Dimineaţa, aprilie 1929 (Anul 25, nr. 8011-8036)
1929-04-12 / nr. 8019
[Af, j» {ars 5 ] Pagina 10 WMSSSBBSm 5 rt Gr KS®SHBBTBU Is TJI ’ CLUJ. — Nu e întâia oară când a- tragem atenţia direcţiunei generale a C. F. R. asupra multiplelor neajunsuri pe care le suferă transportul de călători şi mărfuri in Ardeal din cauza a o seamă de vicii de organizare, care ar putea fi lecuite, dacă ar exista priceperea şi bunăvoinţa necesară. In cursul anchetelor noastre am observat cu părere de rău că aproape nici linul din aceste vicii n‘au fost înlăturate şi că dimpotrivă, -»ceistă linii ferate unde spre disperarea călătorilor, circulaţia trenurilor s‘a înrăutăţit. De aceia, in dorinţa ca documentatele noastre observaţii si doleanţele publicului ardelean sa fie băgate in seamă, mai ales acum in preajma fixării noului orar de vară al trenurilor, vom arăta mai jos o seamă de vicii de organizare, care nu fac decât să îngreuieze circulaţia pe c .f. din Ardeal, fapt care e atât în dauna călătorilor cât şi a statului. PROASTA LEGĂTURĂ A TRENURILOR. — O LINIE DATĂ UITĂRII: GALATI- FELDIOARA-RĂZBOENI Una din pacostele călătoriei în Airdeal este proasta legătură a trenurilor, ceia ce sileşte pe călători să stea ceasuri întregi în sălile de aşteptare. De remarcat că lipsa de legătură se observă nu numai între o linie principală şi alta secundară, dar chiar între linii principale cu trafic mare de călători cum e Oradia-Teiuş şi Teiuş-Arad sau Oradia- Copşa Mică şi Copşa Mică-Sibiu. Sunt apoi linii însemnate ca aceia de pe Valea Mureşului care leaga Moldova cu Ardealul, a căror circulaţie e din cele mai detestabile, aceasta mai ales în urma desfiinţării acceleratului direct Oradia-Galaţi. Garniturile care circulă pe această lime sunt adesea într-o stare deteriorată, iar vagoanele de clasa I şi 11 insuficiente pentru numărul de călători. Ţinem să adăugăm că in ceia ce priveşte regularitatea mersului, desi imul din trenurile de pe această linie se intitulează accelerat, viteza nu trece de 40 de km. pe oră şi sosirile se fac cu aşa de mari întârzieri în Feldioara Războeni, încât călatorii pierd în această staţie, foarte adesea atât legătura cu răpitul Bucureşti-Satu Mare, cât şi cu personalul de Cluj, trenul întârziind 2—3 ore. SITUAŢIA E ŞI MAI GRAVA PE LINIILE SECUNDARE Mai îngrijitoare e situaţia pe liniile secundare înguste, care sunt foarte numeroase în Ardeal. In această categorie sunt liniile Abrud-Turda; Somenta Arded; Codru-Ghilvaci; Satu Mare-Bixad, etc. Pe aceste linii trenurile circulă cu o iuţeală care nu trece de 10-15 km. pe oră şi pe deasupra trenul stă în staţiuni între 20-40 de minute. E lesne de înţeles că datorită acestui fapt, o distanţă ca cea de la Turda la Abrud (95 km.) e străbătută în şapte ore sau dela Satu Mare la Bixad (54 km.) în patru ore. Situaţia aceasta nu a rămas fără repercusiuni asupra traficului de mărfuri şi călători, care a scăzut treptat avantajându-se în schimb tracţiunea automobilă. E lucru cert că în ultimii ani, cursele de autobuze fac concurenţă tracţiunei feroviare realizând câştiguri însemnate, în timp ce căile ferate au deficite de milioane. De remarcat că însuşi statul a fost silit să renunţe la transportul corespondenţei şi a coletelor poştale, făcând contracte cu societăţile de autobuze pentru cursele poştale. MIJLOACE DE REMEDIERE ÎMBUNĂTĂŢIRI CERUTE DE CALATORI Problema transporturilor de mărfuri şi călători a ajuns într-un stadiu prea grav pe anumite linii pentru a i se putea aduce o înbunătăţire radicală de la o zi la alta. Dar aceasta nu însemnează ca direcţia C. F. R. să renunţe la o îmbunătăţire a circulaţiei şi la o intensificare a traficului, înscriind continuu deficite care au adus căile ferate în pragul falimentului. Un studiu aprofundat al itinerariilor, mai multă grijă pentru întreţinerea materialului rulant şi al terasamentului, o mai justă distribuţie a vagoanelor după nevoile linilor, scurtarea timpului de oprire în gart sunt totuşi mijloace prin care s-ar putea ajunge sigur la o îmbunătăţire a condiţiilor de călătorie chiar pe cele mai secundare linii din Ardeal. Nu vom da mai jos decât câtevadin doleanţele justificate ale publicului călător din Ardeal, care ar putea fi satisfăcute chiar cu fixarea noului itinerar. 1) O economisire a timpului cât Stau trenurile în staţiuni ar fi suficientă pentru scurtarea duratei călătoriei, chiar acolo unde terasamentul fiu îngădue mărirea iuţelii trenurilor 2. Legături bune măcar între trenurile care circulă pe linile principale. 3. Grefarea unui tren direct Arad- municiprii.- ANCHETELE NOASTRE Vicii de organizare la căile ferate din Ardeal In atenţia Direcţiunei generale a C. F. R. Oradia-Cluj, care ar scuti călătorii din centrul şi nordul Ardealului să mai facă ocolul prin Teiuş-Alba Iulia-Deva. 4. îmbunătăţirea circulaţiei pe linia Mureşului şi dacă e posibil reînfiinţarea fostului accelerat direct Oradia-Galaţi. După informaţiunii căpătate din sursă sigură direcţia regională Cluj ar fi cerut acest lucru direcţiei centrale, urmând ca de la 15 Mai să se pună pe linia Mureşului la trenul accelerat şi un vagon restaurant. 5. înfiinţarea unui accelerat cu ruta de noapte între Bucureşti-Cluj, care să aibă un orar identic cu actualul expres de seară la ducere (Cluj-Bucureşti), care să plece la 7—8 seara din Cluj şi care să sosească la Cluj dimineaţa la 8 sau 9. Acest tren e foarte necesar pentru interesele clujenilor şi ar putea fi cu uşurinţă pus în circulaţie, dacă acceleratul care pleacă la 9 seara din Bucureşti spre Arad şi-ar modifica ora de plecare având apoi in Teiuş continuare cu un accelerat ce ar circula între Teiuş-Cluj sau eventual chiar Teiuş-Oradia. JIMBOLI A Mutări de pretori. — D. Ion Popa actual pretor al plăsei Jimbolia fost mutat la plasa Geoagiu iar în locul d-sale a fost mutat d. pretor Suciu care a, și luat în primire conducerea preturii locale. D. Petru Vichente fost pretor la Jimbolia a fost mutat ca pretor al plasei Deta din Banat. Noul comandant al companiei 8-a de grăniceri. — D. căpitan Simloche Racovitză comand, comp. 8-a pază Jimbolia a fost mutat pe ziua de 1 Aprilie a. c. la regim. 95 infanterie T.-Severin, iar în locul d-sale a fost numit comandant d. căpitan loan Valenţiu. STREHAIA Situaţia semănăturilor. — Semănăturile de toamnă se prezintă foarte mulţumitor, gerul aprig din iarna aceasta nestricând de cât într’o mică măsură orzul de toamnă, şi grâul de pe coline descoperit de viscol. In puţinele zile cât a durat timpul frumos s’au început semănăturile de primăvară a ovăzului şi porumbului, precum şi săpatul viilor şi grădinilor. Arestare. Poliţia locală a reuşit să aresteze pe mai mulţi membri ai cunoscutei bande de ţigani de la Chiochiuţa, urmăriţi pentru diverse furturi şi o crimă săvârşită acum doi ani. DEVA Un furt îndrăzneţ în gara Deva. Un pungaş a fost prins ziua la orele 2 şi 10 minute furând suma de 20 OOO lei din casa de zi a gării Deva. Numele lui este Herman Sighismund ordinar din Arad, care a profitat de scurtul timp cât după împărţirea biletelor casierul gării părăsise casa pentru a aranja ceva la camera de alături. A fost arestat şi predat imediat poliţiei. Contractul de muncă al minerilor din Valea Jiului. După lungi şi temeinice desbateri cari au urmat în cauza contractului colectiv de muncă în faţa d-lui dr. Olariu primpreşedintele tribunalului Hunedoara, azi s-a dat hotărârea publicându-se noul contract obligatoriu pentru angajaţii minelor din Petroşani, Lupeni, Vulcan cât şi pentru societăţile miniere. Contractul are valabilitatea de un an, adică timpul de 1 Ian. 1929 până la 1 Ianuarie 1930. Prin contract e prevăzut timpul de 8 ore efectiv în serviciul minei, adică 8 ore la zi sau 48 ore lucru la săptămână. E strict prevăzut că nici un angajat nu poate părăsi lucrul înainte de orele reglementate fără autorizaţia superiorilor, cum sunt prevederi categorice pentru cei absenţi nemotivat. Muncitorii sunt împărţiţi în diferite categorii, şi anume 7 categorii la extragerea cărbunelui, 7 categorii la cei cari lucrează în mină, 7 categorii la profesioniştii de la suprafaţă. Ca bază a contractului a servit contractul de 1928. Faţă de acel contract angajaţii minelor din Lupeni au un spor de 2 la sută iar cei ai societăţii Lonea, Valea Jiului de Sus şi Petroşani un spor de 6 la sută urcare medie. Azi salariul mediu pe zi al unui angajat a minelor Lupeni e 145 lei 51 bani, iar la Petroşani Valea Jiului de Sus şi Lonea 139 lei 74 bani. Aceste diferenţe de salar se plătesc retroactiv dea 1 Ianuarie 1929. Delegaţii muncitorilor au cerut să li se dea mărfuri cu preţ redus ca trst înainte, dar această cerere a fostrspinsă. Deasemenea au cerut să aibă voe a face controlul vagonetelor extrase din mină în privinţa conţinutului de schiffer al acelora ceeace iarăși nu a fost, admis. S’au reglementat deasimenea concediifii la care au drept Autorul furtului de la uzinele electrice din Arad, a fost prins ARAD. „ Am scris la timp despre îndrăzneţul furt comis în dauna uzinelor electrice din Arad, prin dispariţia sumei de 650.000 lei din casa de fier a uzinei, fără ca aceasta să fie spartă. După cercetările făcute de d. director de poliţie Iancu, de la primele investigaţii, bănuiala a căzut asupra casierului general al uzinelor electrice, d. Nicolae Ostoia. Deşi apărat de conducătorii uzinei, s’a stabilit de către anchetori, că Ostria practica de multă vreme măruntre ilegalităţi cu banii uzinelor electrice, dar în mod atât de discret, încât nimeni nu-l putea bănui. Astfel, de multe ori, încasările mari ce se ridicau în numele uzinelor electrice, de la autorităţile şi întreprinderile mari, ca uzinele de gaz, industria textilă, etc. le făcea el personal, iar banii încasaţi nu-i vărsa casieriei, decât după ce-i învârtea in afacerile sale particulare. O lipsă de 120.000 lei, pe care o avea tocmai în ziua când s’a întâmplat furtul, a împlinit-o prin încasările pe cari în aceiaşi zi i le-au vărsat lui încasatorii uzifrei electrice. Bănuelile organelor poliţiei se întemeiau pe două fapte concrete: Intâiu, în ziua săvârşirii furtului, casierul Ostoia a plecat ultimul din birou, iar in ziua următoare, tot el a fost ultimul care a venit la serviciu. Al doilea fapt este că, intrat în birou şi făcând câţiva paşi înainte, Ostoia a strigat cu prefăcută mirare: „casa wertheimiană e deschisă şi că în birou a umblat hoţii“. Odată ce s-au stabilit aceste fapte şi confirmate prin însăşi mărturisirea făcută de către cel bănuit, casierul Nicolae Ostoia, a fost arestat. In dimineaţa zilei de 10 Aprilie col., el a fost depus la parchetul local. D. judecător de instrucție Ludoșanu instruește cazul. BRAŞOV Proces, 12. — Azi dimineaţă urma să se judece în faţa tribunalului local procesul fraudelor săvârşite cu contingentarea porumbului. Acuzaţii principali sunt d-nii Rauca Răuceanu, Eugen Popescu şi Bucşă. Cum ei nu s’au prezentat nici de data aceasta, desbaterile au fost amânate pentru ziua de 25 Mai. Razzie. Comisarul Paulman, şeful serviciului de siguranţă de pe lângă poliţia locală a făcut o razzie în cartierele mărginaşe ale oraşului. Organele poliţieneşti au dat peste un cuib de borfaşi. Opt indivizi au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. Sărbătorirea unui magistrat BRAŞOV, 12. Din iniţiativa magistraţilor şi avocaţilor din Sighişoara a fost sărbătorit printr’un banchet d. Dumitru Dumitrescu primul preşedinte al tribunalului din acea localitate, mutat în interes de serviciu la Oraviţa. Decanul baroului, d. dr. Ibsen, înmânat sărbătoritului o adresă omagială, prin care cetăţenii îşi exprimă regretul că distinsul magistrat care e d. Dumitrescu a fost nevoit să părăsească Sighişoara. I A APĂRUT Recepţia pe galena Modificarea taxelor vamale Elaborarea noului tarif Releul cu Ateneul şi Opera Asociaţii radiofonice Radio la funerariile mareşalului Foch Medalionul: George Enacovici Conferinţa radiofonică din Praga Probleme« conferinţei In faţa microfonului Impresiile d-lui Trancu-Iaşi Expoziţia de radio România Nu autorizaţii, ci declaraţii! Pagina umoristică Ştiri de pretutindeni Câştigătorii premiilor PARTEA TECHNICA Revista revistelor: Dispozitiv de limitare automată a amplitudinilor oscilaţiilor; Direcţia curentului la detectorul cu cristal; Radio şi presiunea sângelui; Urechea electrică Dispozitiv practic de aerificare lămpilor de radio. De vorbă cu cititorii Despre redresori Redresorul cu catodă incandescentă T. F. F. pe înţelesul tuturor Oscilaţiile întreţinute ISTORICUL RADIOTECHNICEI Comunicaţiile electrice fără fir, prin pământ şi apă Lexiconul radiofoniei Informaţiuni din toată lumea, sfaturi pentru radioamatori, mica publicitar montagii experimentate, etc., etc. Prgramul complect al tuturor porcilor de emisiune dela 14.—22 '• Aprilie 1929 . dimineața Duminică 14 Aprilie 1029 Conflictul dela mina de cărbuni Conflictul de muncă de pe Valea Jiului „Sălătruc*‘-Petroşani Sentinţa de arbitraj PETROŞANI. 10. — In sfârşit, marele conflict de muncă dela minele de pe Valea Jiului, după frământări şi lupte continue, după zeci de tratative, expertize la faţa locului etc., timp de 4 luni, a ajuns in faza finală. Luni 8 Martie, preşedintele comisiunii de arbitraj, d. dr. Virgil Olariu, în complexul comisiunii, a pronunţat hotărârea, întrucât părţile nu au căzut de acord asupra punctelor litigioase, nici în decursul tratativelor arbitrajului. CE CUPRINDE HOTĂRÂREA DE ARBITRAJ ? Hotărârea este cât se poate de oneroasă pentru muncitori şi avantagioasă pentru societăţile miniere. Sentinţa schimbă formula de baza a raporturilor dintre muncitori şi patroni, prin munca efectivă de 8 ore dela primul articol. O asemenea condiţiune oneroasă, care prelungeşte durata de muncă la mineri cu încă o oră (adică 9 ore sub pământ) ," există nicăeri la noi în ţară. In anul 1925 Curtea de Casaţie din Bucureşti, a pronunţat o hotărâre similară, în conflictul de muncă de la întreprinderile statului din Ardeal, care hotărâre după 6 luni — cu ocazia nouilor tratative — a fost schimbată de marele ocrotitor al muncitorilor, consilierul Curţii de casaţie M. Balş, în calitate de preşedinte al comisiunii de arbitraj. Munca efectivă se poate pretinde la muncitorii din ateliere şi nici decum la aceia din mine, căci transportarea la locul muncii, din lipsă de mijloace moderne , se face foarte anevoios. Uzul practicat până azi, la toate minele, era că, munca de 8 ore se socotea de la începerea apelului până la facerea apelului. Societăţile transportau pe muncitori la locul de muncă în minimul de timp posibil şi astfel în interesul ei propriu, se îngrijea ca mijloacele de transport să fie cât mai moderne. Acum după noul sistem de lucru, timpul, coborâm şi eşirei din mină nu se va mai socoti în cele 8 ore de lucru, ceea ce înseamnă la anumite locuri de muncă 9 ore de lucru. In afară de aceasta se mai adaugă şi împrejurarea că majoritatea lucrătorilor stau la distanţe de km. de mine şi astfel trebue să pornească cu ore mai devreme la lucru. Acest punct a produs o indignare nespusă în rândurile muncitorilor. ALTE CONDIŢII Hotărârea mai dă dreptul societăţilor ca la maşinile compresoare, ventilatoare, pompe de apă etc., sa angajeze lucrători nespecialişti şi cari nu se bucură de regimul muncii de 8 ore, aceştia putându-se recruta din muncitorii cu ziua. Pentru muncitori s’a dat maximul de concediu la 30 zile cer, iată, amenzile aplicate lucrătorilor şi prevăzute în regulamentul de muncă nu pot întrece 10 la sută din salariul zilnic sau lunar. Indemnizaţia de chirie la aceia cari încă nu o au de la societate este următoarea: 200 lei pentru necăsătoriţi, 400 lei pentru cei căsătoriţi cu 3 copii şi cinci sute lei pentru căsătoriţii cu mai mult de 3 copii. S’a mai dat 2 la sută pentru lucrătorii dela Lupeni şi 6 la sută pentru cei dela Petroşani, Valea Jiului de Sus şi Lonea, majorare de salariu după salariile medii actuale. In schimb muncitorii de la cele trei societăţi au pierdut prin majorarea cu o oră a timpului de lucru 17 lei, iar cei de la Lupeni 18 lei. CE SPUN MUNCITORII In cursul zilei de eri la Lupeni a avut loc prima adunare generală în grădina publică la care au pârtieipat peste 3000 de muncitori. Adunarea luând cunoştinţă de hotărârea arbitrajului a decis atacarea ei prin recurs, autorizând pe conducătorii sindicatelor, ca în termenul legal să facă formalităţile cerute de lege. In scopul acesta azi va avea loc o mare conferinţă mixtă la Petroşani, a tuturor sindicatelor amsterdamiste. Este unicul caz cunoscut până aci, ca o hotărâre de arbitraj să fie atacată de una din părţi, de când există legea pentru reglementarea conflictelor de muncă. Ceea ce întâmpină greutăţi este faptul că numita lege nu precizează dacă părţile pot sau nu face recurs contra hotărârei de arbitraj, întrucât stabileşte precis instanţa care decide definitiv intr'un conflict de muncă. Constituţia singură prevede că: „recursul este de natură constituţională". Muncitorii vor face uz de dreptul prevăzut prin Constituţie. — P^n la timp că, lucrătorii sindicalizaţi de la mina „Sălătruc“ de lângă Petroşani, au înaintat direcţiunei un memoriu, prin care cereau încheierea unui contract colectiv de muncă, condiţiuni de muncă mai favorabile şi urcarea actualelor salarii cu 40 la sută. Tratativele au început luni dimineaţa şi au durat până a doua zi. Ministerul muncii a fost reprezentat prin d. inspector Clanda, iar reuniunea muncitorilor mineri prin secretar Petre Mihăilă, asistat de patru delegaţi ai lucrătorilor. Societatea a fost reprezentată prin d. ing. Wolff Octavian, C. Nicşulescu, administrator şi M. Dobroviceanu, contabil. Atitudinea conciliantă a reprezentanţilor patronilor a făcut ca părţile să cadă de acord asupra a 10 puncte din cele 21 stipulate de muncitori în memoriu. PETROŞANI, 11. — Am anunţat Muncitorii au câştigat ziua de 8 ore, începând dela apel şi 6000 kgr. cărbuni pe an. Dacă se va găsi într’un vagonet de cărbuni 10 la sută piatră, acesta va fi şters din calculul producţiei muncitorului, însă, societatea va fi obligată ca pentru fiecare vagonet să verse suma de 30 lei la fondul de ajutorare al muncitorilor, în caz de moarte, bolă etc. care se va creia imediat Acestea sunt punctele mai principale câştigate de muncitori. Restul de 11 puncte în care se cuprind salarizarea şi chestiunile de ordin tehnic, au rămas în litigiu şi au fost deferite tribunalului Hunedoara, care va continua judecarea conflictului rămas deschis. Părţile au ales comisia de arbitraj şi au căzut de acord asupra alegerii preşedintelui comisiunei în persoana d-lui dr. Virgil Olariu, primul preşedinte al Tribunalului, CORESP. Din Orăştia culturală şi economică Şedinţa comisii interimare. -Adunarea gen. anuală „Asociaţiei studenţilor Hunedoreni“ ORAŞTIE, Aprilie. — Comisia interimară a oraşului, a adus următoarele hotărâri de interes comunal şi obştesc: Se va aplica tariful vechiu de 16 lei, de vită la târguri. Se aprobă în principiu înlesnirea plasării divisionului 1/10 Călăraşi. Se închiriază lui M. Secui, cu 500 lei per/,, un teritoriu pentru depozit de piatră. Arendaşul de moară C. Trostel nu obţine reducerea arenzii. In cauza edificării magaziei Manutanţei făcute de fosta conducere a oraşului, se cere anchetă şi despăgubire, încercându-se împăcare cu deleg perm. Se delegă fostul primar A. Herlea, funcţionar al primăriei, pentru deplasare la Cluj, în cauza recâştigării terenului oraşului expropriat. Chestiuni interne de birou ale funcţionarilor Baicu, Gheorghean, serg. instr. Jinar. Cercului studenţesc Hunedoara, se votează 2000 lei subvenţie, şi lumina electrică gratuit, la adunarea generală ţinută aici la 6 Aprilie. Procurarea unei pompe la cazarmă. Cererea măcelarilor pentru urcarea preţurilor cărnii, etc., se menţin preţurile vechi, făcându-se probă la vite în târg. Chestiuni silvice: La vânzarea parilor de agăţat vor participa cu diurna de zi reglementară, d-nii membri: Gh. Voişan şi N. Bocoş. Se respinge cererea podgorenilor pentru 2500 bucăţi pari de vie. Valorizarea lemnelor din Văile Corbului se va face prin licitaţie în 23 Aprilie, la care vor participa d-nii: preşedinte şi Ciurdărescu, îngrijirea şi spesele pepinierelor din Sibişel şi oraş. Procurarea de puieţi şi seminţe silvice. Angajarea ajutorilor sergenţi şi muncitori în Cendea, cu 40 şi 80 lei zilnic. Căpitan Seevald obţine 2 bucăţi lemne din vale, cu 1000 lei şi Turlea Teofil, unul din Vale cu 150 lei. In cauza furnizării lemnelor reg. 92 infanterie se deleagă d-nii: preşedinte şi Gh. Voişan, cu diurna şi spesele. Se menţine linia veche de edificare la grădinile vis-a-vis de Cimitirul Eroilor. D. membru Strudar propune ca „Grebla“ să fie dată ca păşune economilor proprietari de vite. Se va studia după ce se va veni cu propunerea pen acoperirea arenzii anului trecut. Proprietarii de firme şi reclame de tot soiul, sunt rugaţi de primărie, ca textul redactat în limba statului să fie corect scris în româneşte, mai ales având în preajmă desvelirea monumentului regelui Ferdinand I. Asociaţia studenţilor jud. Hunedoara, au ţinut aici la 6 Aprilie adunarea generală anuală. In program: Şedinţă festivă, banchet şi serată dansantă. Presidentul, studentul, Căuşoreanu a ţinut o frumoasă cuvântare de deschidere, căruia i-a urmat salutul Despărţământului Astra prin directorul A. Damian. Reprezentanţii judeţului şi ai oraşului au lipsit. Raportul secretarilor generali, Bucureşti, Cluj, Deva şi Asociaţia generală. Au fost proclamaţi membri de onoare d-nii: Dr. Victor Giula, medic în Simeria fost preşedinte, căruia în urma retragerei din cauză de boală, i se aduce mulţumiri protocolare şi Aron Demian, director şi profesor al multor studenţi. Se alege preşedinte de dr. Ioan Solomon, medic la liceul „Aurel Vlaicu“ din Orăşte, căruia i se adresează cuvinte simţite din partea membrilor: Căuşoreanu, Drd. Basarab şi Vaida, la care răspunde emoţionat noul preşedinte care promite tot sufletul său de muncă. La banchetul aranjat în sala „Transilvania“ prin d. Al. Herlea jun, autoastat d-nii: preşedinte dr. Solomon, senatorii: protopop lenea şi preotul Basarab, protopop ort. Dănişa, căpitan Nistorescu, student Dăuşoreanu, director şc. Creţu, director de liceu Damian, şi Al. Herlea jun, cari au spus cuvinte calde tinerimei universitare. In decursul mesei, studenţii au cântat, însoţiţi de câţiva seniori „Gaudeamus igitur“ şi altele, cu efect plăcut. După masă s-au citit lucrările referitoare la propaganda culturalăeconomică, de d-nii: V. Ion, G. Catanici, şi A. A. Herlea. Iar despre problema orientării sociale, a studenţimei şi-au formulat rapoarte deasemeni la nivel ca şi criticile de interes, studenţii: Drd. I. S. Basarab, I. Pârvu şi alţii, cari au dovedit că tinerimea studioasă este conştientă de chemarea ei actuală in cadrul ordinei şi a disciplinei de studiu universitar, pentru a deveni intelectualismul constructiv de mâine! O părere generală adoptată a fost, ca studenţimea să se edifice moralmente şi spiritualmente, obţinându-se deja politica militantă. La şedinţă, în ordinea programului, au vorbit şi oaspeţii intelectuali prezenţi, contribuind cu păreri şi sfaturi la limpezirea unor chestiuni. Remarc îndeosebi pe d-nii: profesor Rodeanu, învăţător director Nic. Creţu, funcţionar şi ziarist dr. Eug. Munteanu, prof. dr. P. Ionescu şi director de liceu A. Demian. Intre participanţi remarcăm pe d-nele: Victoria dr. Erdélyi, Aurelia Pop-Florianu, Aurora dr. Bobo cu d-şoarele, căpitan Fl. Nistorescu, dr. Mocan şi alte d-ne soţii de profesori. Iar dintre domni pe preotul Adam Basarab, senator Hunedoara, Dănişa, Moţa, Necşa, Bora, Tămaş, profesori, avocaţii: dr. Zeno Drăia, Gh. Voişan şi alţii. Seara s’a petrecut bine la serata dansantă şi s’au jucat şi dansuri naţionale, ceiace este demn de remarcat pentru Orăştie. Studenţii au lăsat plăcute impresii. Duminică, 7 Aprilie, a avut loc, în biserica olt. rom, cununia d-lui locotenent din reg. 92 inf., Ion Bălan, cu d-şoara Tiberia Robu, fiica fruntaşului comerciant Ion Robu jun., din localitate, naşi fiind d-na şi preotul Adam Basarab, senator de Hunedoara. A cântat coral mixt bisericesc, al cărei membru era mireasa fericită. A participat foarte mult public, d-ne şi d-ni, şi corpul ofiţeresc, în frunte cu d. colonel Zi beli comandantul regimentului. Cununiei i-a urmat masa comună în restaurantul „Transilvania“, la care au participat numeroşii invitaţi şi rudele. SIBIU Societatea studenţilor Sibiu-Bucureşti, au aranjat o reuşită şezătoare ln comuna Răşinari. D. dr. I. Stoichiţă, deputat de Sibiu, a crezut că este de datoria unui parlamentar ca înainte de pleca la Bucureşti să ia contact cu poporul ca să asculte păsurile şi necazurile poporului ca astfel informat de la isvor, să cunoască real nevoile poporului din judeţul Sibiu. Păr. Simonetti urează bun sosit oaspeţilor. A luat cuvântul apoi d. dr. I. Huţiu arătând rostul venirii în mijlocul poporului. Vom sublinia un fapt caracter! Stic: Un tânăr intelectual din comună a întrerupt pe d. deputat spunând că guvernul Iuliu Maniu a urcat impozitele. Tot poporul s’a ridicat în picioare și a cerut să iasă afară din sală, ba a trebuit să intervină d. deputat pentru ca să fie lăsat în sală. Citiţi în Adevărul Literar şi Artistic TRISTEŢA LUCRURILOR de GALA GALACTION Congresul „fistrei din Banat In înţelesul art. 38 din statute şi art. 49 din regulament, membrii „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român _ Astra“ se convoacă la congresul regional al despărţămintelor asociatiunii din Banat,ce se va ţine în Bozovici, în ziua de 28 Aprilie 1929, ora 12 pentru comemorarea lui Eflimie Murga cu prilejul desvelirii monumentului ce i s’a ridicat in acel oraș. GALATI Falimente şi moratorii. — Tribunalul a declarat în stare de faliment pe importatorul de saci Bruno Morgenstein. — Comerciantul Panait Patiniadis din str. Gen. Berthelot a obţinut un moratoriu de 6 luni. O cerere de moratoriu pentru acelaş termen a fost făcută şi de industriaşul G. Bejan. — In ziua de 17 Aprilie Curtea de Apel se va pronunţa în cererea de moratoriu a d-lui farmacist Aurel Scurtu. — Aceiaşi instanţă a respins apelul d-lui Iancu Bercovici din Brăila, aşa că susnumitul a rămas condamnat la şapte luni închisoare, 15.000 lei amendă şi un milion lei despăgubiri. — Tribunalul local secţia I a admis opoziţia făcută de parchet îmnpotriva ordonanţei judecătorului de instrucţie prin care s’a dispus punerea în libertate a comerciantului Marcovici din str. Braşoveni, ordonând arestarea lui. Marcovici a fost depus în arestul Central. — Cu prilejul unor săpături făcute în str. Artelor s’a dat peste niște oseminte omenești. S’a deschis o anchetă. Plecarea d-lui Jimm CONSTANŢA, 12. — Cu vaporul România a părăsit ţara plecând spre Alexandria d. Robert Greeg, ministrul Angliei la Bucureşti, cum şi d. André Maurois. T.-SEVERIN Geambaş dispărut. — Sunt cunoscute cititorilor noştri, isprăvile vestitului geambaş Gheorghe Tică şi despre cari ziarul a scris la timp. Se ştie că el a fost condamnat, de către curtea cu juraţi Mehedinţi, la cinci ani închisoare. Tică a ajuns cu recursul la Casaţie, înalta Curte, găsindu-l neîntemeiat, l’a respins. Parchetul de Mehedinţi vrând să emită respectivul mandat de arestare, s’a constatat că Tică dispăruse. Se crede că el a trecut graniţa în Iugoslavia. Se fac asidue cercetări pentru prinderea lui. Vizita d-lui general Averescu. — într’o corespondenţă anterioară anunţasem, pentru Duminica Tomii, o mare întrunire publică a partidulului poporului. La această întrunire urma să ia parte şi d. general Averescu . întrunirea s’a amânat pentru o dată ce se va anunţa ulterior. Totuşi d. Averescu a fost Duminică în localitate, unde a prezidat o adunare a membrilor organizaţiei locale. S’a discutat reorganizarea cadrelor. Dela cercul de recrutare. — In zilele de 17, 18 şi 19 Aprilie crt. va avea loc în localul cercului de recrutare Mehedinţi, recrutarea tinerilor din contingentul 1930 care locuesc in X.Severin. — Spectacole— Duminică 14 Aprilie rulează pe ecranele cinematografelor locale, filmele: „Wolga, Wolga“ (cinema „Regal“) și „Rapsodia ungară“ (cinema „Teatru“). Ambele filme sunt acompaniate de muzică. — Coresp. Plasarea şomerilor in Petroşani PETROŞANI. 11. In urma rapoartelor primite de d. dr. Roznovan prefectul judeţului nostru, că situaţia şomerilor s’a agravat în urma concedierilor recente dela societatea „Petroşani“, d-sa s’a deplasat pe Valea Jiului, unde a stat trei zile spre a se convinge singur de situaţia şomerilor. Societatea „Petroşani" a concediat pe cei 500 şomeri angajaţi de curând iar lucrările de construire a şoselelor au stagnat. Muncitorii rămaşi din nou fără lucru au intervenit pe lângă autorităţi, iar acestea, la rândul lor, pe lângă membrii guvernului. D-nii miniştri Răducanu şi Vaida au cerut deschiderea creditelor necesare pentru intensificarea lucrării :foi de şosele