Dimineaţa, august 1930 (Anul 26, nr. 8480-8510)

1930-08-13 / nr. 8492

1 Mării 12 August 1930 3l 3 as 5BIMÂNERTA KRBERLULUiii Condamnarea unui paricid la Oradea Banda „Mâna neagră“.­De ce a­m un fiu pe tatăl său ORADEA. — Tribunalul Bihor, sec­ţia de vacanţă, în complectul d-lor Popescu-Oancea a desbătut ori inte­resantul proces al unui paricid. Tâ­nărul flăcău Alexandru Sziki din co­muna Hodiş (Bihor) şi-a ucis tatăl în împrejurări mai mult romantice de­cât tragice şi pentru asta a trebuit să dea socoteală în faţa judecăţii. Andrei Sziki, în ajunul războiului mondial, a plecat în America, lăsân­­du-şi soţia cu cinci copii mărunţi a­­casă, în voia soartei. Copii au crescut cu greu, dar s-au făcut băeţi de trea­bă şi muncitori, aşa că duceau o via­ţă liniştită. După 13 ani, liniştea le-a fost tulburată de reîntoarcerea tată­lui lor din America. BANDA „MÂNA NEAGRĂ“ Bătrânul Andrei Sziki se purta foarte brutal cu copii şi cu mama lor. Cu banii ce-i adusese din America, a­­ranj­a orgii în cârciumi, cu femei des­trăbălate. Banii s’au cheltuit repede şi Sziki Andrei, pentru a face rost de alte sume s'a dedat la acte banditeşti. A început să trimeată scrisori iscăli­te „Mâna Neagră“, bogătaşilor din împrejurimi, ameninţându-i să depue sume mari de bani la anumite locuri căci altfel vor fi uciși împreună cu familiile lor. Jandarmeria a avut mult de lucru până să descopere cine este autorul misterioaselor scrisori. Sziki a fost arestat, dar a fost pus în libertate, neexistând dovezi suficien­te contra lui. Era tocmai în ajunul desbaterii procesului, când s’a petrecut drama familiară. Andrei Sziki pleca­se cu fiul său Alexandru la vie şi fiind beat începuse să-şi maltrateze din nou băiatul, lovindu-l cu lopata în cap, şi voind să-l ucidă cu un cuţit. Pentru a se apăra, flăcăul l’a lovit cu sapa în cap de două ori, omorân­­du-1 pe Toc. Apoi a închis cadavrul în pivniţă­ şi s-a prezentat jandarmeriei din Tămăşeu. PROCESUL In faţa tribunalului, paricidul de­clară că a fost în legitimă apărare şi cere să fie achitat. Mama şi fraţii paricidului, împre­ună cu alţi martori ascultaţi de tri­bunal au depus că Andrei Sziki era un om crud, beţiv şi bătăuş. Au des­cris cum se bătea în sat cu oamenii şi că a spart geamurile primăriei. D. notar Dumitru Blaga, depune că şi d-sa fusese ameninţat cu moartea de către Andrei Sziki. D. procuror Stoilov, rostind rechi­zitoriul, a cerut condamnarea aspră a paricidului, deoarece chiar dacă tatăl său a fost un bandit, el nu avea drept să-l ucidă. D. dr. Aurel Popescu, apărător, in pledoaria sa, cere achitarea acuza­tului, deoarece a fost în legitimă a­­părare. Tribunalul pronunţând sentinţa, condamnă pe acuzat la 3 ani reclu­ziune, considerându-i patru luni îm­plinite în arestul preventiv. D. procuror Stoilov, a declarat apel pentru majorarea pedepsei, iar apă­rarea pentru achitare sau în cel mai rău caz, pentru reducerea ei. T. ALBANI DRAMA SENTINTA Un proces interesant la Topliţa TG.-MUREŞ.­­ Ziarele au relatat la vreme scandalul petrecut la o serbare şcolară din Topliţa între prim-judecătorul local, d. Atanase Gulie, şi prim-notarul comunal, d. Botianu. Acesta din urmă surprinzând pe cel dintâi spunând o necuviinţă la a­­dresa sa, i-a cârpit judecătorului câteva perechi de palme în plin pu­blic, fapt pentru care a fost dat în judecătâ. Procesul s-a judecat ori, şi d. Bo­­ţianu a fost condamnat la 10 zile în­chisoare şi 10.000 lei amendă. Ambii au făcut apel la tribunalul din Tg.-Mureş. O nouă bandă de fals­ificatori de bancnote BRAŞOV, 11.­­ D. procuror Mar­­iarie a fost sesizat de către poliţia naşului Ciuc, că In acest judeţ cir­­culă bancnote false. La început s’a crezut că bancno­­tele provin din fabrica dela Covasna, iar în urma primelor investigaţiuni i’a ajuns la convingerea că este vor­­ba de o nouă fabrică mai bine orga­nizată. Din examinarea uneia dintre banc­note, s-a constatat că execuţia banc­notelor false este ireproşabilă. D. procuror Mardarie a mai sta­bilt că în judeţul Giuc circulă nu­meroase bancnote false. Directorul internatului romano-ca­­tolic de băeţi din Ciuc, d. dr. Sipok­i Lajos, s’a prezentat la casieria afi­­nului poştal cu trei asemenea banc­note. Toate trei erau false. D-sa de­­clară că le-a primit dela părinţii e­­i orelor. Cercetările continuă, şi nu e exclus să avem de înregistrat încă în cursul zilei de azi arestări senzaționale. O impresionantă sinuci­dere la Braşov BRAŞOV, 11.­­ Aseară a fost gă­sită în nesimţire în dosul Camerii de comerţ, pe o alee din Livada Poş­tei, d-ra Mecaterina Perkeşi în vârstă de 16 ani, domiciliată în strada Sân­­petrului. Fata băuse o mare cantitate de tinctură de iod. Un trecător a transportat-o în grabă cu automobilul la spitalul Mârzescu". Cu toate îngrijirile date, starea ei e gravă. S’a stabilit că fata s’a sinucis din pricină că întârziind la masă a fost pălmuită de tatăl ei. Comisia interimară părăseşte in sfârşit, contirmerea municipiului Cluj D. Mihali fiind preşedinte al comisii interioare a iscălit in scripte ca primar CLUJ.­­ După tergiversări cari au durat luni de-a rândul fosta co­misie interimară a înţeles în sfârşit că nu mai are ce căuta la conduce­rea municipiului nostru şi cu data de 9 crt. a început formalităţile pen­tru predarea gestiunei. Bazându-se însă pe faptul că si­tuaţia celor patru ajutori de primar din delegaţia permanentă a noului consiliu comunal ales nu este încă clarificată de către comitetul cen­tral .de revizuire membrii fostei co­misii interimare Inspiraţi şi de a­­ceastă dată tot de către cunoscutul domn, Tufly, studiază în prezent po­sibilitatea de a forma o nouă comi­sie interimară provizorie pentru a ■­ tergiversa astfel şi pe mai departe predarea gestiunei municipiului no­ului consiliu ales şi constituit şi al cărui preşedinte d. dr. Mihali a fost încă de multă vreme confirmat de către ministerul de interne. Dar pentru a evidenţia şi mai clar modul cum a fost condus munici­piul nostru în ultimul timp, credem necesar să amintim că d. dr. Mihali preşedinte al fostei comisii­­ interi­mare şi apoi primar confirmat, de cândva primit avertisment din par­tea comitetului central de revizuire că rămânierea şi pe mai departe a comisiei interimare în fruntea Clu­jului este o flagrantă ilegalitate, d-sa nu s’a­ grăbit câtuşi cee puţin să convoace cfin­ nou consiliul ales ci sa mulţumit numai să­ conducă şi fie­ mai departe Clujul cu fosta co­misie interimară iscălind însă scrip­tele nu ca preşedinte al comisiei ci ca primar al municipiul Că astăzi comisia interimară este pe cale de a se dizolva aceasta nu se datoreşte câtuşi de puţin d-lor Mihail sau Tufly, ci numai a ministe­rului de interne care a trimis pri­marului clujan un ordin destul de drastic în acest sens.N. IONESCU incendii provocate de trăsnete BRAŞOV, 11. — O furtună năpras­nică s’a abătut astă noapte asupra judeţului nostru. Furtuna era înso­ţită de manifestaţiuni electrice cari au provocat şi câteva nenorociri şi incendii. Astfel cablul electric de pe şo­seaua Bod-Sânpetru s’a rupt şi că­zând peste muncitorii Bernard Ro­mulus şi Heinrich Koch dela fabrica de avioane, a omorât pe primul şi a rănit pe cel de al doilea. Trăsnetul a incendiat gospodăria locuitorului Albert Heinrich. Focul s’a întins cu repeziciune la locuinţa lui Gaspar Ioan, distrugând şi gos­podăria acestuia. Insfărşit un al doilea incendiu provocat de trăsnet s’a produs la lo­cuinţa lui Cops Gheorghe din Vul­can. Focul, a mistuit o şură, o mare cantitate de furaje şi cereale şi casa locuitorului. ' «i te tm n? m mm tei. ,,DIMINEAȚA“ Un an dela măcelul din Lupeni!... ■—Cm ~e—— ~ Pelerinajul văduvelor şi orfanilor la cimitirul victimelor PETROŞANI. — S’a împlinit un an dela groaznicul măcel din Lu­peni... Populaţia Văii-Jiului în a­­ceastă zi de tristă memorie, g­ăeşte clipe de adâncă durere, iar munci­torimea îşi aduce aminte cu groază de ,,baia de sânge“ din dimineaţa zilei de 6 August. Pe feţele lor supte de mizerie şi suferinţe, apare jalea şi doliul, pentru acei cari au căzut victime unei acţiuni criminale, pu­să la cele de unii oameni ai guver­nului­­de azi. Dini gură în gură se transmit cu­vintele: Azi e 6 August urmate de un prelung oftat. Muncitorimea din Valea­ Jiului în această zi de doliu se închină cu respect în faţa celor 23 de morminte care adăpostesc trupurile victime­lor nevinovate, cari au căzut pentru meschine interese politice străine cu totul de ale lor. Marşul acestor robi ai cărbunelui făcut la 6 Mai 1928 spre Alba Iulia a fost răsplătit din belşug de oame­nii guvernului de azi, prin actul cri­­milă din partea societăţilor miniere 6 August 1929, în prezenţa fostului prefect Rozvan. Nici că se putea o mai mare bat­jocură şi ironie faţă de această mun­citorime care setoasă de dreptate, libertate şi de o viaţă mai omeneas­că, după 10 ani de exploatare fără milă din partea societăţilor miniere liberale, a înţeles să sprijine CU ris­cul vieţii acţiunea partidului naţio­­nal-ţărănesc. ASPECTUL COMUNEI In zorii zilei, soarele, care pare şi el posomorât, în­vălite in mantie pur­purie comuna şi cimitirul din coas­ta dealului... Cele 23 de cruci spălă­cite de ploaia şi ninsoarea unui an, reamintesc grozava tragedie petrecu­tă în faţa uzinei electrice... Pe mor­minte se observă presărate flori proaspete, coroane agăţate de cu­rând pe cruci, iar clopotele biseri­cilor vestesc funest ziua de jale şi doliu. Cimitirul este încercuit de puter­nice patrule de jandarmi. Altele cu­­treerid străzile, iar prin pădurea din apropierea comunei sunt postate mi­traliere, trupe ce stau gata ,sa pri­mească comanda sau Semnalul de a­­larmă. Uzina electrică şi intrarea minelor sunt puternic păzite de jan­darmi. Populaţia locului priveşte toate a­­cestea cu groază ca şi când s’ar face pregătiri pentru repetarea înfio­ră­­toarei scene de omor. Toate acestea dau comunei un as­pect sinistru. Vizitatorul ocazional are impresia că se găseşte pe câm­pul de luptă, sau într’o localitate o­­cupată după o luptă crâncenă. PELERINAJUL LA CIMITIR... La poarta cimitirului­ stă un jan­darm de sentinelă şi un agent de poliţie. Accesul în grupuri nu este admis, începând de pe la orele 10 dim. încep să se îndrepte spre cimitir câte-o văduvă, mamă sau tată, îm­brăcaţi în haine negre, urmaţi de orfani cu flori şi lumânări în mâi­nile lor micuţe şi plăpânde. Ochii le sunt scăldaţi în lacrimi şi îngână în şoaptă cuvinte ce nu se pot înţe­lege. La intrarea in cimitir sentinela ii măsoară cu ochii şi îi lasă să intre. Alergând după mamele lor ce se bo­cesc disperate, paşii lor micuţi se îndreaptă spre mormintele ce acum un au au fost săpate, pe înserate. O toamnă şi-a scuturat frunze­le peste mormintele lor, iar primă­vara le-a presărat cu iarbă şi flori, şi criminalii, autorii morali şi de fapt ai acelui crâncen măcel nu au fot condamnaţi. Din contră, ei se plimbă liberi în chiar localitatea unde au săvârşit crima, sunt încurajaţi şi susţinuţi de persoane politice interesate pen­tru a pregăti un nou 6 August!... Se mulţumesc autorităţile superi­oare cu memoriile şi statisticele lu­nare ce li se trimit din Valea Jiu­lui asupra numărului şomerilor care creşte încontinuu, fără să ia măsuri practice şi urgente pentru ameliora­rea şi chiar remedierea acestui pe­ricol ?... In această situaţie nu se crede ne­cesar îndepărtarea din această re­giune a­ agenţilor provocatori. Guvernul să nu uite că istoria se repetă ! » ZIUA DE 6 AUGUST A TRECUT IN LINIŞTE... IntâiiT­­iior am aflat că s’a ex­pediat­i­nisterului muncii o tele­gramă cam în termenii următori: „Azi se împlineşte un an dela ne­norocirea dela Lupeni. Văduvele şi cunoscuţii au vizitat mormintele vic­timelor. Nici o manifestaţie nu s’a făcut şi în întreaga Valea Jiului spi­ritele sunt liniştite". __ De fapt, în această zi nu s’a în­tâmplat nici un eveniment deosebit şi nu a avut loc nici o demonstra­ţie pentru că nu a fost admisă. In fond conţinutul localnic ale telegra­mei ascunde o mulţime de adevăruri şi realităţi. A fost linişte, relativ. In regiunea aceasta bântuită de şomaj şi mize­rie nemulţumirile sunt mari şi li­niştea este permanent periclitată, a­­tâta timp cât guvernul nu va înţe­lege să ia măsurile dictate de îm­prejurări pentru a da posibilitatea de existenţă miilor de muncitori fă­ră de lucru. BRAN Agitaţia industriaşilor din plasa Tăş­­nad. — Locuitorii din plasa Tăşnad, care era odinioară atât de bogaţi, au ajuns în urma crizei economice gene­rale şi impozitelor insuportabile în ru­ină. O parte, cărora le-au mai rămas câte ceva, se gândesc la emigrare in străinătate, deoarece nu mai găsesc în părţile noastre nimic de lucru. Indus­triaşii, neputând câştiga nici cât să-şi plătească impozitele, au hotărit zilele trecute să demonstreze in corpore con­tra impozitelor globale exagerate. Mem­brii corporaţiei industriaşilor din Tăş­nad un număr aproape de 400 s-au pre­zentat la percepţie. Perceptorul a te­lefonat imediat d-lui Victor Armean administratorul financiar din Zalău, care a sosit numai­decât cu automo­bilul la faţa locului. D. Paul Barabas, preşedintele corporaţiei industriaşilor din Tăşnad a comunicat d-lui admi­nistrator financiar doleanţele Industri­aşilor referitoare la impozitele globale exagerate şi modul de încasare. Adm. financiar a promis că atât cât cade in atribuţia sa va încerca să satisfacă doleanţele industriaşilor, făcând în a­­cest sens un raport amănunţit şi direc­toratului şi ministerului. Deocamdată industriaşii s’au liniştit dar cazul acesta este unul care carac­terizează bine starea de lucruri ce dom­neşte in Ardeal. Adunarea magistraţilor la c. f. r.­­ Angajaţii de la liniile ferate Arded- Sătmar şi Ghilvaci-Şomcuţa-Mare au ţinut ori la Ardele o adunare sub pre­­şidenţia d-lui Scher, în vederea con­stituiri unei asociaţii de ajutor reci­proc. D. Silaghi a arătat că lupta ce o duc corporaţiile cu capitalismul a dat pentru un moment rezultat, izbutind să împiedice intenţiile concedierilor proiectate. A arătat apoi nevoile şi a­­vantajul unei asocieri. Trecându-se la alegeri, a fost ales preşedinte d. Gh. Bocskai cu unanimitate de voturi. BAIA MARE Episcopia Maramureşului cu sediul la Baia Mare. — Prin bula papală Sol­­lemni Conventione din 5 Iunie 1930, pentru punere în aplicare a Concorda­tului, s’a fixat titlul şi sediul nouii e­­piscopii române unite din Nord: „E­­piscopia Maramureşului cu sediul la Baia­ Mare“, a cărei biserică cu hra­mul Adormirea Preacuratei, a fost ridi­cată la rangul de Catedrală. începând cu ziua Adormirii Preacu­ratei noul aranjament intră în vigoare iar cu administrarea nouii episcopii, până la numirea titularului este însăr­cinat dr. Iuliu Hossu, episcopul Clu­jului şi al Gherlei, cum este numit in noua burlă papală. Noua eparhie a Maramureşului va avea 201 parohii româneşti şi 38 paro­hii rutene. Anume: 1 parohie luată de la archiepiscopia de Alba-Iulia şi Făgă­raş; 168 parohii dela eparhia Gherlei; 31 dela eparhia Orăzii; 17 parohii dela eparhia ruteană de Stanislau din Po­lonia, 11 parohii dela episcopia ruteană din Munkács, Cehoslovacia şi 10 parohii rutene dela episcopia de Hajdudorogh. In total va avea deci 239 parohii. Pentru cele 38 parohii rutene se va numi tot­deauna un­­vicar general pentru ru­teni“. Prin noua împărţire administrativă, s’a certat după cât s’a putut să se ega­leze numărul credincioşilor păstoriţi în fiecare dieceză cam la 250.000, redu­­cându-se numărul parohiilor diecezii Ghertei şi arhidieccezeli de Alba Iulia şi­ Făgăraş prin alipirea la diecezile O­­răzii şi Lugojului şi înfiinţarea nouii episcopii de la Nord. D. dr. Iuliu Hossu, episcopul unit al Gherlei, de la care trec cele mai multe parohii eparhiei Maramureşului, a ţi­nut să împartă foştilor săi preoţi mai multe distincţii. Aşa au fost numiţi in judeţul Sătmar. Arhidiacon onorar şi asesor consistorial d. dr. Aurel Dragoş protopop în Satu-Mare, arhidiaconi au fost numiţi d-nii: Anca loan protopop în Baia-Sprie şi Alex. Breban protopop în Baia Mare. A fost numit asesor con­sistorial 1. Al. Maxim egumenul mănă­stirii Bicsadului. Au fost numiţi pro­topopi onorari d-nii preoţi: Eugen Dredan din Târşolţ, Sigismund Langyel, şi Olimpiu Boroş din Baia-Mare, Ga­j­vrii Berinde din Potău, Gr. Cuinteriu­ din Prislop, Ioan Hoţea din Turţ, Titi Popa­ din Bătarci, Vasile Pogăcieş din Tăuţii de jos, Virgil Şuranu din Şur­deşti, Vasile Herman din Satu-Mare,. . . Gh. Tohatan din liba, loan Costin din a produs o nouă nenorocire la lucra- Firiza, Gh. Anderco din Bicsad, Paul rile de la Teliu. In timp ce echipa de Fetti din Iadăra, Atanasiu Doroș din­ noapte lucra la întărirea terasamen- Tarna Mare. p. „ „ J tunii liniei ferate Braşov-Teliu, un diul la BalaSe, s’a creat un nou şi şi s’a surpat peste «mneritoriiRadu puternic focar­ de lumină în părţile noi Pantilimon, în varsta de 47 ani, din dice ale provinciei care erau prea depar­te de sediul anterior dela Gherla.­­ Au plecat bursierii coloniei de pictu­ră din Baia Mare.­­­ Elevii academiilor comuna Calcan, Satu Mare, Tartari Samoş, în vârstă de 19 ani, din corn. Şabon, judeţul Trei-Scaune şi Faze­o de arte frumoase din Bucureşti, , în vârstă de 40 de ani, Chişinău şi Cluj au părăsit colonia del­eminaţi­i, la Baia­ Mare în 31 Iulie, deoarece în­­ Muncitorul Elzaco Iosif din Zagoe anul acesta în urma marei crize fi-» a fost scos de sub dărâmături cu fi­­nanciare, nu li s’a acordat de către mi­l­ioarele fracturate, nister bursă decât pe o singura luna. Alfi doi muncitori s’au ales cu In tot timpul cât au stat la Baia Mare, răni aleşii celor patru şcoli de arte frumoa­se, pe lângă veselele escursii făcute în regiunile pitoreşti ale Băii Mari, au desvoltat o activitate intensă pe teren artistic. Cu ocazia petrecerii lor aicii am fost surprins de talentul ce trădea­ză multe începuturi de mari artişti. Au fost în colonie de la Bucureşti: d-şoarele Ecaterina Lipan, Maria Bogdanovici, Tilia Cazaban, Madia Ajder, Z. Dra­­ghici, Pancu, Petroglu, Victoria Cos­­mescu, d-nii: Mihalcea, Const. Lepă­dat, Gh. Naum, C. Popescu, Robu Şte­fan, David, Hie Popa, Olaru ş. a.; de la Chişinău, d-soarele Cobizoba, Mihailo­va, Maximova, d-nii Ciaicovschi, Cu­­dinoff şi Ewers, de la Cluj d-nii Gâscă, Bandu, Stoicănescu ş. a. A­RAD Sinucioare. — Caporalul T. R. Bu­­rile-l lui Teodor, din reg. 1 roşiori, s’a sinucis trăgându-şi un glonte de ar­mă în gură. Cauzele sinuciderii par a fi unele neajunsuri pe care le în­tâmpina cu milităria. De altfel nu­mitul a lăsat câteva scrisori, atât familiei din T.­Severin, cât și unei fete din localitate, cu care întreţi­nea legături de dragoste. „ In chestia diplomelor false.­..Pro­cesul falsificărilor de diplome, des­pre care am vorbit la timp, se va ju­­deca în a doua jumătate a lunei Septembrie. Procesul promite să fie interesant, avându-se în vedere că, mai toţi membri comisiei pe care i-a indicat unul dintre deţinătorii unei diplome false, sunt în Arad, ocu­pând demnităţi destul de însemnate. Nerespectare repausului dumini­celor poliţieneşti, au fost găsite că nu respectau repausul duminical ur­mătoarele localuri1: bodega Szabó Kun, din bulevardul Regina Maria, cafenelele B­­lh­emmer şi Portba, din Bulevardul Regele Ferdinand, Ro­­senseld, din calea Radnei, precum şi alte localuri mai mici. Toate fir­mele contraveniente, au fost date în judecată. Tot pentru nerespectarea repausului duminical, a fost dată judecăţii şi firma Schenk şi Comp. Plângerea şomerilor.­­ Un număr de 130 şomeri — cetăţeni români — au făcut o plângere la municipiu, în care arătau că la fabrica de za­hăr se angajează muncitori, cari nu au cetăţenia românească. Plângerea a fost transpusă inspectorului mun­cii, pentru a ancheta şi a lua măsu­rile de criiiinț­ă* »«• --; -JatzäJä/ jit, ■ O altă nenorocire la Teliu TREI MUNCITORI OMORÎŢI BRAŞOV, 11. — Astă-noapte s’a­uzi dimineaţă d. procuror Marda­rie a plecat la faţa locului. D-sa va cerceta dacă nenorocirea se datoreşte ploilor abondente din ultimele 24 de ore sau unei neglijenţe. Trei contestaţii împotriva con­siliului comunal din Tg.-Mureş TG.-MUREŞ. — La 26 şi 29 Aug. vor veni spre judecare înaintea co­­mitetuui de revizuire din Cluj, cele trei contestaţii introduse de grupă­rile Bernadistă şi comunistă, îm­po­triva felului cum s’a făcut consti­tuirea consiliului comunal din Tg.­­Mureş. Grupul Bernady a făcut contesta­ţie împotriva validării consilieru­lui de drept Rochi, numit după cri­terii şi influenţe politice, şi fără res­pectarea dispoziţiunilor legii admi­nistrative. Tot Bernady a făcut con­testaţie contra felului cum s’a făcut alegerea sub-primărului. Grupul comunist, în frunte cu d. Simo Geza, au introdus contestaţie împotriva ■ interpretării legii cu pri­vire la delegaţiile permanente, ce­rând ca in locul d-lui dr. Ferenczy Zigismund să fie numit Simo Geza, întrucât legea prevede că în aceste delegaţii trebue să fie reprezentată şi minoritatea. Rezultatul hotărîrii comitetului de revizuire se aş­teapă ca un deosebit IJJ.tftCSfc tu*. „ia/- »••"‘••«ck Pag. 7-a Primăria Oradia contractează un împrumut d­e 450 milioane Hotărârile consiliului comunal ORADIA. 10. — Consiliul comunal al Oradiei a adus în şedinţa de ori importante hotărîri privitoare la re­facerea oraşului şi la lucrările edi­litare ele mult proiectate. Intre alte­le, a decis contractarea unui împru­mut străin de 450 milioane lei în ve­derea executării planurilor făcute. Şedinţa o deschide d. dr. Aurel La­­zăr, primar, care atrage atenţia d-lor consilieri să trateze chestiunile cu mai puţină patu­m­ă politică şi mai mult calm. Noi nu suntem aci un corp politic ci unul administrativ gospodăresc — spune d-sa — prin urmare desbrăcându-ne de orice patimă politică să muncim pentru binele obştesc având în­totdeauna în vedere principiul respectului au­torităţii. D. secretar general dr. Voştinar fă­când apelul nominal constată că sunt prezenţi 32 consilieri, absenţi 10. ALEGEREA COMISIUNILOR Intrându-se în ordinea de zi se procedează la alegerea comisiunilor, cu vot secret, în comisia de votare fiind delegaţi d-nii Andrei Crăciun şi dr. Martin Fehér. Au fost aleşi în comisiunea admi­nistrativă şi juridică d-nii dr. Gelu Egry, dr. Sever Erdélyi, dr. Ştefan Soos, dr. Romul Pop, dr. Eugen Kot­­zo, dr. Nicolae Czegledy, dr. Emil Böszörményi, dr. Teodor Popa, Iosif Pogan, dr. Martin Echer şi Samoil Nussbaum. In comisiunea financiară şi economică: dr. Romul Pop, dr. Ro­mul Costa, Armin Flegmann, dr. Ioan Fried, Martin Siminescu, Iuliu Dara­bant, dr. Teodor Popa, dr. Em­il Bö­szörményi, Alexandru Paximade, dr. Eugen Kotzo, dr. Sever Erdélyi, dr. Gelu Egry, pr. Gheorghe Maior, Sa­­muil Nussbaum, dr. Nicolae Czegledy, dr. Martin Feher, Nicolae Gyarmati si Carol Szabó. In comisiunea edilitară: prof. Iosif Pogan, inc. Andrei Alm­oder, Ioan Fel­­e, Carol Szabó, Martin Simines­cu Iosif Bulbuca, dr. Ignatz Marco­­vici şi lorii m­orsi. In comisiunea so­cială, culturală şi de învăţământ : prof. Andrei Crăciun, Anton Mayer, Gheorghe Maior, Zaharia Moga, Ioan Pop, Samuil Nussbaum, dr. Romul Costa, Iosif Hubscenberger, Paul Ra­do,­ Ambrozie Katona, Adalbert Schri­ffert, dr. Lazăr Iacob, Armin Fleg­mann, Iuliu Darabant, dr. Martin Fe­her şi Francisc David Comisiunile acestea vor fi prezidate de d-nii pri­mar şi ajutor de primar cari sunt membri de drept ai comisiunilor. In comisiunea de numiri şi avan­sări a fost ales ca delegat dr. Şte­fan Soos cu 17 voturi contra d-lui d-lui dr. Sever Erdeli care a întrunit 13 voturi. DOTAŢIUNEA DELEGAŢIEI CON­SILIULUI Se naşte apoi o vie discuţie la do­­taţiunea delegaţiei consiliului. D. referent Aladar Benedec pro­pune un jeton de prezenţă de 500 lei pe zi şi de şedinţă. D. dr. Feher în numele consilierilor maghiari de­clară că e mulţumit cu suma de 500 iei de şedinţa însă cere sa nu se spo­rească prea mult şedinţele. D. Iosif Borsi în numele consilierilor mun­citori cere să se facă economii şi să se stabilească numai 250 lei de şe­dinţă. Pusă la vot este votată propu­nerea originală de 500 lei. D. dr. Voştinar prezintă cererea de pensionare a d-lui dr. Nicolae Tatu, şeful serviciului economic, care a­­vând sănătatea zdruncinată a cerut pensionarea. D-nii dr. Gelu Egry fost primar arată că d. Nicolae Tatu a fost un funcţionar de o conştiincio­zitate exemplară şi respecta legile cu fanatism. Cererea pensionării fiind motivată propune să î se admită şi consiliul să-i exprime recunoştinţă pentru zeuul cu care a ştiut să-şi facă datoria. D. L. Sandor spune că d. dr. Tatu spune că d. dr. Tatu ar fi victima unor intrigi răuvoitoare. D. primar 11 cheamă la ordine. ÎMPRUMUTUL EDILITAR D. Aladar Benedek şeful serviciului financiar, cere consiliului să împuter­nicească delegaţia permanentă să contracteze un împrumut de 450 mi­lioane Iei. Descrie situaţia de deca­denţă în care se află oraşul Oradia şi nevoia întreprinderii unor lucrări edilitare, pentru refacere. Uzina electrică, uzina de apă, aba­torul, hala de mărfuri care nu mai corespund necesităţii populaţiei tre­­buesc refăcute. Un împrumut străin s’ar putea contracta în acest scop in condiţiuni favorabile. Numai să nu se facă prea mari cheltueli cu ind­ieerea împrumutu­lui — observă d. Böszörményi. D. dr. Czegledy spune că ideea con­trădării unui împrumut şi începe­rea serioasă a lucrărilor edilitare e salutară numai să nu se amâe până la infinit, când nici împrumut nu vom mai putea găsi. Consilierii com­unişti privesc cu pesimism şi neîncredere proiectul împrumutului străin. Cine dă azi împrumut unui oraş condamnat pieirei de către guverne ? CAZĂRMILE DIN ORADEA le asupra propune­rii d-lui primar de a­ cere ministe­rului de război să cumpere cazărmi­le din Oradea cari sunt proprietatea primăriei și din care s’ar putea rea­liza o sumă considerabilă cu care i s’ar începe lucrările edilitare. A­­ceasta, în caz că împrumutul străin nu ar reuşi. Unii sunt de părere în­să că de la stat mai greu vezi bani decât de la capitalul străin. Socialiş­tii cer să se pue taxe pe averi şi se mai poate aduna suma de care ora­şul are nevoie. Comuniştii observă că ori din îm­prumut, ori din vânzarea imobilelor sau din taxe se adună bani, să nu se fure ci să se utilizeze pentru scopul destinat. Până acum, averea primă­riei a fost dijmuită de toţi ca şi cum ar fi fost averea nimănui. Oratorul este chemat la ordine de preşedinte. D. Martin Feher observă că de fapt ar face o rea impresie dacă din bac­şişul împrumutului am realiza chel­tueli de vilegiatură. D. Böszörményi spune că ministe­­ru armatei din bugetul de 11 miliar­de ar putea să cumpere cazărmile de la primărie. D. dr. Aurel Lazăr observă că dacă nu se discută serios hotărîrile aduse aci, nu vor fi luate în considerare de cei în drept. Cere să se renunţe la lupt® de clasă în cadrele consiliu­lui, deoarece aci nu reprezentăm a­­numite clase sociale, ci întreaga populaţie a acestui oraş. ★ Se desbate apoi chestiunea comer­cializării uzinelor comunale. Consi­lierii cer să li se prezinte în scris proiectul comercializării şi să fie desbătut a­poi la şedinţa viitoare. Se decide fixarea unor cotizaţiuni de 35 la sută şi 50 la sută pentru canalizarea unor străzi, cari pericli­tează sănătatea publică, apa mur­dară neputându-se scurge. Se mai decide cumpărarea unei turbo-pom­ Pe pentru stabilimentul de apă, şi cedarea unui teren pentru construi­rea pavilionului de expoziţie de că­tre Camera de comerţ, T. ALBANI fc., a-«. taiv.Tsra.'fifcjiMfc­ După 10 zile de menţinere in arestul poliţiei 22 de muncitori au fost inaintaţi parchetului ORADIA. 11.­­ Poliţia din locali­tate a înaintat ori parchetului pe cei 22 muncitori arestaţi în ziua de 31 Iulie, acuzaţi că au redactat şi răs­pândit manifeste comuniste. In acest interval poliţia a confiscat maşinile de scris şi şapirografiat ale comu­niştilor. * In arestul poliţiei, muncitorii, grav bătuţi, au declarat greva foamei. Eri, când au fost înaintaţi parchetului, au fost transportaţi cu un camion, deoarece nu erau în stare să mear­gă pe picioare. Deţinuţii sunt următorii: Ernst Matei ziarist, Ludovic Steinhardt, Alexandru Benedek, Eugen Kessler, Andrei Iacobovici, Adalbert Borso­­vetzky, Iuliu Gazdag, , Alexandru Toth, Elisabeta Negruţ, Maria Han­gra, Emil Balazs, Iosif Lévai, Paul Vogel, Iosif Reif, Ludovic Nagy, Mar­gareta Nagy, George Ghitea, AL Varró, loan Erdélyi, Al. Varga, Al. Gregovici.­­ • * D. prim-procuror Seciureanu îi va interoga, azi,Luni.și-i va înainta ca­binetului de instrucție. — — I PETROŞANI Consiliul oraşului ia măsuri pen­tru ieftinirea traiului.­­ Zilele tre­cute delegaţia permanentă a consi­liului oraşului a ţinut şedinţă, în care s’a ocupat de revizuirea şi fixa­­rea preţurilor la articolele de prima necesitate. In scopul acesta au fost invitaţi toţi măcelarii, cărora li s’a cerut relaţii­­ asupra preţurilor cu care vând cărnurile. După ce delega­ţia permanentă a ascultat părerea măcelarilor şi expunerile delegatului primăriei asupra preţurilor cu care se vând vitele, porcii, etc. a fixat ur­mătoarele preţuri:. Carnea de vită se va vinde cu 32 kg.-ul, de porc cu 48 lei în loc de 56, de viţel cu 44 lei în loc de 48, de oae cu 28 lei în loc de 32, untura dela 80 lei s’a redus la 65 lei kg.-ul. La h­otel s’au fixat următoarele taxe pentru camere: cl. I. lei 90, faţă de 120 cât era pană aci, cl. II. 80 lei şi cl. III, 10 lei. La acestea taxe se va mai adăuga iluminatul 10 lei pen­tru cl. I. şi II., şi 5 lei pentru cl. IlI-a. Măcelarii au reacţionat imediat nemai­punând în vânzare articolele a căror preţuri a fost redus. Dacă aceasta va continua primăria va deschide singură măcelării pentru a combate specula. Citiţi „RADIO“

Next