Dimineaţa, martie 1930 (Anul 26, nr. 8333-8363)

1930-03-16 / nr. 8348

f lígít, Pl. •ÉS fft 1 Duel intre ziaristii maghiari ffin Orala Din cauza unei insulte aduse Capitalei ORADEA. — Vara trecuta un ziar oragi­­ar local publicase un articol în care autorul, d. Arpad Arvay, pe atunci funcţionar particular, descria în culorile cele mai negre moravuri­le din Capitală. Numea Bucureștii, iadul tuturor plăcerilor. Se știe că Arvay a fost arestat, dar pus în li­bertate de Curtea de apel. La începutul anului curent, parti­dul maghiar a angajat pe Arpad Ar­vay ca redactor la oficiosul său „Ma­gyar Szo“. Intrarea d-lui Arvay în ziaristică a făcut o impresie neplăcută în pu­­blcul românesc, care a început din nouă să boicoteze cercul ziariştilor. Cu prilejul adunării generale a cercului ziariştilor, ţinută săptămâ­na trecută, d. Béla Katona, preşedin­tele cercului spunea în darea de sea­mă, că membrii­­ români ai cercului au început din nou boicotul, de când a intrat Arvay în presă. Această declaraţie fiind publicată de un ziar local a dat naştere la o polemică între „Magyar Szo“ şi ce­­lelelalte ziare. O PROVOCARE LA DUEL Urmarea a fost că d. Arvay s-a sim­ţit efenat şi a trimis martori d-lui Béla Katona, pe d-nii dr. Mar­tin Feher şi Zagoui Desideriu, zia­rist, D. Katona şi-a numit şi el mar­torii pe d-nii Gheorghe Perédy şi Francis Barza, ziarişti. Sindicatul ziariştilor minoritari, ţi­nând şedinţă, a constatat că de re­dactarea dării de seamă nu e res­ponsabil numai d. Katona, ci întreg comitetul, iar adunarea generală, lu­ând cunoştinţă de darea de seamă, şi-a luat asupra sa răspunderea. Deci Katona nu poate da satisfacţie pe calea armelor lui Arvay, pen­tru o faptă care priveşte pe toţi zia­riştii. După indicaţiile sindicatului, mar­torii lui Katona intâlnindu-se cu martorii lui Arvay au încheiat pro­ces verbal în sensul arătat mai sus. Martorii lui Arvay au refuzat sem­narea procesului verbal, in care se spunea că corpul ziariștilor este In drept să-și spue părerea despre ac­tivitatea unui ziarist începător. ALTE DUELURI In urma refuzului martorilor lui Arvay de a semna procesul verbal s’au încheiat procese verbale unila­terale, martorii lui Arvay opinând că ref­uzul lui Katona de a se bate în duel In consideră ca un act de lași­tate. Martorii lui Katona spun însă că au procedat conform regulelor ca­valerești, când au refuzat duelul, de­oarece sindicatul își ia răspunderea pentru Încriminarea cu pricina. A doua zi, procesul verbal încheiat de martorii lui Arvay a apărut în ziarul „Maghyar Szo". Deoarece con­­ținea termeni jignitori la adresa martorilor lui Katona, aceștia au provocat ei la duel pe martorii lui Arva­y. E curios faptul că nici ziariştilor nu le ajung coloanele ziarelor să po­lemizeze, ci recurg la tranşarea chestiunilor prin arme. Notăm că acest spirit medieval, moştenit de la reacţiunea maghiară, a fost rein­trodus în presă de cavalerii gru­paţi în jurul noului cotidian ma­ghiar „Magyar Szó“. T. ALBANI 4 Hoch­im­ie „Asociaţiei profesorilor secundari” secţia Caransebeş Cu privire la salariza­re, gradaţii, pensionări CARANSEBEŞ, 14. — In vederea organizării secţiilor judeţene, pentru congresele corpului didactic, d. Iuliu Vuia, pereşedintele cercului profe­­sorîor secundari din Caransebeş, a ’ Fd’nglocat' pe membrii acestei AsoCia­­’ iii îa o şedinţă', pentru a pregăti toa­te chestiunile, ce ating direct, ori in­direct, interesul şi prestigiul profe­sorilor secundari. Deoarece toate revendicările discu- I tate’interesează pe toţi colegii din în­treaga ţară, s’a luat unanima hotă­râre i de a le da din vreme publici­tăţii şi a început astfel discuţia go­­­­nferală. Punctele cele mai importante,, Carii au format obiectul de discuţie la ordinea zilei, sunt următoarele: î) Se protestează energic in contra împărţirii profesorilor după locali­tăţi, adică în categorii, cari n’au fost­­ studiate profund şi în consecinţă lo­vesc adânc în situaţia materială atât de precară a profesorului. împărţi­rea profesorimii după cele 14-15 ca­tegorii tre localităţi a adus şi va a­­duce prejudicii, ceaace cu alt cuvânt­­SS eh iarnă, acte de nedreptate. Sun­t oraşe mici în regiuni sărace, unde viaţa e mai scumpă decât­ în Cluj,­ Craiova ori Bucureşti. Aceste oraşe sărace, cum e cazul şi cu Ca­ransebeşul, au cote disparente, atât pentru adausul de scumpete, cât şi pentru celelalte accesorii. Colegii din centrele mari au favo­rul cotelor mari, invers proporţio­nate la viaţa ieftină. Deci să dispară categoriile, cari n’au existat înainte de războiu şi cari împart acum pro­fesorimea în favorizaţi şi nefavori­­­­zaţi de soartă. 3/ Gradaţiile să se dea cu data scadenţei şi nu dela începerea anu­lui bugetar. Şi aci sunt puncte vul­­­nerabile ale legiuitorului, care a des­considerat situaţia materială a pro­fesorului, căci o gradaţie scadentă la 1 Februarie 1930, e desconsiderată 11 luni până la începerea noului an bugetar 1981. Scadenţa de la 1 Ianu­­arie 1931 nici nu are măcar o consi­deraţie retroactivă, până la 1 Febru­arie 1930, data fixă şi lichidabilă a gradaţiei. Această nedreptate trebuie dease­mmene­a să dispară, căci persistenţa acesteia e împoriva oricărui simţ de echitate socială şi profesională. 3) Nu este just ca la majorarea unui salar, diferenţa de pe luna în­tâia să se dea statului, căci situaţia materială a profesorului nu poate suporta, afară de impozitele legale, şi alte reţineri simţitoare. Deci a le­gifera aceste reţineri de diferenţă, în­seamnă a lovi greu în soarta profe­­sorul­ui. Să nu se exploateze profesorii suplinitori in folosul Casei Şcoalelor. : " Şi aceştia sunt nespus de scurtaţi în reţinerile celor 30 la sută din sa­larul de bază plus celelalte accesorii, ,­vând doar noua lor situaţie şi im­pune în societate o nouă ţinută, căr­ţile de studiu, călătoriile la examene, unde aşteaptă uneori 4-5 săptămâni până ce le vine rândul,­­ sunt atâ­tea­­ inconveniente, pentru cari se în­carcă cu datorii. In acest timp, Ca­sa Serialelor le retine sume ce n’ar trebui să le ratin« 51 Să se ia dispoiţie, ca pensiona­rea celor îndreptăţiţi să se facă au­tomat, ca la sistarea salariului să primească pensionarii imediat fără întrerupere pensiunea. Sau, daca nu s’ar putea abate, forurile competente dela anumite formalități, atunci să primească pensionarii leafa lor in toată regula, până la lichidarea pensiunei. Ce calamitate e cu procedura pen­sionării şi câte neajunsuri s’au dis­cutat pe calea publicităţii şi în con­grese e de prisos a le repeta. Tre­buie trecut la fapte, adică de a dis­cuta in congrese, toate metodele cele mai eficace de ordin administrativ, ca o pensionare să se poată traduce în fapt in cel târziu două luni. LUCIAN COSTIN Dispariţia unui agent de emigrare EL FUGE CU UN MILION DE LEI ARAD. — S’a vorbit la timp, că o mare parte a muncitorilor şomeri din ţară, s’au declarat gata să’şi câştige pâinea, In oricare altă parte a lumii­ Pentru asemenea operaţii erau însă necesari şi oamenii respec­tivi. In regiunea Aradului, un agent, care intervenea pentru eliberări de paşapoarte necesare muncitorilor pe care-i angaja in Franţa a fost ales in persoana lui Fodor Domocoş, fost notar în comutigele Pecica şi Halma­­giu. Cum acest agent cunoscut auto­rităţilor noastre, a dispărut din lo­calitate de aproape două săptămâni, chestura de poliţie a început cerce­tările cuvenite. Deşi cercetările sunt deabia la în­ceput, s-a dovedit că numitul opera­se timp îndelungat, pe chestia expor­tului de muncitori în Franţa, în mai toate comunele judeţului, luând la sute de inşi sume cari variază între 5—10 mii de lei. Cum banii fuseseră încasaţi şi ac­tele de emigrare întârziau să soseas­că, escrocul a socotit că-i mai bine să dispară din vreme. Sumele, cu care au fost escrocaţi sute de ţărani, depăşeit de un milion de lei. Se ereda că Fodor ar fi luat drumul Americă de Sud. A. N. BRAŞOV Reclamaţia: Parchetul local a primit o reclamaţie din partea d-nei căpitan Săulescu care afirmă că a fost escrocată. D-na căpitan Săulescu depusese la societatea de asigurare „Minerval sumă de 800 mi lei. D-sa s’a prezen­tat la direcţiunea societăţii încunoş­tiinţând-o că a pierdut carnetul și a cerut eliberarea banilor. Directorul întreprinderii i-a comunicat că banii au fost ridicați chiar a dou­a zi du­pă moartea căpitanului Săulescu. Cazul se cercetează. Dimat Afir Spre modernizarea fiscului ardelean Rezultatele primenirii organelor fiscale ale Ardealului In cursul anilor trecuţi am ară­tat in mai multe rânduri nevoia unei radicale primeniri a organelor fis­cale ale Ardealului. Ori de câte ori s’a ivit câte-o fraudă fiscală in stil mai mare, am arătat că vinovaţi nu sunt făptuitorii, nepregătiţi sufle­teşte şi din punct de vedere pro­fesional, ci numai regimul, care i-a cocoţat acolo unde nu trebuia, răs­­plătindu-i pentru servicii electo­rale. In Ardeal liberalii au comis marea greşală de a numi nu numai la percepţii ci chiar în fruntea ad­ministraţiilor financiare, oameni fără nici o pregătire financiară sau şcolară, neavând unii nici cursul in­ferior al vreunei şcoli secundare. INCEPUTUL DE PRIMENIRE Din fericire, actualul guvern a în­ţeles nevoia unei primeniri a orga­nelor fiscale din nouile ţinuturi şi începutul s’a făcut, prin înlocuirea acelor elemente cari nu aveau pre­gătirile necesare şi împotriva cărora se aglomerase nemulţumirea publi­cului. Acţiunea de primenire începută la Cluj, în primăvara anului trecut a fost continuată şi în celelalte oraşe ale Ardealului unde situaţia fiscului era aceiaşi. Tendinţa este vădită in sensul de a înzestra aparatul fiscal al statului cu elemente capabile şi pre­gătite. Dar o mare greşală este că nu s’a făcut încă revizuirea gestiunilor, pen­tru a nu se lăsa în public impre­sia vânturată de liberali, că cei în­locuiţi sunt victime politice. FISCUL ARDELEAN ŞI CONTRI­BUABILII Primenirea realizată p­ână aci a dat rezultate dintre cele mai bune. Fiscul ardelean este pe calea moder­nizării şi a civilizării de pe urma că­reia vor trage foloase atât statul cât şi contribuabilii. Este ştiut că în oraşele Ardealului bântuie de vre­o şapte ani cea mai acută criză economică şi financiară. In împrejurările actuale, când pe urma guvernării liberale au rămas în fiecare centru ardelean impozite neîncasate, în valoare de sute de­ mi­lioane, din anii trecuţi, o lipsă de tactică din partea organelor fiscale ar fi avut drept consecinţă un val de falimente şi­­prăbuşiri." Org­anele­, fiscale insă au înţeles­ situaţia şi au acordat contribuabililor în res­tanţă posibilitatea de a se achita in rate săptămânale sau lunare, după puterea fiecăruia. Prin aceasta or­ganele fiscale din nouile ţinuturi fac un nepreţuit sacrificiu faţă de tre­cut. In loc să facă operaţia trecerii în registre şi roluri semestrial sau anual ca altădată, trebuie să facă acelaşi lucru săptămânal sau lunar, din cauza plăţii în rate, ceea ce con­­stitue o sarcină formidabilă. Acest sacrificiu este nepreţuit pen­tru stat. Dacă organele fiscului nu ar face înlesniri contribuabililor, ci le-ar scoate avutul la licitaţie, statul a­r avea o dublă pierdere. In primul rând s’ar produce o avalanşe de li­chidări de firme, şi mici înjghebări, cam­ de bine de rău se achită trep­tat faţă d de slab In al doilea rând aceste firme odată scoase la mezat statut nu şi-ar putea incasa nici un sfert din pretenţiunile ce le are faţă de ele. O PILDA FRUMOASĂ LA CLUJ In materie de înţelegere şi civili­zaţie fiscală, Clujul, de la primenirea administraţiei financiare de aici, stă în primul rând, putând servi ca pildă celorlalte oraşe din restul ţării. Spre a veni în ajutorul contribua­bililor, administraţia financiară a Clujului, pe lângă înlesnirile ce le face, celor ce de fapt sunt avizaţi la înlesniri, a înfiinţat o nouă cir­cumscripţie fiscală făcând astfel e­­conomie de timp. Este demn de relevat ce s’a reali­zat la noua percepţie de pe calea Regele Ferdinand. Pe lângă o insta­­ţie absolut modernă şi elegantă, cum nu există a doua In ţară, s’a intro­dus şi un sistem nou de a se purta faţă cu publicul. Felul curtenitor şi civilizat în­ ­»1 care se poartă personalul percepţiei îl face pe contribuabil să nu simtă de loc că ar fi în faţa organelor fiscale, cari în materie de gentileţe şi civilizaţie nu se bucu­ră de o re­putaţie prea bună în faţa publicu­lui contribuabil. Intr’adevăr, şeful nouii percepţii clujene, d. Iuliu Mureşeanu, care este iniţiatorul şi realizatorul aces­tei noui circumscripţii fiscale, a des­chis un drum nou, pe care ar tre­bui să-l urmeze toate celelalte or­gane fiscale spre a ridica nivelul­ acestei instituţii financiare a sta­tului, mai cu seamă în nouile ţinu­turi, unde a fost atât de mult scobo­­rât prin elementele nepregătite co­coţate din interes de partid în frun­tea ei. De aceia primenirea în curs este viu aplaudată de întreaga opinie pu­blică ardeleană. AL. AVRAM întrunirea social-deptocraţilor la Petroşani D. IOAN NICIU, luând cuvântul a­­rată neregulele aflate în sarcina fostului consiliu în frunte cu dr. Miocu, pentru care a fo­st dizolvat la timp. Dacă voiţi să se gospodărească cinstit şi să se introducă controlul public în adi­ţia primăriei, daţi-ne sprijinul, şi vom realiza aceasta. D-sa sfârşeşte prin a spune că cea mai grea luptă este aceea pentru li­bertate, dar în acela­ timp ea este şi cea mai sfântă­ Vorbeşte d. dr. MITTELHUBER din partidul maghiar, care arată că în urma sistemului nenorocit de a­­caparare, liberalii au transformat Vălea­ Jiulii In Va­le­a plângerii pre­cum şi întreaga viaţă economică a acestei ţări frumoase şi bogată. BĂTĂILE DE ALTĂ DATĂ D. DEPUTAT MARZă, naţ.-ţăr. aminteşte bătăile sălbatice de pe timpul colonelului Schipor în vara anului 1928, precum şi a inginerilor Hu min®, Mt&­ 09,au fost patronate de fostul primar Miocu, care se află în fruntea listei libe­rale. Dacă cetăţenii şi muncitorii acestui oraş vor ca să nu mai vină asemenea timpuri să voteze semnul două ciocane, care este al partidelor democratice, PAR­­WER­ESS, part. maghiar, ţine un emoţionant discurs, în care spune că în momentul de faţă simte că are în mâini desfăşurat stindar­dul libertăţii şi al democraţiei, pen­­tru a cărui apărare sunt datori toţi cetăţenii să-şi facă datoria. D. Dr. HALMOS, din partea evrei­lor, spune că, dânşii au simţit de datoria lor să sprijine tânăra demo-PETROŞANI. — După cum am a­­nunţat Într’un reportaj anterior, blo­­cul partidelor naţional-ţărănesc, so­cial-democrat, maghiar şi evreesc a convocat o întrunire in vederea ale­gerilor comunale ce vor avea loc la 16 Martie. întrunirea a fost deschisă de d. IOAN NICIU, preşedintele organiza­ţiei na­ţional-ţărăniste şi primar al oraşului, care salutând asistenţa în câteva cuvinte pline de entuziasm, arată scopul întrunirii. CUVÂNTĂRILE D. BOIERIU, ales preşedinte al a­­dunării, mulţumeşte pentru deose­bita cinste ce i se face, arătând im­portanţa întrunirii de azi, pentru că la Petroşani se dă lupta între ciocan şi bâtă, deoparte fiind cei mulţi şi necăjiţi, adică munca, iar de cealal­tă parte câţiva exploatatori. In con­tinuare, d-sa apelează la ordine şi linişte. D. DAVID luând cuvântul, îşi ex­prima lipuitii gmlici buClfi ie Că după un an şi jumătate dela marea întru­nire din faţa judecătoriei, azi, ne vedem întruniţi iarăşi într’un nu­măr aşa de mare, ca să ne sfătuim împreună, în scopul de a face încă un pas spre democraţie. D-sa face ■un istoric al celor 10 ’ani de guver­nare liberală, arătând presiunile şi măsurile excepţionale ce se aplicau pe Valea Jiului, pentru ca, prin a­­ceste măsuri anticonstituţionale şi antidemocratice, să poată exploata ,şi mai mult, muncitorimea.­­•­­ PROGRAMUL COMUNAL Vorbeşte apoi d. GÂRBOVEAN, so­cialist-democrat, care spune că, a­cum un an şi jumătate voinţa de fier I craţie, pentru care partidele naţi­a massel­or ţărăneşti şi muncitoreşti reprezentate prin partidele­ naţional ţărănesc şi social-democrat a reuşit să răstoarne de la guvern partidul li­beral, care a batjocorit şi jefuit ţara aceasta timp de 10 ani. In ce priveşte programul in viitor la comună d-sa declară că acesta este : muncă, cinste şi dreptate pen­tru propăşirea oraşului şi fericirea cetăţenilor. Oratorul încheia prin a spune că, la 16 Martie cetăţenii ora­şului Petroşani sunt chemaţi să de­cidă între, democraţie şi reacţiune. Ia cuvântul d. dr. ŢUŢA, avocat stagiar, naţ -ţărănist, care arată că partidul liberal care timp de 26 de ani s’a perindat la cârma ţării, şi-a măcinat complect programul şi ca atare nici nu mai are program. D-sa arată importanţa actualei legi ad­mainistrative, care este creaţiunea guvernului nat.v ţărănist, prin care s’a dat o largă autonomie comune­lor în spirit democratic. D. BARI­HA CAROL, soc. dem. — dala Cluj vorbeşte mai întâiu româ­neşte şi pe urmă ungureşte. Oratorul îşi începe cuvântarea foarte emoţionat. Glasul său pătrun­zător produce o linişte profundă, iar în ochii mai multor muncitori apar lacrimi da bucurie. Lupta care s’a dat Pe Vatea-Jiului şi aceea care se dă la Petroşani in scopul alegerilor comunale, este succesul şi lupta totregei clase mun­citoare din această ţară, pe pinj­că, această regiune a fost cea mai mult terorizată şi batjocorită de regimul reacţionar al guvernelor liberala in cei 10 ani de la Unire. ţări, şi social-democrat au luptat şi luptă cu îndârjire, face un călduros apel la toţi cetăţenii evrei ai acestui oraş ca să voteze lista blocului cu semnul două ciocane. PAR. LORINCZI de la Lupeni, aş­c­ată actuală face ca munca şi bra­­hiar,­ spune că dacă orânduirea so­­ţele de muncă să nu fie preţuite, voi, cei mulţi suntaţi liberi, şi aveţi dreptul să decideţi asupra destinu­lui vostru Singuri, sunteţi chemaţi să vă cuceriţi dreptul la o viaţă mai omenească. I. RECEANU, social-democrat , face o aspră critică guvernărei li­berale şi în special a teroare­ de pe V­alea­ Jiului. Oratorul spune că a­r fi o ruşine dacă cetăţenii acestui oraş ar lăsa ca prin ameninţările şi teroarea ce deslănţuie la mine funcţionarii societăţilor să se lase seduşi şi să voteze cu liberalii, ca aceştia să poată ajunge în consiliul comunal GALAŢAN, din partea ţăranilor, spune că libertăţile câştigate de ţă­­rinime sub guvernul actual îi fac să stea strânşi în jurul partidului naţional-ţărănesc. Dip încheiere vorbește de doctor BOIERIU, preşedintele adunării,­­ adresându-se femeilor să voteze li­sta blocului democrat. Bran T­Ă­I­ŞOARA Încercare de jefuire. *— Doi indi­vizi rămaşi necunoscuţi, întrodu­­cându-se prin chei false în biserica om­ano-catolică din Cetate (din do­sul şcolii politechnice) au încercat să fure obiectele preţioase din altar. Sentinela de la regimentul 1 artilerie observând intrarea celor doi necu­noscuţi în biserică a dat alarma. Câţiva poliţişti împreună cu prelatul catolic Ferch sosind la timp au pu­tut pătrunde în biserică mai înainte ca hoţii să fi putut lua cava cu dânşii. Profitând însă de întuneric ei s’au refugiat în podu­l bisericei, ca­re du­ce la Clopote, închizând uşa. Urmă­riţi de aproape, au reuşit totuşi să se refugieze printr-o fereastră a tur­nului bisericei, făcându-se nevăzuţi. Toate încercările poliţiei, în ajutorul căreia au fost aduse şi scările de serviciu ale pompierilor, au rămas infructuoase. Această îndrăzneaţă încercare de u­luire şi dispariţia, nelegiuit­oi f&p­­t­ui­tori a produs o enormă sensaţie. Comunale. — Omisiunea finan­ciară a municipiului Timişoara lu­ând în discuţiune ca­zul celor 48 vechi pensionari ai oraşului, cari, în baza legilor niemodificate, pri­m­eau pensiuni de mizerie, a hotărât încadrarea acestora in rândul nous­­top pensionari, acordându-le astfel o urcare de pensiune care represinită pentru bugetul anului 1030, suma de 750.000­ lei-O demonstraţia cw copii. —■ Uh ip mână, pornind din cartierul Fâ îi mână, pornind din cartierul Fa­brica spre Cetate, au demonstrat pe străzile oraşului cerând pâine, lapte şi locuinţe. Conduşi la poliţie, micii demon­stranţi au arătat pe lucrătoarea Ma­ria Frank şi chelnerul Alber­t Frank ca agenţi organizatori ai acestei ori­ginale manifestaţii de stradă Par­che­tul şi organele poliţieneşti cerce­tează cazul. ARAD Conferinţă. — In ziua de 17 Mar­tie, d. profesor Isaia Tolan, va con­­ferenţia în sala liceului „Moise Ni­­coara", despre „trecutul meseriaşi­lor români din Arad“, Agent achitat. — Agentul de poli­ţie Mihail Bărbulescu, conducând un automobil, a călcat o femeie, co­laorând-o. Fapta agentului, venind azi in dezbaterea tribunalului. Şi dovedindu-se că numitul nu avea nici o vina, a fost achitat. Spargere. — D. F. Farkas, din bu­levardul Regele Ferdinand, a reela­­nat chesturei de poliţie, că cineva i-a pătruns in locuinţa pin spar­gere, furându-i suma de 15.000 lei. Cazul se cer’creaia. , Un memoriu al mecanicilor c. f. r. Arad. — Mecanicii c. f. r. din Arad, au înaintat un memoriu or­ganelor in drept, prin cari protes­tează contra manierelor luat­­e ca­tre direcţia ganerala, de a fi mu­taţi in diferite regiuni ale ţării. Se spune în acel memoriu că se muta numai mecanicii români, minoritarii fiind lăsați pe loc. Condamnarea unui muribun de la Oradia ORADEA, 15. —■ Dintre comu­niştii arestaţi cari fac greva foa­mei in arestul parchetului, co­munista Irma Szeles fiind in a 20-a zi a grevei foamei este intr’o stare foarte gravă. Pentru a evita moartea ei în pre­venţie, a fost transportată ori In faţa tribunalului cu targa, pentru a fi judecată. Tribunalul, în complectul d-lor Nesselrode şi Stoicescu, a desbătut procesul agitatoarei comuniste Irma Szeles, acuzată de propagandă con­tra siguranţei statului. Actul de acu­zare spune că la ea s-au găsit mani­feste comuniste, fapt pentru care a fost arestată de poliţie şi înaintată parchetului. La interogatorul preşedintelui a­­cuzata nu putea răspunde decât în şoaptă. Spune că ea nu cunoştea con­ţinutul manifestelor, ci credea că sunt afişe pentru organizarea sindi­cală. Tribunalul, după o scurtă delibe­rare, pronunţă sentinţa prin care o găseşte vinovată de agitaţie contra siguranţei statului şi în consecinţă o condamnă la o lună închisoare şi 1500 lei amendă. Pedeapsa cu închi­soarea tribunalul o consideră împli­nită cu închisoarea preventivă. Contra sentinţei nedeclarându-se apei nici din partea procurorului nici a apărării, aceasta s’a declarat definitivă. Condamnata a fost transportată la spital. Starea ei­­ gravă. — Coresp. Citiţi »RMATEA” SsA HlIiiiilSTB MBHLUUlft¥ 5 régi »■ D-na Marilena Bocu candidează in fruntea listei din corn. Lipova TIMIŞOARA. — Pentru alegerile comunale din orăşelul Lipova-Banat s’au depus două liste, una având în frunte pe doamna Marilena Bo­cu soţia d-lui Sever Bocu directorul ministerial al Banatului iar a doua pe d. Nicolae Raicu. Dat fiind popularitatea de care se bucură doamna Bocu în comuna natală a soţului său este mai mult decât sigur că lista naţional-ţărănis­­tă va fi aleasă în întregime, aşa în­cât Banatul îşi va avea şi el o fe­­mee primar, în persoana distinsei candidate. Vechea luptătoare politică, doam­na Marilena Bocu a fost acela care cu prilejul marei adunări dela Al­­ba-lulia a condus şi mers in frun­­t tea delegaţiunilor din cele trei ju- I deţe bănăţene, înflăcărând cu pre­zenţa d-sale mulţimea manifestasi­ţilor. TURDA Moartea unui mare comerciant român ajuns in mizerie. — In ziua de 10 cor. a fost înmormân­tat cu mare pompă, marele co­merciant român şi martirul tre­cutului românesc din Turda, E­­mil Petricaş, care în ultimul timp ajunsese în cea mai neagră mize­rie­ în 1917 din cauza exploziei gazului metan, i s-a distrus com­plect magazinul de manufactură din centrul oraşului, omorându-i soţia şi încă alte 10 victime. Din cauza şovinismului maghiar în contra românilor, societatea de gaz metan a refuzat despăgubirea pagubelor suferite, astfel că a ră­mas fără nici un ajutor. Sub do­minaţia românească, a deschis acţiunea contra societăţei şi in cele din urmă se ajunsese la o în­ţelegere, fără rezultat pozitiv. In casa lui Emil Petricaş, în, timpul revoluţiei din 1918, frun­taşii români şi conducătorii de azi, ţineau adunările secrete pen­tru apărarea intereselor elemen­tului românesc. In ultimul timp, lipsit de mij­loace bănești, i-a murit un băiat de 20 ani, iar în urm­ă-i a lăsat o copilă de 16 ani. Marele incendiu din com. Vii­­şoara .­—Din cauza defectămi con­ductei principale de gaz metan care trece prin mijlocul comunei Viişoara, gazul scurgându-se prin pământ până la marele maga­zin cu textile al d-lui Feder Hein­rich, a luat foc distrugând com­plect întreg imobilul, cauzând pa­gube de peste 3 milioane. Cu toate ajutoarele date de către echipele de pompieri din Câmpia-Turzii din cauza cantităţei de gaz metan ce ardea, nu s’a putut salva ni­mic. Proprietarul s’a ales cu ar­suri grave. Două sinuciden in jad. Făgăraş FĂGĂRAŞ, Î4y — Două impresie­defuî in jn* Anton Corner din comuna Arpaşul de Jos, In vârstă de 40 de. ani şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se tn podul casei. Cauza sinuciderii e mi­zeria. A doua sinucidere s’a produs în comuna Ludrişor. Săteanul Coşu lori In vârstă de 32 ani voind să se căsătorească și fami­lia sa împotrivindu-se, și-a pus ca­păt zilelor. Ultimele incendii din Galaţi GALAŢI, 15. — In legătură cu in­cendiul de eri revenim cu Următoa­rele amănunte: Sergentul din postul str. Independenţa a observat pe la orele 12 noaptea că din magazinul de manufactură Cosma Adamandis iese un fum gros. Nu a trecut multă vreme şi au ţâşnit limbi de foc. Imediat s’au dat semnalele de alar­mă, fiind anunţaţi pompierii. In a­­cest interval insă, flăcările s’au în­tins asupra întregului magazin, au­­zindu-se la mici intervale bubuituri, provocate desigur de materii infla­mabile. Incendiul s’a propagat şi la etaj, unde locueşte comerciantul Bernard Leibovici, datorită vântu­lui puternic care bântuia la acea oră. Cu toată intervenţia pompieri­lor, focul a continuat să ardă, întiri­­zându-se şi asupra magazinului de coloniale şi franzelăn­a ale d-lui Gh. I’elrescu, din Piața Independenţei No. 3 bis. O panică indescriptibilă s’a pro­dus în mijlocul locatarilor, in deo­sebi a acelora de la etaj. Graţie in­tervenţiei unor pompieri şi a câtor*­va cetăţeni, soţia comerciantului Vorfman, care locueşte la etaj, pre­cum şi doi copii ai ei, au putut fi salvaţi. Ei s’au ales numai cu spai­ma. Accidente de persoane nu s-au înregistrat. Focul a continuat până la ora 3 noaptea. Graţie muncii de­puse de pompieri, comandaţi de d­­maior Nicolau, a fost evitat un ade­vărat dezastru. Au ars magazinul de manufactură, prăvălia d-lui Petre­­scu, precum şi alte atenanşe. Etajul deasemeni a fost distrus in mare parte. Din ordinul primului procuror, care a sosit la faţa locului, s’a dis­pus arestarea comerciantului memi­­facturist, Adamandis, pe motiv că acesta n’ar fi străin de provenienţa incendiului. Cercetările continuă. Comercian­tul Petrescu nu era asigurat. * Postul de jandarmi din comuna Frumuşiţa a continuat ancheta în jurul incendiului produs la moşia d-nei Botez din Ildihşni. Când a iz­bucnit focul, Po­pişie nu se găseau decât câţiva oameni de serviciu. A­­rendaşul moşiei, d- colonel dr. Ti­­moianu, era la Galaţi. Se bănueşte că focul a fost pus. La aceiaşi mo­şie s-a mai întâmplat acum câtva timp un mare incendii, când au fost distruse importante cantităţi de ce­reale. Rămâne ca autorităţile să sta­bilească dacă focul a fost pus sau nu. Arendaşul era asigurat. Scandal la instalarea unui preot PANCIU, 14. — Duminică 9 cor, la par­oehia comunii Străoani de Sus urma să se facă instalarea noului preot, anume Tălâmba, care avea toate drepturile obţinute de la forul superior. Delegat, a face această instalare a fost preotul Fol­­câoa­nu, preşedintele Cercului pas­toral. Mulţimea adunată în număr neo­bişnuit da mare s'a adunat la bise­rica şi­ a protestat, cerând pe tână­rul preot Minu N. Andronache, fiul decedatului pr. N. Arndronache. Cu multă greutata s’au putut cal­ma enoriaşii, delegatul încheind un proces verbal, în care propune să se infiinţeza două porodul pentru a împăca pe cai doi pretendenţi, rari îşi revendică drepturile, unul pentru ereditate, celălalt ca mai ve­chili şi cu teologie. ! Judecarea unor comu­nişti la Bârlad BÂRLAD, îl -- Comuniştii Lna­­rthe Ciucoi, lucrator mecanic. Avram Sipiîoviei, funcţionar comercial, M Sara Weinberg, stuf­entă anul 3 U­­tere, au foat arestaţi de poliţie pen­tru că au editat un număr de met­a­nit aate contra administraţiei, în ve­derea alegerilor dala 16­­, o. După primele cercetări ce s’au fă­cut, ai au fost înaintaţi parchetului, care le-a lansat mamera­te de aresta­­­re, immiţân­du-i în judecata micului parchet. Procesul a venit s­p­re judecare azi, când acuzaţii au cerut să facă dova­dă că punctaje din manifest cores­pund cu programul partidului, pro­gram a­probat de ministerul de in­terne și tot odată să aducă un avo­cat piant.Tu a­i apăra» S’a fixat termen de judacara la 14 I Martie c, — ~ - -—*

Next