Dimineaţa, iulie 1929 (Anul 25, nr. 8095-8125)
1929-07-01 / nr. 8095
mni XXV. — No. 8095 Clişee liniare și trichromie executa artislic Zincografia atelierelor - SocecSCo 12 Pagini Anii 1 Iulie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un am n 330 ij o ij 6 luni 200 ii ij ii 3 luni Fondată în 1904 de CONST. MILLE 7-11 TELEF.: Centrala: 306 67, 324 73, 346/7S, 353/54 Direcția: |||| LEB Siguranţa drumurilor Stăm cam rău cu siguranţa vieţii la drumul mare. Iată numai într’o singură zi citim în ziare că în nordul Basarabiei bandiţii ucid pe jandarmi, pe şoseaua Braşov-Sighişoara, o şosea pe care circulaţia este foarte activă, jefuesc şi împung cu cuţitul o mulţime de călători, în Bucovina, două femei — mamă şi fiică — sunt grav maltratate şi jefuite de avutul lor. Ca o bizară şi neplăcută coincidenţă, tot în aceiaşi zi alţi indivizi certaţi cu legea şi societatea săvârşesc de asemenea un atac banditesc în judeţul Prahova din vechiul regat. Aşadar, siguranţa la drumul mare este primejduită în toate regiunile şi provinciile ţării. Pentru prinderea bandiţilor de pe şoseaua Braşov—Sighişoara, d. ministru de interne a promis premii în bani. Nu putem şti care va fi efectul acestei promisiuni, mai ales că în această privinţă trecutul nu este de natură să servească drept imbold şi încurajare. Premii se promiteau destul de des. Insă, pe cât de darnice erau autorităţile în făgădueli, pe atâta se arătau de sgârşite şi cârcotaşe, când era vorba să le realizeze. Uneori uitau de promisiunea făcută şi de angajamentul luat, alteori împărţirea premiilor nu se făcea tocmai pe cea mai bună dreptate. Să spunăm că de rândul acesta premiile promise de d. ministru de interne vor fi date şi vor fi date tocmai acelora cari le vor merita cu adevărat. Chiar aşa, stimulentul premiilor nu este destul de eficace şi nu poate fi socotit ca un leac serios al răului. Stârpirea bandiţilor de codru şi de drumul mare, al căror număr a sporit, o dată cu sosirea zilelor frumoase în pilnorţii îngrijorătoare, trebue rematâ priilite măsuri, decât prin simpla ispită a unei răsplate băneşti. Mai întâi, tămăduirea răului social, care este banditizmul, trebue căutată în cunoaşterea şi înlăturarea cauzelor, care îi dau naştere. După cum paraziţii se ivesc şi se înmulţesc pe un corp lipsit de îngrijire şi curăţenie, tot aşa şi banditizmul apare şi ia proporţii într’un mediu social bolnav şi defectuos. Aproape nimeni nu rupe din simplu sport sau din plăcere cu legile şi nu se pune în marginea societăţii. Până şi banditul cel mai fioros ştie ce soartă îl aşteaptă, fiind convins că nu va sfârşi bine.Insă, o administraţie cinstită şi pricepută, o organizare socială graţie căreia orice locuitor să aibă putinţa de a-şi agonisi în mod cinstit existenţa — acestea însoţite şi de o operă de sănătoasă educare, de îmblânzire a moravurilor, împiedică apariţia banditismului, care pune într’o lumină aşa de puţin frumoasă starea generală a unei ţări şi a unei societăţi. Dar, deocamdată, adică până la înlăturarea cauzelor, cari produc răul ce semnalăm, este urgent să fie suprimate efectele lor. „In judeţele Braşov şi Trei Scaune domneşte o mare furbere, iar călătorii se abţin de a mai pleca la drum cu automobilele“, scrie corespondentul de la Braşov al ziarului nostru. Această fierbere trebue înlăturată şi siguranţa drumurilor restabilită. Prima şi cea mai elementară datorie a unui guvern şi a unei administraţii este să menţină ordinea publică şi să asigure viaţa şi avutul cetăţenilor paşnici. Batzaria mi. Autorizarea jocurilor în staţiunile balneare Consiliul de miniştri de Vineri Vineri la ora 9 s’a ţinut un consiliu de miniştri sub presidenţia d-lui Iuliu Maniu. PROECTE RATIFICATE S’a ratificat proectul legii drumurilor care a fost trimis la consiliul legislativ. De asemenea s’a ratificat proectul pentru înfiinţarea zonelor libere în porturi, care va fi depus zilele acestea pe biroul parlamentului. FUNCŢIONAREA CAZINOURILOR D. Sever Dan, ministrul sănătăţii, a supus proectul de lege pentru autorizarea jocurilor de noroc în cazinourile existente din staţiunile balneare şi climaterice. Articolul 1 din proect interzice principial jocurile de noroc sub sancţiuni severe : amenzi până la 50.000 lei. Articolul 2 derogă de la principiul prohibiţiunii permiţând autorizarea de asemeni jocuri în casinourile staţiunilor balneare şi climaterice existente în momentul depunerii legii. Articolul 3 prevede că forma pentru acordarea acestor autorizaţiuni este aceea a licitaţiunii publice, în conformitate cu legea contabilităţii publice, dela care se derogă numai în ce priveşte termeii de licitaţie pe care proectul îl reduce de la 15 la 10 zile. Veniturile realizate din aceste jocuri de noroc se vor afecta ministerului sănătăţii publice pentru scopuri de asistenţă socială, iar la Slănic şi Sinaia venitul Statului va fi împărţit cu Eforia Spitalelor Civile şi spiridonia proprietarelor din acele localităţi. Consiliul a aprobat proectul care urmează să fie trimis Consiliului legislativ. REGLEMENTAREA VÂNZĂRII IN RATE A AUTOMOBILELOR D. Gr. Iunian a prezentat un proect de lege prin care se reglementează vânzarea în rate a automobilelor şi maşinelor agricole şi altul pentru modificarea unor dispoziţii din legea de organizare judecătorească. CĂLĂTORIA ŞOMEURILOR ŞI STUDENŢILOR După explicaţiile date de d. ministru Vaida Voevod, consiliul a admis ca şomeurii sa călătorească cu reducere pe căile ferate pentru a-şi putea găsi de lucru.De asemenea studentă vor călători cu bilete de reducere, iar biletele militare ale soldaţilor vor fi plătite de ministerul de război. ÎNTÂMPLĂRILE zilei O OBSERVAŢIE JUSTĂ In interesul adevărului spun că nu e făcută de mine, ci mi-a fost împărtăşită de o cititoare din provincie. Observaţia „care nu e de natură să placă domnişoarelor ultira-moderne" constă in cele ce urmează. Tinerii de astăzi se complac in societatea domnişoarelor cari afişează gesturi şi maniere ce ne jignesc pe noi cei crescuţi in alt mediu şi în alte idei. Aerele de „emancipare“, nepăsarea cu care sfidează pe oricine, curajul cu care fumează în public, toate acestea ii amuză pe tinerii noştri. Insă, când e vorba ca tinerii aceştia să se căsătorească, regula generală este că ei îşi aleg tovarăşele vieţii nu printre domnişoarele din, categoria de mai sus, ci printre acelea cari nu şi-au părăsit modestia şi rezrg. .1 tigruri ■rişti.că serul‘ii Jrjj.mns. C:,,r ■ fit'' * ' '■Jpycfáiii mai mult calităţii, solide şi pozitive ale aceleia cu care urmează să-şi lege soarta şi se cam feresc din drumul domnişoarelor cari n'ar aduce la căsătorie decât gesturi şi atitudini bărbăteşti. E oare justă această observaţie? Numai o anchetă amănunţită ne-ar putea lămuri mai bine. D-LUI E. S. DIN ORAŞUL S. U răspund că părerea mea este ca să nu-şi mai schimbe gândul, ci să rămână aşa cum s'a angajat. D-LUI C. ST. DELA BR. îi răspund că ocupaţiile nu-mi permit să alerg pe la ministere în căutarea de rapoarte şi alte hârtii. N'are decât să-mi trimită o copie. D-LUI C. CON. DELA BUZĂU îi răspund că nu s'a primit scrisoarea despre care vorbeşte şi cartea sa poştală. D-ra A. B. dintr'un oraş de provincie e rugată să ia cunoştinţă de faptul că oraşul acela trebue să aibă un nume, iar d-sa o adresă. ELVIN 9 —«fflUmtwiii' —...... CAZ1NOURILE — Ce se filate cs banii care se asfasrau ia eaxirscsas s*S?..D — li ia de a bolnavi, cari au boala jocului, și-i dă la spitale.. Masa îa cu gazul metan O arestare senzaţională s-a produs ieri în chestiunea societăţii de gaz metan U. T. G. pe care am relatat-o la vreme şi în care este vorba de voinţa fermă a ministerului de industrie, de a salva şi privighea o avere imensă ce urmează să revină statului, în virtutea dreptului de a lichida bunurile, aparţinând foştilor inamic. Soc. ungară de gaz metan, U. E. G. pusă sub admnistraţie forţată de statul român, încă din 1919, fusese condusă până mai dăunăzi de d. ing. I. Motaş, numit sechestru administrator. Conducerea o făcea însă în aşa chip încât făcea o permanentă confuzie între societatea ungară sechestrată şi societatea naţională de gaz metan „Sonametan“ ce s-a constituit în urmă, pe baza legii de comercializare şi al cărei director era tot d. Motaş. PRIMENIREA CONDUCERII Actualul ministru al industriei hotărând limpezirea situaţiei şi încetarea promiscuităţii, în scop de a degaja şi valorifica drepturile statului, a cerut justiţiei înlocuirea d-lui Motaş. Tribunalul de Alba admise cererea şi numi ca sechestru administrator asupra soc. U. E. G., în locul d-lui Motaş, pe d. inginer Vasile Lazăr. Opunerile d-lui ing. Motaş la această îndepărtare a sa, sub forma de acţiuni în justiţie şi sabotării în fapt — creiară dificultăţi d-lui ing. Vasile Lazăr (noul şi realul reprezentant al statului şi al justiţiei), însă fură zadarnice. Atât apelul făcut la Curtea din Cluj împotriva sentinţei trib Alba, cât şi cererea de ordonanţă preşidenţială adresade Ilfov, precum şi acţiunea în Contencios administrativ intentată la Curtea de apel din Bucureşti în scop de a obţine scoaterea soc. U. E. G. de sub sechestru, toate fire respinse. SABOTAREA POLIŢIEI Mai minuneau sabotările de fapt, cari luară un caracter mai grav, fiindcă tindeau să împedice pe mandatarul justiţiei de a-şi îndeplini îndatorirea. In acelaş timp prin atitudinea luată, inginerul Motaş se punea în postura unui delicvent, întrucât se sustrăgea dela obligaţiunea de a preda registrele, actele, banii şi in fine socotelile privitoare la activitatea sa de conducător al soc. U. E. G. D. ing. Lazăr, în calitatea d-sale de administrator sechestru, se văzu nevoit să depună plângere la parchet, pentru abuz de încredere, în contra inginerului Motaş. DESCOPERIRI SURPRINZĂTOARE Cercetările făcute de d. judecător de instrucţie M. Papadopol de la cab. însărcinat cu această chestiune, au dus la descoperiri surprinzătoare. In timp ce ing. Motaş se eschiva de la darea lămuririlor, predând în ceie din urmă un dulap... gol, investigaţiile instrucţiei cu concursul siguranţei generale duseră la descoperirea unei părţi din arhiva soc. U. E. G. în ascunzătorile din locuinţele unor funcţionari ai d-lui Motaş, de la soc. „Sonametan“. In faţa dovezilor găsite, se deschise de către parchet, acţiune publică pentru delictul de abuz de încredere, în contra inginerului Motaş şi a subalternilor săi, Ioachim şi Pastia. Citaţi la cabinetul de instrucţie spre a li se lua interogatorul — primul act al instrucţiei propriu zise — nu s’au prezintat decât funcţionarii cari au declarat că au executat ordinele directorului lor. Ing. Motaş nu s’a înfăţişat la prima chemare plecând în străinătate (lăsat fiind să treacă graniţă, deşi avea acţiune public deschisă şi trebuia să stea la dispoziţia judecătorului de instrucţie, fiindu-i interzisă trecerea graniţei fără autorizaţie prealabilă. Pentru ziua de ieri , judecătorul a dat un nou termen, citând pe cei doi funcţionari şi dispunând chemarea, prin mandat de aducere, a ing. Motaş. D. jud. Papadopal a luat un lung şi amănunţit interogator inginerului Motaş, care şi-a luat asupra lui ascunderea registrelor, iar drept justificare a refuzului de a preda registre şi conturi opunea credinţa pe care o are că se crede în drept să nu predea nimic. In urma interogatorului, d. judecător Papadopol l-a declarat arestat pe inginerul Motaş, care fu condus la Văcăreşti pe la orele 9 seara. Mandatul de arestare, emis pentru delictul arătat, va fi supus Lunii tribunalului spre confirmare. (Cei doi funcţionari au fost lăsaţi liberi). Regina Marioara a născut un băiat — TELEGRAMĂ PARTICULARĂ BELGRAD, 29. — Azi noapte la ora 11 şi 40 regina Marioara a Iugoslaviei a născut un băiat sănătos în vila regală de la Bled. Naşterea a venit prin surprindere, înainte de termenul aşteptat. De aceia Regele Alexandru nu era la Bled, ci la reşedinţa regală de la Tocola, lângă Belgrad. * Regina Marioara a asistat, aseară la ora 10, la o reprezentaţie a cinematografului regal din palatul Suvobor împreună cu regina Maria şi cu principesa Ileana. Regina Marioara fiind cuprinsă de dureri, s’a retras şi s’a culcat. După trei sferturi de oră a născut un băiat sănătos de 7 kilograme şi 200 grame. După naştere a venit la patul lehuzei regina Maria. Regele Alexandru a fost informat telegrafic despre fericitul eveniment. Salve de tunuri au anunţat poporul. Noul guvern englez contra revizuirii tratatelor de pace LONDRA, 28. — „Daily Herald“, oficiosul particuilui laburist, publică un articol de fond cu prilejul împlinirii de zece ani de la semnarea tratatului de la Versailles. Articolul cuprinde și câteva fraze semnificative, vădit inspirate de noul guvern englez. Germania — scrie „Daily Herald“ — a semnat tratatul dela Versailles protestând. Dacă se vorbeşte insă astăzi de o revizuire a tratatelor de pace, atunci patimile încă prea vii s’ar deştepta. Nu a venit încă timpul revizuirii. Chestiunea pregătirii revizuirii tratatelor de pace trebue să fie una din sarcinile diplomației, căci tratatele au nevoe de o complectare. Datoriile de război ale Franţei Ea cere Americei o amânare a scadenţei PARIS, 28 (Rador). — In şedinţa de ori a Camerei, după raportul central al comisiunii finanţelor, d. Paul Boncour, în calitate de preşedinte al comisiunii afacerilor externe, a propus adoptarea moţiunii depusă de d. Franklin Bouillon, uşor modificată de comisiunea financiară. D. Franklin Bouillon a rugat în mod insistent doi deputaţii să se ralieze la comisiunii, pentru ca astfel acordul să fie unanim. D. Leon Blum a declarat că nu poate să adere la moţiunea Franklin Bouillon. D. Franklin Buillon a rugat insistent şi pe dom sa şi pe socialişti să dea tot cuncursul lor Franţei, victimă a dreptului său. (Vii aplauze). D. Poincaré a declarat guvernul, dând dovadă de cei mare SmS-TMA'Trpaff tot ce-i va fi posibil, obţine ceea ce doreşte Canura. Di aceasta, moţiunea a fost votată. UN DEMERS LA WASHINGTON PARIS, 28 (Rador). — D. Poincaré a citit, în şedinţa de azi a comisiunii afacerilor externe, telegrama d-lui Briand, prin care acesta invită pe ambasadorul Trantei la Washington, să facă imediat demersul necesar, în sensul moţiunii adoptate de Cameră, rugându-1 totdeodată să pună tot sufletul pentru ca să obţină amânarea scadenţei. CE SPUNE PRESA FRANCEZĂ, PARIS, 28 (Rador). — Relativ la ultimele negocieri, ziarul „Petit Parisien" scrie: Marea majoritate a parlamentarilor sunt în totul de acord să constate că numai d. Poincaré poate să ducă la bun sfârşit ultimele negocieri. Ziarul socoteşte că, dacă America refuză cererea Franţei, d- Poincaré va veni în faţa Camerei, de la care va cere şi va obţine ratificarea. O DIFICULTATE CONSTITUŢIONALĂ PARIS, 29 (Rador). — Cercurile competinte americane, socotesc că chiar dacă cererea Franţei ar fi primită favorabil. , _ ______ un gest de generozitate faţă de Franţa, acest lucru nu ar putea fi făcut din punct de vedere constituţional. De altfel majoritatea congresului este ostilă cererii Franţei, deoarece crede că toate condiţiunile acordate Franţei, reprezintă maximum posibil, şi că de altfel ar fi imposibil ca să se convoace în mod special congresul în timpul actualei vacanţe. Presa franceză despre atitudinea Ungariei PARIS, 29. (Rador). — Ziarele publică textul notelor schimbate între România şi Ungaria. „L’Homme Libre", sub semnătura d-lui Daamac, referindu-se la conţinutul notei ungare, scrie că aceste declaraţii trebuie să fie salutate cu multă satisfacţie, ele demonstrând cum trebuiesc examinate cuvintele oamenilor de Stat, spre a vedea dacă ele se referă la scopuri politice interne sau tind să exercite o influenţă asupra străinătăţii. Este sigur, continuă ziarul citat, că preşedintele consiliului contele Bethlen, — aşa cum de altfel a remarcat-o deja, — se serveşte de revizionism ca o metodă de guvernare pentru ca să câştige poporul la sistemul său de guvernământ; el nu dă înapoi în faţa niciunui fapt. Discursul său de la 6 Mai, era destinat să întărească autoritatea sa internă. Guvernele Micei Înţelegeri au avut înţelepciunea să înfrâneze intenţiile lor. Pentru acest lucru trebuie să le felicităm. Ele ştiu de, altfel că într’o zi sau alta, Ungaria va trebui să facă parte, ca şi Austria de altfel din vasta federaţie a a Dunării, federaţia care singură vă putea să facă să domnească pacea în Europa centrală.*. PE PLAJA