Dimineaţa, aprilie 1929 (Anul 25, nr. 8011-8036)

1929-04-04 / nr. 8011

Anul XIV.— No. 8011 JURNALE de MODA REVISTE SI ZIARE FRANCEZE. GERMANE ENGLEZE. AMERICANE LA LIBRĂRIA C 2 E S 12, Pagini Fondată in 1904 de CONST. MILLEI 3 LEB [ București, Str. Sărindar 7-11 Joi 4 Aprilie 1819 ]. ‘ îSma-'aftr' PREȚUL ABONAMENTI­LOR Lei 750 pe timp de un an „ 380 „ „ „ 6 luni „ 200 „ „ „ 3 luni TELEF.: Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcţia: 357/72. A­dţia 307/69. Provincia 310/66 ACORDAŢI AMNISTIA! In liniştea şi odihna sărbătorilor, cari au dat conducătorilor ţării ră­gazul unor meditaţiuni mai calme, va fi prins, poate, în sufletul lor, ideia unei zile mult aşteptate de mii de oameni chinuiţi în besna în­chisorior. Se cuvenea ca, cel pu­tin în aceste zile neturburate de lupte şi pasiuni meschine, să pă­trundă pretutindeni glasul celor condamnaţi pentru idei sau lapte, cari nu marchează sufletul perver­tit al criminalului. Putem nădăjdui această firească minune ? Plecaţi-vă urechea spre adânci­mile ocnelor, în celulele sufocante ale Doftanei, în „saloanele“ închi­sorilor... corecţionale. Ascultaţi cu puţină inimă şi daţi-vă seama de marile dureri ce pot fi ogoite şi de bunătatea ce ar revărsa în suflete amnistia. Gândiţi-vă la cei 14 voinici de la 1907 — astăzi, desigur, îmbătrâniţi şi sdrobiţi — cari ispăşesc nu nu­mai vina unui temperament prea viu, ci şi a ideii, triumfătoare după răsboi şi consacrată de Constitu­ţie, că pământul este al celor ce-i lucrează. N’ajung, oare, cei­ 22 de ani de grea osândă ? Aruncaţi-vă privirile asupra su­teilor şi miilor de tineri — mulţi din ei copii fără experienţă — cari au pornit naiv la lupta pentru mai bine. în idealismul lor juvenil, ei s’au oferit bucuroşi jertfă crezând că le va isbândi ideia. Utopie, desi­gur, dar nu crimă şi nu criminali. Nu găsiţi pentru ei o scuză care să justific© amnistia ? Dar neregulile, absurdităţile şi oscilaţiunile unei justiţii ilegale ? Trebuia să vină timpul reparaţiu­­nilor. Şi iată-i sosit. E ziua mare c© o vom trăznui curând, la zece Mai.­­ E destul atât, să ne­ gândim că pentru aceiaş faptă unii au fost condamnaţi iar alţii absolvit­ prin amnistie. E cazul „pactizanţilor cu inamicul“ cari, după unele jurispru­­denţe, sunt amnistiaţi prin decretul Matei Cantacuzino, după altele nu. Ce reparaţiune — fie şi parţială — se poate da acelora, cari zac în în­chisori pentru vini amnistiate al­tora ? Şi câte, câte nu justifică acorda­rea unei largi amnistii, într’o ţară în care, timp de zece ani, funcţio­narea justiţiei excepţionale a fost o imensă serie de abuzuri... Acordaţi amnistia aducătoare de linişte, de fericire pe plaiurile ţării! Va fi o minunată operă de conso­lidare sufletească. D. I pentru întâia oară, în Vi­şini său, patriarhul Efterion Regele Stihai s’a spovedit nerea patimilor, duhovnicul Cristea. E fotografiat, la plecare, împreuna cu prirocipesa-mamă Eleana şi cu prinţul Alexandru, fiul prinţului Paji al Serbiei Un atac îndrăzneț în centrul Parisului PARIS, 2 (Rador). — Un furt de o rară îndrăsnea­­lă s’a petrecut în plină zi, pe bulevardul Rausmann, în centrul Parisului. Un tânăr necunoscut a intrat într’un magazin de bijuterii, a sugrumat pe patroana, o femee în vâr­stă de 63 ani, care se afla singură și a izbutit să se strecoare apoi prin mulţi­me, luând cu el bijuterii în valoare de peste un milion franci şi 20.001 franci în numerar. Mere nenorocire într’o mină de cărbuni PARIS, 31 (Rador).—Din Hasselt se anunţă că o ex­plozie de gaz, în minele de cărbunii Vf­eterscheidt a provocat moartea a 25 Silv crăteri și a rănit grav pe trei. O echipă de 12 oameni, trimisă în galeriile minei spre a da ajutor, a fost surprinsă de un perete ce se surpa. Den oameni din echipă au fost uciși, opt au fost răniți. ■MAS — Ești acuzat că ai dat cu toporu în dulapul vecinului și l’ai jefuit. — D-ta nu știi că de Paști omul se dă în dulap. SINUCIDEREA UNUI CĂPITAN MEDIC Cadavrul a fost descoperit în casă, după şapte zile De locotenent dr. Sima Constan­tinescu de la spitalul militar a a­nunţat circumscripţia­­ poliţie­nească despre următorul fapt Ducându-se Sâmbătă dimineaţa la un camarad al său, căpitanul dr. Florescu Alexandru din Şo­­seaua Cotroceni No. 9, l-a găsit mort în camera unde locuia sin­gur. Cazul a fost adus şi la cunoş­tinţa autorităţilor militare. La faţa locului au venit d-nii lt. col Pruteanu şi căpitan Dimescu Bar­bu, comisari regali, dispunând transportarea cadavrului la mor­ga spitalului militar „Regina Eli­sabeta“ din str. Francmasonă. AUTOPSIA Medicii legişti ai spitalului mi­litar au făcut Duminică autopsia Cadavrul a intrat în putrefac­ţie şi nu s’a putut constata din a­­ceastă cauză ce anume substanţă toxică a luat căpitanul. S’a hotărît să se facă o analiză a intestinelor şi în 4—5 zile se va putea şti cu preciziune cu ce a­­nume otravă şi-a pus capăt zile­lor ofiţerul. ŞEAPTE ZILE MORT IN CASĂ Cercetările din acea zi între­prinse de d. colonel Carapancea Titus primul comisar regal al cor­pului II armată, au dus la un re­zultat uimitor. D-sa a stabilit ce a făcut căp. Florescu în ultimul timp. Soldatul ordonanţă interogat declarat că defunctul a venit în Comin­­a Floriilor acasă la ora dimin­eaţa. Ocup­ă singur un apartament e­­legant mobilat la primul etaj al clădirii. In dimineaţa aceea a venit a­­casă foarte abătut şi a cerut ordo­nanţei să-i facă o cafea. După ce a băut-o, a mai cerut încă o ceaşcă şi apoi s-a încuiat în dormitor. A trecut ziua fără ca soldatul să fi ştiut dacă ofiţerul doarme încă sau a plecat, întrucât nu su­nase. Căpitanul nu avea obiceiul să anunţe când venea sau pleca. A trecut zi după zi şi ordonan­ţa a tot aşteptat sosirea căpita­nului. Sâmbătă dimineaţa, în ajunul Paştilor, îngrijat de data aceasta, s’a hotărît să-l caute. Cel dintâi lucru pe care l-a fă­cut a fost următorul: S’a urcat pe o scară, în dreptul ferestrei dormitorului şi s’a uitat cu toată atenţia înăuntru. A sfredelit cu privirea întreaga încăpere, până când ochii i s’au pironit asupra patului. A privit cu atenţie şi şi-a recu­noscut căpitanul: îmbrăcat, sta în pat cu faţa în sus, în complec­tă nemişcare. A rămas mai mult timp cu privirea aţintită, până când şi-a dat seama cu groază că ofiţerul e mort. Intr’o goană s’a dus de l-a a­­nunţat pe d. lt. dr. Sima Constan­­tinescu, un prieten al defunctului, care a făcut aceeaş constatare ui­­tându-se pe fereastră. Atunci au fost anunţate autori­tăţile şi forţându-se uşa s’a putut pătrunde în dormitor. PASIONAT JUCĂTOR DE CÂRŢI­D. col. Carapancea mergând mai departe cu cercetările a putut stabili şi cauzele sinuciderii. Căpitanul era un pasionat ju­cător de cărţi şi cu o regularitate matematică pierdea aproape în fiecare noapte sume mai mari sau mai mici de bani. Venea în zorii zilei acasă şi spre a putea adormi, bea mai multe cafele. Mai întotdeauna avea faţa obo­sită şi veşnic era plictisit. In Duminica Floriilor a venit a­­casă la orele 7 dimineaţa şi băut două cafele. A luat însă o substanţă toxică în mare cantitate, ceea ce i-a pro­dus moartea. Rămâne acum să se dovedeas­că: Florescu s’a sinucis sau fără voinţă s’a intoxicat? Se pare, totuşi, că nu se poate pune decât prima ipoteză. In noaptea aceea a pierdut mult la cărţi şi s’a hotărît să-şi pue capăt zilelor. Justiţia militară continuă cer­cetările. ★ Defunctul e fiul d-lui Florescu, comandantul III armată, general corpului REP. ■ —————­ — — — CRIMA DIN STRADA VLAHUŢĂ Un muncitor omorât în timpul unui chef Luni seara s-a­u întâlnit câţiva pri­eteni în cârciuma lui Nicolae Va­sile din str. Vlahuţă 4. Stăteau la o masă soţii Radu şi Frusina Bangă, Nicolae Ganea, do­miciliaţi în str. Regele Carol-Tei şi muncitorul Chiru N. Paraschiv din str. Regina Elisabeta 69. Au băut mult, se apropia de mie­zul nopţii şi cheful era încă în toi. Dar, ca întotdeauna, astfel de pe­treceri se sfârşesc la mahala cu o ceartă, în cel mai fericit caz. De data aceasta cheflii au făcut uz de cuţite şi în faţa cârciumii un­de se încinsese cheful între prieteni, unul din ei a rămas mort. CRIMA Pe la orele 12 noaptea, cărciuma­­rul anunţase pe cheflii că închide prăvălia şi le-a făcut socoteala. De aci se pare că s’a iscat cearta. Intr’un hal de nedescris, beţivii au plecat din local şi afară au conti­nuat cearta. Câteva clipe mai târziu, se în­cinsese o încăerare în toată regula şi după scurt timp, strigătele desnă­­dăjduite ale unuia au sculat pe vecini din somn. Aceştia alergând în ajutor, au gă­sit într’un lac de sânge pe muncito­rul Chiru N. Paraschiv care zăcea în nesimţire Recunoscut de unul dintre cei de faţă, el a fost dus la cumnatul lui, Voicu N. Barbu din str. Coşbuc 3. De urma celorlalţi trei tovarăşi de chef nu s’a mai dat. ARESTAREA CRIMINALILOR La faţa locului au venit d-nii pro­curor Missir, inspector Vasile Gus­tav, şeful siguranţei Capitalei, ins­pector de serviciu, I. Popa şi comi­sarul de siguranţă I. Vasilescu. Criminalii au fost identificaţi şi,­ în cursul nopţii, au fost arestaţi la locuinţa lor din str. Regele Ferdi­nand. Aruncă vina unul pe altul şi, deo­camdată, nu s’a putut stabili care i-a înjunghiat cu cuţitul pe tovarăşul de băutură, în partea dreaptă a gâ­tului. Chiru N. Paraschiv, după o scurtă agonie, și-a dat sfârșitul în casa cumnatului lui. Cadavrul a fost transportat la ins­titutul medico-legal. ­Telefonul cu Budapesta pus în funcţiune Sâmbătă a avut loc con­vorbirea inaugurală între Bucureşti — Budapesta, care s’a făcut în condiţii foarte bune. De ori, 1 Aprilie, firul a fost pus în funcţiune ast­fel că se pot efectua con­vorbiri oficiale şi particu­lare cu capitala statului vecin. BUDAPESTA (Rador). — Comuni­caţiile telefonice directe intre Româ­nia şi Ungaria au început in ziua de 1 Aprilie. Dri dimineaţă, linia a fost inaugu­rată. Baronul Szalay, directorul poş­telor ungare a chemat Timişoara şi a exprimat salutul său d-lui Pavel Vi­­drighin, directorul general al poşte­lor din România, care se găsea in acest oraş. Baronul Szalay a arătat marea im­portanţă culturală şi economică a co­municaţiilor telefonice nu numai in relaţiile dintre cele două ţări dar şi între Europa Occidentală şi O­­rientală. D. Vidrighin a răspuns subliniind că nouile legături vor fi utile și Eu­ropei, mai ales când se va termina așezarea cablurilor, actualmente la construcție. * Paştele s’a serbat in linişte pretutindeni După telegramele primite la ministerul de interne, Paş­tile s’a sărbătorit în linişte în mai toată ţara. „ Au fost doar, în unele părţi câteva incidente, sau mai Ies­ne zis încercări de incidente, cari au fost însă repede apla­nate. Astfel, în unele comune din judeţele: Bacău, Neamţ şi Făl­­ciu, o parte din săteni au încer­cat să interzică preoţilor de a serba Paştile acum. In unele locuri sătenii au luat cheile de la biserici, spre a împiedica serbarea Paştilor. In urma intervenţiei autori­tăţilor, şi acele biserici au fost desbixite şi astfel preoţii au pu­tut oficia în linişte. In jud. Iaşi satele din dreap­ta Prutului au serbat Paştile acum. Satele din stânga Prutului— cele alipite de la Basarabia prin noua împărţire admi­nistrativă — vor serba la 5 Mai. In Basarabia a fost linişte. La Chişinău, autorităţile au serbat Paştile la catedrala ora­şului cu preoţi militari. A participat însă la serviciul divin şi un numeros public. Paştele in comunele basarabene in jud. laşi UNGHENI. 1.­­In urma închi­derii bisericelor din comunele Pârliţi, Petreşti, Unţeşti, Todi­­reşti şi celelalte sate basarabene, preoţii din Ungheni, Prut şi d. Petrovanu, prefectul judeţului au intervenit pe lângă mitropolitul Pimen ca, în toate cele 13 comu­ne basarabene, să se serbeze Paș­tele la 11 Mai. Cererea a fost aprobată. Mo­arte a ambasadorului american la Paris PARIS, 1 (Rador). — Ambasado­rul Statelor­ Unite la Paris, Myrton Herrick a încetat din viaţă, după o criză de cord. Era bolnav de mai multă vreme şi la funeraliile mareşalului Foch, cu toată împotrivirea medicilor, a ţinut să asiste. A doua zi, a fost nevoit să rămână în pat. Medicii care l-au e­­xaminat, au stabilit că starea e ex­trem de gravă. Eri la ora 5 d. a. a suferit o criză extrem de acută, apoi şi-a dat lin sufletul. Membrii guvernului şi numeroase personalităţi au venit să prezinte i­­mediat condoleanţe. Myrton Herrick era comandor al Legiunii de Onoare şi doctor ho­noris causa al universităţii din Pa­ris. Ziarele consacră coloane întregi amintirii sale, constatând că dispare unul dintre cei mai preţioşi amici ai Franţei. * PARIS, 2 (Rador). — Ambasa­dorul american Myron Herrick s’a stins din viaţă pe nesimţite, în timp ce stătea de vorbă cu priete­nii ce veniseră să-l viziteze. Presa franceză îi consacră nu­meroase articole, subliniind senti­mentele franco-file ale eminentului diplomat. Presa americană deasemenea publică articole deosebit de elo­gioase. Cercurile oficiale din Was­hington au aflat cu profundă emo­ţie ştirea morţii lui Myron Herrick, a socotit ca cel mai strălucit din­tre toţi ambasadorii pe cari i-au a­­vut Statele Unite în Franţa. MARI INUNDATII IN AMERICA NEW-YORK, 2 (Rador).­­Barajul de gh­i­ata format de fluviul Missuri lângă­­11 an dan s’a rupt, provo­când inundarea unei su­prafeţe de câteva mii de hectare. Pagubele ating suma de 50 milioane dolari. 1 INUNI­AŢII LA ISMAIL Ghiaţa a trebuit spartă cu dinamită După telegrame sositei urgente luate de ministe­­ra ministerul de interne în t rul de interne, s’a trimis 2 ?■ ISSran.&.nl _E■____"MV *» □ ■ Sâmbăta Paştilor, Prutul a început să se desgheţe. d, apele e reverse Sloiurile porni au început să peste maluri, ameninţând cu inundaţiile satele şi câmpiile din judeţele Is­mail şi Fălciu. La Ismail, apa a intrat în oraş. In urma dispoziţiunilor dinamită şi echipe de pio­­neri cari au spart gheţuri­le, ca sloiurile să se poată scurge spre Dunăre şi ast­fel să se evite inundaţiile. Numai la Ismail s’au tri­mis 100 kgr. dinamită. In judeţul Fălciu apele începuseră să se reverse, producând inundaţii. . .

Next