Dimineaţa, aprilie 1929 (Anul 25, nr. 8011-8036)

1929-04-12 / nr. 8019

[A­f, j» {a­r­s 5 ] Pagina 10 WMSSSBBSm 5 rt Gr KS®SHBBTBU Is TJI ’ CLUJ. — Nu e întâia oară când a- tragem atenţia direcţiunei generale a C. F. R. asupra multiplelor neajun­suri pe care le suferă transportul de călători şi mărfuri in Ardeal din cauza a o seamă de vicii de organi­zare, care ar putea fi lecuite, dacă ar exista priceperea şi bunăvoinţa necesară. In cursul anchetelor noastre am observat cu părere de rău că aproa­pe nici linul din aceste vicii n‘au fost înlăturate şi că dimpotrivă, -»­ceistă linii ferate unde spre dispera­rea călătorilor, circulaţia trenurilor s‘a înrăutăţit. De aceia, in dorinţa ca documen­tatele noastre observaţii si dolean­ţele publicului ardelean sa fie băgate in seamă, mai ales acum in preajma fixării noului orar de vară al trenu­rilor, vom arăta mai jos o seamă de vicii de organizare, care nu fac de­cât să îngreuieze circulaţia pe c .f. din Ardeal, fapt care e atât în dau­na călătorilor cât şi a statului. PROASTA LEGĂTURĂ A TRENU­RILOR. — O LINIE DATĂ UITĂRII: GALATI- FELDIOARA-RĂZBOENI Una din pacostele călătoriei în Airdeal este proasta legătură a trenu­rilor, ceia ce sileşte pe călători să stea ceasuri întregi în sălile de aş­teptare. De remarcat că lipsa de le­gătură se observă nu numai între o linie principală şi alta secundară, dar chiar între linii principale cu trafic mare de călători cum e Ora­­dia-Teiuş şi Teiuş-Arad sau Oradia- Copşa Mică şi Copşa Mică-Sibiu. Sunt apoi linii însemnate ca aceia de pe Valea Mureşului care leaga Moldova cu Ardealul, a căror cir­culaţie e din cele mai detestabile, aceasta mai ales în urma desfiin­ţării acceleratului direct Oradia-Ga­­laţi. Garniturile care circulă pe această lime sunt adesea într-o stare deterio­rată, iar vagoanele de clasa I şi 11 insuficiente pentru numărul de că­lători. Ţinem să adăugăm că in ceia ce priveşte regularitatea mersului, desi imul din trenurile de pe această li­nie se intitulează accelerat, viteza nu trece de 40 de km. pe oră şi so­sirile se fac cu aşa de mari întâr­zieri în Feldioara Războeni, încât călatorii pierd în această staţie, foarte adesea atât legătura cu răpi­tul Bucureşti-Satu Mare, cât şi cu personalul de Cluj, trenul întârziind 2—3 ore. SITUAŢIA E ŞI MAI GRAVA PE LINIILE SECUNDARE Mai îngrijitoare e situaţia pe li­niile secundare înguste, care sunt foarte numeroase în Ardeal. In această categorie sunt liniile­ Abrud-Turda; Somenta Arded; Co­dru-Ghilvaci; Satu Mare-Bixad, etc. Pe aceste linii trenurile circulă cu o iuţeală care nu trece de 10-15 km. pe oră şi pe deasupra trenul stă în staţiuni între 20-40 de minute. E lesne de înţeles că datorită a­­cestui fapt, o distanţă ca cea de la Turda la Abrud (95 km.) e străbă­tută în şapte ore sau dela Satu Mare la Bixad (54 km.) în patru ore. Situaţia aceasta nu a rămas fără re­percusiuni asupra traficului de măr­furi şi călători, care a scăzut treptat avantajându-se în schimb tracţiunea automobilă. E lucru cert că în ultimii ani, cursele de autobuze fac concurenţă tracţiunei feroviare realizând câşti­guri însemnate, în timp ce căile fe­rate au deficite de milioane. De remarcat că însuşi statul a fost silit să renunţe la transportul cores­pondenţei şi a coletelor poştale, fă­când contracte cu societăţile de au­tobuze pentru cursele poştale. MIJLOACE DE REMEDIERE ÎMBUNĂTĂŢIRI CERUTE DE CA­­LATORI Problema transporturilor de măr­furi şi călători a ajuns într-un sta­diu prea grav pe anumite linii pen­tru a i se putea aduce o înbunătă­­ţire radicală de la o zi la alta. Dar aceasta nu însemnează ca di­recţia C. F. R. să renunţe la o îmbu­nătăţire a circulaţiei şi la o inten­sificare a traficului, înscriind con­tinuu deficite care au adus căile fe­rate în pragul falimentului. Un studiu aprofundat al itinera­­riilor, mai multă grijă pentru între­ţinerea materialului rulant şi al te­rasamentului, o mai justă distribuţie a vagoanelor după nevoile linilor, scurtarea timpului de oprire în gart sunt totuşi mijloace prin care s-ar putea ajunge sigur la o îmbunătăţire a condiţiilor de călătorie chiar pe cele mai secundare linii din Ardeal. Nu vom da mai jos decât câteva­­din doleanţele justificate ale publi­cului călător din Ardeal, care ar pu­tea fi satisfăcute chiar cu fixarea noului itinerar. 1) O economisire a timpului cât Stau trenurile în staţiuni ar fi sufici­entă pentru scurtarea duratei călă­toriei, chiar acolo unde terasamentul fiu îngădue mărirea iuţelii trenurilor 2. Legături bune măcar între tre­nurile care circulă pe linile princi­pale.­­ 3. Grefarea unui tren direct Arad- municiprii.-­ ANCHETELE NOASTRE Vicii de organizare la căile ferate din Ardeal In atenţia Direcţiune­i generale a C. F. R. Oradia-Cluj, care ar scuti călătorii din centrul şi nordul Ardealului să mai facă ocolul prin Teiuş-Alba Iu­­lia-Deva. 4. îmbunătăţirea circulaţiei pe li­nia Mureşului şi dacă e posibil re­înfiinţarea fostului accelerat direct Oradia-Galaţi. După informaţiunii căpătate din sursă sigură direcţia regională Cluj ar fi cerut acest lucru direcţiei cen­trale, urmând ca de la 15 Mai să se pună pe linia Mureşului la trenul ac­celerat şi un vagon restaurant. 5. înfiinţarea unui accelerat cu ruta de noapte între Bucureşti-Cluj, care să aibă un orar identic cu ac­tualul expres de seară la ducere (Cluj-Bucureşti), care să plece la 7—8 seara din Cluj şi care să so­sească la Cluj dimineaţa la 8 sau 9. Acest tren e foarte necesar pen­tru interesele clujenilor şi ar putea fi cu uşurinţă pus în circulaţie, dacă acceleratul care pleacă la 9 seara din Bucureşti spre Arad şi-ar mo­difica ora de plecare având apoi in Teiuş continuare cu un accelerat ce ar circula între Teiuş-Cluj sau e­ventual chiar Teiuş-Oradia. J­IM­BOLI A Mutări de pretori. — D. Ion Popa actual pretor al plăsei Jimbolia fost mutat la plasa Geoagiu ia­r în locul d-sale a fost mutat d. pretor Suciu care a, și luat în­ primire conducerea preturii locale. D. Petru Vichente fost pretor la Jimbolia a fost mutat ca pretor al plasei Deta din Banat. Noul comandant al companiei 8-a de grăniceri. — D. căpitan Simlo­­che Racovitză comand, comp. 8-a pază Jimbolia a fost mutat pe ziua de 1 Aprilie a. c. la regim. 95 in­fanterie T.-Severin, iar în locul d-sale a fost numit comandant d. căpitan loan Valenţiu. STREHAIA Situaţia semănăturilor. — Semă­năturile de toamnă se prezintă foarte mulţumitor, gerul aprig din iarna aceasta nestricând de cât în­­tr’o mică măsură orzul de toamnă, şi grâul de pe coline descoperit de viscol. In puţinele zile cât a durat timpul frumos s’au început semă­năturile de primăvară a ovăzului şi porumbului, precum şi săpatul viilor şi grădinilor. Arestare.­­ Poliţia locală a reu­şit să aresteze pe mai mulţi mem­bri ai cunoscutei bande de ţigani de la Chiochiuţa, urmăriţi pentru di­verse furturi şi o crimă săvârşită acum doi ani. DEVA Un furt îndrăzneţ în gara Deva. Un pungaş a fost prins ziua la orele 2 şi 10 minute furând suma de 20 OOO lei din casa de zi a gării Deva. Nu­mele lui este Herman Sighismund or­dinar din Arad, care a profitat de scurtul timp cât după împărţirea bi­letelor casierul gării părăsise casa pentru a aranja ceva la camera de alături. A fost arestat şi predat ime­diat poliţiei. Contractul de muncă al minerilor din Valea Jiului.­­ După lungi şi te­meinice desbateri cari au urmat în cauza contractului colectiv de mun­că în faţa d-lui dr. Olariu primpre­­şedintele tribunalului Hunedoara, azi s-a dat hotărârea publicându-se noul contract obligatoriu pentru angajaţii minelor din Petroşani, Lupeni, Vul­can cât şi pentru societăţile miniere. Contractul are valabilitatea de un an, adică timpul de 1 Ian. 1929 până la 1 Ianuarie 1930. Prin contract e prevăzut timpul de 8 ore efectiv în serviciul minei, adică 8 ore la zi sau 48 ore lucru la săptămână. E strict prevăzut că nici un angajat nu poate părăsi lucrul înainte de o­­rele reglementate fără autorizaţia su­periorilor, cum sunt prevederi cate­gorice pentru cei absenţi nemotivat. Muncitorii sunt împărţiţi în diferite categorii, şi anume 7 categorii la ex­tragerea cărbunelui, 7 categorii la cei cari lucrează în mină, 7 categorii la profesioniştii de la suprafaţă. Ca bază a contractului a servit contrac­tul de 1928. Faţă de acel contract an­gajaţii minelor din Lupeni au un spor de 2 la sută iar cei ai societă­ţii Lonea, Valea Jiului de Sus şi Pe­troşani un spor de 6 la sută urcare medie. Azi salariul mediu pe zi al u­­nui angajat a minelor Lupeni e 145 lei 51 bani, iar la Petroşani Valea Jiului de Sus şi Lonea 139 lei 74 bani. Aceste diferenţe de salar se plă­tesc retroactiv dea 1 Ianuarie 1929. Delegaţii muncitorilor au cerut să li se dea mărfuri cu preţ redus ca tr­st înainte, dar această cerere a fost­­r­spinsă. Deasemenea au cerut să aibă voe a face controlul vagonetelor extrase din mină în privinţa conţinutului de schiffer al acelora ceeace iarăși nu a fost, admis. S’au reglementat dea­­si­menea concediifii la care au drept Autorul furtului de la uzinele electrice din Arad, a fost prins ARAD. „ Am scris la timp des­pre îndrăzneţul furt comis în dauna uzinelor electrice din Arad, prin dispariţia sumei de 650.000 lei din casa de fier a uzinei, fără ca aceasta să fie spartă. După cercetările făcute de d. di­rector de poliţie Iancu, de la pri­mele investigaţii, bănuiala a căzut asupra casierului general al uzinelor electrice, d. Nicolae Ostoia. Deşi a­­părat de conducătorii uzinei, s’a sta­bilit de către anchetori, că Ostria practica de multă vreme măruntre ilegalităţi cu banii uzinelor electrice, dar în mod atât de discret, în­cât nimeni nu-l putea bănui. Astfel, de multe ori, încasările mari ce se ri­dicau în numele uzinelor electrice, de la autorităţile şi întreprinderile mari, ca uzinele de gaz, industria textilă, etc. le făcea el personal, iar banii încasaţi nu-i vărsa casieriei, decât după ce-i învârtea in afacerile sale particulare. O lipsă de 120.000 lei, pe care o avea tocmai în ziua când s’a întâm­plat furtul, a împlinit-o prin înca­sările pe cari în aceiaşi zi i le-au vărsat lui încasatorii uzifrei elec­trice. Bănuelile organelor poliţiei se întemeiau pe două fapte concrete: Intâiu, în ziua săvârşirii furtului, casierul Ostoia a plecat ultimul din birou, iar in ziua următoare, tot el a fost ultimul care a venit la servi­ciu. Al doilea fapt este că, intrat în birou şi făcând câţiva paşi înainte, Ostoia a strigat cu prefăcută mi­rare: „casa wertheimiană e deschisă şi că în birou a umblat hoţii“. Odată ce s-au stabilit aceste fapte şi confirmate prin însăşi mărturisi­rea făcută de către cel bănuit, ca­sierul Nicolae Ostoia, a fost ares­tat. In dimineaţa zilei de 10 Aprilie col., el a fost depus la parchetul lo­cal. D. judecător de instrucție Lu­­doșanu instruește cazul. BRAŞOV Proces, 12. — Azi dimineaţă urma să se judece în faţa tribunalului lo­cal procesul fraudelor săvârşite cu contingentarea porumbului. Acuzaţii principali sunt d-nii Rauca Răuceanu, Eugen Popescu şi Bucşă. Cum ei nu s’au prezentat nici de data aceasta, desbaterile au fost amânate pentru ziua de 25 Mai. Razzie.­­ Comisarul Paulman, şeful serviciului de siguranţă de pe lângă poliţia locală a făcut o razzie în cartierele mărginaşe ale oraşului. Organele poliţieneşti au dat peste un cuib de borfaşi. Opt indivizi au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. Sărbătorirea unui magistrat BRAŞOV, 12.­­ Din iniţiativa ma­gistraţilor şi avocaţilor din Sighi­şoara a fost sărbătorit printr’un banchet d. Dumitru Dumitrescu primul preşedinte al tribunalului din acea localitate, mutat în interes de serviciu la Oraviţa. Decanul baroului, d. dr. Ibsen, înmânat sărbătoritului o adresă o­­magială, prin care cetăţenii îşi ex­primă regretul că distinsul magis­trat care e d. Dumitrescu a fost ne­voit să părăsească Sighişoara. I A APĂRUT Recepţia pe galena Modificarea taxelor vamale Elaborarea noului tarif Releul cu Ateneul şi Opera Asociaţii radiofonice Radio la funerariile mareşalului Foch Medalionul: George Enacovici Conferinţa radiofonică din Praga Probleme­« conferinţei In faţa microfonului Impresiile d-lui Trancu-Iaşi Expoziţia de radio România Nu autorizaţii, ci declaraţii! Pagina umoristică Ştiri de pretutindeni Câştigătorii premiilor PARTEA TECHNICA Revista revistelor: Dispozitiv de limitare automată a amplitudinilor oscilaţiilor; Direcţia curentului la detectorul cu cristal; Radio şi pre­siunea sângelui; Urechea electrică Dispozitiv practic de aerificare lămpilor de radio. De vorbă cu cititorii Despre redresori Redresorul cu catodă incandescentă T. F. F. pe înţelesul tuturor Oscilaţiile întreţinute ISTORICUL RADIOTECHNICEI Comunicaţiile electrice fără fir, prin pământ şi apă Lexiconul radiofoniei Informaţiuni din toată lumea, sfa­turi pentru radioamatori, mica pu­blicitar montagii experimentate, etc., etc. Prgramul complect al tuturor po­rcilor de emisiune dela 14.—22 '• Aprilie 1929 . diminea­ța Duminică 14 Aprilie 1029 Conflictul dela mina de cărbuni Conflictul de muncă de pe Valea Jiului „Sălătruc*‘-Petroşani Sentinţa de arbitraj PETROŞANI. 10. — In sfârşit, ma­rele conflict de muncă dela minele de pe Valea Jiului, după frământări şi lupte continue, după zeci de trata­tive, expertize la faţa locului etc., timp de 4 luni, a ajuns in faza fi­nală. Luni 8 Martie, preşedintele comi­­siunii de arbitraj, d. dr. Virgil Ola­riu, în complexul comisiunii, a pro­nunţat hotărârea, întrucât părţile nu au căzut de acord asupra punc­telor litigioase, nici în decursul tra­tativelor arbitrajului. CE CUPRINDE HOTĂRÂREA DE ARBITRAJ ? Hotărârea este cât se poate de oneroasă pentru muncitori şi avan­­tagioasă pentru societăţile miniere. Sentinţa schimbă formula de ba­za a raporturilor dintre muncitori şi patroni, prin munca efectivă de 8 ore dela primul articol. O asemenea condiţiune oneroasă, care prelungeşte durata de muncă la mineri cu încă o oră (adică 9 ore sub pământ) ," există nicăeri la noi în ţară. In anul 1925 Curtea de Casaţie din Bucureşti, a pronunţat o hotărâre similară, în conflictul de muncă de la întreprinderile statului din Ar­deal, care hotărâre după 6 luni — cu ocazia nouilor tratative — a fost schimbată de marele ocrotitor al muncitorilor, consilierul Curţii de casaţie M. Balş, în calitate de pre­şedinte al comisiunii de arbitraj. Munca efectivă se poate pretinde la muncitorii din ateliere şi nici de­cum la aceia din mine, căci tran­sportarea la locul muncii, din lipsă de mijloace moderne , se face foar­te anevoios. Uzul practicat până azi, la toate minele, era­ că, munca de 8 ore se socotea de la începerea apelului pâ­nă la facerea apelului. Societăţile transportau pe muncitori la locul de muncă în minimul de timp po­sibil şi astfel în interesul ei propriu, se îngrijea ca mijloacele de tran­sport să fie cât mai moderne. Acum după noul sistem de lucru, timpul, coborâm şi eşirei din mină nu se va mai socoti în cele 8 ore de lucru, ceea ce înseamnă la anumite lo­curi de muncă 9 ore de lucru. In a­­fară de aceasta se mai adaugă şi împrejurarea că majoritatea lucrăto­rilor stau la distanţe de km. de mine şi astfel trebue să pornească cu ore mai de­vreme la lucru. Acest punct a produs o indignare nespusă în rândurile muncitorilor. ALTE CONDIŢII Hotărârea mai dă dreptul societă­ţilor ca la maşinile compresoare, ven­tilatoare, pompe de apă etc., sa an­gajeze lucrători nespecialişti şi cari nu se bucură de regimul muncii de 8 ore, aceştia putându-se recruta din muncitorii cu ziua. Pentru muncitori s’a dat maximul de concediu la 30 zile cer, iată, amen­zile aplicate lucrătorilor şi prevăzu­te în regulamentul de muncă nu pot întrece 10 la sută din salariul zilnic sau lunar. Indemnizaţia de chirie la aceia cari încă nu o au de la societate este următoarea: 200 lei pentru ne­căsătoriţi, 400 lei pentru cei căsăto­riţi cu 3 copii şi cinci sute lei pen­tru căsătoriţii cu mai mult de 3 co­pii. S’a mai dat 2 la sută pentru lu­crătorii dela Lupeni şi 6 la sută pen­tru cei dela Petroşani, Valea Jiului de Sus şi Lonea, majorare de sala­riu după salariile medii actuale. In schimb muncitorii de la cele trei societăţi au pierdut prin majo­rarea cu o oră a timpului de lucru 17 lei, iar cei de la Lupeni 18 lei. CE SPUN MUNCITORII In cursul zilei de eri la Lupeni a avut loc prima adunare generală în grădina publică la care au pârtiei­­pat peste 3000 de muncit­ori. Aduna­rea luând cunoştinţă de h­otărârea arbitrajului a decis atacarea ei prin recurs, autorizând pe conducătorii sindicatelor, ca în termenul legal să facă formalităţile cerute de lege. In scopul acesta azi va avea loc o mare conferinţă mixtă la Petro­şani, a tuturor sindicatelor amster­­damiste. Este unicul caz cunoscut până aci, ca o hotărâre de arbitraj să fie atacată de una din părţi, de când există legea pentru reglementarea conflictelor de muncă. Ceea ce întâmpină greutăţi este faptul că numita lege nu precizează dacă părţile pot sau nu face recurs contra hotărârei de arbitraj, întru­cât stabileşte precis instanţa care de­cide definitiv intr'un conflict de muncă. Constituţia singură prevede că: „re­­cursul este de natură constituţio­nală". Muncitorii vor face uz de dreptul prevăzut prin Constituţie. — P^n la timp că, lucrătorii sindicalizaţi de la mina „Sălătruc“ de lângă Pe­troşani, au înaintat direcţiunei un memori­u, prin care cereau încheie­rea unui contract colectiv de mun­că, condiţiuni de muncă mai favo­rabile şi urcarea actualelor salarii cu 40 la sută. Tratativele au început luni dimi­neaţa şi au durat până a doua zi. Ministerul muncii a fost reprezen­tat prin d. inspector Clanda, iar reuniunea muncitorilor mineri prin secretar Petre Mihăilă, asistat de patru delegaţi ai lucrătorilor. Societatea a fost reprezentată prin d. ing. Wolff Octavian, C. Nicşules­­cu, administrator şi M. Dobrovicea­­nu, contabil. Atitudinea conciliantă a reprezen­tanţilor patronilor a făcut ca părţile să cadă de acord asupra a 10 punc­te din cele 21 stipulate de muncitori în memoriu. PETROŞANI, 11. — Am anunţat Muncitorii au câştigat ziua de 8 ore, începând dela apel şi 6000 kgr. cărbuni pe an. Dacă se va găsi în­­tr’un vagonet de cărbuni 10 la sută piatră, acesta va fi şters din calcu­lul producţiei muncitorului, însă, societatea va fi obligată ca pentru fiecare vagonet să verse suma de 30 lei la fondul de ajutorare al mun­citorilor, în caz de moarte, bolă etc. care se va creia imediat Acestea sunt punctele mai princi­pale câştigate de muncitori. Restul de 11 puncte în care se cu­prind salarizarea şi chestiunile de ordin tehnic, au rămas în litigiu şi au fost deferite tribunalului Hune­doara, care va continua judecarea conflictului rămas deschis. Părţile au ales comisia de arbi­traj şi au căzut de acord asupra a­­legerii preşedintelui comisiunei în persoana d-lui dr. Virgil Olariu, pri­mul preşedinte al Tribunalului, CORESP. Din Orăştia culturală şi economică Şedinţa comisii interimare. -Adunarea gen. anuală „Asociaţiei studenţilor Hunedoreni“ ORAŞTIE, Aprilie. — Comisia in­terimară a oraşului, a adus urmă­toarele hotărâri de interes comu­nal şi obştesc: Se va aplica tariful vechiu de 16 lei, de vită la târguri. Se aprobă în principiu înlesnirea plasării divisionului 1/10 Călăraşi. Se închiriază lui M. Secui, cu 500 lei per/,, un teritoriu pentru depozit de piatră. Arendaşul de moară C. Trostel nu obţine reducerea arenzii. In cauza edificării magaziei Manu­tanţei făcute de fosta conducere a oraşului, se cere anchetă şi despăgu­bire, încercându-se împăcare cu deleg perm. Se delegă fostul pri­mar A. Herlea, funcţionar al primă­riei, pentru deplasare la Cluj, în cauza recâştigării terenului oraşului expropriat. Chestiuni interne de bi­rou ale funcţionarilor Baicu, Gheor­­ghean, serg. instr. Jinar. Cercului studenţesc Hunedoara, se votează 2000 lei subvenţie, şi lumina electrică gratuit, la adunarea generală ţinută aici la 6 Aprilie. Procurarea unei pompe la cazarmă. Cererea măcelarilor pentru urca­rea preţurilor cărnii, etc., se men­ţin preţurile vechi, făcându-se probă la vite în târg. Chestiuni silvice: La vânzarea parilor de agăţat vor participa cu diurna de zi reglementară, d-nii membri: Gh. Voişan şi N. Bocoş. Se respinge cererea podgorenilor pentru 2500 bucăţi pari de vie. Va­lorizarea lemnelor din Văile­­ Cor­bului se va face prin licitaţie în 23 Aprilie, la care vor participa d-nii: preşedinte şi Ciurdărescu, îngriji­rea şi spesele pepinierelor din Si­­bişel şi oraş. Procurarea de puieţi şi seminţe silvice. Angajarea aju­torilor sergenţi şi muncitori în Cendea, cu 40 şi 80 lei zilnic. Că­pitan Seevald obţine 2 bucăţi lemne din vale, cu 1000 lei şi Turlea Teo­­f­il, unul din Vale cu 150 lei. In cauza furnizării lemnelor reg. 92 infanterie se deleagă d-nii: preşe­dinte şi Gh. Voişan, cu diurna şi spesele. Se menţine linia veche de edificare la grădinile vis-a-vis de Cimitirul Eroilor. D. membru S­trudar propune ca „Grebla“ să fie dată ca păşune economilor pro­prietari de vite. Se va studia după ce se va veni cu propunerea pen acoperirea arenzii anului trecut. Proprietarii de firme şi reclame de tot soiul, sunt rugaţi de primă­rie, ca textul redactat în limba sta­­tului să fie corect scris în româ­­neşte, mai ales având în preajmă desvelirea monumentului regelui Ferdinand I. Asociaţia studenţilor jud. Hune­doara, au ţinut aici la 6 Aprilie a­­dunarea generală anuală. In pro­gram: Şedinţă festivă, banchet şi serată dansantă. Presidentul, stu­dentul, Căuşoreanu a ţinut o fru­moasă cuvântare de deschidere, că­ruia i-a urmat salutul Despărţă­mântului Astra prin directorul A. Damian. Reprezentanţii judeţului şi ai oraşului au lipsit. Raportul secreta­rilor generali, Bucureşti, Cluj, Deva şi Asociaţia generală. Au fost pro­clamaţi membri de onoare d-nii: Dr. Victor Giula, medic în Simeria fost preşedinte, căruia în urma re­­tragerei din cauză de boală, i se aduce mulţumiri protocolare şi Aron Demian, director şi profesor al mul­tor studenţi. Se alege preşedinte de dr. Ioan Solomon, medic la liceul „Aurel Vlaicu“ din Orăşte, căruia i se a­­dresează cuvinte simţite din partea membrilor: Căuşoreanu, Drd. Basa­rab şi Vaida, la care răspunde emo­ţionat noul preşedinte care promite tot sufletul său de muncă. La banchetul aranjat în sala „Tran­silvania“ prin d. Al. Herlea jun, au­toastat d-nii: preşedinte dr. Solo­mon, senatorii: protopop lenea şi preotul Basarab, protopop ort. Dănişa, căpitan Nistorescu, student Dăuşoreanu, director şc. Creţu, di­­­rector de liceu Damian, şi Al. Her­lea jun, cari au spus cuvinte calde tinerimei universitare. In decursul mesei, studenţii au cântat, însoţiţi de câţiva seniori „Gaudeamus igitur“ şi altele, cu e­­fect plăcut. După masă s-au citit lucrările referitoare la propaganda culturală­­economică, de d-nii: V. Ion, G. Ca­­tanici, şi A. A. Herlea. Iar despre problema orientării sociale, a stu­­denţimei şi-au formulat rapoarte deasemeni la nivel ca şi criticile de interes, studenţii: Drd. I. S. Basa­rab, I. Pârvu şi alţii, cari au dove­dit că tinerimea studioasă este con­ştientă de chemarea ei actuală in cadrul ordinei şi a disciplinei de studiu universitar, pentru a deveni intelectualismul constructiv de mâi­ne! O părere generală adoptată a fost, ca studenţimea să se edifice moralmente şi spiritualmente, obţi­­nându-se deja politica militantă. La şedinţă, în ordinea programu­lui, au vorbit şi oaspeţii intelectuali prezenţi, contribuind cu păreri şi sfaturi la limpezirea unor chestiuni. Remarc îndeosebi pe d-nii: profe­sor Rodeanu, învăţător director Nic. Creţu, funcţionar şi ziarist dr. Eug. Munteanu, prof. dr. P. Ionescu şi director de liceu A. Demian. Intre participanţi remarcăm pe d-nele: Victoria dr. Erdélyi, Aure­lia Pop-Florianu, Aurora dr. Bobo cu d-şoarele, căpitan Fl. Nistorescu, dr. Mocan şi alte d-ne soţii de pro­fesori. Iar dintre domni pe preo­tul Adam Basarab, senator Hune­doara, Dănişa, Moţa, Necşa, Bora, Tămaş, profesori, avocaţii: dr. Zeno Drăia, Gh. Voişan şi alţii. Seara s’a petrecut bine la serata dansantă şi s’au jucat şi dansuri naţionale, ceiace este demn de re­marcat pentru Orăştie. Studenţii au lăsat plăcute impresii. Duminică, 7 Aprilie, a avut loc, în biserica olt. rom, cununia d-lui locotenent din reg. 92 inf., Ion Bă­lan, cu d-şoara Tiberia Robu, fiica fruntaşului comerciant Ion Robu jun., din localitate, naşi fiind d-na şi preotul Adam Basarab, senator de Hunedoara. A cântat coral mixt bi­sericesc, al cărei membru era mi­reasa fericită. A participat foarte mult public, d-ne şi d-ni, şi corpul ofiţeresc, în frunte cu d. colonel Zi beli comandantul regimentului. Cununiei i-a urmat masa comună în restaurantul „Transilvania“, la care au participat numeroşii invi­taţi şi rudele. SIBIU Societatea studenţilor Sibiu-Bucu­reşti, au aranjat o reuşită şezătoare ln comuna Răşinari. D. dr. I. Stoichiţă, deputat de Si­biu, a crezut că este de datoria unui parlamentar ca înainte de pleca la Bucureşti să ia contact cu poporul ca să asculte păsurile şi ne­cazurile poporului ca astfel informat de la is­vor, să cunoască real nevoile poporului din judeţul Sibiu. Păr. Simonetti urează bun sosit oaspeţilor. A luat cuvântul apoi d. dr. I. Hu­­ţiu arătând rostul venirii în mijlocul poporului. Vom sublinia un fapt caracter! Stic: Un tânăr intelectual din comu­nă a întrerupt pe d. deputat spu­nând că guvernul Iuliu Maniu a ur­cat impozitele. Tot poporul s’a ridi­cat în picioare și a cerut să iasă a­­fară din sală, ba a trebuit să inter­vină d. deputat pentru ca să fie lă­sat în sală. Citiţi în Adevărul Literar şi Artistic TRISTEŢA LUCRURILOR de GALA GALACTION Congresul „fistrei d­in Banat In înţelesul art. 38 din statute şi art. 49 din regulament, membrii „A­­sociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român _ Astra“ se convoacă la congresul regional al despărţămintelor asociatiunii din Banat,­ce se va ţine în Bozovici, în ziua de 28 Aprilie 1929, ora 12 pen­tru comemorarea lui Eflimie Murga cu prilejul desvelirii monumentului ce i s’a ridicat in acel oraș. GALATI Falimente şi moratorii. — Tribu­nalul a declarat în stare de faliment pe importatorul de saci Bruno Mor­genstein. — Comerciantul Panait Patiniadis din str. Gen. Berthelot a obţinut un moratoriu de 6 luni. O cerere de mo­ratoriu pentru acelaş termen a fost făcută şi de industriaşul G. Bejan. — In ziua de 17 Aprilie Curtea de Apel se va pronunţa în cererea de moratoriu a d-lui farmacist Aurel Scurtu. — Aceiaşi instanţă a respins ape­lul d-lui Iancu Bercovici din Brăila, aşa că susnumitul a rămas condam­nat la şapte luni înch­isoare, 15.000 lei amendă şi un milion lei despă­gubiri. — Tribunalul local secţia I a ad­mis opoziţia făcută de parchet îmnpo­­triva ordonanţei judecătorului de in­strucţie prin care s’a dispus pune­rea în libertate a comerciantului Marcovici din str. Braşoveni, ordo­nând arestarea lui. Marcovici a fost depus în arestul Central. — Cu prilejul unor săpături fă­cute în str. Artelor s’a dat peste niș­te oseminte omenești. S’a deschis o anchetă. Plecarea d-lui Jimm CONSTANŢA, 12. — Cu vaporul România a părăsit ţara plecând spre Alexandria d. Robert Greeg, ministrul Angliei la Bucureşti, cum şi d. André Maurois. T.-SEVERIN Geambaş dispărut. — Sunt cunos­cute cititorilor noştri, isprăvile ves­titului geambaş Gheorghe Tică şi des­pre cari ziarul a scris la timp. Se ştie că el a fost condamnat, de către curtea cu juraţi Mehedinţi, la cinci ani închisoare. Tică a ajuns cu recursul la Casa­ţie, înalta Curte, găsindu-l neînte­meiat, l’a respins. Parchetul de Mehedinţi vrând să emită respectivul mandat de aresta­re, s’a constatat că Tică dispăruse. Se crede că el a trecut graniţa în Iugoslavia. Se fac asidue cercetări pentru prinderea lui. Vizita d-lui general Averescu. — într’o corespondenţă anterioară a­­nunţasem, pentru Duminica Tomii, o mare întrunire publică a partidu­­lului poporului. La această întruni­re urma să ia parte şi d. general A­­verescu . întrunirea s’a amânat pentru o dată ce se va anunţa ulterior. Totuşi d. Averescu a fost Duminică în loca­litate, unde a prezidat o adunare a membrilor organizaţiei locale. S’a discutat reorganizarea cadre­lor. Dela cercul de recrutare. — In zi­lele de 17, 18 şi 19 Aprilie crt. va a­­vea loc în localul cercului de recru­tare Mehedinţi, recrutarea tinerilor din contingentul 1930 care locuesc in X.­Severin. — Spectacole— Duminică 14 Aprilie rulează pe ecranele cinematografe­lor locale, filmele: „Wolga, Wolga“ (cinema „Regal“) și „Rapsodia un­gară“ (cinema „Teatru“). Ambele filme sunt acompaniate de muzică. — Coresp. Plasarea şomerilor in Petroşani PETROŞANI. 11.­­ In urma ra­poartelor primite de d. dr. Roznovan prefectul judeţului nostru, că situa­ţia şomerilor s’a agravat în urma concedierilor recente dela societatea „Petroşani“, d-sa s’a deplasat pe Va­lea Jiului, unde a stat trei zile spre a se convinge singur de situaţia şo­merilor. Societatea „Petroşani" a concediat pe cei 500 şomeri anga­jaţi de curând iar lucrările de construire a şosele­lor au stagnat. Muncitorii rămaşi din nou fără lucru au intervenit pe lângă autori­tăţi, iar acestea, la rândul lor, pe lângă membrii guvernului. D-nii miniştri Răducanu şi Vaida au cerut deschiderea creditelor ne­cesare pentru intensificarea lucrării :foi de şosele

Next