Dimineaţa, iunie 1929 (Anul 25, nr. 8065-8094)

1929-06-01 / nr. 8065

Anni XXV. — No. 8065 Mașinile au scris „IDEAL“ pentru birou : „ERIKA“ portative . Sunt cele mai sistematice Depozitul pentru România la SOCEC & Go. S. A. a Pagini Fondată în 1904 de CONST. MILLEL S LEI București, Str. Sărindar 7-11 Sâmbătă 1 Iunie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an pi 3SO „ pp pp 6 luni p. 200 ,, ,, ,, 3 luni TELEF. I Centrala: 306 67. 326 73. 346 79. 353 54 Direcția : 357/72 A­dd­a 307 69, Provincia 310 663 iu£i Un sistem condamnabil Personalul superior din adminis­traţia căilor ferate, a fost ori, la Cameră, obiectul unor discuţii nu prea avantajoase. Sar părea că a­­cest personal, constituit într’un fel de stat în stat, a ştiut să rezolve înt’un chip destul de fericit pentru el problema salarizării. Magnaţi administraţiei au izbutit să-şi asi­gure remuneraţiile cele mai mari, adăugând la salariile propriu zise numeroase şi grase accesorii: diur­ne, tantieme, prime şi alte venituri de acest soiu. Aşa încât, faţă de subsalarizarea de care s’a vorbit şi se vorbeşte încă la alte categorii de slujbaşi şi chiar la slujbaşii mici dela calea ferată, când e vorba de oligarhia din administraţia cefe­ristă s’ar putea vorbi de suprasala­­rizare. Principial, fireşte, n’ar fi nimic de zis împotriva faptului că perso­nalul superior al unei administraţii aşa de importante, cum e aceea a căilor ferate, este bine plătit. Soco­tim, dimpotrivă, că o bună salari­zare constituie o politică chibzuită şi gospodărească. Administraţia că­ilor ferate are nevoe de specialişti de seamă cari însă, tocmai fiindcă sânt specialişti, sânt solicitaţi, une­ori chiar foarte stăruitor, de între­prinderile particulare. Pentru ca să nu păstreze, statul e obligat să-i plătească bine, fiindcă această lar­­ghetă în remuneraţie se resfrânge apoi, cu foloase apreciabile, asupra bunului mers al instituţiei. Pe de altă parte, plata bună con­­stitue, în anumite împrejurări, şi o armătură de ordin moral împotriva unor anumite tentaţii, lucru care tot spre folosul instituţiei este. Faptul că funcţionarii superiori de la calea ferată vor să fie bine plătiţi, apare deci ca foarte firesc. Ceiace nu e firesc şi ceiace e con­damnabil, e sistemul lăturalnic prin care s’a căutat să se ajungă la acest rezultat. Fiindcă sistemul tinde, cum­os şi naţir­al, să se gene­ralizeze, beneficiind de el şi cei meritoşi şi cei ce nu pot invoca me­rite deosebite. Dovadă faptul că unele accesorii pe cari şi le-au asi­gurat cei dela calea ferată, le-au obţinut şi funcţionari din ministe­rul comunicaţiilor. Rezultatul e că bugetul căilor de­Madgearu, ministru de industrie şi rate suportă Un capitol al salariilor comerţ, mult mai mare decât s’ar cuveni, şi în orice caz există un contrast prea izbitor între încasările magnaţilor instituţiei şi între salariile celor mici. Sistemul, fireşte, trebue să înce­teze. Intr’o epocă de restrângeri ca a noastră, când se caută toate mij­­loacele de a se echilibra bugetul şi de a se însănătoşi finanţele pu­blice, economiile se impun cu nece­sitate, ca adevăratul punct de ple­care. După cele denunţate în Ca­meră, economii importante se pot face şi în bugetul căilor ferate la capitolul acesta al veniturilor acce­­sorii obţinute pe căi lăturalnice. Dacă sistemul a luat naştere, în mod fatal, în anii de după războiu, aşa de anevoiaşi pentru funcţionari, nu e nici un motiv ca el să conti­nue şi astăzi, când e nevoe de toate sforţările şi de toate sacrificiile pentru statornicirea unui regim nor­mal. I. N. economice româno-polone La 24 iunie vor fi continuate tra­tativele economice între România şi Polonia, într-o conferinţă ce se va întruni la Varşovia. Cercurile oficiale româneşti speră ca, până la toamnă, acordul economic cu Polo­nia să capete o solemne practică, atât prin realizarea unui tarif va­mal convenabil pentru ambele ţări, precum şi prin alcătuirea unor ta­rif de transport, care să înlesneas­că tranzitarea produselor şi mărfu­rilor poloneze prin România pe pie­ţele orientale. In schimb, este foarte probabil că încă în sezonul acestui an, Ro­mânia să poată exporta îr. Polonia O importantă cantitate de vinuri și de struguri. A mai rămas de rezolvat chestiu­nea mai delicată a taxelor vamale românești pentru cărbunii din Polo­nia. Tratativele în această chestiu­ne sunt conduse de către d. Virgil ★ Sonda de la Moreni continuă să ardă Lucrările de stingere - Ancheta Sonda de la Ţurcani- Moreni con­tinuă să ardă cu aceiași intensitate ca la început. Lucrul la sondele din apropiere a încetat complect. Comandantul companiei de jandarmi din Praho­va a luat diferite măsuri pentru a preîntâmpina accidentele. De asemenea, a sosit la Moreni d. ing. Andreescu, de la inspectoratul minier Ploeşti, care a început o an­chetă împreună cu d. ing. Stăncu­­lescu, şeful regiunii miniere Mo­reni. Societatea româno-americană a început să primească diferite pro­puneri şi oferte pentru stingerea sondei. Maestrul minier Munteanu a fost însărcinat să construiască un tunel, pe unde să se monteze o con­ductă de captare a gazelor. Lucră­rile pregătitoare in această direcţie au şi început. Fraţii Andreescu, care au mai stins o sondă la Moreni, s’au de­clarat gata să o stingă şi pe aceas­ta, cu aparatele lor. Este probabil că şi această propunere va fi ac­ceptată, pentru ca să se întrebuin­ţeze amândouă procedeele în ace­­laş timp. TEMPERAN­TA — De ce te-ai retras din societatea de temperare ta ? Pentru că societatea ţine şedinţe Duminica şi eu din principiu in fiecare Duminică mă îmbăt. Tratativele in chestia optanţiior Presa oficioasă ungară ameninţă cu transmiterea litigiului către Liga Naţiunilor LUDAPESTA, 29 (Rador). — Cu o- Delegaţiile română si un- S^.rî..a.'S...rolAr.r-S.conti„..a.-ea­tiunea optanţiior, „Pester Lloyd1 spună că, având in vedere ultimaa declaraţie a guvernului român, că delegaţia română va persista în punctul său de vedere, se poate conta cu posibilitatea că, şi de acea­stă dată, negocierile vor rămâne fără rezultat. Ungaria însă, nu se mai poate preta tacticei unei noni amâ­nări. Ziarul spune că, după ultimele de­­ciziuni ale tribunalelor arbitrale mixte, ungaro-cehoslovac şi ungaro­­iugoslav, sunt trei decizii asemănă­toare, date de trei tribunale arbi­trate. Dacă negocierile actuale nu vor duce la nici un acord, opinia pu­blică maghiară va cere guvernului său, să depună în faţa consiliului Societăţii Naţiunilor, cele trei deci­­ziuni analoage, date de cele trei tri­bunale arbitrale şi să ceară lămuriri şi categoric ca înaltul for al Socie­tăţii Naţiunilor, să numească jude­cătorul supleant la Tribunalul arbi­tral româino-ungar, aşa după cum este datoria Societăţii Naţiunilor, impusă de către tratatul de la Tria­non. Trebue să prevaleze acum prin­cipiul juridic. „Budapesti Hírlap“ scrie în acelaş sens, spunând că guvernul ungar nu apără numai dreptul, el însăşi lega­litatea care în acest caz, este un fa­vorul drepturilor optanţilor ma­ghiari şi că Ungaria luptă pentru menţinerea justiţiei arbitrale şi va continua această luptă până la bi­ruinţă“.­ ­ VIENA, 30. (Rador). — tratativelor , în afacerea optanţăior u­nguri din Ro­mânia, au sosit la Viert­a. Deoarece baronul Szte­­renyi, şeful delegaţiei un­gare, a primit comunica­rea că d. Davila, ministrul României la Varşovia, ca­re a fost numit şeful dele­gaţiei române, nu a putut încă să sosească la Viena, s-a căzut de acord ca pri­ma şedinţă plenară a con­ferinţei celor două dele­gaţii să aibe loc la 3 iunie, iernii. LA MUNCA CÂMPULUI Frigul din nordul Rusiei e in creştere - MINUS 8 GRADE LA SARINSKAJA — Aseară s’a anunţat prin Radio că valul de frig din nord-estul Rusiei e în cre­ştere. Pe coastele Oceanului îngheţat gerul a ajuns la minus 10 grade, iar în por­tul Sarinskaja (nu Sarins­­kar cum s’a anunţat gre­şit ori) temperatura, care era alaltăeri de minus 5 grade, a scăzut la minus 8 grade. In munţii Paişoi şi pe a­locuri în munţii Timanu­­lui, la vest de fluviul Pe­­ninge ca în toiul d­ora. Vizita escadrei italiene la Constanţa Ce vase vor participa CONSTANTA. 30. — Consulatul italian din localitate, ne-a dat o se­rie de lămuriri în legătură cu vizita escadrilei italiene la Constanta. In primele zile ale lunii iunie vor pleca din Taranto 35 de hidro­­avioane formând un grup de bom­bardament. Călătoria aceasta de instrucţie, are acelaş caracter şi scop ca şi călătoria celor 61 de a­­vioane făcută anul trecut în Marea Mediterană Occidentală. Anul acesta, escadra se îndreap­tă spre Orient. Numărul inferior al unităţilor participante la călătorie corespunde unei capacităţi superi­oare a fiecărui aparat în parte. Es­te vorba in total de o forţă mo­trice de patruzeci mii cai, putere. De asemenea, parcursul va fi supe­rior celui din anul trecut, reprezen­tând aproximativ cinci mii de kilo­metri cu etape destul de distanţate. Da data aceasta va participa şi cunoscutul aviator italian Italo Balbo. Grupul va fi condus de d. colonel Pellegrini, actualul şef de cabinet al ministerului aviaţiei. Va participa, de asemenea, subşeful sta­tului major, Depinedo. Ca reprezentanţi ai celorlalte for­ţe militare, vor participa şeful sta­tului major Teruzzi, sub-şeful sta­tului major al marinei, amiral Ber­­netti, etc. Secretariatul aviaţiei a expediat ordinele de concentrare tuturor for­ţelor participante, care trebue să se găsească în ziua de 30 Mai la Ta­ranto. APARATELE Vor participa un aparat S. 56 şi două aparate S. 95 bis din zona treia aeriană teritorială aparţinând­eroportului .Vigna di­­Valle, Deta­şamente organice din escadrilele 120 şi 121 cu câte cinci aparate S. 55 din zona treia aeriană, aparţinând aeroportului din Brindisi. Escadrila 192 cu cinci aparate S. 55 zona a doua aeriană aeroportul Pola, esca­drilele 170 și 171 cu cinci aparate S. 55 zona întâia aeroportul Ca di Mare. Al treilea detașament special cu șease aparate S. 55 zona treia teri­torială aeroportul Vigna di Valle Un aparat S. 55 civil dela statul ma­jor, un aparat Can 22 civil de la fa­brica Cantieri-Navali Triestini. Pe un avion S. 55, amenajat pen­tru pasageri, se va îmbarca un nu­cleu de ofiţeri ai statului major şi reprezentanţii presei. Itinerariul este următorul: Atena Constantinopole, Varna, Marea­ Nea­­gră, Odessa, Constanţa, Constantino­­pole, Atena, Taranto, Orfedero. 300 case distruse de incendiu VARȘOVIA, 30. (Rador) — Un incendiu puternic a distrus complect 300 de case, într’o localitate din împrejurimile Varșoviei. Amânarea alegerilor comunale in Grecia ATENA, 30. (Rador). — Camera a votat proectul de lege prin care se amână alegerile comunale la Oc­tombrie curent Noui zboruri transatlantice LONDRA, 30. (Rador) Din Old Orchard, se anun­ţă că avionul francez „Pa­sărea Galbenă“, care a re­venit după 20 de minute de zbor, la punctul de ple­care, din cauza scurgerii rezervorului de benzină, provocată de vibraţiile motorului, precum şi a­­vionul american „Flacăra Verde“, cu destinaţia Ro­ma, dar care şi-a sfărâmat o aripă, în momentul ple­cării, vor pleca ambele spre a traversa Atlanticul chiar în cursul zilei de azi, dacă condiţiunile atmos­ferice vor permite acest lucru, reparaţiile fiind deja terminate. Un incident grav la Focşani Prefectul de Putna lovit de un subaltern.­Procu­rorul sezisat nu vine să ancheteze Un caz foarte grav s-a petrecut la Focşani, care a provocat o vie senzaţie în tot oraşul şi a dat loc la o Intervenţie colectivă pe lângă gu­vern din partea parlamentarilor putneni. Iată despre ce este vorba. Medicul veterinar al judeţului, d. Paşca, fruntaş liberal şi fost prefect sub ultima guvernare liberală, fuse­se chemat miercuri la prefectura de Putna, la o anchetă orânduită de ministerul de domenii. Prefectul judeţului atrăgându-i a­­tenţia că se află în faţa unei anche­te şi că ar trebui să adopte o altă atitudine decât atitudinea sfidătoare pe care o păstra faţă de prefect şi inspector, medicul veterinar Pascu a lovit pe prefect, dându-i un pumn în nas, lovitură pe care a repetat-o imediat. In învălmăşeala care s’a produs, agresorul s-a strecurat şi a dispărut. Prefectul judeţului, d. Ioan P. Ioan, a telefonat imediat procuroru­lui, sezisându-l şi invitându-l să vie imediat să ancheteze cazul. Cum însă agresorul fusese prefect la Put­na, parchetul a lăsat să treacă vre­me fără să întreprindă nici un fel de cercetare. Faptul acesta ca un procuror se­zisat de un grav ultraj adus unui prefect să întârzie anchetarea cazu­lui, a fost adus la cunoştinţa guver­nului, ori, de o delegaţie a parla­mentarilor naţional - ţărănişti din Putna. Ca primă sancţiune, medicul ve­terinar Pascu a fost suspendat de ministerul de domenii. Ni se spune că ministerul de justiţie a însărcinat cu anchetarea faptului pe procuro­rul general de la Galaţi, urmând să se deschidă o anchetă împotriva procurorului de Putna. Imediat ce ministrul de justiţie va fi sesizat de o plângere a prefectului ultragiat. Identitate ia mam in Mica Intslegere Declaraţiile d-lui ministru G. G. Mironescu Aseară a sosit în Capitală d. mi­nistru G. G. Mironescu, întorcându­­se dela conferinţa Micii Antante. D. Mironescu ne-a declarat că, la Belgrad, s’a constatat din nou de­plina identitate de vederi a celor trei miniştri, în ce priveşte chestiu­nile discutate. 1. Chestiunea minorităţilor : In a­ceastă chestiune, am menţinut uni­tatea de atitudine faţă de discuţiu­­nile de la Liga Naţiunilor şi am con­statat că informaţiunile despre con­cluziile comitetului de trei sunt sa­tisfăcătoare. 2. Chestiunea reparaţiunilor : In această chestiune n’a fost cazul să se ia o hotărîre comună, deoarece Cehoslovacia nu are de primit ni­mic din reparaţiuni. Insă Iugoslavia şi România sunt de acord a nu ad­mite reducerea cotei dela Spaa. 3. Prelungirea tratatelor şi ind­­c­­erea pactului tripartit de arbitraj şi conciliat. Cele trei tratate de an­-­­antă au fost complect puse în con­cordanţă, modificându-se articolele care prezentau deosebiri. Ele au fost prelungite pe cinci ani prevăzându­­se şi o clauză de prelungire auto­matica a tratatelor în cazul dacă ele nu vor fi denunţate cu preaviz de un an. Pentru a întări alianţa am încheiat un tratat comun de conci­lianţă şi de arbitraj, care a fost re­dactat conform cu tratatul tip enun­ţat de Societatea Naţiunilor. Acest tratat prezintă particularitatea că este deschis adeziunilor oricărui alt stat. O asemenea adeziune nu ar a­­vea desigur şi o însemnătate politi­că, deşi tratatul în sine are mai mult un caracter politic. S’a discutat şi chestiunea Micii înţelegeri economice, hotărîndu-se ca în Septembrie să se întrunească la Praga o conferinţă a acestei în­ţelegeri, pentru a se face propuneri concrete. înţelegere in chestiunea reparaţiilor PARIS 30 (Rador). — Experţii au găsit o bază pentru interpretarea propunerii Young, bază care este acceptabilă şi de experţii germani şi de experţii puterilor creditoare. Rămâne totuşi să se stabilească un acord, asupra unor anumite condiţii de aplicare a proecturii Young, con­­diţii care nu au fost încă bine lămu­rite. Se reaminteşte că cele mai mul­te dintre condiţiunile germane, pe care experţii puterilor creditoare le vor discuta tind in special ca Belgia să obţină satisfacţie in chestiunea mărcilor emise de germani în Bel­gia in timpul ocupării Belgiei. Experţii puterilor creditoare vor fixa definitiv poziţia lor, in cursul zilei de mâine. Se crede că schimburile de ve­deri vor continua între experţii pu­terilor creditoare şi cei ai Reichului, în cele două zile următoare, sperân­­du-se că Sămbătă, conferinţa va fi în măsură să fixeze principiile re­glementării generale a problemei re­­paraţiunilor. ★ PARIS, 30. (Rador). -Stabilirea acordului ex­perţilor puterilor credi­toare, asupra rezervelor germane, va fi preludiul conciliaţiei generale. PARIS, 30. (Rador). — Acordul dintre experţii germani şi experţii Pu­terilor creditoare, se ba­zează, independent de a­­nuitatea de două miliarde 30 milioane mărci, pe în­cetarea aplicării planului Daives, de la 1 Iulie a. c. ★ ■■■■ — — 1 — I --------­ Congresul socialist german și chestia crucișătorului BERLIN, 29 (Rador). — Congresul partidului socialist, a aprobat, cu 244 de voturi, contra 147, proiectul revizuit al Comisiuni anăxăxei.

Next