Dimineaţa, aprilie 1929 (Anul 25, nr. 8011-8036)
1929-04-04 / nr. 8011
Anul XIV.— No. 8011 JURNALE de MODA REVISTE SI ZIARE FRANCEZE. GERMANE ENGLEZE. AMERICANE LA LIBRĂRIA C 2 E S 12, Pagini Fondată in 1904 de CONST. MILLEI 3 LEB [ București, Str. Sărindar 7-11 Joi 4 Aprilie 1819 ]. ‘ îSma-'aftr' PREȚUL ABONAMENTILOR Lei 750 pe timp de un an „ 380 „ „ „ 6 luni „ 200 „ „ „ 3 luni TELEF.: Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcţia: 357/72. Adţia 307/69. Provincia 310/66 ACORDAŢI AMNISTIA! In liniştea şi odihna sărbătorilor, cari au dat conducătorilor ţării răgazul unor meditaţiuni mai calme, va fi prins, poate, în sufletul lor, ideia unei zile mult aşteptate de mii de oameni chinuiţi în besna închisorior. Se cuvenea ca, cel putin în aceste zile neturburate de lupte şi pasiuni meschine, să pătrundă pretutindeni glasul celor condamnaţi pentru idei sau lapte, cari nu marchează sufletul pervertit al criminalului. Putem nădăjdui această firească minune ? Plecaţi-vă urechea spre adâncimile ocnelor, în celulele sufocante ale Doftanei, în „saloanele“ închisorilor... corecţionale. Ascultaţi cu puţină inimă şi daţi-vă seama de marile dureri ce pot fi ogoite şi de bunătatea ce ar revărsa în suflete amnistia. Gândiţi-vă la cei 14 voinici de la 1907 — astăzi, desigur, îmbătrâniţi şi sdrobiţi — cari ispăşesc nu numai vina unui temperament prea viu, ci şi a ideii, triumfătoare după răsboi şi consacrată de Constituţie, că pământul este al celor ce-i lucrează. N’ajung, oare, cei 22 de ani de grea osândă ? Aruncaţi-vă privirile asupra suteilor şi miilor de tineri — mulţi din ei copii fără experienţă — cari au pornit naiv la lupta pentru mai bine. în idealismul lor juvenil, ei s’au oferit bucuroşi jertfă crezând că le va isbândi ideia. Utopie, desigur, dar nu crimă şi nu criminali. Nu găsiţi pentru ei o scuză care să justific© amnistia ? Dar neregulile, absurdităţile şi oscilaţiunile unei justiţii ilegale ? Trebuia să vină timpul reparaţiunilor. Şi iată-i sosit. E ziua mare c© o vom trăznui curând, la zece Mai. E destul atât, să ne gândim că pentru aceiaş faptă unii au fost condamnaţi iar alţii absolvit prin amnistie. E cazul „pactizanţilor cu inamicul“ cari, după unele jurisprudenţe, sunt amnistiaţi prin decretul Matei Cantacuzino, după altele nu. Ce reparaţiune — fie şi parţială — se poate da acelora, cari zac în închisori pentru vini amnistiate altora ? Şi câte, câte nu justifică acordarea unei largi amnistii, într’o ţară în care, timp de zece ani, funcţionarea justiţiei excepţionale a fost o imensă serie de abuzuri... Acordaţi amnistia aducătoare de linişte, de fericire pe plaiurile ţării! Va fi o minunată operă de consolidare sufletească. D. I pentru întâia oară, în Vişini său, patriarhul Efterion Regele Stihai s’a spovedit nerea patimilor, duhovnicul Cristea. E fotografiat, la plecare, împreuna cu prirocipesa-mamă Eleana şi cu prinţul Alexandru, fiul prinţului Paji al Serbiei Un atac îndrăzneț în centrul Parisului PARIS, 2 (Rador). — Un furt de o rară îndrăsneală s’a petrecut în plină zi, pe bulevardul Rausmann, în centrul Parisului. Un tânăr necunoscut a intrat într’un magazin de bijuterii, a sugrumat pe patroana, o femee în vârstă de 63 ani, care se afla singură și a izbutit să se strecoare apoi prin mulţime, luând cu el bijuterii în valoare de peste un milion franci şi 20.001 franci în numerar. Mere nenorocire într’o mină de cărbuni PARIS, 31 (Rador).—Din Hasselt se anunţă că o explozie de gaz, în minele de cărbunii Vfeterscheidt a provocat moartea a 25 Silv crăteri și a rănit grav pe trei. O echipă de 12 oameni, trimisă în galeriile minei spre a da ajutor, a fost surprinsă de un perete ce se surpa. Den oameni din echipă au fost uciși, opt au fost răniți. ■MAS — Ești acuzat că ai dat cu toporu în dulapul vecinului și l’ai jefuit. — D-ta nu știi că de Paști omul se dă în dulap. SINUCIDEREA UNUI CĂPITAN MEDIC Cadavrul a fost descoperit în casă, după şapte zile De locotenent dr. Sima Constantinescu de la spitalul militar a anunţat circumscripţia poliţienească despre următorul fapt Ducându-se Sâmbătă dimineaţa la un camarad al său, căpitanul dr. Florescu Alexandru din Şoseaua Cotroceni No. 9, l-a găsit mort în camera unde locuia singur. Cazul a fost adus şi la cunoştinţa autorităţilor militare. La faţa locului au venit d-nii lt. col Pruteanu şi căpitan Dimescu Barbu, comisari regali, dispunând transportarea cadavrului la morga spitalului militar „Regina Elisabeta“ din str. Francmasonă. AUTOPSIA Medicii legişti ai spitalului militar au făcut Duminică autopsia Cadavrul a intrat în putrefacţie şi nu s’a putut constata din această cauză ce anume substanţă toxică a luat căpitanul. S’a hotărît să se facă o analiză a intestinelor şi în 4—5 zile se va putea şti cu preciziune cu ce anume otravă şi-a pus capăt zilelor ofiţerul. ŞEAPTE ZILE MORT IN CASĂ Cercetările din acea zi întreprinse de d. colonel Carapancea Titus primul comisar regal al corpului II armată, au dus la un rezultat uimitor. D-sa a stabilit ce a făcut căp. Florescu în ultimul timp. Soldatul ordonanţă interogat declarat că defunctul a venit în Comina Floriilor acasă la ora dimineaţa. Ocupă singur un apartament elegant mobilat la primul etaj al clădirii. In dimineaţa aceea a venit acasă foarte abătut şi a cerut ordonanţei să-i facă o cafea. După ce a băut-o, a mai cerut încă o ceaşcă şi apoi s-a încuiat în dormitor. A trecut ziua fără ca soldatul să fi ştiut dacă ofiţerul doarme încă sau a plecat, întrucât nu sunase. Căpitanul nu avea obiceiul să anunţe când venea sau pleca. A trecut zi după zi şi ordonanţa a tot aşteptat sosirea căpitanului. Sâmbătă dimineaţa, în ajunul Paştilor, îngrijat de data aceasta, s’a hotărît să-l caute. Cel dintâi lucru pe care l-a făcut a fost următorul: S’a urcat pe o scară, în dreptul ferestrei dormitorului şi s’a uitat cu toată atenţia înăuntru. A sfredelit cu privirea întreaga încăpere, până când ochii i s’au pironit asupra patului. A privit cu atenţie şi şi-a recunoscut căpitanul: îmbrăcat, sta în pat cu faţa în sus, în complectă nemişcare. A rămas mai mult timp cu privirea aţintită, până când şi-a dat seama cu groază că ofiţerul e mort. Intr’o goană s’a dus de l-a anunţat pe d. lt. dr. Sima Constantinescu, un prieten al defunctului, care a făcut aceeaş constatare uitându-se pe fereastră. Atunci au fost anunţate autorităţile şi forţându-se uşa s’a putut pătrunde în dormitor. PASIONAT JUCĂTOR DE CÂRŢID. col. Carapancea mergând mai departe cu cercetările a putut stabili şi cauzele sinuciderii. Căpitanul era un pasionat jucător de cărţi şi cu o regularitate matematică pierdea aproape în fiecare noapte sume mai mari sau mai mici de bani. Venea în zorii zilei acasă şi spre a putea adormi, bea mai multe cafele. Mai întotdeauna avea faţa obosită şi veşnic era plictisit. In Duminica Floriilor a venit acasă la orele 7 dimineaţa şi băut două cafele. A luat însă o substanţă toxică în mare cantitate, ceea ce i-a produs moartea. Rămâne acum să se dovedească: Florescu s’a sinucis sau fără voinţă s’a intoxicat? Se pare, totuşi, că nu se poate pune decât prima ipoteză. In noaptea aceea a pierdut mult la cărţi şi s’a hotărît să-şi pue capăt zilelor. Justiţia militară continuă cercetările. ★ Defunctul e fiul d-lui Florescu, comandantul III armată, general corpului REP. ■ ————— — — — CRIMA DIN STRADA VLAHUŢĂ Un muncitor omorât în timpul unui chef Luni seara s-au întâlnit câţiva prieteni în cârciuma lui Nicolae Vasile din str. Vlahuţă 4. Stăteau la o masă soţii Radu şi Frusina Bangă, Nicolae Ganea, domiciliaţi în str. Regele Carol-Tei şi muncitorul Chiru N. Paraschiv din str. Regina Elisabeta 69. Au băut mult, se apropia de miezul nopţii şi cheful era încă în toi. Dar, ca întotdeauna, astfel de petreceri se sfârşesc la mahala cu o ceartă, în cel mai fericit caz. De data aceasta cheflii au făcut uz de cuţite şi în faţa cârciumii unde se încinsese cheful între prieteni, unul din ei a rămas mort. CRIMA Pe la orele 12 noaptea, cărciumarul anunţase pe cheflii că închide prăvălia şi le-a făcut socoteala. De aci se pare că s’a iscat cearta. Intr’un hal de nedescris, beţivii au plecat din local şi afară au continuat cearta. Câteva clipe mai târziu, se încinsese o încăerare în toată regula şi după scurt timp, strigătele desnădăjduite ale unuia au sculat pe vecini din somn. Aceştia alergând în ajutor, au găsit într’un lac de sânge pe muncitorul Chiru N. Paraschiv care zăcea în nesimţire Recunoscut de unul dintre cei de faţă, el a fost dus la cumnatul lui, Voicu N. Barbu din str. Coşbuc 3. De urma celorlalţi trei tovarăşi de chef nu s’a mai dat. ARESTAREA CRIMINALILOR La faţa locului au venit d-nii procuror Missir, inspector Vasile Gustav, şeful siguranţei Capitalei, inspector de serviciu, I. Popa şi comisarul de siguranţă I. Vasilescu. Criminalii au fost identificaţi şi, în cursul nopţii, au fost arestaţi la locuinţa lor din str. Regele Ferdinand. Aruncă vina unul pe altul şi, deocamdată, nu s’a putut stabili care i-a înjunghiat cu cuţitul pe tovarăşul de băutură, în partea dreaptă a gâtului. Chiru N. Paraschiv, după o scurtă agonie, și-a dat sfârșitul în casa cumnatului lui. Cadavrul a fost transportat la institutul medico-legal. Telefonul cu Budapesta pus în funcţiune Sâmbătă a avut loc convorbirea inaugurală între Bucureşti — Budapesta, care s’a făcut în condiţii foarte bune. De ori, 1 Aprilie, firul a fost pus în funcţiune astfel că se pot efectua convorbiri oficiale şi particulare cu capitala statului vecin. BUDAPESTA (Rador). — Comunicaţiile telefonice directe intre România şi Ungaria au început in ziua de 1 Aprilie. Dri dimineaţă, linia a fost inaugurată. Baronul Szalay, directorul poştelor ungare a chemat Timişoara şi a exprimat salutul său d-lui Pavel Vidrighin, directorul general al poştelor din România, care se găsea in acest oraş. Baronul Szalay a arătat marea importanţă culturală şi economică a comunicaţiilor telefonice nu numai in relaţiile dintre cele două ţări dar şi între Europa Occidentală şi Orientală. D. Vidrighin a răspuns subliniind că nouile legături vor fi utile și Europei, mai ales când se va termina așezarea cablurilor, actualmente la construcție. * Paştele s’a serbat in linişte pretutindeni După telegramele primite la ministerul de interne, Paştile s’a sărbătorit în linişte în mai toată ţara. „ Au fost doar, în unele părţi câteva incidente, sau mai Iesne zis încercări de incidente, cari au fost însă repede aplanate. Astfel, în unele comune din judeţele: Bacău, Neamţ şi Fălciu, o parte din săteni au încercat să interzică preoţilor de a serba Paştile acum. In unele locuri sătenii au luat cheile de la biserici, spre a împiedica serbarea Paştilor. In urma intervenţiei autorităţilor, şi acele biserici au fost desbixite şi astfel preoţii au putut oficia în linişte. In jud. Iaşi satele din dreapta Prutului au serbat Paştile acum. Satele din stânga Prutului— cele alipite de la Basarabia prin noua împărţire administrativă — vor serba la 5 Mai. In Basarabia a fost linişte. La Chişinău, autorităţile au serbat Paştile la catedrala oraşului cu preoţi militari. A participat însă la serviciul divin şi un numeros public. Paştele in comunele basarabene in jud. laşi UNGHENI. 1.In urma închiderii bisericelor din comunele Pârliţi, Petreşti, Unţeşti, Todireşti şi celelalte sate basarabene, preoţii din Ungheni, Prut şi d. Petrovanu, prefectul judeţului au intervenit pe lângă mitropolitul Pimen ca, în toate cele 13 comune basarabene, să se serbeze Paștele la 11 Mai. Cererea a fost aprobată. Moarte a ambasadorului american la Paris PARIS, 1 (Rador). — Ambasadorul Statelor Unite la Paris, Myrton Herrick a încetat din viaţă, după o criză de cord. Era bolnav de mai multă vreme şi la funeraliile mareşalului Foch, cu toată împotrivirea medicilor, a ţinut să asiste. A doua zi, a fost nevoit să rămână în pat. Medicii care l-au examinat, au stabilit că starea e extrem de gravă. Eri la ora 5 d. a. a suferit o criză extrem de acută, apoi şi-a dat lin sufletul. Membrii guvernului şi numeroase personalităţi au venit să prezinte imediat condoleanţe. Myrton Herrick era comandor al Legiunii de Onoare şi doctor honoris causa al universităţii din Paris. Ziarele consacră coloane întregi amintirii sale, constatând că dispare unul dintre cei mai preţioşi amici ai Franţei. * PARIS, 2 (Rador). — Ambasadorul american Myron Herrick s’a stins din viaţă pe nesimţite, în timp ce stătea de vorbă cu prietenii ce veniseră să-l viziteze. Presa franceză îi consacră numeroase articole, subliniind sentimentele franco-file ale eminentului diplomat. Presa americană deasemenea publică articole deosebit de elogioase. Cercurile oficiale din Washington au aflat cu profundă emoţie ştirea morţii lui Myron Herrick, a socotit ca cel mai strălucit dintre toţi ambasadorii pe cari i-au avut Statele Unite în Franţa. MARI INUNDATII IN AMERICA NEW-YORK, 2 (Rador).Barajul de ghiata format de fluviul Missuri lângă11 an dan s’a rupt, provocând inundarea unei suprafeţe de câteva mii de hectare. Pagubele ating suma de 50 milioane dolari. 1 INUNIAŢII LA ISMAIL Ghiaţa a trebuit spartă cu dinamită După telegrame sositei urgente luate de ministera ministerul de interne în t rul de interne, s’a trimis 2 ?■ ISSran.&.nl _E■____"MV *» □ ■ Sâmbăta Paştilor, Prutul a început să se desgheţe. d, apele e reverse Sloiurile porni au început să peste maluri, ameninţând cu inundaţiile satele şi câmpiile din judeţele Ismail şi Fălciu. La Ismail, apa a intrat în oraş. In urma dispoziţiunilor dinamită şi echipe de pioneri cari au spart gheţurile, ca sloiurile să se poată scurge spre Dunăre şi astfel să se evite inundaţiile. Numai la Ismail s’au trimis 100 kgr. dinamită. In judeţul Fălciu apele începuseră să se reverse, producând inundaţii. . .