliei), nu mai vorbim de faptul că e copilul meu, n'ar trebui să aibe şi să exprime niciodată o asemenea maximă. E dezesperant să vezi pe un om dând din greşeli în greşeli şi apucând pe un drum cu totul fals, fără a avea posibilitatea, de a-l opri. Toţi aceia, cari sunt destul de orbi, ca să uraimală, şi injădmirif şi aplaudă. Dece nu văd dânşii că prin aceasta ei nu fac decât să ajute socialismul, cum a făcut-o și principele Bismark?" can sunt nesiui ne urui, cu stă libert ci a coiutiluţiunidă treaga societate ortodoxă îl și îl aplaudă. Deee nu văd dt Ungaria importă fructe din România şi Cehoslovacia BUDAPESTA. — In urma producţiei iraţionale, recolta merelor de iarnă a fost foarte slabă în Ungaria. Depozitele din judeţele Boros şi Kecskemet au fost desfăcute încă în Octombrie, iar producătorii de aci au fost nevoiţi să importe mere din România şi Cehoslovacia, cari s’au întâlnit cu o bună desfacere. Unele cercuri maghiare protestează în prezent contra importului din aceste ţări şi cer interzicerea importului de mere în Ungaria. I ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI MORAL ŞI IMORAL Scrisoarea d-rei M. C. în chestiunea balurilor din postul mare a..provocat mai multe răspunsuri, printre cari reţin pe al d-nei sau d-rei E. M. de la Ploeşti. ^ II reţin, pentru că, între altriei se încheie cu fraza următoare rog să-mi scuzaţi ortografia, am cam pierdut-o prin şcoală‘^~Şi noi cari credeam că tocmai^ Jo şcoală ai prilej să înveţi ortografia! Venind la chestiunea in sinc+idimata corespondentă din Ploeşti-mimite balurile şi petrecerile in pastul mare, întâiu, pentrucă — relevă d-sa — nu toată lumea e în ((post, iar al doilea, pentrucă balurile se dau cu scopul de a se strânge fonduri pentru opere de binefacere. '"Deci scopul purifică mijloacele. Intr’o ordine de idei asemănătoare, tot d-sa găseşte că dansul — bine înțeles, atunci când nu este exagerat — şi n'are într’însul ceva care să jignească morala. Dansul — e tot părerea d-nei sau d-rei E. M. — este o gimnastică şi o producţie artistică. De asemenea, dansând, nu pierdem nimic din credinţele şi sentimentele noastre religioase, ci alte lucruri ne influenţează mai degrabă un rău în direcţia aceasta. D-na sau d-ra E. M. atrage însă atenţia asupra altor lucruri, cam ar fi imorale după părerea d-sale. De pildă, rochile prea scurte, decolteurile exagerate, braţele goale, etc. Dacă ar fi să-mi dau şi eu o părere în chestiunile in legătură cu dansul sau cu felul de a se îmbrăca al sexului frumos, aş zice că elementul de căpetenie în materie este intenţia ce se pune. Intenţia cu care se dansează, intenţia cu care rochiile se fac scurte sau braţele se lasă goale. De exemplu, e de condamnat o doamnă sau o domnişoară, atunci când se prezintă in societate prea decoltată, numai ca să atragă asupră-i privirile. Dar e un act perfect moral, atunci când o ţărancă, aşezată la marginea de drum, işi alăptează pruncul din braţe. Tot aşa, nu e ceva imoral, atunci când rochia e făcută scurtă cu intenţii de înlesnire la mers. ELVIN