Dimineaţa, septembrie 1929 (Anul 25, nr. 8156-8185)

1929-09-01 / nr. 8156

finul MV.— Ho. »Sg Galanterie Bărbătească Lingerie, Ciorapi, Bretele MAGAZINUL UNIVERSEL 11, CALEA VICTORIEI 11 IO Duminici 1 Septembre 1829 VIE Fondată in 1904 de CONST. MILLE3 LEI 11 București, Str. Sărindar 7-11 | PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp «le un an $3 380 tf ff 6 Iun n 200 „ „ „3 luni TELET. 1 Centrala: 306 67. 324 73. 346 79 353 54 Direcția: 337 72 A­dita 307 69 Provincia 310 66 3» Stel încadrarea funcţionarilor Prin dispoziţiunile speciale in­troduse în cele trei legi de teme­lie ale noului sistem administra­tiv, adică în reforma administra­tivă, poliţienească şi în reorgani­zarea ministerelor, s’a creiat o si­­tuaţiune ciudată funcţionarilor publici. Fără ca în aceste legi să se fi precizat categoric suspenda­rea statutului funcţionăresc, este totuşi cert, că, de vreme ce toate trei preconizează o nouă verifi­care şi o nouă încadrare a sluj­başilor, pe baza altor criterii de­cât cele înscrise în statut, func­ţionarii au pierdut suportul legal de până astăzi, fiind puşi în faţa unei situaţiuni cel puţin delicate. De la cei mai mari, până la cei mai mici, toţi slujbaşii trebue să treacă prin faţa comisiunilor de încadrare, cu hârtiile şi documen­tele lor în proţap. Nici un argu­ment şi nici o pledoarie nu-i dis­pensează de această plimbare pe linia de triaj de unde unii vor tre­ce la pensie, alţii vor pierde câte­va galoane şi în sfârşit nu este exclus, ca un număr oarecare din ei, să piardă definitiv chiar drep­tul la slujbă. Căci guvernul vrea să vadă clar şi limpede situaţiunea corpului funcţionăresc. El vrea să toarne şuviţe de lumină asupra furnica­rului de slujbaşi, numiţi, înca­draţi, înaintaţi ori nedreptăţiţi, după cele mai fanteziste capricii ale politicianismului. Judecând teoretic, se pare că guvernul are dreptate. In adevăr, nimic mai de dorit, decât o clari­ficare a haosului ce domneşte în corpul funcţionarilor publici şi o încadrare justă a tuturora, pe baza situaţiei legale a fiecăruia. Practic însă, nu ne putem en­tuziasma de măsura guvernului. Dacă mulţi dintre funcţionari au fost numiţi fără nici un temeiu legal, răspunderea o are politicia­­nismul. In nici un caz, ea­ nu poa­te reuni asupra acestor ■ oameni, cari de ani de zile îşi fac datoria cu cinste şi cu omenie. Trebue să ne gândim că ei au familii şi greutăţi imense în lupta de fie­care zi cu sărăcia îndărătnică a vremurilor noastre. Ei şi-au făcut din slujba lor, un rost de viaţă, substituind insuficienţele legale, prin destoinicie şi devotament. Oricum­ ar fi prin urmare sco­purile guvernului, aceşti funcţio­nari trebue lăsaţi în pace. Prime­­neli generale nu se pot face lovind în aşezarea unei generaţii, fie ea chiar anormală. O situaţiune da­tă, trebue privită prin prisma în­ţelepciunii şi a îngăduinţei, atâta timp, cât nu sunt disponibile mij­loacele necesare unei modificări radicale, în bine. Or, aceste mijloace nu sunt dis­ponibile. Acesta e adevărul. Gu­vernul nu poate primeni corpul funcţionăresc după criteriile fru­moase ale unei legi noi, atâta timp sigur, pentru cei sacrificaţi. Iar viaţa economică e atât de grea as­tăzi, în­cât nu vedem ce rosturi s’ar putea înfiripa pentru funcţio­narii scoşi din slujbă. Prin ur­mare, triajul nu se poate face. Ar fi neuman, nedrept şi poate, chiar primejdios... In orice caz, nu e îngăduit să se prelungească nesiguranţa sub care sunt ţinuţi de câtăva vreme funcţionarii. Iată, a trecut atâta timp, de când se aude mereu câte un svon răzleţ, despre lucrările de înca­drare, ale comisiunilor respective. In fond, însă, aceste lucrări nu progresează de loc. Funcţionarii trăiesc sub teroarea zilei de mâi­ne, care le poate aduce surprizele cele mai tragice. Ei sunt ţinuţi să privească săptămâni şi luni de-a rândul, primejdia în faţă. De ce această prelungire a chinurilor aşteptării? Poate că în fond ei n’au nici un motiv de îngrijorare, dar neliniştea e totuşi explicabilă şi ea trebue curmată prin accele­rarea lucrărilor. Am putea da în această pri­vinţă exemplul de activitate, pe care-l oferă d. D. R. Toaniţescu, în lucrările de încadrare a poli­ţiei. Subsecretarul de stat dela in­terne, n’a zăbovit o clipă, după vo­tarea legii. Ziua şi noaptea deopo­trivă, a lucrat cu comisiunea res­pectivă, în care a avut norocul să aibă oameni expeditivi şi harnici. S’a transportat în capitalele pro­vinciilor, a văzut personal pe fie­care din ofiţerii de poliţie, s’a in­format şi a apreciat după dreptate situaţia unuia ca şi a celuilalt şi astăzi, e în pragul ultimei etape a încadrărilor. Munca uriaşe, sta­tornică şi intensă a d-lui D. R. Ioaniţescu şi a comisiunii prezi­date de d-sa, şi-a dat roadele, după merit. In poliţie, e rânduială defi­nitivă. Funcţionarii nu mai stau sub povara spaimii, fiecare din ei, şi-a primit locul. Procedeul acesta contrastează ciudat cu tergiversarea evidentă ce se observă în lucrările celor­lalte comisiuni. Şi funcţionarii suferă. Nu s’ar putea începe o activi­tate mai accelerată şi acolo ? In definitiv slujbas'm a drrjvţ’.il să ceară limpezirea silTM' ri ior c­u o clipă mai de grabă, căci e vorba de liniştea lor şi de siguranţa zi­lei de mâine, pentru familiile lor’. Tîberiu Vornic Un ag­icultor bănuit de a-și fi ucis 11 dintre copiii săi PARIS. — Agricultorul Augustin, în vârstă de 51 de ani, stabilit în­­tr’un sat de lângă Lyon, se află sub grava bănuială de a-și fi asasi­nat unsprezece dintre­­copiii săi. Augustin fusese arestat la înce­putul lunei Iulie, pentru că, după câteva zile dela moartea soţiei sale, a abuzat de fiica sa în vârstă de 14 ani. In cursul anchetei s’a stabi­lit, că din cei 22 de copii al lui în­scrişi în registrele stării civile, nu mai trăiau decât şase. Deoarece moartea a 5 dintre copiii săi, poliţia înclină a da crezare zvonurilor cari circulă în populaţia din localitate, că Augustin a omorît pe ceilalţi­ 11 copii,­ îndată după naşterea lor, în­­gropându-i în grădina fermei sale. Parchetul din Lyon a ordonat fa­cerea de săpături în grădina acu­zatului. ŞOMAJUL Sau îmi daţi o slujba .Sau mă omor. Care va să zică, ţi-a perfect egal? Trei miliarde monetă divizionară • urm ". ... Rezervele guvernului şi intervenţia d-lui Rist Se ştie că printr’o scrisoare a­­dresată ministrului de finanţe, d. Charles Rist e oprit ca guvernul sa­ purceadă cât mai curând la ba­terea celor 3 miliarde monetă divizionară, prevăzută în legea monetară. Rolul acestei intervenţii îl ex­plică însăşi­ consilierul tehnic în scrisoarea sa. Conform planului de stabilizare, beneficiul care va rezulta din baterea monetei divi­zionare trebue să servească la răscumpărarea portofoliului greoi, cu termene lungi, deţinut acum de Banca Naţională. * Suma care trebue să rezulte de pe urma acestei operaţiuni este indeajuns de importantă. In mo­mentul de fată se găsesc in cir­culaţie 100 milioane lei în monetă metalică. Urmează deci ca să se mai pună in circulaţie 2.600 mi­lioane lei monetă metalică până la complectarea celor trei miliarde prescrise de legea monetară şi pla­nul de stabilizare, cuvant ca la circulaţia de azi de numai 19 miliarde, o emisiune de trei miliarde monetă divizionară este excesivă. Mai cu seamă că punerea în­ circulație a acestei sume va avea de efect reducerea circulaţiei ju­­duciare cu o sumă corespunză­toare. Intr’adevăr, după cum stabi­leşte planul de stabilizare, cele 2.600 milioane monetă metalică vor fi pu­se în circulaţi­en­c­hil­i­­bul biletelor de 5 lei, 20 lei şi chiar 100 lei de ale Băncii Naţionale, care bilete vor fi restituite insti­tutul de emisiune. Acesta va eli­bera statului pentru o valoare e­­gală efecte de comerţ cu termen lung, scontate înainte de stabili­zare şi care trebue să fie scoase din portofoliul său. Prin urmare, din totalul bile­telor azi în circulaţie vor fi re­trase 2.600 milioane lei. Circulaţia de 19 jumătate mi­liarde s’ar reduce deci la vre-o 17 miliarde, iar monetă divizionară în circulaţie va fi de trei miliarde. In paranteză vom adăuga că am neglijat costul monetei diviziona­re­, pe care Statul este autorizat să-l deducă din valoarea biletelor de bancă retrase în schimbul mo­netei metalice, de­oarece acest cost este de numai 7 la sută din valoarea nominală a monetei. Cu alte cuvinte, cele 2.600 milioane rp.i umr­ansin nl rr*n 18fi mill ******* ția fiduciară totală poate duce la foarte grave. I cotivemanie. rx^:i inercase ce vor fi,­­ forţat, făcut în metalică cu o val tot de restrânsă, v mari dificultăţi in darea tranzacţiilor. * In afară de aceste argumy, ordin practic imediat, care , p. dează împotriva cererii consl­­­rului tehnic, mai este unul ca/|s ne miră mult, că n’a refinut aten­ția eminentului teoretician care este d. Charles Rist. Mecanismul monetei stabile se bizue pe convertibilitatea şi pe garantarea legală şi practică a a­­cestei convertibilităţi. Or, cele trei miliarde monetă metalică, fără valoare intrinsecă reprezintă o e­­misiune negarantată şi neconver­tibilă, adică o monetă cu curs for­ţat. Dacă proporţia ei faţă de cir­­culţia fiduciară ar fi mică, in­nbt / A »• /» —»«ffi ’g .Concursul de şah internaţiona­l de la Karlsbad Thomas, Brinkmann, Sämisch, Gilg, „ IN RÂNDUL AL TREILEA, dela Stânga: Yates, dr. JarMtfW, Marshall, dr. Trevbal, Kanal, prof. "'•ker şi Cone DELA STÂNGA SPRE DREAPTA stau renumiţii jucători de şah: Miss Menschik, Spielmann, prof. dr. Vidmar, Capablanca, Tietz, Bogoljubow, Niemzowitsch, Rubinstein, Maroczy. IN RÂNDUL AL DOILEA, în picioare, de la stânga: Johner, Gri­ffeld, dr. Euwe, Mathison, Sir G. ■ 1U.M.1U »vi/i otieu. (­(OU uut It,nd procentul însemnat pe care-l re­prezintă se pot prezenta foarte grave inconveniente practice. Ban­ca Naţională nu este ţinută să asi­gure decât convertibilitatea bile­telor ei. Cine asigură convertibili­tatea celor trei miliarde monetă divizionară ? Pretutindeni unde împrejură­rile au impus o emisiune de stat importantă — şi aceasta este si­tuaţia monetei divizionare de a­­cum la noi — Statul a îngrijit de o acoperire, care să se apropie de a­­coperirea obişnuită în cazul băn­cilor de emisiune. Socotim clar că această lăture a chestiunii nu poate rămâne nere­­solvată Nu ştim în ce fel va da guver­nul urmare intervenţiei consilieru­lui tehnic. Dar socotim că există destule motive cari pledează în fa­voarea atitudinii guvernului. Hotă­­rîrea sa de a bate acum numai pen­tru 1300 milioane monetă metalică este justificată. In primul rând, de situaţia de azi a circulaţiei mone­tare. La 31 Decembrie 1928, din emi­siunea totală de 23 miliarde jumă­tate din acel moment, biletele până la 100 lei, cari ar urma, conform legii monetare, să fie retrase, re­prezentau un miliard 45 milioane Iei şi anume 84 milioane în bilete a 5 lei şi 961 milioane în bilete a 20 lei. Or, la emisiunea de acum de numai 19 jumătate miliarde şi după ce s-au luat dispoziţii de a se re­trage cât mai multe din biletele prea uzate este evident că în mo­mentul de faţă, nu se mai găsesc în circulaţie decât o sumă mult mai mică decât aceea de la sfârşitul anului trecut. Cu toate acestea nimeni nu poate susţine că schimburile economice sunt la noi stingherite din lipsă de monetă divizionară. In orice caz, nu se vede situaţia care să îndreptă­ţească triplarea, în scurt timp, a volumului de mo­netă divizionară. Dimpo­trivă, ni se pare în afară de orice discuție că pro­vocarea unui raport atât de neobișnuit între mone-t­a divizionară ar circula­ înlăturate. J. B. F. IM SAT IN FLĂCĂRI 120 DE CASE MISTUITE DE INCENDIU­ M­iercurea-Ciucului, 30.­­Eri la ora 1, a izbucnit un groaznic incendiu, în co­muna Stomeşti. Focul s-a întins pe o întindere de doi kilometri pătraţi. 120 de case sunt cuprinse de flăcări. Se crede că sunt şi victime omeneşti. De­zastrul este considerabil. S’au trimis ajutoare de l­a Miercurea Ciucului, Gheorgheni și comunele Grave accidente de aviaţie la manevrele cehoslovace VTENA. — „Neue Freie Presse" anunţă din Brno. In ultimele zile au avut loc, în întreaga Moravie, marile manevre cehoslovace, în cadrul cărora, între altele, s’a exe­cutat şi un atac aerian asupra ora­şului Brno. Cu acest prilej s’au Întâmplat, Marţi, trei grave prăbuşiri de a­­vioane militare. Lângă localitatea Wallachisch- Meseritsch două avioane militare uşoare, intrând într’o zonă de ceaţă deasă, s’au ciocnit de arborii unei păduri de stejari şi s'au prăbuşit la pământ. Ambele aparate au fost sfărâmate. Cei patru piloţi al avioanelor au fost grav răniţi. Un al treilea avion militar a pă­truns, în momentul pornirii de lân­gă localitatea Mankendorf, într’o clae de fân, şi s’a prăbuşit la pă­mânt, sfărâmându-se. Pilotul a fost atât de grav rănit, încât a trebuit să fie transportat la spital intr’o stare care dă puţine speranţe de salvare. Care este situaţia la Moreni Căldura înăbuşitoare de la gura sondei.­­Un pericol permanent PLOEŞTI, 30­ — Situaţia de la Mo­reni se prezintă destul de gravă. Cercurile technice, sunt foarte pe­simiste asupra eficacităţei sisteme­lor de stingere. Focul arde acum la gura sondei şi nn două locuri, în tunelul No. 1. Focul principal are coloana de foc scăzută mult. La gura sondei e o mare de foc, care dă impresia unui vulcan. Faptul acesta a contribuit ca tira­jul focului să mai scadă. Sgomntul asurzitor s’a mai pitotit. Presiunea se menţine ridicată şi după aprecie­rile făcute, a mai crescut: ea este tie 230-250 atmosfere, fără precedent în regiunile noastre petrolifere. Focul a mâncat tn permanentă co­loanele de la gură, din care cauza ţâşneşte şi pe lături; se observa o are a flăcări!~ 1­~pe dreapta. Până tn prezent s’au săpat circa 42 metri. Tunelul va avea circa 270 metri şi la o adâncime de 80 metri. După cum se poate vedea, lucrarea este foarte grea şi cere timp îndelungat După toate probabilităţile tunelul cu toate instalaţiile de perforare şi strangulare a coloanei sondei, va fi terminat în două luni jumătate. „ Se pune marea întrebare, dacă pâ­­nă la terminarea tunelului, coloa­­nele sondei vor mai rezista. Focul arde de patru luni; vor mai trece deci încă 2 luni până la atin­gerea coloanei prin tunel. Vom în­registra deci şase luni de erupţie violentă, şi la o presiune de 230-250 atmosferă. E posibil sâ mai reziste .cloacele? 1 T.i.Jrrle g-vcr-?'ji 1l.L ,nî:Vbi V .‘■ate imposibil t.atsa rezistentei. Uoloapele sondei conta sparte, în­seamnă că toate gazele să-și .tacă drum pentru a eși afară, ori unde vor găsi un teren mai slab, sau pe lângă coloanele sondelor din apro­piere. Aceasta ar constitui un pericol ne­­maipomenit pentru întreaga regiune a Morenilor. In această direcţiune se îndreaptă toate sforţările technicienilor, pen­tru a se putea evita o situaţie care ar însemna un dezastru fără pre­cedent. L VERMONT : Comisiunea Însărcinată de minis­terul de industrie să studieze mij­loacele pentru stingerea focului de la Moreni a dat un comunicat prin care anunţă că nu va examina pe viitor nici un proect care cere lu­crări la suprafaţă. Comisiunea s’a convins că e imposibilă o captare eventuală a erupţiei, la suprafaţă, din cauza coloanei defectate prin lucrările efectuate în primul tunel. abule Intre tech­­stingerii focului fnstituită tn acest scop Industriei şi comertu­­nează zilnic situaţia u um şi planurile sistemu ‘ ere. preţ* este 150 oferte, nu se ştim* că 4-5 sunt bune de mi­­mn r.elv.Jare. rata de această situaţie, s’a ajuns la convingerea că focul nu poate fi stins decât prin sistemul tunelului. CUM MERG LUCRĂRILE LA TUNEL Lucrările tunelului No. 3 continuă cu multă febrilitate. Ele se execută sub o strictă supraveghere techni­că și merg încet — față de lucrările executate la celelalte tuneluri;— se caută a se evita orice­ accidente. Ventilatoare puternice curăță me­reu tunelul de gaze. L't e-T cm­b­ibuit Ia poate fi Furtuna de pe Marea Neagră Dou­ă vapoare se­ ciocnesc lângă Constantinopol Din Constanţa se anunţă naufragiul corăbiei de mare tonaj „Macar Enicov“ No. 110 sub pavilion român, proprieta­tea armatorului I. Galaction. Surprins de furtună, vasul, care urma să facă o escală la Burgas, pentru a descărca o cantitate de cherestea, a fost vreme de două zile jucăria va­lurilor. Dii dimineaţă vântul a izbit corabia de stâncile de lângă portul Mangalia, prefă­­când-o în ţăndări. Din 15 mateloţi numai 7 au ajuns la ţărm. Nu se ştie nimic de soarta celorlalţi. Pagubele sunt foarte mari. ACCIDENTUL UNUI VAPOR ENGLEZ CONSTANTA, 30. — Navigatorii, sosiţi azi dimineaţă de la Constanţi, nepole, aduc ştirea că pe Marea Nea­gră s'a deslănţuit o furtună groas­nică. Vaporul „Principesa Maria“, care venea de la Constantinopole, în tim­pul călătoriei, până în apropiere de coastele româneşti, a avut de­ luptat cu valuri uriaşe. * „ FURTUNA DE PE MAREA NEA­GRĂ In portul nostru s’a produs un ac­­pident Jjt vaporul englez „General Churchil" Un lanţ căzând nu mai s'a oprit în elicea vasului, împleti­cându-l de a mai funcţiona. Scafan­drii portului după o moccă de cât­va ore, au reuşit să degajeze vapi­rul. Datorită acestui accident, care a întâmplat în mijlocul bazinului,­­ irigaţia in port a fost sistată, în ti timpul zilei de azi. DOUA VAPOARE SE CIOCNEA LÂNGĂ CONSTANTINOPOL Din Constarctircopol vin ştirea, că din pricina lui iirrcei, care s’a abătut asu­­pra mării, două vapoar s’au ciocnit. Vapoarele aparţin sm Cornul de Aw. Pasageri s’au aruncat In mare. E au fost salvaţi. Ambe­ vase sunt grav avariate. Delegaţia elenă la Geneva ATENA. 30 (Rador). — D. Mitra­­lakopulos pleacă azi la Geneva, ca şef al delegaţiei elene, la Liga Na­ţiunilor.

Next