Dimineaţa, mai 1930 (Anul 26, nr. 8390-8418)
1930-05-01 / nr. 8390
4 Tot tragedia de la Costeştî O scrisoare interesantă şi un articol vechiu Am publicat erl o scrisoare a d-lui Belizane Ionescu, din Costeştî, cu privire la groaznica nenorocire petrecută în Vinerea Paştelui. Am arătat că acalaş corespondent a publicat vn ziarul „Dimineaţa“, acum patru ani, uin articol prin care sublinia neglijenţa autorităţilor, ca ocrotesc cârciumile, dar cari nu se îngrijesc de terminarea bisericii. Cum articolul a devenit de actualitate, îl reproducem In cele ce urmează : i- Jos pe şesul judeţului Argeş, la răscrucea drumului de fer care duce spre Piteşti, spre Slatina şi Măgurele , călătorul ce-a înoptat în gară la Costeşti, deseori scoboară spre strada principală a satului, ca să soarbă din văzduhul zorilor, ozonul răcoritor al dimineţii. Şi câţi din călătorii mânaţi de treburi pe lungul traseu dintre Bucureşti-Turnu-Severin, n’au mas măcar o noapte în Costeştii Argeşului, legănându-şi mersul pe sub plantaţiile de castani cari-i adumbresc şoseaua principală deoparte şi de alta şi prevăzută din distanţă în distanţă, cu lămpi Wasingthon cari... luminau odată, „FUIT OLIM“... cum au zice Cicerone!... Dar pentru mulţimea cititorilor noştri sedentari, cari nu fac voiajuri decât la „Paştile cailor“ cum se zice, ducându-se şi atunci, vorba lui Nastratin Hogea, „odată la moară şi odată la râşnicioară“, numai ca să aibă prilej să spună şi ei că au văzut străinătatea, este bine să punem în evidenţă importanţa geografică a târguşorului Costeşti din judeţul Argeş. Târgul Costeşti îşi datoreşte prosperitatea faptului că ursita l-a hotărît nod de cale ferată. Aşezat cum este în mijlocul câmpului îmbelşugat de bucate, el este un orăşel însufleţit de nervul negustoresc şi în special de cel al cerealiştilor, aşa că la drept cuvânt, el n’are pretenţiunea nesăbuită a Mizilului care cerea morţiş guvernanţilor noştri să-l facă „port de mare“. Nu, el este modest în pretenţii, fiindcă-şi dă seama, că dacă astăzi are OPT CÂRCIUMI, cari nu-i dau răgaz până în crăpatul zilei, s’ar prăpădi de-ar fi gazda marinarilor noptaşi la vreun colţ de mare, undeva. * Adevărul e că acest târguşor, sortit ca întro zi să-şi ia avânt mai mare, nu numără dela un klm, la altul, numai opt cârciumi înşir, într’o puzderie de citadini sărăcăcioşi şi prăpădiţi de băutura „trăscăului“. Ce este mai dureros, e că orăşelul acesta care se află în treburi prin deasa circulaţie a trenurilor, n’are cel puţin o biserică. O păragină de lemn, din mijlocul cimitirului ţine loc de capelă, pentru puţinii credincioşi câţi au mai putut scăpa de flagelul „basamacului . Sunt doi preoţi cari se tot zădărnicesc de vreo cincisprezece ani, să ridice o biserică, dar vai sărmanii, în vârtejul năucitor de veselie cruntă, care cuprinde pe binecredincioşii, sfaturile lor ,nu mai găsesc ecou, aşa că desnădăjduiţii şi-au zis la urma urmei: „la ce-ar mai bate toba, la urechea surdului“?... Faptele de mai sus, mi le-a împrospătat maieri, un tânăr inimos, care în cuvinte de revoltă şi desgust, îmi descria spectacolul celor băsămăciţi de trăscău şi căzuţi prin şanţurile drumului. El striga împotriva indolenţei autorităţilor şi nepăsării administraţiei, care tolerează în mijlocul unui târguşor de viitor, opt cârciumi, „contra legilor cari pedepsesc aceste abuzuri“. Târgul Costeşti de pe şesul Argeşului, nu este pretenţios, ca Mizilul. El nu vrea să fie port la Mare. Nici nu i-a trecut prin gând o trăsnie ca asta, dar vrea o biserică şi atâta tot. Se poate?-30 Mai 1926 miliilor victimelor, remiţând Excelenţii voastre suma de lei 10 mii. Vă rog să-mi permiteţi, relnoind condoleanţele mele, de a alătura obolul meu personal în valoare de lei 10 mii. Iată şi scrisoarea d-lui Eugen Saladin:„Excelenţă, „ . Colonia franceză din România a fost profund emoţionată de vestea teribilei catastrofe de la Costeşti şi se asociază la rândul ei doliului care a lovit naţiunea română. In numele compatrioţilor mei, vă rog să transmiteţi expresia sentimentelor noastre de dureroasă simpatie guvernului român şi satului aşa de crud atins. Pentru a veni in ajutorul familiilor nenorocitelor victime, am onoare de a vă remite prin prezenta, din partea coloniei suma de lei 10 mii. ★ Un aspect al cianiticului din Costești, cu crucile noul BISERICA IN CIWSTRATIE DIN QOSZEST| Noui subscripţii Principesa-mamă a trimis pentru familiile victimelor de la Costeşti şi pentru terminarea bisericii din acea localitate suma de lei 30.000, iar principal regent în acelat scop suma de lei 10.000. * Au mai subscris: D. preşedinte al consiliului de miniştri. 10.000 Automobil-Clubul regal Român 30.000 lei în afară de subscripţia în curs între membrii clubului). D. Ion Mitilineu, fost ministru 3.000 lei. D. General Ernest Broştealul, inspector general al infanteriei, 1.000 lei.D. maior Alexandru Rioşanu, din cavalerie 20.000 lei. D. Cardenas, ministru Spaniei la Bucureşti 1.000 lei. D. Georges Daurat 000 lei. ★ Pentru victimele de la Costeşti, pe lângă sumele colectate până azi, au mai subscris : Administraţia Ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa” Lei 5.000 Principele C. Basarab Brâncoveanu 5.000 Iancu Bercoviei, Paniciu (colectă) 3.000 Dionisie Hristescu, comerciant,Giurgiu 100 Dumitru Bănceanu, str. Lăpușnealmi 27, Galați 100 Rizea Georgescu, str. Senatului 28 100 Diana Landmann 100 Un veteran Gh. D. 20 Marcel Thierer, director la Banca Moldova S. A. 200 M. Goldstein Bacău, strada Războisni 1 100 M cu Cristocea, Carea Sălaj 100 Colecta d-lui şef al gării Lunca Bradului: Furdul Vasile şef de gară 100; Adorjan Coloana®, impiegat de mişcare, 50; Opriş Ştefan impiegat de mişcare, 50; Grecu Teodor, magaziner, 40; Suş Aurel, acar, 80; Balogh Andrei, acar, 30; Oltean loan, acar, 30; Gavrişan loan, acar, 30 360 Colecta rămâne deschisă. SPECTACOL IN BENEFICIUL SUPRAVIEŢUITORILOR Din Iniţiativa d-lui I. Răducanu, ministrul muncii, în cursul lunei Mai, Teatrul Naţional va da o reprezentaţie excepţională în folosul victimelor incendiului de la Costeşti Se va juca pentru prima oară „Sfântul Francisc“, dramă în cinci acte de d. prof. N. Iorga. O scrisoare a ministrului Franţei adresată d-lui Mironescu D. Puaux, ministrul Franţei, care a adresat in ziua de 18 Aprilie condoleanţele sale d-lui ministru al facerilor streine, cu prilejul catastrofei de la Costeşti, a trimis d-lui G. G. Mironescu scrisoarea următoare: Domnule Ministru, D. Eugen Saladin, preşedintele „Uniunii francezilor din România” m’a rugat să transmit Excelenţii voastre scrisoarea alăturată, prin care exprimă sentimentele de dureroasă simpatie, provocată în colonia franceză, de catastrofa de la Costeşti. Doliul României va fi întotdeauna şi al nostru. Compatrioţii lui n CINE-L CUNOAŞTE? In dimineaţa de 28 Aprilie a fost ■găsit ascuns după un mal, la o carieră de nisip, în apropiere de şos. Giuleşti-Chiajna, la apus de biserica părăsită Costeasca, cadavrul unui bărbat, în etate de 30-35 ani, care purta numeroase semne de violenţă pe cap şi a cărui moarte putea să dateze de 2-3 zile. Nu s-a găsit nici un act, care să-i poată lămuri identitatea. Are talia 1,79 m., este bine desvoltat, robust, având părul castaniu închis, dat pe spate, ochii căprui, mustaţa tunsă scurt, barba rasă, restul semnalmentelor putându se vedea in fotografia alăturată. Pe antebrațul stâng purta un tatuaj, care a fost distrus prin jupuirea pielii la acest nivel, dar care se mai vede puţin la partea superioară Se mai constată de asemenea o cică, trice veche pe faţa anterioară a gambei stângi. Are lipsă câteva măsele, iar unghiile de la mâini sunt tăiate scurt şi îngrijit Cadavrul a fost găsit desculţ numai in ciorapi. Lâng el o pălărie de fetru, de culoarea prunei brumării, uzată, marca Urselino, cu panglică cafenie. Era îmbrăcat cu: O vestă de postav negru, cu guler de catifea, având cusute cu aţă albă pe căptuşeală, sub buzunarul dinăuntru iniţialele A. P. I. O flanelă cu mâneci de culoare maron închis, având pe piept 3 duţigi orizontale roşii. Flanela are guler care se închide sus, după moda rusească. O cămaşe de zi, de pânză albă cu dungi violete, verzi şi portocalii, cu guler şi manşete cu nasturi. Pantaloni de postav albastru închis, cârpiţi pe dinăuntru, la genunchi. Ismene de americă albă cu şireturi. Ciorapi de culoare castanie, cu dungi mai închise, cu talpa şi călcâiul cârpite. Un cordon de piele maron, uza catarama de metal, la modă. Decedatul era fumător. După aparenţă pare a fi un negustor de la ţară. S-a găsit asupra lui un creion negru Harmath No. 2, o batistă, format mic, albă şi orfeială. Cadavrul se găseşte in prezent la Institutul Medico-Legal; oricine poate cere informaţiuni de la secretariatul institutului între orele 9-12 şi 3-6 p. m. IRIMINE ATA Ajutorul maghiarilor pentru Costeşti ARAD. — Ziarul unguresc, ,Erdély Hírlap“ din localitate, a publicat in unuldin numerele sale recente, un articol editorial, prin care îndeamnă pe cetăţenii de natonalitate maghiară să contribuie la subscripţia publică, deschisă pentru familiile îndoliatede la Costești. Vizita misiunii militare române in Polonia VARŞOVIA, 29. (Danub). — Se anunţă că vizita făcută ori de către generalul Samsonovici mareşalului Pilsudski a durat mai mult de o oră. Ofiţerii Marelui Stat Major român, vor continua călătoria lor pentru a vizita uzinele poloneze pentru fabrism»nsessismai Ap. rAzilopiu. Parlamentul s’a redeschis ieri. Trebue să subținem de la început faptul că s’a redeschis în aceiaşi atmosferă de desinteresare, de nepăsare în care se închisese, înainte de sărbători. Deputaţii vin târziu, aşa încât, cu toate chemările desperate ale uşierilor şi în ciuda stridentului stărnâit al soneriilor, şedinţa nu s’a putut deschide decât la ora 5 fără zece minute. In incintă, foarte puţini deputaţi. Atât de puţini, încât cele câteva voturi care „s’au făcut“, au fost obţinute cu mare osteneală de către membrii biroului, înregistrăm cu toată părerea de rău toate aceste lucruri. Nădăjduim că guvernarea actuală, cu toate scăderile ei mari şi cu toate imensele ei greşeli, va realiza măcar un lucru: reabilitarea parlamentarismului.Când reacţionarii dau împotriva instituţiei parlamentului cel mai formidabil atac, se pare că o Cameră democratică — cum este Camera actuală — nu găseştealtceva de făcut, decât să furnizeze adversarilor arme pentru campania lor. Căci a începe şedinţele atât de târziu şi, deci, a nu putea lucra; a avea în incintă atât de puţini deputaţi şi, deci a dovedi o totală nepăsare pentru lucrările adunării, înseamnă nici mai mult, nici mai puţin decât a alimenta cu argumente campania anti-parramentară. Este cel puţin straniu ca un partid tânăr, care zece ani s’a luptat pentru alegeri libere şi parlamentarism real să utilizeze într’un chip atât de superficial mandatele electorale, pe care — în sfârşit — le-a putut obţine. Conducerea partidului naţionalţărănesc este datoare să ia cuvenitele măsuri de Îndreptare. „Parlamentarii care stau acasă”— iată o invenţie pur românească. In nici o ţară din lume, în care există regim parlamentar, nu se vor putea găsi asemenea tipuri. De aceia, conducerea partidului trebue să atragă atenţia deputaţilor că acela care a cerut un mandat, este dator să-l exercite. Altfel, partidul naţional-ţărănesc se înscrie printre partidele care duc la ruina parlamentarismului, ales d. M. Rădulescu sau d. C. Algiu. La Albastru, primar va fi ales d. Chiriţă Vasilescu. Masori la vederea congresului Steia! O delegaţie formată din foşti miniştri liberali d-nii C. Dimitriu, Traian Moşoiu şi Richard Franasovici sa prezentat ieri în audienţă la d. Vaida Voevod, plângându-se că, după informaţiile ce le au, unii prefecţi de judeţe vor să împiedice participarea delegaţilor liberali la, marele congres organizat în Capitală. D. ministru de interne a răspuns că va lua măsurile cuvenite şi va sancţiona pe prefecţii care nu vor lăsa, deplină libertate congresiştilor. Podgorenii la d. Madgearu Luni seara podgorenii s’au Pr£ezentat la ora 7 şi in frunte cu d. C Garoflid la ministerul de finanţe, in delegaţia desemnată de congres, pentru a preda moţiunea votată de congres. După deliberări de peste o ora şi jumătate, d. ministru Madgearu a admis, în cea mai mare prarte, propunerile făcute de a. ‘onsl. Garoflid. La insistenţele acelma, d. Madgearu a admis şi creanţa unuifond in jurul sumei, de 0 sută milioane lei pentru p.cv.-ratarea exportului şi ajutorarea perfecţionărei produselor viticole şi pomicole, fond ce va fi administrat prin directivele şi sub supravegherea Uniunei generale a sindicatelor viticole, ministru Madgearu a promis că chiar astăzi va trimite proectul de lege la Uniunea generală a sindicatelor viticole şi că va admite propunerile făcute de d. Garoflid. VIAȚA POLITICĂ Redeschiderea parlamentului Organizarea congresului liberal Pe marginea unui incident posibil Faptele sunt cunoscute. Un funcţionar superior din miniszterul de finanţe — d. Radu Romanescu — încercând să intre în localul ministerului, pe când acest local era Înconjurat de jandarmi, a fost arestat şi bătut de d. maior Mateescu., Scuza d-lui maior Mateescu—cum că d. Romanescu l-ar fi ultragiat— este cu desăvârşire insuficientă: când cineva este ultragiat în exerciţiul funcţiunii nu pălmueşte, ci dresează actele cuvenite. De altfel, d. Romanescu contestă afirmaţia d-lui maior Matteescu. Citind relatarea acestui caz, in spiritul oricărui cititor răsare aceiaşi, întrebare: dacă un funcţionar superior din minister ca d. Romanescu, nu este scutit de asemenea procedee, din partea reprezentanţilor autorităţii, ce va fi păţind simplulcetăţean — ţăran, mahalagiu, etc., — oare nu are norocul de-a fi şeful serviciului economic extern din ministerul de finanţe? Iată singura latură a chestiunei, care ne interesează. Căci — hotărît — sunt procedee, care trebuesc sancţionate fără cruţare. Autorităţile in drept sunt datoare să,cerceteze cu extremă urgenţă cazul şi să aplice toate sancţiunile legale, ca să le treacă pofta viitorilor amatori de asemenea sporturi pe spinarea bietului cetăţean. Consiliile comunale din Verde şi Albastru Se ştie că, comitetul central de revizuire a respins contestaţia făcută de candidaţii liberali pentru alegerile consiliilor sectoarelor de Verde şi Albastru. Faţă de această deciziune şi faţă de prevederile legii de organizare a municipiului Capitalei — indiferent dacă se va face recurs sau nu contra sentinței Comitetului central de revizuire — consilile comunale ale acestor două sectoare urmează a se constitui. De aceea, peste câteva zile va avea loc constituirea consiliilor comunale ale sectoarelor de Verde și Albastru. După informaţiunile ce avem primar al sectorului de Verde va fi Sosirea n-y genera! Averescu curent cu eveniment ţară pentru a put claraţie în acest pre gravele ir care l’au imr S’a mai guvern uli tatea pr prin punctulA Eri a sosit în ţară, de frontieră Jimbolia, d. gener Averescu. D-sa a fost întâmpinat fruntaşii partidului poporului Timişoara şi judeţ. Deasem aflau pe peronul gării şefii tăţilor din Jimbolia. D. general Averescu , între urile ziariştilor a răspuns : n«a fost în cele politice din ,ea face vre-o desens. Ştie însă desucidente cu invalizii, resionat adânc,orbit, despre retragerea Maniu, despre populariitidului poporului etc. UN INCIDENT , ,« ’drumul parcurs dela Jimbolia , Timişoara a avut loc în vagonul restaurant al trenului un scandal iscat de către membrii partidului poporului regăţeni şi bănăţeni. S'au schimbat de o parte şi de alta o serie de invective pe chestiunea viitoarelor locuri de deputat căt şi pe chestiunea aportului politic adus de fiecare organizaţie. Scandalul a fost curmat în urma intervenţiei d-lui dr. Imbroane, preşedintele organizaţiei din Timiş Toronto. âX Vie din a ni se autori- Pag. v 3-a Campania electorală la Cernăuţi Numeroasele întruniri de Luni In cumul zilei de Luni a continuat la Cernaăuţi propaganda electorală pentrucandidatura d-lui Em. Socor. D-sa a, vorbit la marea întrunire generală de la Casa evreiască, la întrunirea, ceferiştilor şi la câteva întruniridin suburbiile oraşului. De asemeni d-sa îşi continuă propaganda în judeţ, unde este pretutindeni primit cu cea mai caldă simpatie de populaţie* CANDIDATUL GUVERNULUI ESTE RĂU PRIMIT Candidatul guvernului n’a ţinut deocamdată nici o întrunire în oraş. La sate, încercând să ţină câteva întruniri fruntaşii organizaţiei naţional-ţărăniste au fost apostrofaţi de populaţie. In comuna Cozmin, unde se încercase tulburarea adunării d-lui Socor, sătenii au luat cuvântul la Întrunirea d-lui Bacinschi şi au combătut pe vorbitor. S’a iscat mare tumult şi adunarea n’a mai putut avea loc. Faţă de această situaţie prefectul de judeţ continstă cu ingerinţele terorizând autorităţile de la sate. O NOUĂ TELEGRAMĂ DE PROTEST D. Em. Socor a adresat o nouă telegramă de protestare ministerului de interne cu următorul cuprins: „Prefectul Neamţu continuă ingerinţele. Pentru Marţi a convocat primarii din judeţ la Zastavna, pentru a ordona propagandă pentru candidatul naţional-ţărănist. Se ameninţă cu disolvarea consiliilor comunale, dacă Bacinschi nu reuşeşte. Voi fi mâine la Zastavna şi nu răspund de ce se va întâmpla”. (ss) SOCOR Solemnitatea împărţirii premiilor Soc. Ţesătoarea” Societatea „Ţesătoarea“ organizând zilele acestea un concurs de scoarţe originale, cu importante premii în bani, juriul examinator s-a întrunit ori dimineaţa la Casa femeii din splaiul Imprimeriei unde a avut loc împărţirea recompenselor acordate persoanelor expozante. Juriul care a decernat premiile a fost compus din d-nele Alex. Cantacuzino prezidenta soc. Ţesătoarea, Elena general Perticari, Sarmiza Alimănişteanu, Pia Alimănişteanu, V. Berceanu, V. Voiculescu, Cecilia Cuţescu-Storck şi din d-nii Tzigara Samurcaş, pictor Ştefan Popescu, Anibal Teodorescu, Stancu Brădişteanu şi Ioaniţiu. O lume aleasă a asistat la solemnitate admirând frumoasa expoziţie de covoare a atelierelor ce au concurat. Pe estradă, după ce a luat loc juriul, d-na Alex. Cantacuzino prezidenta soc. Ţesătoarea, a spus câteva cuvinte în care a arătat importanţa industriei româneşti atât de admirată in streinătate. D-l Ştefan Popescu atrage atenţia maestrelor de ateliere să copieze culorile care au fost la origină ale scoarţelor iar nu de cele şterse şi patinate de vreme. D-nul Tzigara-Samurcaş spune că cea mai vie propagandă pentru ţara noastră o constitue frumuseţea scoarţelor româneşti remarcate la expoziţiile din Paris şi Barcelona. D-nii Stancu Brădişteanu director în Ministerul Cultelor şi Ioaniţiu director în Ministerul de Industrie făcând critica operelor expuse, relevă în deosebi marele merit al şcoalei Ţesătoarea care a ştiut să formeze gustul pentru ţesăturile naţionale. D-nul Ioaniţiu, aduce laude directoarei şcoalei, d-na Adela Chiru Nanov care în fruntea acestei şcoale dovedeşte o pricepere şi un gust neîntrecut. Cele trei covoare expuse de şcoala Ţesătoarea care deşi nu participă la concurs au fost clasate, „hors concours“. După aceia a urmat împărţirea premiilor după cum urmează: Premiul I de 10.000 lei divizat in 2. Şcoala Regina Maria, din câmpul istoric Mărăşti şi Liga Naţională a femeilor din Gorj. Premiul II 5000 lei, divizat în 2. Şcoala de industrie Casnică din Ploeşti şi Atelierul d-nei Iulia Vicenz-Craiova. Premiul III. Şcoala de Meserii a Soc. Ortodoxe din Chişinău. Doamna Maria Nisipeanu-Bucureşti. D-na Melisopol-Rotică Constanţa/ Menţiuni: Atelierul Acoperământul Maicii Domnului din M-ttrea Bistriţa-Vâlcea. D-na Ghiaţă, Şcoala complimentară de fete din Spasova, jud Caliacra. Atelierul de ucenice „Principesa Maria“, al Ministerului Muncii şi Ocrotirii Sociale-Loco. D-na Maria Ciucianu-Loco. D-na Maria Vieru- Ploeşti. D-rele Cristescu din Ploeşti, Şcoala de Ind. Casnică a soc. ortodoxe din Ismail. jnj ._ PUS. Amorul romantic O boală modernă! Două luni in republica roşie—o extraordinară descripţie a moravurilor din Rusia sovietică. Puteţi citi în excelenta revistă-magazin LEALITATEA MaastorfiM Ipo clişee in S culori Preţul 10 lei