Dimineaţa, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 8247-8274)

1929-12-30 / nr. 8273

­ Ultimele hotărîri ale Corcitului technic superior întreţinerii şoselelor din jud. Durrs­tor consiliul şi a menţinut părerea anterior exprimată, de a se aproba oferta cu compresor Kalbe. Proectul pentru iluminatul electric al oraşului Chilia Nouă a fost apro­bat cu unele observaţiuni, iar cel pentru alimentarea cu apă a rămas să fie examinat într'o şedinţă vii­toare.­­ Consiliul examinând cererea d-lui procurarea unui compresor necesar Scarlat Corbeanu de a se admite pentru construcţii de şosele piatra din carierele Slătinicu şi Breşniţa, jud. Meha­inţi, a admis Întrebuin­ţarea ei, dar numai pe porţiunile de şosele unde nu există o circulaţie intensă şi grea. Aceeaşi hotărâre a htat şi în ce priveşte cererea societăţii „Creditul Transilvănean” şi Ing. Popescu & Siefert, pentru admiterea întrebuin­ţării pietrei de granit din cariera „Maidan”, jud Caraş, pentru pava­­rea şoselelor naţionale Bucureşti- Br­aşov şi Ploeşti-Mizil. Proectul pentru construcţia unui local de şcoală primară l­ cătunul Roşu, jud. Câmpu Lung, în val­ore de 1.134.000 lei, s'a decis să fie refă­cut la biroul arhitecturii consiliu-S"a aprobat cererea uzinei „Brăila societatea anonimă de tramvai şi laminat electric din Brăila, de a se acorda evantagiile legii pentru încurajarea industriei naţionale, cu excepţia art 7, asupra căruia a ră­mas să hotărască ulterior ministe­rul industriei. Proectul pentru construirea unui locar de şcoală In comuna Ispas, jud. Storojineţ, In valoare de 718 mii lei a rămas să fie examinat într-o şe­dinţă viitoare, după ce se va aduce planul de situaţie şi orientare Au fost aprobate cu unele obser­vaţiuni: Proectul pentru părarea malu­lui Crişului Alb, în hotarul comunei Buteni, jud. Arad. Proectul pentru canalizarea stră­zii Vasile Alexandri din municipiul Galaţi, în valoare de 750.000 lei. Proectul lucrărilor de amenajare a torentului Svinea Mică, din co­muna Cuptoarele, jud. Severin. Proectul pentru construcţia unei clădiri cu etaj pentru două şcoli pri­mare. in oraşul Bălţi, în valoare de 6 milioane jum., a fost înapoiat spre a fi refăcut pe baza­ observaţii­lor jurnalului consiliului. , £e£cetâg4u-se actele privitoare­­% Pumb­lel to Deo­m. 1988Pag SERBAREA ZILEI DE ANUL NOU ora 11 se va oficia un serviciu­­divin la Sf. Patriarhie, cu onorurile militare obişnuite, in prezenţa: M S. Regelui, M. S. Reginei Maria, A. S. R. Principesei-Mame, A. S . Principelui Regent şi ale înalţilor Regenţi înconjuraţi de Casele civilă şi militară a M. S. Regelui şi de Casa M. S. Reginei Maria. Trăsurile M. S. Regelui, M. S. Re­­ginei Maria, a A. S. R. Principesei- Mame şi A. S. R. Principelui Re­gent şi ale înalţilor Regenţi vor fi excortate de regimentul de escortă Regală. SERVICIUL RELIGIOS Vor fi de faţă la acest serviciu religios: Preşedintele Consiliului; Miniştrii şi Subsecretarii de Stat; Preşedinţii şi Membrii Corpurilor Legiuitoare, Cari vor fi in Capitală; Primul-­Pre­­şedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Preşedinţii de Secţii; Prim­ul-Preşedinte al Consiliului l­egislativ şi Preşedinţii de secţii; Preşedintele Academiei Române; Preşedintele înaltei Curţi de Con-După terminarea serviciului reli­gios A. S. R. Principele K­egonta tre­ce în revistă garda de onoare, înşi­rată în curtea Sf. Patriarhii, şi a­­poi M. S. Regele, M. S. Regina Ma­ria, A. S. R Principesa-Mamă, A. S. R. Principele Regent şi înalţii Re­­­­genţi merg în apartamentele I. P turi. Rectorul Universităţii din Bu- I S. S. Patriarhului-Regent unde pri­­■*ni-aon- p­acaH inHomîai do inni.I mese f­e li ci tă F ii 6 Guvernului, ale In cureşti, Preşed Academiei de înal­te Studii Comerciale şi Industriale; Directorul Şcoalei Politechnice; Preşedintele Comitetului Ateneului Român; Decanul Baroului Advoca­ţilor de Ilfov; Preşedinţii Consilii­lor­ Superior Administrativ, Supe­rior Technic şi Superior al Apelor; Prim­ul-Preşedinte al Curţii de Apel şi Procurorul Tribunalului Ilfov şi Primul-Procuror; Primarul Muni­cipiului şi Primarii de Sectoare ; Preşedintele Camerei de Comerţ, altului Cler şi a persoanelor invi­­tata.In acea zi registrele de înscriere vor fi deschise în Palatul Regal din Calea Victoriei. Ţinuta va fi: Pentru civili: frac, cravată şi mă­nuşi albe; decoraţiuni: Mari Cruc cu cordoane. Pentru militari: de ceremonie, in­­mnică, cu ghete; decoraţiuni: Mari Cruci cu cordoane. Programul Secretarii Generalii de Ministere; Prefectul Poliţiei Capitalei; Prefec­tul judeţului Ilfov; Directorii Gene­rali ai Regiilor autonome: Căilor Ferate Române; Poştei, Telegrafelor şi Telefoanelor; Casei autonome a Monopolurilor Statului; Exploată­rii Monopolurilor şi Directorii Ge­nerali ai­ Siguranţei Generale a Statului şi al Casei de Depuneri şi Consercnaţiuni. Inspectorii generali de Armată Şeful Marelui Stat Major general al Armatei; Inspectorii de armă; Co­mandantul Corpului II de Armată; Comandantul Diviziei IV-a; Co­mand. Pieţei, Ofiţerii generali, Co­lonelă şi asimilaţii lor şi Coman­danţii de unităţi şi servicii­ DEFILAREA Congresul extraordinar al corpului didactic de toate grade!. Din partea comitetului de acţiune al corpului didactic primim urmă­toarea comunicare: Congresul extrordinar al corpului didactic, urmat de acţiunea colegi­lor noştri din parlament, nu a putut obţine decât: a) Suma de 148 milioane; b) Cuvântul d-lui prim­-ministru că, din primele surplusuri la veni­turile pe anul 1930, se vor satisface cu precădere revendicările corpului didactic, întrucât suma acordată repre­zintă abia un început de recunoaș­tere a drepturilor noastre, iar cu­vântul d-lui prim-ministru, de care nu ne putem Îndoi, rămâne totuşi legat de eventualităţi. Corpul didactic constată cu amă­răciune că nici de data aceasta nu a putut obţine in întregimea lui, nici acel minim înscris, după mari lup­te, în legile ţării. Profund îndurerat de continua desconsiderare a rolului său în stat şi de continua nesocotire a celor mai modeste mijloace pentru o via­ţă omenească, într'o vreme când toate bugetele se dovedesc încărcate cu sume considerabile care nu merg la nici una din nevoile obşteşti. Hotărăşte: 1) Congresul extraordinar al celor trei Asociaţii de învăţământ nu se poate considera închis. 2) Colegii de toate gradele sunt invitaţi să se constitue de îndată, in organizaţii unitare pe judeţe. 3) Organizaţiile pe judeţe vor iaa toate măsurile, in consfătuiri prea­labile, aşa că, la data ce vom comu­nica pentru întreaga ţară, ele să se poată întruni toate în aceiaşi zi,­in capitalele de judeţ în vederea unei hotărîri unanime. 4) Mandatarii acestor organizaţii unitare judeţene vor fi apoi convo­­cati, pentru a hotărî împreună cu comitetul congresului, rechemarea congresului general la Bucureşti şi orice altă măsură, în stare să asi­gure, în sfârşit, respectarea dreptu­lui şi a legii. Totdeodată se fixează ziua de Du­minică, 26 ianuarie 1330, pentru reunirea comitetelor celor trei aso­ciaţii de învăţământ în Bucureşti la „Cercul profesorilor secundari“, pen­tru a proceda la înfăptuirea Fede­raţiei Corpului didactic de toate gradele. (ss.) DRAGOMIR HURMUZESCU (ss.) GR. FORŢU (ss.) D. V. TONI Germania şi conferinţa cu Haga BERLIN 28, (Rador). — Un luni­ consiliu de miniştri s'a ţinut aseară pentru a se examina problemele ce vor face obiectul conferinţei din Ha­ga. Delegaţia germană va fi com­pusă din d-nii Curtius, Moldenhauer Wirth şi Schacht. Cu toate acestea se afirmă că d. dr. Schacht, preşe­dintele Dăncei Reichului, nu va ac­cepta să plece la Haga decăt numai dacă un prealabil va ajunge la o în­ţelegere perfectă cu ceilalţi membri ai delegaţiei. Banditul Lucan con­tinuă jafurile FĂLTICENI. — Din comuna Câi­neşti, jud. Baia, se raportează tele­fonic autorităţilor ad-tive, că in aju­nul Crăciunului, banditul Petre Lu­can însoţit de un tovarăş al său, a reapărut pe muntele Pietroasa, je­fuind pe locuito­rul Dumitru Feraru de hainele şi banii ce-i avea asu­pra sa. D. căpitan Ion Poipa, comandan­tul legiunii de jandarmi, a luat se­vere măsuri pen­ru urmărirea ban­diților. — Ehirca. ­n jurul catastrofei lin tea­tre Maria STAMBUL, 28 (Radar). — Coman­dantul vaporului elan care a scufun­dat un vapor bulgar în Marea de Marmara, a fost arestat. Vaporul bulgar are 4 pasageri dispăruţi, res­tul fiind salvaţi, din care 12 au fost scoşi la mal şi 4 au fost salvaţi de un vapor. -----------n­—» «tff T-----------­ Ravagiile Irinei de pe Marea Neagră CONSTANŢA, 28. — Furtuna de pe Mare a făcut stricăciuni.^ După stricăciunile pe cari le-a făcut în port şi pe care le-am semnalat la timp, înregistrăm astăzi noui pa­gube făcute pe litoralul nostru. La plaja Duduia, valurile au furat de pe mal diverse instalaţiuni şi patru cabine precum şi trei bărci pescă­reşti pe care le-au aruncat apoi sfărâmate pe stânci. La punctul de pescărie de la Tă­­băcărie valurile au luat o colibă în care se aflau diferite unelte pescăr­­eşti iar o lotcă plecată acum două zile în larg să ridice paragatele puse pentru peşte mare, nu s’a îna­poiat nici până astăzi. S’au înecat or s’au refugiat la vre-un adăpost de pe coastă? Pe litoralul Mării în dreptul co­munei Tuzla valurile furioase au luat de pe mal cinci lotci şi o barcă cu motor a pescarului Sadula Ma­mut, distrugând şi o remiză în care acest pescar avea depuse diferite scule. Protopopii! Bi­eru a demisionat CLUJ. — In nrimele zile d. dr. N. N. Dăianu, fostul vice-preşedinte al Senatului av­resian şi protopop gra­­co-catolic al Chilului ş’-n dat demi­sia din ultima demnitate. Mitropolia Bl­ajului a primit acea­stă demisie şi a delegat provizoriu cu deţinerea scaunului de protopop la Cluj pe preotul Vasile Moldovanul. Se dă mai m­ult ca sigur că titula­rul eres­ei demnităţi va fi scriitorul I. Agârbiceanu. —---------- ■ —--------------­ recuientul de autontu­l de lângă Cluj CLUJ, 28. — Azî la ora 10 auto­mobilul No. 1413 (Puţ, venirii cu vi­teză din­spre Turda spre Cluj, pa dealul Feleacului a călcat pe femeia Maria Botoş, provocându-i grave le­ziuni. Şoferul a căutat să dispară, însă mai mulţi trecători, aliaţi pe şosea, l’en oprit şi l’au obligat să transporte femela la clinică. Şoferul a îmbarcat in maşină pe victimă, însă până in prezent ea n’a ajuns nici la sanatoriu, nici la cli­nică. Autorităţile au descus o anchetă. POSTA $1 ESPERANTO Esperanto găseşte, din ce în ce, mai mult sprijin pe lângă forurile oficiale P. T. T. Directorul general P. T. T. bulgare a recomandat amploiaţilor studiul limbei esperanto. Dir. gen. P. T. T. din Bucureşti cu circulara No. 132.929 a autorizat organizarea unui curs de limba esperanto la Şcoala pregă­titoare de amploiaţi P. T. T., pre­cum şi utilizarea acestei limbi con­form necesităţilor serviciului. ŞCOLARE Se recomandă stăruitor elevilor din clasa I şi IlI-a­: ÎNDRUMĂTO­RUL ELEVULUI la LIMBA FRAN­CEZA alcătuit de d-na şi d. Petre I. Ghiaţă. De vânzare la librării şi depozitari. N. B. — Exped­iază urgent şi uon­­burs, Editura .,Adevărul“, str. Const. Mille 7-9 Bucureşti. Amănunte asupra in­ternului In Brăila Pagube în­semnase.­Se crede că fesul a fost pus BRAILA. — Am relatat că în cât și magazinele aflătoare în ele au noaptea de 23 spre 24 Decembrie nu­­ avut a suferi pagube cari se cifrează la circa două milioane lei. Negulescu era asigurat pentru GOO.OOO lei. FOCUL A FOST PUS ? Cercetat, comerciantul Negulescu a declarat că focul ar fi luat naştere de la un scurt circuit. Existând însă supoziţii că incen­diul ar fi fost provocat, atât Negu­lescu cât şi d. Drăghicescu, proprie­tarul clădirii, au fost reţinuţi pentru cercetare. Ţinem să menţionăm, cu acest pri­lej, că în interval de mai puţin ca două săptămâni, în Brăila s’au de­clarat în condiţiuni suspecte trei mari incendii. C. Zi­, puternic incendiu s'a declarat la magazinul cu articole de fierărie al negustorului I. Negulescu, situat în proprietatea d-lui Petre Drăghicescu, din strada Regală nr. 165. Alimentat de vântul puternic care bântuia, focul s’a propagat imediat la cârciuma d-lui P. Drăghicescu, din acelaş imobil, după care flăcările s’au întins la clădirea învecinată nr. 165 a d-lui Ştefan Drăghicescu. OPERAŢIUNILE DE STINGERE ÎNGREUNATE S’a dat imediat alarma şi la faţa locului au sosit reprezentanţii auto­rităţilor şi secţia automobilă a pom­pierilor de sub comanda d-lui maior Ilandoca. Operaţiunile de stingere au început de îndată, însă eforturile rom­ieri­­lor s'au văzut la un moment dat se­rios împiedicate pe de o parte din cauza viscolului şi a perului, iar pe de altă parte de ex­pozia cartuşelor şi a jerbei de puşcă din prăvălia d-lui Negulescu. In cele din urmă focul a putut fi stins după o muncă titanică de 3 ore. PAGUBE ÎNSEMNATE Reprezentanţii autorităţilor au în­ceput­­cercetările spre a stabili cau­zele cari au provocat incendiul şi proporţiile pagubelor materiale pro­duse. Din investigaţiile preliminarii s-a constatat că atât cele două imobile r­essă se preşeşte in tip­­uşi adunări — 40 DE PERSOANE RĂNITE — Din New-York se anunţă că în timpul unei sed­nţe ce sa ţinea în localul „Legiunii americane“ din Quarryville, în Pensylvania, etajul superior s’a prăbuşit peste asisten­ţă. S’a produs o panică indescrip­tibilă. Patruzeci de persoane au fost ușor rănite. D.dr.Gh.Gheo­rghian despre atacul împotriva obedienţii francmasonice „Suntem asociaţie unive­sală, nu insa internaţionali“ D dr Gheorghian, senator de Il­fov, fost primar al Capitalei, este ve­nerabilul lojii Marelui Orient, aso­ciaţia francmasonică română, al că­rei sediu — obedienţa — a fost flăunăzi obiceiul unui atac din par­tea unui grup de studenţi. Se flce că, cu acest prilej drapelul lojilor a fost răpit. Pentru că singurul autorizat să vorbească in numele asociaţiei ma­sonice era chiar şeful ei, înregistrăm următoarele precizări şi lămuriri date de d. dr. Gh. Gheorghian In cursul unei convorbiri. — Ce înţeles daţi, d-le doctor, ac­tului săvârşit de către un grup de studenţi în noaptea de 10 Decembrie asupra obedienţii dv? — Nu ne am gândit un singur mo­ment să solidarizăm studenţimea universitară cu fapta singuratecă a unor tineri, lipsiţi de simţul răspun­derii şi cari lucrează sub sugestia unor personalităţi negative. Studenţimea conştientă­ — acea studenţime care ni-e dragă tuturor — respinge cu demnitate orice bru­talitate s’ar săvârşi împotriva insti­­tuţiunii noastre — chiar dacă nr fi protivnică principiilor ei — pentru că prestigiul universitar îi impune această atiudine civilizată. — Instituţia dv. are un caracter internaţional? * — Se face o confuzie regretabilă între noi şi alte instituţiuni cu fun­dament aparent asemănător. E bine să se ştie insă, că, departe de a fi internaţionalistă, instituţia noastră e o asociaţie universală cu legături mondiale, nu insă interna­ţională. Nu numai că nu avem principii interna ionale, dar ne călăuzesc prin­cipii de naţionalism constructiv. Marii Întemeietori ai României au fost francmasoni cari, graţie situa­ţiei lor de masoni respectaţi în lu­mea întreagă, au putut, la timpul lor, s’atragă bunăvoinţa diplomaţiei in favoarea ţării noastre. —­ S’a spus că nu admiteţi stea­gul ţării la sediul societăţii dv.? — Absolut inexact. Nu numai că’l admitem, dar toate uneltele ateliere­lor noastre de lucru social şi naţio­nal sunt acoperite cu panglici tri­colore, iar drapelul lojilor poartă şi el inscripţiile masonice brodate pe tricolorul naţional. E atât de ade­vărat aceasta în cât pentru prima oară în ultimii zece ani, acest dra­pel ni s’a răpit In seara de 10 De­cembrie a. c. Dar mai e un fapt caracteristic. Zidurile Marelui Orient sunt împo­dobite cu portretele marelui rege Ferdinand, al marei noastre regine şi al regelui Mihai. Ceia ce mi se p­are de neînţeles din partea unui intelectual, sunt afir­­maţiunile unui redactor al „Univer­sului” privitoare la activitatea noa­stră. Acest ziarist a citit, desigur, a­­numita literatură protivnică franc­masoneriei, ignorând pe cea obiec­tivă, REP. Cea mai plăcută, interesantă şi instructivă lectura pentru toţi, este Almanahul slav.rov ADEVERUL DIMINEAŢA Camera franceză discută politica externă O şedinţă agitată.­Macul dreptei împotriva planului You­ng Zm PARTS. 27. — Eri a continuat discuţia asupra bugetului ministe­rului de externe. Discuţia a fost foarte agitată. Dimineaţa d. Franklin Bouillon a criticat cu vehemenţă străduin­ţele de apropiere între Franţa şi Germania, afirmând că tratatele de la Locarno nu se datoresc Fran­ţei, ci iniţiativei germane. D. Fran­­klin Bouillon a cerut ca acordul asupra planului Young, să fie com­plectat cu noui garanţii împotriva Germaniei, asigurându-se Franţei controlul asupra Băncei internaţio­nale şi prelungirea controlului fran­cez în Rhenania până după pune­rea în vigoare a planului Young. D. Briand a declarat că evacuarea Rhenaniei depinde în mod direct de ratificarea planului, dar d. Bouillon a continuat să vorbească pe acelaş ton, provocând o mare enervare. Faţă de agitaţiile dreptei d. Briand a afirmat că mareşalul Foch a fost partizan al împăcării cu Germania. Fostul ministru Raynaud a citit un memoriu secret, adresat de către mareşalul Foch, d-lor Poincaré şi Doumergue, în care se declară ad­versar al înţelegerii cu Germania, cerând ca Rh­aania si au fîg exa-D. Briand a protestat arătând că acest memoriu nu poate fi veridic, declinându-şi orice răspundere pen­tru sitirea aicetui document în Ca­meră, întrucât ar putea avea ur­mări neplăcute la Haga. D. Paul Boncour a declarat că înţelegerea dintre Franţa şi Germa­nia trebue să se facă între clasele producătoare şi muncitoare ale ce­lor două popoare şi că nu trebue să încheie nici un fel de alianţă mi­litară sau industrială. VOTUL DE ÎNCREDERE După masă a luat cuvântul d Tardieu primul ministru care a ţi­nut un mare discurs in favoarea politicei externe a d-lui Briand, de­­clarând că guvernul francez va continua politica, formulată la Haga. Camera a votat pentru politica externă a d-lui Briand cu 372 vo­turi, contra 77, asigurând guvernul cu o majoritate sdrobitoare de 355 de voturi. Noua biografie romanțată VIATA LUI BYRON a nume: maurois scrisă de Va apare?« ADEVERUL LITERAR și ARTISTIC, care șî-a asigurat dreptul exclusiv de pubiicare pentru Romsn­a­­ss, sAseper© d© Vinari 2 Imjurii# Rezultatele primei părţi a stagiunei Teatrului Naţional din Cernăuţi O gospodărie cinstită şi chibzuită CERNĂUŢI, 24. — Incontestabil că Teatrul Naţional din Cernăuţi a trecut prin o criză din cele mai gr°­­ie, cauza principală fiind lipsa u­­nui director priceput, energic şi bun gospodar, care să întroneze ordinea in această instituţie. Odată cu deschiderea­ stagiunii — pe data de 20 octombrie 1929 — di­recţia teatrului a fost încredinţată d-lui prof. univ. Eugen Bădărău. Această numire a fost primită cu satisfacţie în toate cercurile locale, deoarece d. Eugen Bădărău se bu­cură de reputaţia unui om munci­tor, cinstit şi excelent organizator. D-sa a izbutit ca de la început să îndrumeze teatrul pe drumul cel bun Chibzuit şi econom, a ştiut să facă faţă împrejurărilor şi să aco­pere toate datoriile teatrului. Dotat cu multă energie, i-a reuşit să li­niştească spiritele în rândurile per­sonalulu artistic, aşa că spectaco­lele s au dat în cele mai bune con­­diţiuni. Un aport considerabil pentru în dreptar°a situaţiei a adus cunoscu­tul artist Mişu Fotino, directorul de scenă al teatrului, care de la în­ceput a cucerit toate simpatiile pu­blicului cernăuţean. Incheindu-se prima parte a sta­giunii, am solicitat o convorbire d-lui prof. univ. Bădărău, directo­rul teatrului. D-sa ne a spus următoarele : UN TEATRU PLIN DE DATORII Mai întâi mă simt obligat ca fa­ţă da unei opinii exprimate in pre­sa locală, cu privire la subvenţia a­­cordată Teatrului Naţional din Cer­năuţi din fondul taxelor de specta­cole, să dau şi eu unele lămuriri a­supra situaţiei financiare a acestei instituţii din ziua de 20 Octombrie 1929 când mi s’a încredinţat condu­cerea ei şi până în prezent. Pe data de 20 Octombrie 1929 su­mele din cele mai multe articole prevăzute pentru întreţinerea rea De altfel, faptul prezenţei mele şi firului pe întregul an, au fost după a altor buni români în fruntea aces­tei instituţii, vorbeşte îndestul des­pre sentimentele noastre naţionalis­te şi sincer patriotice. Noi construim, construim româ­neşte şi vom construi mereu pentru progresul civilizaţiei cu ajutorul prietenilor noştri din lumea întrea­gă — a încheiat d. dr. Gh. Gheor­ghian“, ştie în mod risipitor. Astfel am găsit următoar°le de­ficite: la montări 285422 lei; la gar­derobă, gratificaţii, premii de rdica­ţie 133 313 lei; bilete, afişe şi afişari 72.388 lei; traduceri şi tantieme a­le autorilor 23 076 lei; cheltueli de birou 6­38 lei; cheltueli de deplasa­re şi reprezentare 94.119 lei; cheltu­eli divu­se 53 781 lei; fond de pro­pagandlă 39 250 lei şi jetoane de pre­zenţă 10.000 lei Totalul deficitului se ridica deci la suma de 717 985 Iei. Cum la data de 20 octombrie înc°put stagiunea 1929 30, era nece­sar ca cel puţin 40 la sută din alo­caţia prevăzută pe întregul an să fi fost intactă, tocmai pentru a pu­tea face faţă cheltuelilor necesare întreţinerii primei jumătăţi a sta­giunei,­­până la 1 Ianuarie 1930­, In care timp se joacă cam 1-2 din pre­­miile stagiunei, şi cam­ o parte din materialele procurate rămân şi pen­tru restul stagiunei. La acest deficit de 700 000 lei se mai adăugau şi datoriile interne şi externe ale teatrului In sumă de circa alte 700.000 lei Astfel totalul deficitului real se ridica la suma de peste 1.400.000 lei. Datoriile interne rezultau din ata­carea fondului de pensii (peste 200 mii lei), din reţinerile pentru corpul didactic şi netrimiterea acestora la destinaţie (160.000) lei şi neachita­­rea impozitelor, reţinerilor din sa­lar şi alte cheltueli (100.000 Iei). Datoriile externe rezultau din materiale cumpărate de pe piaţă, dar neachitata. ACOPERIREA DEFICITULUI Cu deosebită satisfacţie sunt în măsură să declar că toat° aceste deficite au­ putut fi acoperite, ră­mânând numai câteva zeci de mii lei.Acoperirea deficitului s’a putut face astfel: Din economii foarte mari pentru Întreţinere (450000 lei). Din încasările serale mult mai sporite ca în anul trecut-Prin subvenţia dată teatrului din fondul taxelor pe spectacole (450.000 lei).Cu această ocaziune ţin să mul­ţumesc încă o dată comitetului admi­nistrator al fondurilor provenite din taxele de spectacole, comitet in frun­te cu d. Sauciuc-Săveanu, preşedin­tele comisiunei interimare. După cum se vede, teatrul Natio­nal din Cernăuţi va intra in anul bugetar 1930 fără nici-o datorie şi cu bugetul liber de orice angaja­mente ACTIVITATEA ARTISTICA Frecvenţa teatrului in aceste două luni a fost de două ori mai ntară ca in acelaş interval de timp al stagiunei tr°cute. lată o dovadă concludentă că publicul urmăreşte cu o deosebită simpatie activitatea acestui teatru şi vine cu plăcere la spectacole.­­Ştiut este, că, în alte stagiuni, pu­blicul minoritar cam ocolea spec­tacolele teatrului Naţional Cu bu­curie am făcut constatarea că in a­ceastă stagiune minoritarii vin în număr deosebit de mare la teatru Acest rezultat este de bun augur pentru existenţa teatrului Naţional căci toate categoriile publicului — indiferent de naţionalitate şi cla­să socială — înţeleg să sprijin i­n­­stituţia. Sunt dator să relevez că o mare parte din­ merite revin şi d-lui Mişu Fotino, care a ştiut să aleagă piese accesibile publicului minoritar şi In acelaş timp şi pe gustul publicului românesc N’a fost stagiune până în prezent, care să dea rezultate atât de satis­făcătoare. PARTEA A II-a A STAGIUNII D. Fotino, după un scurt concediu îşi va începe activitatea, odată cu part°a a doua a stagiunii D-sa va pune în scena „Scrisoarea pierdută“ de Caragiale, „Institutorii” de Otto Ernst, precum şi două comedii mo­derne din literatura dramatică ori­ginală: „Mitică Popescu” de Camil Petrescu şi „Amedeu Stânjesel” de d-nii V. Rodan şi N. Vlădoianu­ Sub direcţia de scenă a d-lui Ne­­lo Bucevschi se vor juca piesele: „Căsătoria lui Hamlet”, de J°an Sar­ment şi „Aşa e dacă ţi se pare” de Lugi Pirandello. Dealtfel şi celelalte piese din re­pertoiul fixat până la sfârşitul sta­giunei vor fi în cea mai mare par­te puse în scenă de d. Mişu Fotino. Nădăjduesc, încheie d. Bădărău, că publicul Cernăuţean ne va acor­da acelaş sprijin ca şi în partea pri­mă a stngiun°i. Amănuntele pe cari ni le-a dat directorul teatrului dovedesc pe de­plin că instituţia aceasta a fost sal­ată de greulilţile ce se ivisera la începutul stagiunei. Citiţi Judevenii Literar’ 7­ m EM. ROS. Rentele româneşti la Bursa din Paris În săptămâna dela 13 la 20 Dec., cursul rentelor româneşti la Bursa din Paris a fost staţionar. Renta unificată 4 la sută a cotat 97 atât în ziua de 13 cât şi în cea dela 20 Dec. iar renta unificată 5 la sută a avut la ambele date acelaş curs de 117. In ce priveşte noua rentă română la sută, introdusă la Bursa din aris la începutul lui Decembrie, Journal des Finances, spune că, în cursul săptămânei arătate, „a fost­ negociată la 2.365, adică dea­supra preţului ei de emisiune care fost de 2.348,70“. Renta aceasta, numită la Paris „Exteriorul 7 la sută aur de la 1929", a fost introdusă, după cum am mai arătat, la cursul de 2.290. Cel de 2.365 arată deci că renta aceasta fost bine apreciată în intervalul indicat. „Journal des Finances" mai sem­nalează, cu elogii ultimul raport al d-lui Rist, raport despre care spu­ne că constitue o dovadă a îmbu­nătăţirii situaţiei economice şi fi­nanciare a României. Ţăranii ruşi şi sărbători’s Crăciunii lui VARŞOVIA 28, (Rndin). — Din Vil­­na se anunţă că mii de ţărani din Rusin sovietică au trecut clandestin graniţa în Lituania şi în Statele Bal­tice, in zilele de Crăciun, pentru a putea asista la slujba religioasă a naşterei Domnului. Din ordinul guvernului sovietic, toate bisericile din Rusia au fost (n* firm in timpul Crăciunului

Next