Dimineaţa, iulie 1929 (Anul 25, nr. 8095-8125)

1929-07-01 / nr. 8095

mni XXV. — No. 8095 Clişee liniare și trichro­­mie executa artislic Zincografia atelierelor - SocecSCo 12 Pagini A­nii 1 Iulie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un am n 330 ij o ij 6 luni 200 ii ij ii 3 luni Fondată în 1904 de CONST. MILLE 7-11 TELEF.: Centrala: 306 67, 324 73, 346/7S, 353/54 Direcția: |||| LEB Siguranţa drumurilor Stăm cam rău cu siguranţa vieţii la drumul mare. Iată numai într’o singură zi citim în ziare că în nor­dul Basarabiei bandiţii ucid pe jan­darmi, pe şoseaua Braşov-Sighişoa­­ra, o şosea pe care circulaţia este foarte activă, jefuesc şi împung cu cuţitul o mulţime de călători, în Bu­covina, două femei — mamă şi fi­ică — sunt grav maltratate şi jefui­te de avutul lor. Ca o bizară şi neplăcută coinci­denţă, tot în aceiaşi zi alţi indivizi certaţi cu legea şi societatea săvâr­şesc de asemenea un atac banditesc în judeţul Prahova din vechiul re­gat. Aşa­dar, siguranţa la drumul ma­re este primejduită în toate regiu­­nile şi provinciile ţării. Pentru prinderea bandiţilor de pe şoseaua Braşov—Sighişoara, d. mi­nistru de interne a promis premii în bani. Nu putem şti care va fi e­­fectul acestei promisiuni, mai ales că în această privinţă trecutul nu este de natură să servească drept imbold şi încurajare. Premii se promiteau destul de des. Insă, pe cât de darnice erau autorităţile în făgădueli, pe atâta se arătau de sgârşite şi cârcotaşe, când era vorba să le realizeze. U­­neori uitau de promisiunea făcută şi de angajamentul luat, alteori îm­părţirea premiilor nu se făcea toc­mai pe cea mai bună dreptate. Să spunăm că de rândul acesta premiile promise de d. ministru de interne vor fi date şi vor fi date tocmai acelora cari le vor merita cu adevărat. Chiar aşa, stimulentul premiilor nu este destul de eficace şi nu poa­te fi socotit ca un leac serios al ră­ului. Stârpirea bandiţilor de codru şi de drumul mare, al căror număr a sporit, o dată cu sosirea zilelor fru­­­moase în pilnorţii îngrijorătoare­, trebue re­­matâ­­ priil­ite măsuri, decât prin simpla ispită a unei răs­­plate băneşti. Mai întâi, tămăduirea răului so­cial, care este banditizmul, trebue căutată în cunoaşterea şi înlăturarea cauzelor, care îi dau naştere. După cum paraziţii se ivesc şi se înmul­ţesc pe un corp lipsit de îngrijire şi curăţenie, tot aşa şi banditizmul apare şi ia proporţii într’un mediu social bolnav şi defectuos. Aproape nimeni nu rupe din sim­plu sport sau din plăcere cu legile şi nu se pune în marginea societă­ţii. Până şi banditul cel mai fioros ştie ce soartă îl aşteaptă, fiind con­vins că nu va sfârşi bine.Insă, o administraţie cinstită şi pricepută, o organizare socială graţie căreia orice locuitor să ai­bă putinţa de a-şi agonisi în mod cinstit existenţa — acestea însoţite şi de o operă de sănătoasă educa­re, de îmblânzire a moravurilor, împiedică apariţia banditismului, care pune într’o lumină aşa de pu­ţin frumoasă starea generală a u­­nei ţări şi a unei societăţi. Dar, deocamdată, adică până la înlăturarea cauzelor, cari produc răul ce semnalăm, este urgent să fie suprimate efectele lor. „In judeţele Braşov şi Trei Scau­ne domneşte o mare furbere, iar călătorii se abţin de a mai pleca la drum cu automobilele“, scrie co­respondentul de la Braşov al ziaru­lui nostru. Această fierbere trebue înlătura­tă şi siguranţa drumurilor restabi­lită. Prima şi cea mai elementară datorie a unui guvern şi a unei ad­ministraţii este să menţină ordinea publică şi să asigure viaţa şi avu­tul cetăţenilor paşnici. Batzaria mi. Autorizarea jocurilor în staţiunile balneare Consiliul de miniştri de Vineri Vineri la ora 9 s’a ţinut un con­siliu de miniştri sub presidenţ­ia d-lui Iuliu Maniu. PROECTE RATIFICATE S’a ratificat proectul legii dru­murilor care a fost trimis la consi­liul legislativ. De asemenea s’a ra­tificat proectul pentru înfiinţarea zonelor libere în porturi, care va fi depus zilele acestea pe biroul par­lamentului. FUNCŢIONAREA CAZINOURI­LOR D. Sever Dan, ministrul sănătăţii, a supus proectul de lege pentru autorizarea jocurilor de noroc în cazinourile existente din staţiunile balneare şi climaterice. Articolul 1 din proect interzice principial jocurile de noroc sub sancţiuni severe : amenzi până la 50.000 lei. Articolul 2 derogă de la principiul prohibiţiunii permiţând autorizarea de asemeni jocuri în casinourile staţiunilor balneare şi climaterice existente în momentul depunerii legii. Articolul 3 prevede că forma pen­tru acordarea acestor autoriza­­ţiuni este aceea a licitaţiunii publi­ce, în conformitate cu legea conta­bilităţii publice, dela care se de­rogă numai în ce priveşte termeii de licitaţie pe care proectul îl re­duce de la 15 la 10 zile. Veniturile realizate din aceste jocuri de noroc se vor afecta mi­nisterului sănătăţii publice pentru scopuri de asistenţă socială, iar la Slănic şi Sinaia venitul Statului va fi împărţit cu Eforia Spitalelor Ci­vile şi spiridonia proprietarelor din acele localităţi. Consiliul a aprobat proectul care urmează să fie trimis Consiliului legislativ. REGLEMENTAREA VÂNZĂRII IN RATE A AUTOMOBILELOR D. Gr. Iunian a prezentat un proect de lege prin care se regle­mentează vânzarea în rate a auto­mobilelor şi maşinelor agricole şi altul pentru modificarea unor dis­poziţii din legea de organizare ju­decătorească. CĂLĂTORIA ŞOMEURILOR ŞI STUDENŢILOR După explicaţiile date de d. mi­nistru Vaida Voevod, consiliul a admis ca şomeurii sa călătorească cu reducere pe căile ferate pentru a-şi putea găsi de lucru.De asemenea studentă vor călă­tori cu bilete de reducere, iar bile­tele militare ale soldaţilor vor fi plătite de ministerul de război. ÎNTÂMPLĂRILE zilei O OBSERVAŢIE JUSTĂ In interesul adevărului spun că nu e făcută de mine, ci mi-a fost împăr­tăşită de o cititoare din provincie. Observaţia „care nu e de natură să placă domnişoarelor ultira-moder­­ne"­ constă in cele ce urmează. Tine­rii de astăzi se complac in societatea domnişoarelor cari afişează gesturi şi maniere ce ne jignesc pe noi cei crescuţi in alt mediu şi în alte idei. Aerele de „emancipare“, nepăsarea cu care sfidează pe oricine, curajul cu care fumează în public,­­ toate acestea ii amuză pe tinerii noştri. Insă, când e vorba ca tinerii ace­ştia să se căsătorească, regula gene­rală este că ei îşi aleg tovarăşele vie­ţii nu printre domnişoarele din, cate­goria de mai sus, ci printre acelea cari nu şi-au părăsit modestia şi re­­zrg. .1 tigruri ■rişti.că serul‘ii Jrjj.mns. C:,,r ■ fit'' * ' '■Jpycfáiii mai mult calităţii, solide şi pozitive ale aceleia cu care urmează să-şi lege soarta şi se cam feresc din dru­mul domnişoarelor cari n'ar aduce la căsătorie decât gesturi şi atitudini bărbăteşti. E oare justă această observaţie? Numai o anchetă amănunţită ne-ar putea lămuri mai bine. D-LUI E. S. DIN ORAŞUL S. U răspund că părerea mea este ca să nu-şi mai schimbe gândul, ci să ră­mână aşa cum s'a angajat. D-LUI C. ST. DELA BR. îi răspund că ocupaţiile nu-mi permit să alerg pe la ministere în căutarea de ra­poarte şi alte hârtii. N'are decât să-mi trimită o copie. D-LUI C. CON. DELA BUZĂU îi răspund că nu s'a primit scrisoarea despre care vorbeşte şi cartea sa poş­tală. D-ra A. B. dintr'un oraş de pro­vincie e rugată să ia cunoştinţă de faptul că oraşul acela trebue să aibă un nume, iar d-sa o adresă. ELVIN 9 —«fflUmtwiii'­­ —...... CAZ1NOURILE — Ce se filate cs banii care se asfasrau ia eaxirscsas s*S?..D — li ia de a bolnavi, cari au boala jocului, și-i dă la spitale.. M­asa î­a cu gazul metan O arestare senzaţională s-a produs ieri în chestiunea societăţii de gaz metan U. T. G. pe care am relatat-o la vreme şi în care este vorba de voinţa fermă a ministerului de in­dustrie, de a salva şi privighea o a­­vere imensă ce urmează să revină statului, în virtutea dreptului de a lichida bunurile, aparţinând foşti­lor inamic. Soc. ungară de gaz metan, U. E. G. pusă sub admnistraţie forţată de statul român, încă din 1919, fusese condusă până mai dăunăzi de d. ing. I. Motaş, numit sechestru admini­strator. Conducerea o făcea însă în aşa chip în­cât făcea o permanentă confuzie între societatea ungară se­chestrată şi societatea naţională de gaz metan „Sonametan“ ce­ s-a con­stituit în urmă, pe baza legii de co­mercializare şi al cărei director era tot d. Motaş. PRIMENIREA CONDUCERII Actualul ministru al industriei hotărând limpezirea situaţiei şi în­cetarea promiscuităţii, în scop de a degaja şi valorifica drepturile statu­lui, a cerut justiţiei înlocuirea d-lui Motaş. Tribunalul de Alba admise cererea şi numi ca sechestru admi­nistrator asupra soc. U. E. G., în locul d-lui Motaş, pe d. inginer Va­sile Lazăr. Opunerile d-lui ing. Motaş la a­­ceastă îndepărtare a sa, sub forma de acţiuni în justiţie şi sabotării în fapt — creiară dificultăţi d-lui ing. Vasile Lazăr (noul şi realul repre­zentant al statului şi al justiţiei), însă fură zadarnice. Atât apelul fă­cut la Curtea din Cluj împotriva sentinţei trib Alba, cât şi cererea de ordonanţă preşidenţială adresa­de Ilfov, precum şi acţiunea în Contencios administrativ inten­tată la Curtea de apel din Bucureşti în scop de a obţine scoaterea soc. U. E. G. de sub sechestru,­­ toate fire respinse. SABOTAREA POLIŢIEI Mai minuneau sabotările de fapt, cari luară un caracter mai grav, fiindcă­ tindeau să împedice pe man­datarul justiţiei de a-şi îndeplini îndatorirea. In acelaş timp prin a­­titudinea luată, inginerul Motaş se punea în postura unui delicvent, întru­cât se sustrăgea dela obliga­ţiunea de a preda registrele, actele, banii şi in fine socotelile privitoare la activitatea sa de conducător al soc. U. E. G. D. ing. Lazăr, în calitatea d-sale de administrator sechestru, se văzu nevoit să depună plângere la par­chet, pentru abuz de încredere, în contra inginerului Motaş. DESCOPERIRI SURPRINZĂTOARE Cercetările făcute de d. judecător de instrucţie M. Papadopol de la cab. însărcinat cu această chestiune, au dus la descoperiri surprinză­toare. In timp ce ing. Motaş se es­chiva de la darea lămuririlor, pre­dând în ceie din urmă un dulap... gol, investigaţiile instrucţiei cu con­cursul siguranţei generale duseră la descoperirea unei părţi din arhi­va soc. U. E. G. în ascunzătorile din locuinţele unor funcţionari ai d-lui Motaş, de la soc. „Sonametan“. In faţa dovezilor găsite, se des­chise de către parchet, acţiune pu­blică pentru delictul de abuz de în­credere, în contra inginerului Mo­taş şi a subalternilor săi, Ioachim şi Pastia. Citaţi la cabinetul de instrucţie spre a li se lua interogatorul — pri­mul act al instrucţiei propriu zise — nu s’au prezintat decât funcţionarii cari au declarat că au executat or­dinele directorului lor. Ing. Motaş nu s’a înfăţişat la prima chemare plecând în străinătate (lăsat fiind să treacă graniţă, deşi avea acţiune public deschisă şi trebuia să stea la dispoziţia judecătorului de instruc­ţie, fiindu-i interzisă trecerea gra­niţei fără autorizaţie prealabilă.­ Pentru ziua de ieri , judecătorul a dat un nou termen, citând pe cei doi funcţionari şi dispunând chema­rea, prin mandat de aducere, a ing. Motaş. D. jud. Papadopal a luat un lung şi amănunţit interogator inginerului Motaş, care şi-a luat asupra lui as­cunderea registrelor, iar drept jus­tificare a refuzului de a preda re­gistre şi conturi opunea credinţa pe care o are că se crede în drept să nu predea nimic. In urma interogatorului, d. jude­cător Papadopol l-a declarat ares­tat pe inginerul Motaş, care fu con­dus la Văcăreşti pe la orele 9 seara. Mandatul de arestare, emis pentru delictul arătat, va fi supus Lunii tribunalului spre confirmare. (Cei doi funcţionari­ au fost lăsaţi liberi). Regina Marioara a născut un băiat — TELEGRAMĂ PARTICULARĂ BELGRAD, 29. — Azi noap­te la ora 11 şi 40 regina Mari­oara a Iugoslaviei a născut un băiat sănătos în vila regală de la Bled. Naşterea a venit prin surprindere, înainte de termenul aşteptat. De aceia Regele Alexandru nu era la Bled, ci la reşedinţa regală de la Tocola, lângă Belgrad. * Regina Marioara a asistat, aseară la ora 10, la o reprezen­taţie a cinematografului re­gal din palatul Suvobor îm­preună cu regina Maria şi cu principesa Ileana. Regina Marioara fiind cu­prinsă de dureri, s’a retras şi s’a culcat. După trei sferturi de oră a născut un băiat sănă­tos de 7 kilograme şi 200 gra­me. După naştere a venit la pa­tul lehuzei regina Maria. Regele Alexandru a fost in­format telegrafic despre feri­citul eveniment. Salve de tu­nuri au anunţat poporul. Noul guvern englez contra revizuirii tratatelor de pace LONDRA, 28. — „Daily Herald“, oficiosul particui­lui laburist, publică un ar­ticol de fond cu prilejul împlinirii de zece ani de la semnarea tratatului de la Versailles. Articolul cu­prinde și câteva fraze semnificative, vădit inspi­rate de noul guvern en­glez. Germania — scrie „Daily Herald“ — a semnat trata­tul dela Versailles protes­tând. Dacă se vorbeşte in­să astăzi de o revizuire a tratatelor de pace, atunci patimile încă prea vii s’ar­ deştepta. Nu a venit încă timpul revizuirii. Chestiu­nea pregătirii revizuirii tratatelor de pace trebue să fie una din sarcinile diplomației, căci tratatele au nevoe de o complecta­­re. Datoriile de război ale Franţei Ea cere Americei o amânare a scadenţei PARIS, 28 (Rador). — In şedinţa de ori a Camerei, după raportul central al comisiunii finanţelor, d. Paul Boncour, în calitate de preşe­dinte al comisiunii afacerilor ex­terne, a propus adoptarea moţiunii depusă de d. Franklin Bouillon, uşor modificată de comisiunea fi­nanciară. D. Franklin Bouillon a rugat în mod insistent d­o­i deputaţii să se ralieze la c­omisiunii, pen­tru ca astfel acordul să fie unanim. D. Leon Blum a declarat că nu poate să adere la moţiunea Fran­klin Bouillon. D. Franklin B­uillon a rugat in­sistent şi pe dom­ sa şi pe socia­lişti să dea tot cu­ncu­rsul lor Fran­ţei, victimă a dreptului său. (Vii a­­plauze). D. Poincaré a declarat­­ guver­nul, dând dovadă de ce­­i mare SmS-TMA'Trpaff tot ce-i va fi posibil, obţine ceea ce doreşte Canura. Di a­­ceasta, moţiunea a fost votată. UN DEMERS LA WASHINGTON PARIS, 28 (Rador). — D. Poin­caré a citit, în şedinţa de azi a co­misiunii afacerilor externe, telegra­ma d-lui Briand, prin care acesta invită pe ambasadorul Trantei la Washington, să facă imediat de­mersul necesar, în sensul moţiunii adoptate de Cameră, rugându-1 tot­deodată să pună tot sufletul pentru ca să obţină amânarea scadenţei. CE SPUNE PRESA FRANCEZĂ, PARIS, 28 (Rador). — Relativ la ultimele negocieri, ziarul „Petit Pa­risien" scrie: Marea majoritate a parlamentarilor sunt în totul de a­­cord să constate că numai d. Poin­­caré poate să ducă la bun sfârşit ultimele negocieri. Ziarul socoteşte că, dacă America refuză cererea Franţei, d- Poincaré va veni în faţa Camerei, de la care va cere şi va ob­ţine ratificarea. O DIFICULTATE CONSTITUŢIO­NALĂ PARIS, 29 (Rador). — Cercurile competinte americane, socotesc că chiar dacă cererea Franţei ar fi pri­mită favorabil. , _ ______ un gest de generozitate faţă de Franţa, acest lucru nu ar putea fi făcut din punct de vedere constituţional. De altfel majoritatea congresului este ostilă cererii Franţei, deoarece crede că toate condiţiunile acordate Fran­ţei, reprezintă maximum posibil, şi că de altfel ar fi imposibil ca să se convoace în mod special congresul în timpul actualei vacanţe. Presa franceză despre atitudinea Ungariei PARIS, 29. (Rador). — Ziarele publică textul notelor schimbate între România şi Ungaria. „L’Homme Libre", sub semnătu­ra d-lui Daam­ac, referindu-se la conţinutul notei ungare, scrie că a­­ceste declaraţii trebuie să fie salu­tate cu multă satisfacţie, ele de­monstrând cum trebuiesc examina­te cuvintele oamenilor de Stat, spre a vedea dacă ele se referă la scopuri politice interne sau tind să exercite o influenţă asupra străină­tăţii. Este sigur, continuă ziarul citat, că preşedintele consiliului contele Bethlen, — aşa cum de altfel a re­marcat-o deja, — se serveşte de revizionism ca o metodă de guver­nare pentru ca să câştige poporul la sistemul său de guvernământ; el nu dă înapoi în faţa niciunui fapt. Discursul său de la 6 Mai, era des­tinat să întărească autoritatea sa internă. Guvernele Micei Înţelegeri au avut înţelepciunea să înfrâneze intenţiile lor. Pentru acest lucru trebuie să le felicităm. Ele ştiu de, altfel că într’o zi sau alta, Ungaria va trebui să facă parte, ca şi Aus­tria de altfel din vasta federaţie a a Dunării, federaţia care singură vă putea să facă să domnească pacea în Europa centrală.­­*. PE PLAJA

Next