Dimineaţa, octombrie 1929 (Anul 25, nr. 8186-8216)
1929-10-01 / nr. 8186
Anii XXV. — Wo. 8180 S Pagini Lei 295 Servieta de Piele CALITATE SUPERIOARĂ LA LIBRĂRIA SOCEC CALEA VICTORIEI ill VNE S| Fondată fn lSOi I II de CONST. MULLE |1 3 LEI București,Str. Const. Miile (Sărindar) 7ii TELEF. Centrala: 307 67. 324 73. 346 76 353 54 f Direcția: 357 72 Adfla 307 69 Provincia 410 06 1 Marti 1 Octombrie 1929 SILUETA Dv.? o puteți păstra purtând centura „SUPLEX“ de la Carol Biinger Str. Brezoianu, 4prospecte la cerere) MISTERUL FRAUDELOR Ceia ce mă indignează mai cu seamă în faţa noianului de fraude, — al cărui capăt nu numai că nu-l vedem, dar pare a se arăta coada mai grasă decât capul, sfârşitul mai catastrofal decât începutul, — ceea ce mă indignează zic, maicu seamă»e că mi se ştie ce au devenit miliardele laolaltă, poate zecile1 de miliarde,__ furate. Ce zic zecile?: Cine mai e în stare să le cunoască numărul daca cuprindem şi pe cele! din vremea războiului, şi din preajma lui. Vă amintiţi, când ardeau pe un cap depozitele ? Ce a devenit deci această enormă avere publică şterpelită ? La drept „vorbind nu prea vedem ce au devenit nici nouă zeci la sută din hoţi, căci urmăriţi- nu credsă fi fost mai mulţi de zece la sută, iar condamnaţi, fie şi cei foarte uşor, poate de abia unul la "sută. Dar lăsând ,deocamdată la o parte făptaşii, încă odată ne întrebăm ce au devenit banii? Anchetele judiciare făcute cu prilejul puţinelor şi slabelor urmăriri s’au interesat ele de punctul acesta ? Dacă da, ar fi foarte interesant să le cunoaştem rezultatele. Dacă nu — de ce nu şi nu da ? Să vedeţi ce mă împinge să pun asemenea întrebări. Dacă de pildă sar afla că miliardele acestea s’au irosit complect şi definitiv, că prin chefuri, destrăbălări, mese de joc, călătorii de huzur de îmbogăţiţi de război în străinătăţi, etc. din ele n’a mai rămas nimic, paguba ţării ar fi sinistră şi catastrofală peste măsură, iar disperarea noastră cea neconsolată și neconsolabilă ar trece de orice margine. Dacă însă ,nu s’ar dovedi că rezultatul furtișagurilor s’a cristalizat în clădiri noui, în industrii folositoare, în pământuri bine cultivate, în plantări de păduri, sau măcar în opere de binefacere, la rigoare fie şi şi bijuterii, tablouri de preţ, biblioteci bogate, etc. parcă nu-am mai veni niţel în fire, nu-i aşa ? O parte cel puţin din furturile banului public ar rămâne în ţară şi ar da foloase prin alte direcţii şi mijloace, foloase de care ar beneficia şi publicul. Vă mărturisesc cu oarecare curaj, cu riscul să mă desaprobaţi, ca dacă asemenea delicte şi crime s’ar da la furaţi, eu unul, furat fiind, aş pleda pe lângă colegii mei ca să acordară circumstanţe uşurătoare acelor delicvenţi ce ar putea dovedi că mai poseda milioanele furate, măcar în bună parte, şi că au făcut cu ele un uz de interes general, fie şi dacă s’au folosit şi ei personal de pe urma lor. Dimpotrivă, aş cere, aci fără îndoială de acord cu toţi d-voastră, ca acelora ce s ar dovedi că au dat sbranca în lăzile statului, comunelor şi judeţelor, precum şi în ale particularilor, să li se aplice maximul pedepsei, îndoit, chiar şi mai mult, ocna pe viaţă. Va să zică sunt hoţi răi şi hoţi buni ? Se vede că sunt. Căci să fim drepţi, şi mai cu seamă practici. Una e să-şi facă hoţul o stare bună din hoţie şi să o întrebuinţeze apoi ca şi cum ar fi de origină cinstită,şi e inteligentă — cazul banditului .Pantelimon de o pildă — şi alta să arunce milioanele furate pe beţie, cartoforie, luxuri stupide şi alte ticăloşii. — Astfel s’ar explica în parte criza generală din ţară. Nu V’a fost niţel siimpatic Pantelimon, iar de Terente, Tomescu, Munteanu, Cocoş şi alţii, n’au simţit numai groază şi scârbă ? Dacă da, iată-vă niţel de acord cu cele de mine expuse mai sus. I. Teodorescu ^ -iTm .... SESIUNEA PUSTIITĂ DE INCENDIU! ÎNTÂMPLĂRILE zilei Armata timizilor , două articolaje ce am scris in chestiunea „timidităţii“ mi-au provocat atâtea răspunsuri şi atâtea vizite personale încât se poate spune cu drept cuvânt că este „o armată a timizilor“. Mi se cer mereu leacuri şi sfaturi detaliate. Cred că voi putea satisface, măcar în parte, pe puţin veselii soldaţi ai acestei armate, publicând într’una din zile un articol care din cauza lungimei lui, va apărea in altă parte a ziarului. Până atunci insă timizii să-şi întărească voinţa, să se autosugestioneze şi... să nu invidieze pe cei o,tazi 1, d, regretând că nu sunt ca dânşii. E un obraznic, de pildă, acela care nu ştie să respecte distanţa, care se pronunţă cu un tupeu nesuferit în chestiuni pe cari nu le cunoaşte, care caută să monopolizeze o conversaţie şi care, in loc de a emite o părere modestă, vorbeşte în mod sentenţios. Repet, timizii să nu regrete că nu sunt ca oamenii aceştia. 1.0AM",". A. B. al cărei fiu este aşa de suferind, ii răspund că un medic i-ar putea prescrie o reţetă, care să‘ poată fi repetată la anumite intervale de timp. Doctoria ii poate fi dată bolnavului in opţiune, din care să ia două sau trei linguriţe pe zi, aşa cum va crede medicali că este necesar. In felul acesta ,poate fi scutită de cheltuiala de a chema pe doctor la fiecare două zile. TÂNĂRULUI M. de la Buzău li răspund că planurile sale de viitor necesită sacrificii băneşti însemnate, fără să aibă măcar siguranţa izbânzii... In comerciu insă, îşi poate crea muncind şi devotându-se, o situaţie bună şi — ceeace este esenţial — independentă, , ' Criza de acum e trecătoare şi este sigur că vom avea vremuri mai tâzne. DOMNIŞOAREI I. D., dintr’un oraş de provincie ii răspund să creadă că totul a fost o aventură trecătoare și, uitând totul, să-și caute inainte de studiile sale. ELVIN I Prinderea criminalilor din Galaţi f — 1 ———^»-* tţm Patru inşi, întovărăşindu-se la hoţie, ucid doi şoferi GALAŢI, 28. — Am anunţat zilele trecute că pe şoseaua „Independenţa“ mi departe de Galaţi, au fost «ţă- J site intrăm şanţ cadavrele oribil mutilate, a doi şoferi. Eri a fost prins unul din, autorii acestei oribile crime. El se numeşte Toma Gheorghe şi e dezertor din reg. 3 vânători Bolgrad. CUM AU FOST DESCOPERIŢI CRIMINALII Toma Gheorghe a fost prins în comuna Gura Boului din jud. Covurlui. El a fost arestat împreună cu, uli., alt dezertor Constantin Constantinescu de către şeful de post din acea comună, fiindcă n’aveau actele de legitimaţie în regulă. Asupra lui Constantinescu s’a găsit un carnet de şofer pe numele Costică, Buzatu. Or, acesta este numele şoferului ucis lângă Galaţi. Dela arestul postului de jandarmi Constantinescu a izbutit să evadeze. Toma Gheorghe, care fusese predat autorităţilor militaredin Bolgrad, a fost adus în localitate şi pus la dispoziţia autorităţilor judiciare. CE DECLARA CRIMINALUL La interogatoriul luat de judecătorul de instincţie criminalul Toma Gheorghe a mărturisit in cele din urmă crima şi a denunţat pe complicii săi. El a povestit că în tovărăşia lui Costică Constantinescu, a lui Ion Ionescu şi a lui Eremin Dumitrescu, toţi din Galaţi au plănuit ca să constitue o bandă şi să dea lovituri la druimul mare. Constantinescu poseda o puşcă, iar ceilalţi membri ai bandei aveau baionete. Intr’o seară, banda s’a îmbătat în cârciuma lui Wechsler din strada Eliade^ Râdulescu din Galaţi. După aceia, cei patru au angajat un şofer ca să-i ducă la Tecuci. Ei hotărîseră să ucidă pe şofer pe drum, ca să intre în posesia automobilului şi ,astfel, să se poată deplasa mai uşor şi să dea lovituri, în puncte cât mai depărtate. Şoferul ‘ Costică Buzatu s’a angajat să-i transporte la Tecuci pentru 800 de lei. El a luat cu sine şi pe ajutorul său. CRIMA In locul unde au fost găsite cadavrele celor doi şoferi, maşina a avut o pană de cauciuc. Pe când şoferul şi ajutorul său erau aplecaţi asupra roatei ca s’o dreagă, Constantinescu a tras un foc de armă asupra lui Buzatu şi l’a împuşcat. Ceilalţi au sărit asupra ajutorului de şofer şi l'au măcelărit cu baionetele. Buzatu mai dând semne de viaţă a fost străpuns şi el cu baionetele. SPRE TECUCI Constantinescu care fusese şofer la Bucureşti şi căruia i se ridicase carnetul de conducere fiindcă omorise pe un copil, a luat carnetul de şofer al lui Buzatu. El a trecut la volan si a condus maşina spre Tecuci. In apropiere de Tecuci Insă, Constantinescu fiind beat, a făcut o ipanevră, greşită şi Chiarsaşir,s de parapetul şanţului. Maşina s’a stricat şi ei au părătemându-se că dacă vor intra in oraş eu fiiaşmai vor fi prinşi. INCA UN CRIMINAL ARESTAT Dela Tecuci toţi au plecat spre Piteşti. In acest oraş Ioan Ionescu şi Eremia Dumitrescu s’au înapoiat la Galaţi. Ionescu a fost arestat în cursul nopţii şi adus la poliţie. Se fac cercetări pentru prinderea şi a celorlalţi criminali. GALAŢI, 28. — D. căpitan Soare, reprezentantul comanduirei pieţii din localitate, însoţit de comisar Iliescu, şeful biroului circulaţiei de pe lângă, chestura poliţiei oraşului, au plecat azi după amiază în urmărirea şi prinderea celorlalţi doi asasini, cari au făptuit crima pe şoseaua Ilidepondenţii, asupra şoferului Costică Buzatu şi a ajutorului său Matei. RECOLTE — Ce folos că a plouat la timp şi s’a făcut ovăz mult, dacă n’are preţ... — Tu nu știi, mă Ioane,— recolta ca să aibă preţ, nu ajunge să plouă numai la noi; trebue să plouă şi în străinătate, că acolo se vinde... Prohibirea portului decoraţiilor în Elveţia BERNA 28, (Rador). Se ştie că Confederaţia elveţiană interzice autorităţilor federale şi armatei, portul decoraţiilor şi altor distincţiuni de acest gen. O cerere din iniţiativă populară purtând peste 75.000 de semnături valabile, cere ca această interdicţie să fie acum extinse asupra tuturor cetăţenilor elveţieni cari locuesc în Elveţia şi aceasta sub pedeapsa pentru contravenienţi de a fi privaţi de drepturile politice. Consiliul Federal a elaborat un contra-proect aplicând interdicţia nu numai membrilor autorităţilor federale, dar chiar membrilor autorităţilor cantonale şi autorităţilor legislative. Oricine va voi să posede o decoraţie străină, va renunţa implicit a fi membru al acestor autorităţi. Bineînţeles, interdicţia pentru ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi va fi menţinută. Chestiunea va fi adusă în faţa parlamentului, apoi cererea din iniţiativa populară şi contra-proectul vor fi supuse plebiscitului popular care se va pronunţa hotărîtor. Armata roşie din Manciuria gata pentru orice eventualităţi Declaraţiile d-lui Ryikov la congresul sovietelor din Moscova PARIS.— Se anunţă din Moscova. Vorbind la congresul sovietelor din regiunea Moscovei, d. Rykow a declarat, ,că , guvernul sovietic , evită să ia măsuri mai decisive pentru a lichida conflictul căii ferate din răsăritul Chinei, pentru că se crede obligat de a trage folos din toate şansele de regulare pacifică a acestui conflict. Armata special formată în extremul Orient, staţionează la frontiera Chinei şi e complect gata. Actualmente, se procedează la instalarea cartierelor de iarnă, dar atâta timp cât există o şansă oarecare de regulare pacifică a conflictului, ar fi puţin rezonabil de a recurge la măsuri mai grave. . Propunerile chineze, a spus d. Rykow, nu oferă nici „o.. bază pentru regularea conflictului, deoarece tabăra chineză vrea să înceapă negoceri păstrând în acelaş timp pozitivsie pe ya£i lea ogspatstia violentă şi cu valoarea primului şi unicului tratat între puteri egale pe care China l-a încheiat de bună voe. In aceste condiţiuni, negocierile nu pot fi duse cu succes“. D. Rykow a încheiat în mijlocul aplauzelor . „N’avem intenţiunea de a duce o armată în extremul Orient, în pragul toamnei. O vom întări, o vom consolida, o vom pune şi mai mult pe picior de războiu. Nu vom consimţi la condiţiile propuse de Nanking şi care comportă, în fond, capitularea guvernului sovietic în fața generalilor chinezi“. Permise de import pentru cereale in Austria , VIENA,. 23 (Radar).Consiliul raţional a notat proectul de lege prin care se institue regimul permiselor Ut tinentul di cfccali jumățitd. Sub acest titlu, dar fără semnul de întrebare ce-mi aparţine, d. I. Teodorescu a publicat, în numărul de joi al acestui ziar, unele observaţiuni cari trebuesc relevate. Titlul articolului lămureşte îndestul despre ce este vorba. D. Teodorescu constată că toate categoriile de contribuabili, comercianţi, industriaşi, agricultori, slujbaşi, profesionişti — sunt nemulţimiţi de sporirea impozitelor şi că această nemulţumire ia caracterul unei mişcări care se întinde. D-sa explică această stare de spirit, ce i se pare firească, prin starea precară in care se găsesc toate categoriile noastre sociale, şi termină atrăgând guvernului atenţia că-şi joacă popularitatea pe aceasta spinoasă chestiune sfatuindu-i să înfăptuiască toate economiile promise — în primul rând desfiinţarea ministerelor inutile —, spre a uşura cetăţenilor jertfa nouă ce li se cere. N’am nimic de spus în contra părţii ultime din articolul d-lui Teodorescu. Guvernul cunoaşte sentimentul public în această privinţă; ştie de asemeni că sporirile cerute au fost încuviinţate de Parlament numai în urma asigurărilor date de preşedintele consiliului şi de ministrul de finanţe că bugetul statului va fi uşurat de toate cheltuelile inutile, nu avem nici un motiv să ne îndoim că acest legământ de onoare va fi respectat. Şi zicem, împreună cud. Teodorescu şi cu toată lumea, cu cât mai curând, cu atât mai bine. Dar chestiunea atacată de d.Teodorescu'ÎECîpe abia aici. „Dimineaţa“ este ziarul cel mai răspândit din ţară şi veneratul nostru coleg spune cititorilor săi, din prim-articol, că „mişcarea împotriva impozitelor se întinde şise intensifică...“ D-sa explică mişcarea şi dă sfaturi guvernului. E destul? Cititorilor, cetăţenilor contribuabili, d. Teodorescu nu pare să fie spre nimic? Crede domnia-sa că în starea de acum a ţării datoria şi răspunde- rea apasă numai asupra guvernului? Cunoaştem această concepţie curentă din care derivă aproape toate relele cari ne "bântue. Nu este oare timpul să revizuim această discutabilă dogmă? . Economii? . Cât de multe şi cât de mari, suntem de acord, d-le Teodorescu. Dar de ce să ne cerem numai statului? De ce să nu renunţăm cât de puţin la superflu ul, pe care ni-lsocotim atât de necesar? De ce să nu limităm trebuinţele noastre, într’un ceas de cumpănă atât de grea? . . . De ce să nu ne amintim de jertfele cu mult mai grele, făcute acum zece ani şi carepot rămâne astăzi de prisos? De ce să nu ne restrângem măcar un pic din cât putem fiecare, spre a salva aşezământul financiar pe care stă să se ridice superba Românie de mâine? Avem dreptul să ne plângem, fără îndoială. Este cumplită, criză, trăim greu: agricultura, comerţul sunt aproape desfiinţate; profesiunile libere tânjesc; industriile lucrează în pagubă. Şi căutarea răspunderilor nu ajută la nimic, o Ştim cu toţii. Trebue ceva efectiv, trebue fapte. Ce frumos ne v’ar sta, iubite d-le Teodorescu, — ce frumos ar sta tuturor organelor răspândite să întrebuinţaţi imensa dv. putinţă de a răspândi îndemnurile bune, sfătuind pe toţi cei cari se „mişcă“ (cum spuneţi) să privească realitatea în faţa. Şi nu realitatea mică, îngust personală, ci realitatea primodialului interes românesc de astăzi. Atrageţi atenţia guvernului oricât doriţi asupra datoriilor sale ; urmăriţi-i pas cu pas activitatea şi greşelile (aşi spune că sunteţi prea blând în privinţa aceasta), — dar înotirvă puţin nobilul curaj să spuneţi « cetăţeanului că o ţară mare» care trebueşte consolidată, şi vremuri vitrege cari trebuesc înfrânte cer şi celui de pe urmă să-şi plătească neprecupeţit obolul... ca la război... din sânge... Mi se pare că statul suntem noi, d-le Teodorescu. Ar fi păcat s’o uităm tocmai acum când începe să fie un adevăr. Aduceţi-vă aminte de situaţia Franţei în Iulie-August 1926, când un guvern cu prestigiu a cerut cetăţenilor republicii jertfe băneşti tot atât de grele ca cele cari ni se cer. S’a protestat şi acolo împotriva risipei administrative. Dar nu s’a vorbit, nici nu s’a auzit de „mişcare împotriva impozitelor". Ştiti în ce chip strălucit au răspuns contribuabilii francezi — sărăciţi şi dânşii de război şî de degrincolada valutară — la apelul d-lui Poincaré. Imi veţi spune că e vorba de Franţa, ţară cu tradiţii de civism, care pune mica faptă personală deasupra patriotismului platonic. De ce să ne dispreţuim concetăţenii, pe cari îi dezorientează deplorabile campanii politice — cari fac armă din orice suferinţă — şi pe care atâta îi frământă dorinţa, de a trăi într o ţară mai rânduită şi mai confortabilă ? N’ar fi oare demn de pana d-voastră cuminte să’ncercaţi să-l puneţi pe drumul cel bun? EUGEN CRĂCIUN deputat ★ DISCUŢII MIŞCAREA ÎMPOTRIVA IMPOZITELOR? Tulburări de stradă la Berlin BERLIN, 28. — In cursul nopţii trecute au avut loc mai multe ciocniri între comunişti şi naţional-socialişti. Au fost numeroşi răniţi. Politia a operat 25 de arestări - — — '• iimfr ■ ■ ■ Două mari falimente in Bulgaria SOFIA, 28. — In ultimele trei zile toate valorile au scăzut in mod simţitor la bursă. In toate întreprinderile se observă o stagnare îngrijorătoare în afaceri. Panica aceasta a fost provocata de două mari falimente. Au încetat plătite firma fraţii Radoff, prezentând un pasiv de 80 milioane leva, precum şi marea fabrică de fierărie din Gabrovo, cu un pasiv de 42 de milioane. Falimente cu pasivuri atât de mari n’au mai fost în Bulgaria şi de aceia lumea financiară este speriată. Noui destăinuiri in afacerea de corupţie Shearer VIENA. — Corespondentul din New-York a lui „Neue Freie Presse“ telegrafiază: ancheta făcută de comisiunea senatorială asupra cazului Shearer, a dus Duminică la o nouă destăinuire. S’a dat citire unei scrisori a lui Shearer către preşedintele lui „Newport News Corporation“, în care Shearer se lăuda a fi în posesia unor documente secrete engleze. In scrisoare se spune că Shearer a predat aceste documente în timpul tratativelor din Washington asupra chestiunii crucişătoarelor, unui senator, agitaţie căreia i sa datoreşte adoptarea amendamentului privitor la flotă. Preşedintei© lui .„Newport News-Corporation“, a plătit lui Shearer in timpul desbaterei asupra crucişetoarelor un credit de 6 mii de dolari precum şi o altă sumă de două, mii de dolari cu titlu de „împrumut“, ceia ce pare a dovedi că „Newport News Corporation“ ar fi fost mai mulțumită cu activitatea propagandistică a „expontului de marină“ Shearer decât colelate două trusturi, „Bethlehem Steel Co.“ și „Brown-Boveri“. iQ «-«n——-......... t