Dimineaţa, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 8247-8274)
1929-12-30 / nr. 8273
Ultimele hotărîri ale Corcitului technic superior întreţinerii şoselelor din jud. Durrstor consiliul şi a menţinut părerea anterior exprimată, de a se aproba oferta cu compresor Kalbe. Proectul pentru iluminatul electric al oraşului Chilia Nouă a fost aprobat cu unele observaţiuni, iar cel pentru alimentarea cu apă a rămas să fie examinat într'o şedinţă viitoare. Consiliul examinând cererea d-lui procurarea unui compresor necesar Scarlat Corbeanu de a se admite pentru construcţii de şosele piatra din carierele Slătinicu şi Breşniţa, jud. Mehainţi, a admis Întrebuinţarea ei, dar numai pe porţiunile de şosele unde nu există o circulaţie intensă şi grea. Aceeaşi hotărâre a htat şi în ce priveşte cererea societăţii „Creditul Transilvănean” şi Ing. Popescu & Siefert, pentru admiterea întrebuinţării pietrei de granit din cariera „Maidan”, jud Caraş, pentru pavarea şoselelor naţionale Bucureşti- Braşov şi Ploeşti-Mizil. Proectul pentru construcţia unui local de şcoală primară l cătunul Roşu, jud. Câmpu Lung, în valore de 1.134.000 lei, s'a decis să fie refăcut la biroul arhitecturii consiliu-S"a aprobat cererea uzinei „Brăila societatea anonimă de tramvai şi laminat electric din Brăila, de a se acorda evantagiile legii pentru încurajarea industriei naţionale, cu excepţia art 7, asupra căruia a rămas să hotărască ulterior ministerul industriei. Proectul pentru construirea unui locar de şcoală In comuna Ispas, jud. Storojineţ, In valoare de 718 mii lei a rămas să fie examinat într-o şedinţă viitoare, după ce se va aduce planul de situaţie şi orientare Au fost aprobate cu unele observaţiuni: Proectul pentru părarea malului Crişului Alb, în hotarul comunei Buteni, jud. Arad. Proectul pentru canalizarea străzii Vasile Alexandri din municipiul Galaţi, în valoare de 750.000 lei. Proectul lucrărilor de amenajare a torentului Svinea Mică, din comuna Cuptoarele, jud. Severin. Proectul pentru construcţia unei clădiri cu etaj pentru două şcoli primare. in oraşul Bălţi, în valoare de 6 milioane jum., a fost înapoiat spre a fi refăcut pe baza observaţiilor jurnalului consiliului. , £e£cetâg4u-se actele privitoare% Pumblel to Deom. 1988Pag SERBAREA ZILEI DE ANUL NOU ora 11 se va oficia un serviciudivin la Sf. Patriarhie, cu onorurile militare obişnuite, in prezenţa: M S. Regelui, M. S. Reginei Maria, A. S. R. Principesei-Mame, A. S . Principelui Regent şi ale înalţilor Regenţi înconjuraţi de Casele civilă şi militară a M. S. Regelui şi de Casa M. S. Reginei Maria. Trăsurile M. S. Regelui, M. S. Reginei Maria, a A. S. R. Principesei- Mame şi A. S. R. Principelui Regent şi ale înalţilor Regenţi vor fi excortate de regimentul de escortă Regală. SERVICIUL RELIGIOS Vor fi de faţă la acest serviciu religios: Preşedintele Consiliului; Miniştrii şi Subsecretarii de Stat; Preşedinţii şi Membrii Corpurilor Legiuitoare, Cari vor fi in Capitală; Primul-Preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Preşedinţii de Secţii; Primul-Preşedinte al Consiliului legislativ şi Preşedinţii de secţii; Preşedintele Academiei Române; Preşedintele înaltei Curţi de Con-După terminarea serviciului religios A. S. R. Principele Kegonta trece în revistă garda de onoare, înşirată în curtea Sf. Patriarhii, şi apoi M. S. Regele, M. S. Regina Maria, A. S. R Principesa-Mamă, A. S. R. Principele Regent şi înalţii Regenţi merg în apartamentele I. P turi. Rectorul Universităţii din Bu- I S. S. Patriarhului-Regent unde pri■*ni-aon- pacaH inHomîai do inni.I mese fe li ci tă F ii 6 Guvernului, ale In cureşti, Preşed Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale; Directorul Şcoalei Politechnice; Preşedintele Comitetului Ateneului Român; Decanul Baroului Advocaţilor de Ilfov; Preşedinţii Consiliilor Superior Administrativ, Superior Technic şi Superior al Apelor; Primul-Preşedinte al Curţii de Apel şi Procurorul Tribunalului Ilfov şi Primul-Procuror; Primarul Municipiului şi Primarii de Sectoare ; Preşedintele Camerei de Comerţ, altului Cler şi a persoanelor invitata.In acea zi registrele de înscriere vor fi deschise în Palatul Regal din Calea Victoriei. Ţinuta va fi: Pentru civili: frac, cravată şi mănuşi albe; decoraţiuni: Mari Cruc cu cordoane. Pentru militari: de ceremonie, inmnică, cu ghete; decoraţiuni: Mari Cruci cu cordoane. Programul Secretarii Generalii de Ministere; Prefectul Poliţiei Capitalei; Prefectul judeţului Ilfov; Directorii Generali ai Regiilor autonome: Căilor Ferate Române; Poştei, Telegrafelor şi Telefoanelor; Casei autonome a Monopolurilor Statului; Exploatării Monopolurilor şi Directorii Generali ai Siguranţei Generale a Statului şi al Casei de Depuneri şi Consercnaţiuni. Inspectorii generali de Armată Şeful Marelui Stat Major general al Armatei; Inspectorii de armă; Comandantul Corpului II de Armată; Comandantul Diviziei IV-a; Comand. Pieţei, Ofiţerii generali, Colonelă şi asimilaţii lor şi Comandanţii de unităţi şi servicii DEFILAREA Congresul extraordinar al corpului didactic de toate grade!. Din partea comitetului de acţiune al corpului didactic primim următoarea comunicare: Congresul extrordinar al corpului didactic, urmat de acţiunea colegilor noştri din parlament, nu a putut obţine decât: a) Suma de 148 milioane; b) Cuvântul d-lui prim-ministru că, din primele surplusuri la veniturile pe anul 1930, se vor satisface cu precădere revendicările corpului didactic, întrucât suma acordată reprezintă abia un început de recunoaștere a drepturilor noastre, iar cuvântul d-lui prim-ministru, de care nu ne putem Îndoi, rămâne totuşi legat de eventualităţi. Corpul didactic constată cu amărăciune că nici de data aceasta nu a putut obţine in întregimea lui, nici acel minim înscris, după mari lupte, în legile ţării. Profund îndurerat de continua desconsiderare a rolului său în stat şi de continua nesocotire a celor mai modeste mijloace pentru o viaţă omenească, într'o vreme când toate bugetele se dovedesc încărcate cu sume considerabile care nu merg la nici una din nevoile obşteşti. Hotărăşte: 1) Congresul extraordinar al celor trei Asociaţii de învăţământ nu se poate considera închis. 2) Colegii de toate gradele sunt invitaţi să se constitue de îndată, in organizaţii unitare pe judeţe. 3) Organizaţiile pe judeţe vor iaa toate măsurile, in consfătuiri prealabile, aşa că, la data ce vom comunica pentru întreaga ţară, ele să se poată întruni toate în aceiaşi zi,in capitalele de judeţ în vederea unei hotărîri unanime. 4) Mandatarii acestor organizaţii unitare judeţene vor fi apoi convocati, pentru a hotărî împreună cu comitetul congresului, rechemarea congresului general la Bucureşti şi orice altă măsură, în stare să asigure, în sfârşit, respectarea dreptului şi a legii. Totdeodată se fixează ziua de Duminică, 26 ianuarie 1330, pentru reunirea comitetelor celor trei asociaţii de învăţământ în Bucureşti la „Cercul profesorilor secundari“, pentru a proceda la înfăptuirea Federaţiei Corpului didactic de toate gradele. (ss.) DRAGOMIR HURMUZESCU (ss.) GR. FORŢU (ss.) D. V. TONI Germania şi conferinţa cu Haga BERLIN 28, (Rador). — Un luni consiliu de miniştri s'a ţinut aseară pentru a se examina problemele ce vor face obiectul conferinţei din Haga. Delegaţia germană va fi compusă din d-nii Curtius, Moldenhauer Wirth şi Schacht. Cu toate acestea se afirmă că d. dr. Schacht, preşedintele Dăncei Reichului, nu va accepta să plece la Haga decăt numai dacă un prealabil va ajunge la o înţelegere perfectă cu ceilalţi membri ai delegaţiei. Banditul Lucan continuă jafurile FĂLTICENI. — Din comuna Câineşti, jud. Baia, se raportează telefonic autorităţilor ad-tive, că in ajunul Crăciunului, banditul Petre Lucan însoţit de un tovarăş al său, a reapărut pe muntele Pietroasa, jefuind pe locuitorul Dumitru Feraru de hainele şi banii ce-i avea asupra sa. D. căpitan Ion Poipa, comandantul legiunii de jandarmi, a luat severe măsuri penru urmărirea bandiților. — Ehirca. n jurul catastrofei lin teatre Maria STAMBUL, 28 (Radar). — Comandantul vaporului elan care a scufundat un vapor bulgar în Marea de Marmara, a fost arestat. Vaporul bulgar are 4 pasageri dispăruţi, restul fiind salvaţi, din care 12 au fost scoşi la mal şi 4 au fost salvaţi de un vapor. -----------n—» «tff T----------- Ravagiile Irinei de pe Marea Neagră CONSTANŢA, 28. — Furtuna de pe Mare a făcut stricăciuni.^ După stricăciunile pe cari le-a făcut în port şi pe care le-am semnalat la timp, înregistrăm astăzi noui pagube făcute pe litoralul nostru. La plaja Duduia, valurile au furat de pe mal diverse instalaţiuni şi patru cabine precum şi trei bărci pescăreşti pe care le-au aruncat apoi sfărâmate pe stânci. La punctul de pescărie de la Tăbăcărie valurile au luat o colibă în care se aflau diferite unelte pescăreşti iar o lotcă plecată acum două zile în larg să ridice paragatele puse pentru peşte mare, nu s’a înapoiat nici până astăzi. S’au înecat or s’au refugiat la vre-un adăpost de pe coastă? Pe litoralul Mării în dreptul comunei Tuzla valurile furioase au luat de pe mal cinci lotci şi o barcă cu motor a pescarului Sadula Mamut, distrugând şi o remiză în care acest pescar avea depuse diferite scule. Protopopii! Bieru a demisionat CLUJ. — In nrimele zile d. dr. N. N. Dăianu, fostul vice-preşedinte al Senatului avresian şi protopop graco-catolic al Chilului ş’-n dat demisia din ultima demnitate. Mitropolia Blajului a primit această demisie şi a delegat provizoriu cu deţinerea scaunului de protopop la Cluj pe preotul Vasile Moldovanul. Se dă mai mult ca sigur că titularul eresei demnităţi va fi scriitorul I. Agârbiceanu. —---------- ■ —-------------- recuientul de autontul de lângă Cluj CLUJ, 28. — Azî la ora 10 automobilul No. 1413 (Puţ, venirii cu viteză dinspre Turda spre Cluj, pa dealul Feleacului a călcat pe femeia Maria Botoş, provocându-i grave leziuni. Şoferul a căutat să dispară, însă mai mulţi trecători, aliaţi pe şosea, l’en oprit şi l’au obligat să transporte femela la clinică. Şoferul a îmbarcat in maşină pe victimă, însă până in prezent ea n’a ajuns nici la sanatoriu, nici la clinică. Autorităţile au descus o anchetă. POSTA $1 ESPERANTO Esperanto găseşte, din ce în ce, mai mult sprijin pe lângă forurile oficiale P. T. T. Directorul general P. T. T. bulgare a recomandat amploiaţilor studiul limbei esperanto. Dir. gen. P. T. T. din Bucureşti cu circulara No. 132.929 a autorizat organizarea unui curs de limba esperanto la Şcoala pregătitoare de amploiaţi P. T. T., precum şi utilizarea acestei limbi conform necesităţilor serviciului. ŞCOLARE Se recomandă stăruitor elevilor din clasa I şi IlI-a: ÎNDRUMĂTORUL ELEVULUI la LIMBA FRANCEZA alcătuit de d-na şi d. Petre I. Ghiaţă. De vânzare la librării şi depozitari. N. B. — Expediază urgent şi uonburs, Editura .,Adevărul“, str. Const. Mille 7-9 Bucureşti. Amănunte asupra internului In Brăila Pagube însemnase.Se crede că fesul a fost pus BRAILA. — Am relatat că în cât și magazinele aflătoare în ele au noaptea de 23 spre 24 Decembrie nu avut a suferi pagube cari se cifrează la circa două milioane lei. Negulescu era asigurat pentru GOO.OOO lei. FOCUL A FOST PUS ? Cercetat, comerciantul Negulescu a declarat că focul ar fi luat naştere de la un scurt circuit. Existând însă supoziţii că incendiul ar fi fost provocat, atât Negulescu cât şi d. Drăghicescu, proprietarul clădirii, au fost reţinuţi pentru cercetare. Ţinem să menţionăm, cu acest prilej, că în interval de mai puţin ca două săptămâni, în Brăila s’au declarat în condiţiuni suspecte trei mari incendii. C. Zi, puternic incendiu s'a declarat la magazinul cu articole de fierărie al negustorului I. Negulescu, situat în proprietatea d-lui Petre Drăghicescu, din strada Regală nr. 165. Alimentat de vântul puternic care bântuia, focul s’a propagat imediat la cârciuma d-lui P. Drăghicescu, din acelaş imobil, după care flăcările s’au întins la clădirea învecinată nr. 165 a d-lui Ştefan Drăghicescu. OPERAŢIUNILE DE STINGERE ÎNGREUNATE S’a dat imediat alarma şi la faţa locului au sosit reprezentanţii autorităţilor şi secţia automobilă a pompierilor de sub comanda d-lui maior Ilandoca. Operaţiunile de stingere au început de îndată, însă eforturile romierilor s'au văzut la un moment dat serios împiedicate pe de o parte din cauza viscolului şi a perului, iar pe de altă parte de expozia cartuşelor şi a jerbei de puşcă din prăvălia d-lui Negulescu. In cele din urmă focul a putut fi stins după o muncă titanică de 3 ore. PAGUBE ÎNSEMNATE Reprezentanţii autorităţilor au începutcercetările spre a stabili cauzele cari au provocat incendiul şi proporţiile pagubelor materiale produse. Din investigaţiile preliminarii s-a constatat că atât cele două imobile ressă se preşeşte in tipuşi adunări — 40 DE PERSOANE RĂNITE — Din New-York se anunţă că în timpul unei sednţe ce sa ţinea în localul „Legiunii americane“ din Quarryville, în Pensylvania, etajul superior s’a prăbuşit peste asistenţă. S’a produs o panică indescriptibilă. Patruzeci de persoane au fost ușor rănite. D.dr.Gh.Gheorghian despre atacul împotriva obedienţii francmasonice „Suntem asociaţie univesală, nu insa internaţionali“ D dr Gheorghian, senator de Ilfov, fost primar al Capitalei, este venerabilul lojii Marelui Orient, asociaţia francmasonică română, al cărei sediu — obedienţa — a fost flăunăzi obiceiul unui atac din partea unui grup de studenţi. Se flce că, cu acest prilej drapelul lojilor a fost răpit. Pentru că singurul autorizat să vorbească in numele asociaţiei masonice era chiar şeful ei, înregistrăm următoarele precizări şi lămuriri date de d. dr. Gh. Gheorghian In cursul unei convorbiri. — Ce înţeles daţi, d-le doctor, actului săvârşit de către un grup de studenţi în noaptea de 10 Decembrie asupra obedienţii dv? — Nu ne am gândit un singur moment să solidarizăm studenţimea universitară cu fapta singuratecă a unor tineri, lipsiţi de simţul răspunderii şi cari lucrează sub sugestia unor personalităţi negative. Studenţimea conştientă — acea studenţime care ni-e dragă tuturor — respinge cu demnitate orice brutalitate s’ar săvârşi împotriva instituţiunii noastre — chiar dacă nr fi protivnică principiilor ei — pentru că prestigiul universitar îi impune această atiudine civilizată. — Instituţia dv. are un caracter internaţional? * — Se face o confuzie regretabilă între noi şi alte instituţiuni cu fundament aparent asemănător. E bine să se ştie insă, că, departe de a fi internaţionalistă, instituţia noastră e o asociaţie universală cu legături mondiale, nu insă internaţională. Nu numai că nu avem principii interna ionale, dar ne călăuzesc principii de naţionalism constructiv. Marii Întemeietori ai României au fost francmasoni cari, graţie situaţiei lor de masoni respectaţi în lumea întreagă, au putut, la timpul lor, s’atragă bunăvoinţa diplomaţiei in favoarea ţării noastre. — S’a spus că nu admiteţi steagul ţării la sediul societăţii dv.? — Absolut inexact. Nu numai că’l admitem, dar toate uneltele atelierelor noastre de lucru social şi naţional sunt acoperite cu panglici tricolore, iar drapelul lojilor poartă şi el inscripţiile masonice brodate pe tricolorul naţional. E atât de adevărat aceasta în cât pentru prima oară în ultimii zece ani, acest drapel ni s’a răpit In seara de 10 Decembrie a. c. Dar mai e un fapt caracteristic. Zidurile Marelui Orient sunt împodobite cu portretele marelui rege Ferdinand, al marei noastre regine şi al regelui Mihai. Ceia ce mi se pare de neînţeles din partea unui intelectual, sunt afirmaţiunile unui redactor al „Universului” privitoare la activitatea noastră. Acest ziarist a citit, desigur, anumita literatură protivnică francmasoneriei, ignorând pe cea obiectivă, REP. Cea mai plăcută, interesantă şi instructivă lectura pentru toţi, este Almanahul slav.rov ADEVERUL DIMINEAŢA Camera franceză discută politica externă O şedinţă agitată.Macul dreptei împotriva planului Young Zm PARTS. 27. — Eri a continuat discuţia asupra bugetului ministerului de externe. Discuţia a fost foarte agitată. Dimineaţa d. Franklin Bouillon a criticat cu vehemenţă străduinţele de apropiere între Franţa şi Germania, afirmând că tratatele de la Locarno nu se datoresc Franţei, ci iniţiativei germane. D. Franklin Bouillon a cerut ca acordul asupra planului Young, să fie complectat cu noui garanţii împotriva Germaniei, asigurându-se Franţei controlul asupra Băncei internaţionale şi prelungirea controlului francez în Rhenania până după punerea în vigoare a planului Young. D. Briand a declarat că evacuarea Rhenaniei depinde în mod direct de ratificarea planului, dar d. Bouillon a continuat să vorbească pe acelaş ton, provocând o mare enervare. Faţă de agitaţiile dreptei d. Briand a afirmat că mareşalul Foch a fost partizan al împăcării cu Germania. Fostul ministru Raynaud a citit un memoriu secret, adresat de către mareşalul Foch, d-lor Poincaré şi Doumergue, în care se declară adversar al înţelegerii cu Germania, cerând ca Rhaania si au fîg exa-D. Briand a protestat arătând că acest memoriu nu poate fi veridic, declinându-şi orice răspundere pentru sitirea aicetui document în Cameră, întrucât ar putea avea urmări neplăcute la Haga. D. Paul Boncour a declarat că înţelegerea dintre Franţa şi Germania trebue să se facă între clasele producătoare şi muncitoare ale celor două popoare şi că nu trebue să încheie nici un fel de alianţă militară sau industrială. VOTUL DE ÎNCREDERE După masă a luat cuvântul d Tardieu primul ministru care a ţinut un mare discurs in favoarea politicei externe a d-lui Briand, declarând că guvernul francez va continua politica, formulată la Haga. Camera a votat pentru politica externă a d-lui Briand cu 372 voturi, contra 77, asigurând guvernul cu o majoritate sdrobitoare de 355 de voturi. Noua biografie romanțată VIATA LUI BYRON a nume: maurois scrisă de Va apare?« ADEVERUL LITERAR și ARTISTIC, care șî-a asigurat dreptul exclusiv de pubiicare pentru Romsnass, sAseper© d© Vinari 2 Imjurii# Rezultatele primei părţi a stagiunei Teatrului Naţional din Cernăuţi O gospodărie cinstită şi chibzuită CERNĂUŢI, 24. — Incontestabil că Teatrul Naţional din Cernăuţi a trecut prin o criză din cele mai gr°ie, cauza principală fiind lipsa unui director priceput, energic şi bun gospodar, care să întroneze ordinea in această instituţie. Odată cu deschiderea stagiunii — pe data de 20 octombrie 1929 — direcţia teatrului a fost încredinţată d-lui prof. univ. Eugen Bădărău. Această numire a fost primită cu satisfacţie în toate cercurile locale, deoarece d. Eugen Bădărău se bucură de reputaţia unui om muncitor, cinstit şi excelent organizator. D-sa a izbutit ca de la început să îndrumeze teatrul pe drumul cel bun Chibzuit şi econom, a ştiut să facă faţă împrejurărilor şi să acopere toate datoriile teatrului. Dotat cu multă energie, i-a reuşit să liniştească spiritele în rândurile personalulu artistic, aşa că spectacolele s au dat în cele mai bune condiţiuni. Un aport considerabil pentru în dreptar°a situaţiei a adus cunoscutul artist Mişu Fotino, directorul de scenă al teatrului, care de la început a cucerit toate simpatiile publicului cernăuţean. Incheindu-se prima parte a stagiunii, am solicitat o convorbire d-lui prof. univ. Bădărău, directorul teatrului. D-sa ne a spus următoarele : UN TEATRU PLIN DE DATORII Mai întâi mă simt obligat ca faţă da unei opinii exprimate in presa locală, cu privire la subvenţia acordată Teatrului Naţional din Cernăuţi din fondul taxelor de spectacole, să dau şi eu unele lămuriri asupra situaţiei financiare a acestei instituţii din ziua de 20 Octombrie 1929 când mi s’a încredinţat conducerea ei şi până în prezent. Pe data de 20 Octombrie 1929 sumele din cele mai multe articole prevăzute pentru întreţinerea rea De altfel, faptul prezenţei mele şi firului pe întregul an, au fost după a altor buni români în fruntea acestei instituţii, vorbeşte îndestul despre sentimentele noastre naţionaliste şi sincer patriotice. Noi construim, construim româneşte şi vom construi mereu pentru progresul civilizaţiei cu ajutorul prietenilor noştri din lumea întreagă — a încheiat d. dr. Gh. Gheorghian“, ştie în mod risipitor. Astfel am găsit următoar°le deficite: la montări 285422 lei; la garderobă, gratificaţii, premii de rdicaţie 133 313 lei; bilete, afişe şi afişari 72.388 lei; traduceri şi tantieme ale autorilor 23 076 lei; cheltueli de birou 638 lei; cheltueli de deplasare şi reprezentare 94.119 lei; cheltueli divuse 53 781 lei; fond de propagandlă 39 250 lei şi jetoane de prezenţă 10.000 lei Totalul deficitului se ridica deci la suma de 717 985 Iei. Cum la data de 20 octombrie înc°put stagiunea 1929 30, era necesar ca cel puţin 40 la sută din alocaţia prevăzută pe întregul an să fi fost intactă, tocmai pentru a putea face faţă cheltuelilor necesare întreţinerii primei jumătăţi a stagiunei,până la 1 Ianuarie 1930, In care timp se joacă cam 1-2 din premiile stagiunei, şi cam o parte din materialele procurate rămân şi pentru restul stagiunei. La acest deficit de 700 000 lei se mai adăugau şi datoriile interne şi externe ale teatrului In sumă de circa alte 700.000 lei Astfel totalul deficitului real se ridica la suma de peste 1.400.000 lei. Datoriile interne rezultau din atacarea fondului de pensii (peste 200 mii lei), din reţinerile pentru corpul didactic şi netrimiterea acestora la destinaţie (160.000) lei şi neachitarea impozitelor, reţinerilor din salar şi alte cheltueli (100.000 Iei). Datoriile externe rezultau din materiale cumpărate de pe piaţă, dar neachitata. ACOPERIREA DEFICITULUI Cu deosebită satisfacţie sunt în măsură să declar că toat° aceste deficite au putut fi acoperite, rămânând numai câteva zeci de mii lei.Acoperirea deficitului s’a putut face astfel: Din economii foarte mari pentru Întreţinere (450000 lei). Din încasările serale mult mai sporite ca în anul trecut-Prin subvenţia dată teatrului din fondul taxelor pe spectacole (450.000 lei).Cu această ocaziune ţin să mulţumesc încă o dată comitetului administrator al fondurilor provenite din taxele de spectacole, comitet in frunte cu d. Sauciuc-Săveanu, preşedintele comisiunei interimare. După cum se vede, teatrul National din Cernăuţi va intra in anul bugetar 1930 fără nici-o datorie şi cu bugetul liber de orice angajamente ACTIVITATEA ARTISTICA Frecvenţa teatrului in aceste două luni a fost de două ori mai ntară ca in acelaş interval de timp al stagiunei tr°cute. lată o dovadă concludentă că publicul urmăreşte cu o deosebită simpatie activitatea acestui teatru şi vine cu plăcere la spectacole.Ştiut este, că, în alte stagiuni, publicul minoritar cam ocolea spectacolele teatrului Naţional Cu bucurie am făcut constatarea că in această stagiune minoritarii vin în număr deosebit de mare la teatru Acest rezultat este de bun augur pentru existenţa teatrului Naţional căci toate categoriile publicului — indiferent de naţionalitate şi clasă socială — înţeleg să sprijin instituţia. Sunt dator să relevez că o mare parte din merite revin şi d-lui Mişu Fotino, care a ştiut să aleagă piese accesibile publicului minoritar şi In acelaş timp şi pe gustul publicului românesc N’a fost stagiune până în prezent, care să dea rezultate atât de satisfăcătoare. PARTEA A II-a A STAGIUNII D. Fotino, după un scurt concediu îşi va începe activitatea, odată cu part°a a doua a stagiunii D-sa va pune în scena „Scrisoarea pierdută“ de Caragiale, „Institutorii” de Otto Ernst, precum şi două comedii moderne din literatura dramatică originală: „Mitică Popescu” de Camil Petrescu şi „Amedeu Stânjesel” de d-nii V. Rodan şi N. Vlădoianu Sub direcţia de scenă a d-lui Nelo Bucevschi se vor juca piesele: „Căsătoria lui Hamlet”, de J°an Sarment şi „Aşa e dacă ţi se pare” de Lugi Pirandello. Dealtfel şi celelalte piese din repertoiul fixat până la sfârşitul stagiunei vor fi în cea mai mare parte puse în scenă de d. Mişu Fotino. Nădăjduesc, încheie d. Bădărău, că publicul Cernăuţean ne va acorda acelaş sprijin ca şi în partea primă a stngiun°i. Amănuntele pe cari ni le-a dat directorul teatrului dovedesc pe deplin că instituţia aceasta a fost salată de greulilţile ce se ivisera la începutul stagiunei. Citiţi Judevenii Literar’ 7 m EM. ROS. Rentele româneşti la Bursa din Paris În săptămâna dela 13 la 20 Dec., cursul rentelor româneşti la Bursa din Paris a fost staţionar. Renta unificată 4 la sută a cotat 97 atât în ziua de 13 cât şi în cea dela 20 Dec. iar renta unificată 5 la sută a avut la ambele date acelaş curs de 117. In ce priveşte noua rentă română la sută, introdusă la Bursa din aris la începutul lui Decembrie, Journal des Finances, spune că, în cursul săptămânei arătate, „a fost negociată la 2.365, adică deasupra preţului ei de emisiune care fost de 2.348,70“. Renta aceasta, numită la Paris „Exteriorul 7 la sută aur de la 1929", a fost introdusă, după cum am mai arătat, la cursul de 2.290. Cel de 2.365 arată deci că renta aceasta fost bine apreciată în intervalul indicat. „Journal des Finances" mai semnalează, cu elogii ultimul raport al d-lui Rist, raport despre care spune că constitue o dovadă a îmbunătăţirii situaţiei economice şi financiare a României. Ţăranii ruşi şi sărbători’s Crăciunii lui VARŞOVIA 28, (Rndin). — Din Vilna se anunţă că mii de ţărani din Rusin sovietică au trecut clandestin graniţa în Lituania şi în Statele Baltice, in zilele de Crăciun, pentru a putea asista la slujba religioasă a naşterei Domnului. Din ordinul guvernului sovietic, toate bisericile din Rusia au fost (n* firm in timpul Crăciunului