Dimineaţa, martie 1930 (Anul 26, nr. 8333-8363)
1930-03-16 / nr. 8348
f lígít, Pl. •ÉS fft 1 Duel intre ziaristii maghiari ffin Orala Din cauza unei insulte aduse Capitalei ORADEA. — Vara trecuta un ziar oragiar local publicase un articol în care autorul, d. Arpad Arvay, pe atunci funcţionar particular, descria în culorile cele mai negre moravurile din Capitală. Numea Bucureștii, iadul tuturor plăcerilor. Se știe că Arvay a fost arestat, dar pus în libertate de Curtea de apel. La începutul anului curent, partidul maghiar a angajat pe Arpad Arvay ca redactor la oficiosul său „Magyar Szo“. Intrarea d-lui Arvay în ziaristică a făcut o impresie neplăcută în publcul românesc, care a început din nouă să boicoteze cercul ziariştilor. Cu prilejul adunării generale a cercului ziariştilor, ţinută săptămâna trecută, d. Béla Katona, preşedintele cercului spunea în darea de seamă, că membrii români ai cercului au început din nou boicotul, de când a intrat Arvay în presă. Această declaraţie fiind publicată de un ziar local a dat naştere la o polemică între „Magyar Szo“ şi celelelalte ziare. O PROVOCARE LA DUEL Urmarea a fost că d. Arvay s-a simţit efenat şi a trimis martori d-lui Béla Katona, pe d-nii dr. Martin Feher şi Zagoui Desideriu, ziarist, D. Katona şi-a numit şi el martorii pe d-nii Gheorghe Perédy şi Francis Barza, ziarişti. Sindicatul ziariştilor minoritari, ţinând şedinţă, a constatat că de redactarea dării de seamă nu e responsabil numai d. Katona, ci întreg comitetul, iar adunarea generală, luând cunoştinţă de darea de seamă, şi-a luat asupra sa răspunderea. Deci Katona nu poate da satisfacţie pe calea armelor lui Arvay, pentru o faptă care priveşte pe toţi ziariştii. După indicaţiile sindicatului, martorii lui Katona intâlnindu-se cu martorii lui Arvay au încheiat proces verbal în sensul arătat mai sus. Martorii lui Arvay au refuzat semnarea procesului verbal, in care se spunea că corpul ziariștilor este In drept să-și spue părerea despre activitatea unui ziarist începător. ALTE DUELURI In urma refuzului martorilor lui Arvay de a semna procesul verbal s’au încheiat procese verbale unilaterale, martorii lui Arvay opinând că refuzul lui Katona de a se bate în duel In consideră ca un act de lașitate. Martorii lui Katona spun însă că au procedat conform regulelor cavalerești, când au refuzat duelul, deoarece sindicatul își ia răspunderea pentru Încriminarea cu pricina. A doua zi, procesul verbal încheiat de martorii lui Arvay a apărut în ziarul „Maghyar Szo". Deoarece conținea termeni jignitori la adresa martorilor lui Katona, aceștia au provocat ei la duel pe martorii lui Arvay. E curios faptul că nici ziariştilor nu le ajung coloanele ziarelor să polemizeze, ci recurg la tranşarea chestiunilor prin arme. Notăm că acest spirit medieval, moştenit de la reacţiunea maghiară, a fost reintrodus în presă de cavalerii grupaţi în jurul noului cotidian maghiar „Magyar Szó“. T. ALBANI 4 Hochimie „Asociaţiei profesorilor secundari” secţia Caransebeş Cu privire la salarizare, gradaţii, pensionări CARANSEBEŞ, 14. — In vederea organizării secţiilor judeţene, pentru congresele corpului didactic, d. Iuliu Vuia, pereşedintele cercului profesorîor secundari din Caransebeş, a ’ Fd’nglocat' pe membrii acestei AsoCia’ iii îa o şedinţă', pentru a pregăti toate chestiunile, ce ating direct, ori indirect, interesul şi prestigiul profesorilor secundari. Deoarece toate revendicările discu- I tate’interesează pe toţi colegii din întreaga ţară, s’a luat unanima hotărâre i de a le da din vreme publicităţii şi a început astfel discuţia gonferală. Punctele cele mai importante,, Carii au format obiectul de discuţie la ordinea zilei, sunt următoarele: î) Se protestează energic in contra împărţirii profesorilor după localităţi, adică în categorii, cari n’au fost studiate profund şi în consecinţă lovesc adânc în situaţia materială atât de precară a profesorului. împărţirea profesorimii după cele 14-15 categorii tre localităţi a adus şi va aduce prejudicii, ceaace cu alt cuvântSS eh iarnă, acte de nedreptate. Sunt oraşe mici în regiuni sărace, unde viaţa e mai scumpă decât în Cluj, Craiova ori Bucureşti. Aceste oraşe sărace, cum e cazul şi cu Caransebeşul, au cote disparente, atât pentru adausul de scumpete, cât şi pentru celelalte accesorii. Colegii din centrele mari au favorul cotelor mari, invers proporţionate la viaţa ieftină. Deci să dispară categoriile, cari n’au existat înainte de războiu şi cari împart acum profesorimea în favorizaţi şi nefavorizaţi de soartă. 3/ Gradaţiile să se dea cu data scadenţei şi nu dela începerea anului bugetar. Şi aci sunt puncte vulnerabile ale legiuitorului, care a desconsiderat situaţia materială a profesorului, căci o gradaţie scadentă la 1 Februarie 1930, e desconsiderată 11 luni până la începerea noului an bugetar 1981. Scadenţa de la 1 Ianuarie 1931 nici nu are măcar o consideraţie retroactivă, până la 1 Februarie 1930, data fixă şi lichidabilă a gradaţiei. Această nedreptate trebuie deasemmenea să dispară, căci persistenţa acesteia e împoriva oricărui simţ de echitate socială şi profesională. 3) Nu este just ca la majorarea unui salar, diferenţa de pe luna întâia să se dea statului, căci situaţia materială a profesorului nu poate suporta, afară de impozitele legale, şi alte reţineri simţitoare. Deci a legifera aceste reţineri de diferenţă, înseamnă a lovi greu în soarta profesorului. Să nu se exploateze profesorii suplinitori in folosul Casei Şcoalelor. : " Şi aceştia sunt nespus de scurtaţi în reţinerile celor 30 la sută din salarul de bază plus celelalte accesorii, ,vând doar noua lor situaţie şi impune în societate o nouă ţinută, cărţile de studiu, călătoriile la examene, unde aşteaptă uneori 4-5 săptămâni până ce le vine rândul, sunt atâtea inconveniente, pentru cari se încarcă cu datorii. In acest timp, Casa Serialelor le retine sume ce n’ar trebui să le ratin« 51 Să se ia dispoiţie, ca pensionarea celor îndreptăţiţi să se facă automat, ca la sistarea salariului să primească pensionarii imediat fără întrerupere pensiunea. Sau, daca nu s’ar putea abate, forurile competente dela anumite formalități, atunci să primească pensionarii leafa lor in toată regula, până la lichidarea pensiunei. Ce calamitate e cu procedura pensionării şi câte neajunsuri s’au discutat pe calea publicităţii şi în congrese e de prisos a le repeta. Trebuie trecut la fapte, adică de a discuta in congrese, toate metodele cele mai eficace de ordin administrativ, ca o pensionare să se poată traduce în fapt in cel târziu două luni. LUCIAN COSTIN Dispariţia unui agent de emigrare EL FUGE CU UN MILION DE LEI ARAD. — S’a vorbit la timp, că o mare parte a muncitorilor şomeri din ţară, s’au declarat gata să’şi câştige pâinea, In oricare altă parte a lumii Pentru asemenea operaţii erau însă necesari şi oamenii respectivi. In regiunea Aradului, un agent, care intervenea pentru eliberări de paşapoarte necesare muncitorilor pe care-i angaja in Franţa a fost ales in persoana lui Fodor Domocoş, fost notar în comutigele Pecica şi Halmagiu. Cum acest agent cunoscut autorităţilor noastre, a dispărut din localitate de aproape două săptămâni, chestura de poliţie a început cercetările cuvenite. Deşi cercetările sunt deabia la început, s-a dovedit că numitul operase timp îndelungat, pe chestia exportului de muncitori în Franţa, în mai toate comunele judeţului, luând la sute de inşi sume cari variază între 5—10 mii de lei. Cum banii fuseseră încasaţi şi actele de emigrare întârziau să sosească, escrocul a socotit că-i mai bine să dispară din vreme. Sumele, cu care au fost escrocaţi sute de ţărani, depăşeit de un milion de lei. Se ereda că Fodor ar fi luat drumul Americă de Sud. A. N. BRAŞOV Reclamaţia: Parchetul local a primit o reclamaţie din partea d-nei căpitan Săulescu care afirmă că a fost escrocată. D-na căpitan Săulescu depusese la societatea de asigurare „Minerval sumă de 800 mi lei. D-sa s’a prezentat la direcţiunea societăţii încunoştiinţând-o că a pierdut carnetul și a cerut eliberarea banilor. Directorul întreprinderii i-a comunicat că banii au fost ridicați chiar a doua zi după moartea căpitanului Săulescu. Cazul se cercetează. Dimat Afir Spre modernizarea fiscului ardelean Rezultatele primenirii organelor fiscale ale Ardealului In cursul anilor trecuţi am arătat in mai multe rânduri nevoia unei radicale primeniri a organelor fiscale ale Ardealului. Ori de câte ori s’a ivit câte-o fraudă fiscală in stil mai mare, am arătat că vinovaţi nu sunt făptuitorii, nepregătiţi sufleteşte şi din punct de vedere profesional, ci numai regimul, care i-a cocoţat acolo unde nu trebuia, răsplătindu-i pentru servicii electorale. In Ardeal liberalii au comis marea greşală de a numi nu numai la percepţii ci chiar în fruntea administraţiilor financiare, oameni fără nici o pregătire financiară sau şcolară, neavând unii nici cursul inferior al vreunei şcoli secundare. INCEPUTUL DE PRIMENIRE Din fericire, actualul guvern a înţeles nevoia unei primeniri a organelor fiscale din nouile ţinuturi şi începutul s’a făcut, prin înlocuirea acelor elemente cari nu aveau pregătirile necesare şi împotriva cărora se aglomerase nemulţumirea publicului. Acţiunea de primenire începută la Cluj, în primăvara anului trecut a fost continuată şi în celelalte oraşe ale Ardealului unde situaţia fiscului era aceiaşi. Tendinţa este vădită in sensul de a înzestra aparatul fiscal al statului cu elemente capabile şi pregătite. Dar o mare greşală este că nu s’a făcut încă revizuirea gestiunilor, pentru a nu se lăsa în public impresia vânturată de liberali, că cei înlocuiţi sunt victime politice. FISCUL ARDELEAN ŞI CONTRIBUABILII Primenirea realizată până aci a dat rezultate dintre cele mai bune. Fiscul ardelean este pe calea modernizării şi a civilizării de pe urma căreia vor trage foloase atât statul cât şi contribuabilii. Este ştiut că în oraşele Ardealului bântuie de vreo şapte ani cea mai acută criză economică şi financiară. In împrejurările actuale, când pe urma guvernării liberale au rămas în fiecare centru ardelean impozite neîncasate, în valoare de sute de milioane, din anii trecuţi, o lipsă de tactică din partea organelor fiscale ar fi avut drept consecinţă un val de falimente şiprăbuşiri." Organele, fiscale insă au înţeles situaţia şi au acordat contribuabililor în restanţă posibilitatea de a se achita in rate săptămânale sau lunare, după puterea fiecăruia. Prin aceasta organele fiscale din nouile ţinuturi fac un nepreţuit sacrificiu faţă de trecut. In loc să facă operaţia trecerii în registre şi roluri semestrial sau anual ca altădată, trebuie să facă acelaşi lucru săptămânal sau lunar, din cauza plăţii în rate, ceea ce constitue o sarcină formidabilă. Acest sacrificiu este nepreţuit pentru stat. Dacă organele fiscului nu ar face înlesniri contribuabililor, ci le-ar scoate avutul la licitaţie, statul ar avea o dublă pierdere. In primul rând s’ar produce o avalanşe de lichidări de firme, şi mici înjghebări, cam de bine de rău se achită treptat faţă d de slab In al doilea rând aceste firme odată scoase la mezat statut nu şi-ar putea incasa nici un sfert din pretenţiunile ce le are faţă de ele. O PILDA FRUMOASĂ LA CLUJ In materie de înţelegere şi civilizaţie fiscală, Clujul, de la primenirea administraţiei financiare de aici, stă în primul rând, putând servi ca pildă celorlalte oraşe din restul ţării. Spre a veni în ajutorul contribuabililor, administraţia financiară a Clujului, pe lângă înlesnirile ce le face, celor ce de fapt sunt avizaţi la înlesniri, a înfiinţat o nouă circumscripţie fiscală făcând astfel economie de timp. Este demn de relevat ce s’a realizat la noua percepţie de pe calea Regele Ferdinand. Pe lângă o instaţie absolut modernă şi elegantă, cum nu există a doua In ţară, s’a introdus şi un sistem nou de a se purta faţă cu publicul. Felul curtenitor şi civilizat în »1 care se poartă personalul percepţiei îl face pe contribuabil să nu simtă de loc că ar fi în faţa organelor fiscale, cari în materie de gentileţe şi civilizaţie nu se bucură de o reputaţie prea bună în faţa publicului contribuabil. Intr’adevăr, şeful nouii percepţii clujene, d. Iuliu Mureşeanu, care este iniţiatorul şi realizatorul acestei noui circumscripţii fiscale, a deschis un drum nou, pe care ar trebui să-l urmeze toate celelalte organe fiscale spre a ridica nivelul acestei instituţii financiare a statului, mai cu seamă în nouile ţinuturi, unde a fost atât de mult scoborât prin elementele nepregătite cocoţate din interes de partid în fruntea ei. De aceia primenirea în curs este viu aplaudată de întreaga opinie publică ardeleană. AL. AVRAM întrunirea social-deptocraţilor la Petroşani D. IOAN NICIU, luând cuvântul arată neregulele aflate în sarcina fostului consiliu în frunte cu dr. Miocu, pentru care a fost dizolvat la timp. Dacă voiţi să se gospodărească cinstit şi să se introducă controlul public în adiţia primăriei, daţi-ne sprijinul, şi vom realiza aceasta. D-sa sfârşeşte prin a spune că cea mai grea luptă este aceea pentru libertate, dar în acela timp ea este şi cea mai sfântă Vorbeşte d. dr. MITTELHUBER din partidul maghiar, care arată că în urma sistemului nenorocit de acaparare, liberalii au transformat Vălea Jiulii In Valea plângerii precum şi întreaga viaţă economică a acestei ţări frumoase şi bogată. BĂTĂILE DE ALTĂ DATĂ D. DEPUTAT MARZă, naţ.-ţăr. aminteşte bătăile sălbatice de pe timpul colonelului Schipor în vara anului 1928, precum şi a inginerilor Hu min®, Mt& 09,au fost patronate de fostul primar Miocu, care se află în fruntea listei liberale. Dacă cetăţenii şi muncitorii acestui oraş vor ca să nu mai vină asemenea timpuri să voteze semnul două ciocane, care este al partidelor democratice, PARWERESS, part. maghiar, ţine un emoţionant discurs, în care spune că în momentul de faţă simte că are în mâini desfăşurat stindardul libertăţii şi al democraţiei, pentru a cărui apărare sunt datori toţi cetăţenii să-şi facă datoria. D. Dr. HALMOS, din partea evreilor, spune că, dânşii au simţit de datoria lor să sprijine tânăra demo-PETROŞANI. — După cum am anunţat Într’un reportaj anterior, blocul partidelor naţional-ţărănesc, social-democrat, maghiar şi evreesc a convocat o întrunire in vederea alegerilor comunale ce vor avea loc la 16 Martie. întrunirea a fost deschisă de d. IOAN NICIU, preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste şi primar al oraşului, care salutând asistenţa în câteva cuvinte pline de entuziasm, arată scopul întrunirii. CUVÂNTĂRILE D. BOIERIU, ales preşedinte al adunării, mulţumeşte pentru deosebita cinste ce i se face, arătând importanţa întrunirii de azi, pentru că la Petroşani se dă lupta între ciocan şi bâtă, deoparte fiind cei mulţi şi necăjiţi, adică munca, iar de cealaltă parte câţiva exploatatori. In continuare, d-sa apelează la ordine şi linişte. D. DAVID luând cuvântul, îşi exprima lipuitii gmlici buClfi ie Că după un an şi jumătate dela marea întrunire din faţa judecătoriei, azi, ne vedem întruniţi iarăşi într’un număr aşa de mare, ca să ne sfătuim împreună, în scopul de a face încă un pas spre democraţie. D-sa face ■un istoric al celor 10 ’ani de guvernare liberală, arătând presiunile şi măsurile excepţionale ce se aplicau pe Valea Jiului, pentru ca, prin aceste măsuri anticonstituţionale şi antidemocratice, să poată exploata ,şi mai mult, muncitorimea.• PROGRAMUL COMUNAL Vorbeşte apoi d. GÂRBOVEAN, socialist-democrat, care spune că, acum un an şi jumătate voinţa de fier I craţie, pentru care partidele naţia masselor ţărăneşti şi muncitoreşti reprezentate prin partidele naţional ţărănesc şi social-democrat a reuşit să răstoarne de la guvern partidul liberal, care a batjocorit şi jefuit ţara aceasta timp de 10 ani. In ce priveşte programul in viitor la comună d-sa declară că acesta este : muncă, cinste şi dreptate pentru propăşirea oraşului şi fericirea cetăţenilor. Oratorul încheia prin a spune că, la 16 Martie cetăţenii oraşului Petroşani sunt chemaţi să decidă între, democraţie şi reacţiune. Ia cuvântul d. dr. ŢUŢA, avocat stagiar, naţ -ţărănist, care arată că partidul liberal care timp de 26 de ani s’a perindat la cârma ţării, şi-a măcinat complect programul şi ca atare nici nu mai are program. D-sa arată importanţa actualei legi admainistrative, care este creaţiunea guvernului nat.v ţărănist, prin care s’a dat o largă autonomie comunelor în spirit democratic. D. BARIHA CAROL, soc. dem. — dala Cluj vorbeşte mai întâiu româneşte şi pe urmă ungureşte. Oratorul îşi începe cuvântarea foarte emoţionat. Glasul său pătrunzător produce o linişte profundă, iar în ochii mai multor muncitori apar lacrimi da bucurie. Lupta care s’a dat Pe Vatea-Jiului şi aceea care se dă la Petroşani in scopul alegerilor comunale, este succesul şi lupta totregei clase muncitoare din această ţară, pe pinjcă, această regiune a fost cea mai mult terorizată şi batjocorită de regimul reacţionar al guvernelor liberala in cei 10 ani de la Unire. ţări, şi social-democrat au luptat şi luptă cu îndârjire, face un călduros apel la toţi cetăţenii evrei ai acestui oraş ca să voteze lista blocului cu semnul două ciocane. PAR. LORINCZI de la Lupeni, aşcată actuală face ca munca şi brahiar, spune că dacă orânduirea soţele de muncă să nu fie preţuite, voi, cei mulţi suntaţi liberi, şi aveţi dreptul să decideţi asupra destinului vostru Singuri, sunteţi chemaţi să vă cuceriţi dreptul la o viaţă mai omenească. I. RECEANU, social-democrat , face o aspră critică guvernărei liberale şi în special a teroare de pe Valea Jiului. Oratorul spune că ar fi o ruşine dacă cetăţenii acestui oraş ar lăsa ca prin ameninţările şi teroarea ce deslănţuie la mine funcţionarii societăţilor să se lase seduşi şi să voteze cu liberalii, ca aceştia să poată ajunge în consiliul comunal GALAŢAN, din partea ţăranilor, spune că libertăţile câştigate de ţărinime sub guvernul actual îi fac să stea strânşi în jurul partidului naţional-ţărănesc. Dip încheiere vorbește de doctor BOIERIU, preşedintele adunării, adresându-se femeilor să voteze lista blocului democrat. Bran TĂIŞOARA Încercare de jefuire. *— Doi indivizi rămaşi necunoscuţi, întroducându-se prin chei false în biserica omano-catolică din Cetate (din dosul şcolii politechnice) au încercat să fure obiectele preţioase din altar. Sentinela de la regimentul 1 artilerie observând intrarea celor doi necunoscuţi în biserică a dat alarma. Câţiva poliţişti împreună cu prelatul catolic Ferch sosind la timp au putut pătrunde în biserică mai înainte ca hoţii să fi putut lua cava cu dânşii. Profitând însă de întuneric ei s’au refugiat în podul bisericei, care duce la Clopote, închizând uşa. Urmăriţi de aproape, au reuşit totuşi să se refugieze printr-o fereastră a turnului bisericei, făcându-se nevăzuţi. Toate încercările poliţiei, în ajutorul căreia au fost aduse şi scările de serviciu ale pompierilor, au rămas infructuoase. Această îndrăzneaţă încercare de uluire şi dispariţia, nelegiuitoi f&ptuitori a produs o enormă sensaţie. Comunale. — Omisiunea financiară a municipiului Timişoara luând în discuţiune cazul celor 48 vechi pensionari ai oraşului, cari, în baza legilor niemodificate, primeau pensiuni de mizerie, a hotărât încadrarea acestora in rândul noustop pensionari, acordându-le astfel o urcare de pensiune care represinită pentru bugetul anului 1030, suma de 750.000 lei-O demonstraţia cw copii. —■ Uh ip mână, pornind din cartierul Fâ îi mână, pornind din cartierul Fabrica spre Cetate, au demonstrat pe străzile oraşului cerând pâine, lapte şi locuinţe. Conduşi la poliţie, micii demonstranţi au arătat pe lucrătoarea Maria Frank şi chelnerul Albert Frank ca agenţi organizatori ai acestei originale manifestaţii de stradă Parchetul şi organele poliţieneşti cercetează cazul. ARAD Conferinţă. — In ziua de 17 Martie, d. profesor Isaia Tolan, va conferenţia în sala liceului „Moise Nicoara", despre „trecutul meseriaşilor români din Arad“, Agent achitat. — Agentul de poliţie Mihail Bărbulescu, conducând un automobil, a călcat o femeie, colaorând-o. Fapta agentului, venind azi in dezbaterea tribunalului. Şi dovedindu-se că numitul nu avea nici o vina, a fost achitat. Spargere. — D. F. Farkas, din bulevardul Regele Ferdinand, a reelanat chesturei de poliţie, că cineva i-a pătruns in locuinţa pin spargere, furându-i suma de 15.000 lei. Cazul se cer’creaia. , Un memoriu al mecanicilor c. f. r. Arad. — Mecanicii c. f. r. din Arad, au înaintat un memoriu organelor in drept, prin cari protestează contra manierelor luate catre direcţia ganerala, de a fi mutaţi in diferite regiuni ale ţării. Se spune în acel memoriu că se muta numai mecanicii români, minoritarii fiind lăsați pe loc. Condamnarea unui muribun de la Oradia ORADEA, 15. —■ Dintre comuniştii arestaţi cari fac greva foamei in arestul parchetului, comunista Irma Szeles fiind in a 20-a zi a grevei foamei este intr’o stare foarte gravă. Pentru a evita moartea ei în prevenţie, a fost transportată ori In faţa tribunalului cu targa, pentru a fi judecată. Tribunalul, în complectul d-lor Nesselrode şi Stoicescu, a desbătut procesul agitatoarei comuniste Irma Szeles, acuzată de propagandă contra siguranţei statului. Actul de acuzare spune că la ea s-au găsit manifeste comuniste, fapt pentru care a fost arestată de poliţie şi înaintată parchetului. La interogatorul preşedintelui acuzata nu putea răspunde decât în şoaptă. Spune că ea nu cunoştea conţinutul manifestelor, ci credea că sunt afişe pentru organizarea sindicală. Tribunalul, după o scurtă deliberare, pronunţă sentinţa prin care o găseşte vinovată de agitaţie contra siguranţei statului şi în consecinţă o condamnă la o lună închisoare şi 1500 lei amendă. Pedeapsa cu închisoarea tribunalul o consideră împlinită cu închisoarea preventivă. Contra sentinţei nedeclarându-se apei nici din partea procurorului nici a apărării, aceasta s’a declarat definitivă. Condamnata a fost transportată la spital. Starea ei gravă. — Coresp. Citiţi »RMATEA” SsA HlIiiiilSTB MBHLUUlft¥ 5 régi »■ D-na Marilena Bocu candidează in fruntea listei din corn. Lipova TIMIŞOARA. — Pentru alegerile comunale din orăşelul Lipova-Banat s’au depus două liste, una având în frunte pe doamna Marilena Bocu soţia d-lui Sever Bocu directorul ministerial al Banatului iar a doua pe d. Nicolae Raicu. Dat fiind popularitatea de care se bucură doamna Bocu în comuna natală a soţului său este mai mult decât sigur că lista naţional-ţărănistă va fi aleasă în întregime, aşa încât Banatul îşi va avea şi el o femee primar, în persoana distinsei candidate. Vechea luptătoare politică, doamna Marilena Bocu a fost acela care cu prilejul marei adunări dela Alba-lulia a condus şi mers in frunt tea delegaţiunilor din cele trei ju- I deţe bănăţene, înflăcărând cu prezenţa d-sale mulţimea manifestasiţilor. TURDA Moartea unui mare comerciant român ajuns in mizerie. — In ziua de 10 cor. a fost înmormântat cu mare pompă, marele comerciant român şi martirul trecutului românesc din Turda, Emil Petricaş, care în ultimul timp ajunsese în cea mai neagră mizerie în 1917 din cauza exploziei gazului metan, i s-a distrus complect magazinul de manufactură din centrul oraşului, omorându-i soţia şi încă alte 10 victime. Din cauza şovinismului maghiar în contra românilor, societatea de gaz metan a refuzat despăgubirea pagubelor suferite, astfel că a rămas fără nici un ajutor. Sub dominaţia românească, a deschis acţiunea contra societăţei şi in cele din urmă se ajunsese la o înţelegere, fără rezultat pozitiv. In casa lui Emil Petricaş, în, timpul revoluţiei din 1918, fruntaşii români şi conducătorii de azi, ţineau adunările secrete pentru apărarea intereselor elementului românesc. In ultimul timp, lipsit de mijloace bănești, i-a murit un băiat de 20 ani, iar în urmă-i a lăsat o copilă de 16 ani. Marele incendiu din com. Viişoara .—Din cauza defectămi conductei principale de gaz metan care trece prin mijlocul comunei Viişoara, gazul scurgându-se prin pământ până la marele magazin cu textile al d-lui Feder Heinrich, a luat foc distrugând complect întreg imobilul, cauzând pagube de peste 3 milioane. Cu toate ajutoarele date de către echipele de pompieri din Câmpia-Turzii din cauza cantităţei de gaz metan ce ardea, nu s’a putut salva nimic. Proprietarul s’a ales cu arsuri grave. Două sinuciden in jad. Făgăraş FĂGĂRAŞ, Î4y — Două impresiedefuî in jn* Anton Corner din comuna Arpaşul de Jos, In vârstă de 40 de. ani şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se tn podul casei. Cauza sinuciderii e mizeria. A doua sinucidere s’a produs în comuna Ludrişor. Săteanul Coşu lori In vârstă de 32 ani voind să se căsătorească și familia sa împotrivindu-se, și-a pus capăt zilelor. Ultimele incendii din Galaţi GALAŢI, 15. — In legătură cu incendiul de eri revenim cu Următoarele amănunte: Sergentul din postul str. Independenţa a observat pe la orele 12 noaptea că din magazinul de manufactură Cosma Adamandis iese un fum gros. Nu a trecut multă vreme şi au ţâşnit limbi de foc. Imediat s’au dat semnalele de alarmă, fiind anunţaţi pompierii. In acest interval insă, flăcările s’au întins asupra întregului magazin, auzindu-se la mici intervale bubuituri, provocate desigur de materii inflamabile. Incendiul s’a propagat şi la etaj, unde locueşte comerciantul Bernard Leibovici, datorită vântului puternic care bântuia la acea oră. Cu toată intervenţia pompierilor, focul a continuat să ardă, întirizându-se şi asupra magazinului de coloniale şi franzelăna ale d-lui Gh. I’elrescu, din Piața Independenţei No. 3 bis. O panică indescriptibilă s’a produs în mijlocul locatarilor, in deosebi a acelora de la etaj. Graţie intervenţiei unor pompieri şi a câtor*va cetăţeni, soţia comerciantului Vorfman, care locueşte la etaj, precum şi doi copii ai ei, au putut fi salvaţi. Ei s’au ales numai cu spaima. Accidente de persoane nu s-au înregistrat. Focul a continuat până la ora 3 noaptea. Graţie muncii depuse de pompieri, comandaţi de dmaior Nicolau, a fost evitat un adevărat dezastru. Au ars magazinul de manufactură, prăvălia d-lui Petrescu, precum şi alte atenanşe. Etajul deasemeni a fost distrus in mare parte. Din ordinul primului procuror, care a sosit la faţa locului, s’a dispus arestarea comerciantului memifacturist, Adamandis, pe motiv că acesta n’ar fi străin de provenienţa incendiului. Cercetările continuă. Comerciantul Petrescu nu era asigurat. * Postul de jandarmi din comuna Frumuşiţa a continuat ancheta în jurul incendiului produs la moşia d-nei Botez din Ildihşni. Când a izbucnit focul, Popişie nu se găseau decât câţiva oameni de serviciu. Arendaşul moşiei, d- colonel dr. Timoianu, era la Galaţi. Se bănueşte că focul a fost pus. La aceiaşi moşie s-a mai întâmplat acum câtva timp un mare incendii, când au fost distruse importante cantităţi de cereale. Rămâne ca autorităţile să stabilească dacă focul a fost pus sau nu. Arendaşul era asigurat. Scandal la instalarea unui preot PANCIU, 14. — Duminică 9 cor, la paroehia comunii Străoani de Sus urma să se facă instalarea noului preot, anume Tălâmba, care avea toate drepturile obţinute de la forul superior. Delegat, a face această instalare a fost preotul Folcâoanu, preşedintele Cercului pastoral. Mulţimea adunată în număr neobişnuit da mare s'a adunat la biserica şi a protestat, cerând pe tânărul preot Minu N. Andronache, fiul decedatului pr. N. Arndronache. Cu multă greutata s’au putut calma enoriaşii, delegatul încheind un proces verbal, în care propune să se infiinţeza două porodul pentru a împăca pe cai doi pretendenţi, rari îşi revendică drepturile, unul pentru ereditate, celălalt ca mai vechili şi cu teologie. ! Judecarea unor comunişti la Bârlad BÂRLAD, îl -- Comuniştii Lnarthe Ciucoi, lucrator mecanic. Avram Sipiîoviei, funcţionar comercial, M Sara Weinberg, stufentă anul 3 Utere, au foat arestaţi de poliţie pentru că au editat un număr de metanit aate contra administraţiei, în vederea alegerilor dala 16, o. După primele cercetări ce s’au făcut, ai au fost înaintaţi parchetului, care le-a lansat mamerate de arestare, immiţându-i în judecata micului parchet. Procesul a venit spre judecare azi, când acuzaţii au cerut să facă dovadă că punctaje din manifest corespund cu programul partidului, program aprobat de ministerul de interne și tot odată să aducă un avocat piant.Tu ai apăra» S’a fixat termen de judacara la 14 I Martie c, — ~ - -—*