Dimineaţa, august 1930 (Anul 26, nr. 8480-8510)
1930-08-13 / nr. 8492
1 Mării 12 August 1930 3l 3 as 5BIMÂNERTA KRBERLULUiii Condamnarea unui paricid la Oradea Banda „Mâna neagră“.De ce am un fiu pe tatăl său ORADEA. — Tribunalul Bihor, secţia de vacanţă, în complectul d-lor Popescu-Oancea a desbătut ori interesantul proces al unui paricid. Tânărul flăcău Alexandru Sziki din comuna Hodiş (Bihor) şi-a ucis tatăl în împrejurări mai mult romantice decât tragice şi pentru asta a trebuit să dea socoteală în faţa judecăţii. Andrei Sziki, în ajunul războiului mondial, a plecat în America, lăsându-şi soţia cu cinci copii mărunţi acasă, în voia soartei. Copii au crescut cu greu, dar s-au făcut băeţi de treabă şi muncitori, aşa că duceau o viaţă liniştită. După 13 ani, liniştea le-a fost tulburată de reîntoarcerea tatălui lor din America. BANDA „MÂNA NEAGRĂ“ Bătrânul Andrei Sziki se purta foarte brutal cu copii şi cu mama lor. Cu banii ce-i adusese din America, aranja orgii în cârciumi, cu femei destrăbălate. Banii s’au cheltuit repede şi Sziki Andrei, pentru a face rost de alte sume s'a dedat la acte banditeşti. A început să trimeată scrisori iscălite „Mâna Neagră“, bogătaşilor din împrejurimi, ameninţându-i să depue sume mari de bani la anumite locuri căci altfel vor fi uciși împreună cu familiile lor. Jandarmeria a avut mult de lucru până să descopere cine este autorul misterioaselor scrisori. Sziki a fost arestat, dar a fost pus în libertate, neexistând dovezi suficiente contra lui. Era tocmai în ajunul desbaterii procesului, când s’a petrecut drama familiară. Andrei Sziki plecase cu fiul său Alexandru la vie şi fiind beat începuse să-şi maltrateze din nou băiatul, lovindu-l cu lopata în cap, şi voind să-l ucidă cu un cuţit. Pentru a se apăra, flăcăul l’a lovit cu sapa în cap de două ori, omorându-1 pe Toc. Apoi a închis cadavrul în pivniţă şi s-a prezentat jandarmeriei din Tămăşeu. PROCESUL In faţa tribunalului, paricidul declară că a fost în legitimă apărare şi cere să fie achitat. Mama şi fraţii paricidului, împreună cu alţi martori ascultaţi de tribunal au depus că Andrei Sziki era un om crud, beţiv şi bătăuş. Au descris cum se bătea în sat cu oamenii şi că a spart geamurile primăriei. D. notar Dumitru Blaga, depune că şi d-sa fusese ameninţat cu moartea de către Andrei Sziki. D. procuror Stoilov, rostind rechizitoriul, a cerut condamnarea aspră a paricidului, deoarece chiar dacă tatăl său a fost un bandit, el nu avea drept să-l ucidă. D. dr. Aurel Popescu, apărător, in pledoaria sa, cere achitarea acuzatului, deoarece a fost în legitimă apărare. Tribunalul pronunţând sentinţa, condamnă pe acuzat la 3 ani recluziune, considerându-i patru luni împlinite în arestul preventiv. D. procuror Stoilov, a declarat apel pentru majorarea pedepsei, iar apărarea pentru achitare sau în cel mai rău caz, pentru reducerea ei. T. ALBANI DRAMA SENTINTA Un proces interesant la Topliţa TG.-MUREŞ. Ziarele au relatat la vreme scandalul petrecut la o serbare şcolară din Topliţa între prim-judecătorul local, d. Atanase Gulie, şi prim-notarul comunal, d. Botianu. Acesta din urmă surprinzând pe cel dintâi spunând o necuviinţă la adresa sa, i-a cârpit judecătorului câteva perechi de palme în plin public, fapt pentru care a fost dat în judecătâ. Procesul s-a judecat ori, şi d. Boţianu a fost condamnat la 10 zile închisoare şi 10.000 lei amendă. Ambii au făcut apel la tribunalul din Tg.-Mureş. O nouă bandă de falsificatori de bancnote BRAŞOV, 11. D. procuror Mariarie a fost sesizat de către poliţia naşului Ciuc, că In acest judeţ circulă bancnote false. La început s’a crezut că bancnotele provin din fabrica dela Covasna, iar în urma primelor investigaţiuni i’a ajuns la convingerea că este vorba de o nouă fabrică mai bine organizată. Din examinarea uneia dintre bancnote, s-a constatat că execuţia bancnotelor false este ireproşabilă. D. procuror Mardarie a mai stabilt că în judeţul Giuc circulă numeroase bancnote false. Directorul internatului romano-catolic de băeţi din Ciuc, d. dr. Sipoki Lajos, s’a prezentat la casieria afinului poştal cu trei asemenea bancnote. Toate trei erau false. D-sa declară că le-a primit dela părinţii ei orelor. Cercetările continuă, şi nu e exclus să avem de înregistrat încă în cursul zilei de azi arestări senzaționale. O impresionantă sinucidere la Braşov BRAŞOV, 11. Aseară a fost găsită în nesimţire în dosul Camerii de comerţ, pe o alee din Livada Poştei, d-ra Mecaterina Perkeşi în vârstă de 16 ani, domiciliată în strada Sânpetrului. Fata băuse o mare cantitate de tinctură de iod. Un trecător a transportat-o în grabă cu automobilul la spitalul Mârzescu". Cu toate îngrijirile date, starea ei e gravă. S’a stabilit că fata s’a sinucis din pricină că întârziind la masă a fost pălmuită de tatăl ei. Comisia interimară părăseşte in sfârşit, contirmerea municipiului Cluj D. Mihali fiind preşedinte al comisii interioare a iscălit in scripte ca primar CLUJ. După tergiversări cari au durat luni de-a rândul fosta comisie interimară a înţeles în sfârşit că nu mai are ce căuta la conducerea municipiului nostru şi cu data de 9 crt. a început formalităţile pentru predarea gestiunei. Bazându-se însă pe faptul că situaţia celor patru ajutori de primar din delegaţia permanentă a noului consiliu comunal ales nu este încă clarificată de către comitetul central .de revizuire membrii fostei comisii interimare Inspiraţi şi de această dată tot de către cunoscutul domn, Tufly, studiază în prezent posibilitatea de a forma o nouă comisie interimară provizorie pentru a ■ tergiversa astfel şi pe mai departe predarea gestiunei municipiului noului consiliu ales şi constituit şi al cărui preşedinte d. dr. Mihali a fost încă de multă vreme confirmat de către ministerul de interne. Dar pentru a evidenţia şi mai clar modul cum a fost condus municipiul nostru în ultimul timp, credem necesar să amintim că d. dr. Mihali preşedinte al fostei comisii interimare şi apoi primar confirmat, de cândva primit avertisment din partea comitetului central de revizuire că rămânierea şi pe mai departe a comisiei interimare în fruntea Clujului este o flagrantă ilegalitate, d-sa nu s’a grăbit câtuşi cee puţin să convoace cfin nou consiliul ales ci sa mulţumit numai să conducă şi fie mai departe Clujul cu fosta comisie interimară iscălind însă scriptele nu ca preşedinte al comisiei ci ca primar al municipiul Că astăzi comisia interimară este pe cale de a se dizolva aceasta nu se datoreşte câtuşi de puţin d-lor Mihail sau Tufly, ci numai a ministerului de interne care a trimis primarului clujan un ordin destul de drastic în acest sens.N. IONESCU incendii provocate de trăsnete BRAŞOV, 11. — O furtună năprasnică s’a abătut astă noapte asupra judeţului nostru. Furtuna era însoţită de manifestaţiuni electrice cari au provocat şi câteva nenorociri şi incendii. Astfel cablul electric de pe şoseaua Bod-Sânpetru s’a rupt şi căzând peste muncitorii Bernard Romulus şi Heinrich Koch dela fabrica de avioane, a omorât pe primul şi a rănit pe cel de al doilea. Trăsnetul a incendiat gospodăria locuitorului Albert Heinrich. Focul s’a întins cu repeziciune la locuinţa lui Gaspar Ioan, distrugând şi gospodăria acestuia. Insfărşit un al doilea incendiu provocat de trăsnet s’a produs la locuinţa lui Cops Gheorghe din Vulcan. Focul, a mistuit o şură, o mare cantitate de furaje şi cereale şi casa locuitorului. ' «i te tm n? m mm tei. ,,DIMINEAȚA“ Un an dela măcelul din Lupeni!... ■—Cm ~e—— ~ Pelerinajul văduvelor şi orfanilor la cimitirul victimelor PETROŞANI. — S’a împlinit un an dela groaznicul măcel din Lupeni... Populaţia Văii-Jiului în această zi de tristă memorie, găeşte clipe de adâncă durere, iar muncitorimea îşi aduce aminte cu groază de ,,baia de sânge“ din dimineaţa zilei de 6 August. Pe feţele lor supte de mizerie şi suferinţe, apare jalea şi doliul, pentru acei cari au căzut victime unei acţiuni criminale, pusă la cele de unii oameni ai guvernuluide azi. Dini gură în gură se transmit cuvintele: Azi e 6 August urmate de un prelung oftat. Muncitorimea din Valea Jiului în această zi de doliu se închină cu respect în faţa celor 23 de morminte care adăpostesc trupurile victimelor nevinovate, cari au căzut pentru meschine interese politice străine cu totul de ale lor. Marşul acestor robi ai cărbunelui făcut la 6 Mai 1928 spre Alba Iulia a fost răsplătit din belşug de oamenii guvernului de azi, prin actul crimilă din partea societăţilor miniere 6 August 1929, în prezenţa fostului prefect Rozvan. Nici că se putea o mai mare batjocură şi ironie faţă de această muncitorime care setoasă de dreptate, libertate şi de o viaţă mai omenească, după 10 ani de exploatare fără milă din partea societăţilor miniere liberale, a înţeles să sprijine CU riscul vieţii acţiunea partidului naţional-ţărănesc. ASPECTUL COMUNEI In zorii zilei, soarele, care pare şi el posomorât, învălite in mantie purpurie comuna şi cimitirul din coasta dealului... Cele 23 de cruci spălăcite de ploaia şi ninsoarea unui an, reamintesc grozava tragedie petrecută în faţa uzinei electrice... Pe morminte se observă presărate flori proaspete, coroane agăţate de curând pe cruci, iar clopotele bisericilor vestesc funest ziua de jale şi doliu. Cimitirul este încercuit de puternice patrule de jandarmi. Altele cutreerid străzile, iar prin pădurea din apropierea comunei sunt postate mitraliere, trupe ce stau gata ,sa primească comanda sau Semnalul de alarmă. Uzina electrică şi intrarea minelor sunt puternic păzite de jandarmi. Populaţia locului priveşte toate acestea cu groază ca şi când s’ar face pregătiri pentru repetarea înfiorătoarei scene de omor. Toate acestea dau comunei un aspect sinistru. Vizitatorul ocazional are impresia că se găseşte pe câmpul de luptă, sau într’o localitate ocupată după o luptă crâncenă. PELERINAJUL LA CIMITIR... La poarta cimitirului stă un jandarm de sentinelă şi un agent de poliţie. Accesul în grupuri nu este admis, începând de pe la orele 10 dim. încep să se îndrepte spre cimitir câte-o văduvă, mamă sau tată, îmbrăcaţi în haine negre, urmaţi de orfani cu flori şi lumânări în mâinile lor micuţe şi plăpânde. Ochii le sunt scăldaţi în lacrimi şi îngână în şoaptă cuvinte ce nu se pot înţelege. La intrarea in cimitir sentinela ii măsoară cu ochii şi îi lasă să intre. Alergând după mamele lor ce se bocesc disperate, paşii lor micuţi se îndreaptă spre mormintele ce acum un au au fost săpate, pe înserate. O toamnă şi-a scuturat frunzele peste mormintele lor, iar primăvara le-a presărat cu iarbă şi flori, şi criminalii, autorii morali şi de fapt ai acelui crâncen măcel nu au fot condamnaţi. Din contră, ei se plimbă liberi în chiar localitatea unde au săvârşit crima, sunt încurajaţi şi susţinuţi de persoane politice interesate pentru a pregăti un nou 6 August!... Se mulţumesc autorităţile superioare cu memoriile şi statisticele lunare ce li se trimit din Valea Jiului asupra numărului şomerilor care creşte încontinuu, fără să ia măsuri practice şi urgente pentru ameliorarea şi chiar remedierea acestui pericol ?... In această situaţie nu se crede necesar îndepărtarea din această regiune a agenţilor provocatori. Guvernul să nu uite că istoria se repetă ! » ZIUA DE 6 AUGUST A TRECUT IN LINIŞTE... IntâiiTiior am aflat că s’a expediatinisterului muncii o telegramă cam în termenii următori: „Azi se împlineşte un an dela nenorocirea dela Lupeni. Văduvele şi cunoscuţii au vizitat mormintele victimelor. Nici o manifestaţie nu s’a făcut şi în întreaga Valea Jiului spiritele sunt liniştite". __ De fapt, în această zi nu s’a întâmplat nici un eveniment deosebit şi nu a avut loc nici o demonstraţie pentru că nu a fost admisă. In fond conţinutul localnic ale telegramei ascunde o mulţime de adevăruri şi realităţi. A fost linişte, relativ. In regiunea aceasta bântuită de şomaj şi mizerie nemulţumirile sunt mari şi liniştea este permanent periclitată, atâta timp cât guvernul nu va înţelege să ia măsurile dictate de împrejurări pentru a da posibilitatea de existenţă miilor de muncitori fără de lucru. BRAN Agitaţia industriaşilor din plasa Tăşnad. — Locuitorii din plasa Tăşnad, care era odinioară atât de bogaţi, au ajuns în urma crizei economice generale şi impozitelor insuportabile în ruină. O parte, cărora le-au mai rămas câte ceva, se gândesc la emigrare in străinătate, deoarece nu mai găsesc în părţile noastre nimic de lucru. Industriaşii, neputând câştiga nici cât să-şi plătească impozitele, au hotărit zilele trecute să demonstreze in corpore contra impozitelor globale exagerate. Membrii corporaţiei industriaşilor din Tăşnad un număr aproape de 400 s-au prezentat la percepţie. Perceptorul a telefonat imediat d-lui Victor Armean administratorul financiar din Zalău, care a sosit numaidecât cu automobilul la faţa locului. D. Paul Barabas, preşedintele corporaţiei industriaşilor din Tăşnad a comunicat d-lui administrator financiar doleanţele Industriaşilor referitoare la impozitele globale exagerate şi modul de încasare. Adm. financiar a promis că atât cât cade in atribuţia sa va încerca să satisfacă doleanţele industriaşilor, făcând în acest sens un raport amănunţit şi directoratului şi ministerului. Deocamdată industriaşii s’au liniştit dar cazul acesta este unul care caracterizează bine starea de lucruri ce domneşte in Ardeal. Adunarea magistraţilor la c. f. r. Angajaţii de la liniile ferate Arded- Sătmar şi Ghilvaci-Şomcuţa-Mare au ţinut ori la Ardele o adunare sub preşidenţia d-lui Scher, în vederea constituiri unei asociaţii de ajutor reciproc. D. Silaghi a arătat că lupta ce o duc corporaţiile cu capitalismul a dat pentru un moment rezultat, izbutind să împiedice intenţiile concedierilor proiectate. A arătat apoi nevoile şi avantajul unei asocieri. Trecându-se la alegeri, a fost ales preşedinte d. Gh. Bocskai cu unanimitate de voturi. BAIA MARE Episcopia Maramureşului cu sediul la Baia Mare. — Prin bula papală Sollemni Conventione din 5 Iunie 1930, pentru punere în aplicare a Concordatului, s’a fixat titlul şi sediul nouii episcopii române unite din Nord: „Episcopia Maramureşului cu sediul la Baia Mare“, a cărei biserică cu hramul Adormirea Preacuratei, a fost ridicată la rangul de Catedrală. începând cu ziua Adormirii Preacuratei noul aranjament intră în vigoare iar cu administrarea nouii episcopii, până la numirea titularului este însărcinat dr. Iuliu Hossu, episcopul Clujului şi al Gherlei, cum este numit in noua burlă papală. Noua eparhie a Maramureşului va avea 201 parohii româneşti şi 38 parohii rutene. Anume: 1 parohie luată de la archiepiscopia de Alba-Iulia şi Făgăraş; 168 parohii dela eparhia Gherlei; 31 dela eparhia Orăzii; 17 parohii dela eparhia ruteană de Stanislau din Polonia, 11 parohii dela episcopia ruteană din Munkács, Cehoslovacia şi 10 parohii rutene dela episcopia de Hajdudorogh. In total va avea deci 239 parohii. Pentru cele 38 parohii rutene se va numi totdeauna unvicar general pentru ruteni“. Prin noua împărţire administrativă, s’a certat după cât s’a putut să se egaleze numărul credincioşilor păstoriţi în fiecare dieceză cam la 250.000, reducându-se numărul parohiilor diecezii Ghertei şi arhidieccezeli de Alba Iulia şi Făgăraş prin alipirea la diecezile Orăzii şi Lugojului şi înfiinţarea nouii episcopii de la Nord. D. dr. Iuliu Hossu, episcopul unit al Gherlei, de la care trec cele mai multe parohii eparhiei Maramureşului, a ţinut să împartă foştilor săi preoţi mai multe distincţii. Aşa au fost numiţi in judeţul Sătmar. Arhidiacon onorar şi asesor consistorial d. dr. Aurel Dragoş protopop în Satu-Mare, arhidiaconi au fost numiţi d-nii: Anca loan protopop în Baia-Sprie şi Alex. Breban protopop în Baia Mare. A fost numit asesor consistorial 1. Al. Maxim egumenul mănăstirii Bicsadului. Au fost numiţi protopopi onorari d-nii preoţi: Eugen Dredan din Târşolţ, Sigismund Langyel, şi Olimpiu Boroş din Baia-Mare, Gajvrii Berinde din Potău, Gr. Cuinteriu din Prislop, Ioan Hoţea din Turţ, Titi Popa din Bătarci, Vasile Pogăcieş din Tăuţii de jos, Virgil Şuranu din Şurdeşti, Vasile Herman din Satu-Mare,. . . Gh. Tohatan din liba, loan Costin din a produs o nouă nenorocire la lucra- Firiza, Gh. Anderco din Bicsad, Paul rile de la Teliu. In timp ce echipa de Fetti din Iadăra, Atanasiu Doroș din noapte lucra la întărirea terasamen- Tarna Mare. p. „ „ J tunii liniei ferate Braşov-Teliu, un diul la BalaSe, s’a creat un nou şi şi s’a surpat peste «mneritoriiRadu puternic focar de lumină în părţile noi Pantilimon, în varsta de 47 ani, din dice ale provinciei care erau prea departe de sediul anterior dela Gherla. Au plecat bursierii coloniei de pictură din Baia Mare. Elevii academiilor comuna Calcan, Satu Mare, Tartari Samoş, în vârstă de 19 ani, din corn. Şabon, judeţul Trei-Scaune şi Fazeo de arte frumoase din Bucureşti, , în vârstă de 40 de ani, Chişinău şi Cluj au părăsit colonia deleminaţii, la Baia Mare în 31 Iulie, deoarece în Muncitorul Elzaco Iosif din Zagoe anul acesta în urma marei crize fi-» a fost scos de sub dărâmături cu financiare, nu li s’a acordat de către milioarele fracturate, nister bursă decât pe o singura luna. Alfi doi muncitori s’au ales cu In tot timpul cât au stat la Baia Mare, răni aleşii celor patru şcoli de arte frumoase, pe lângă veselele escursii făcute în regiunile pitoreşti ale Băii Mari, au desvoltat o activitate intensă pe teren artistic. Cu ocazia petrecerii lor aicii am fost surprins de talentul ce trădează multe începuturi de mari artişti. Au fost în colonie de la Bucureşti: d-şoarele Ecaterina Lipan, Maria Bogdanovici, Tilia Cazaban, Madia Ajder, Z. Draghici, Pancu, Petroglu, Victoria Cosmescu, d-nii: Mihalcea, Const. Lepădat, Gh. Naum, C. Popescu, Robu Ştefan, David, Hie Popa, Olaru ş. a.; de la Chişinău, d-soarele Cobizoba, Mihailova, Maximova, d-nii Ciaicovschi, Cudinoff şi Ewers, de la Cluj d-nii Gâscă, Bandu, Stoicănescu ş. a. ARAD Sinucioare. — Caporalul T. R. Burile-l lui Teodor, din reg. 1 roşiori, s’a sinucis trăgându-şi un glonte de armă în gură. Cauzele sinuciderii par a fi unele neajunsuri pe care le întâmpina cu milităria. De altfel numitul a lăsat câteva scrisori, atât familiei din T.Severin, cât și unei fete din localitate, cu care întreţinea legături de dragoste. „ In chestia diplomelor false...Procesul falsificărilor de diplome, despre care am vorbit la timp, se va judeca în a doua jumătate a lunei Septembrie. Procesul promite să fie interesant, avându-se în vedere că, mai toţi membri comisiei pe care i-a indicat unul dintre deţinătorii unei diplome false, sunt în Arad, ocupând demnităţi destul de însemnate. Nerespectare repausului duminicelor poliţieneşti, au fost găsite că nu respectau repausul duminical următoarele localuri1: bodega Szabó Kun, din bulevardul Regina Maria, cafenelele Blhemmer şi Portba, din Bulevardul Regele Ferdinand, Rosenseld, din calea Radnei, precum şi alte localuri mai mici. Toate firmele contraveniente, au fost date în judecată. Tot pentru nerespectarea repausului duminical, a fost dată judecăţii şi firma Schenk şi Comp. Plângerea şomerilor. Un număr de 130 şomeri — cetăţeni români — au făcut o plângere la municipiu, în care arătau că la fabrica de zahăr se angajează muncitori, cari nu au cetăţenia românească. Plângerea a fost transpusă inspectorului muncii, pentru a ancheta şi a lua măsurile de criiiință* »«• --; -JatzäJä/ jit, ■ O altă nenorocire la Teliu TREI MUNCITORI OMORÎŢI BRAŞOV, 11. — Astă-noapte s’auzi dimineaţă d. procuror Mardarie a plecat la faţa locului. D-sa va cerceta dacă nenorocirea se datoreşte ploilor abondente din ultimele 24 de ore sau unei neglijenţe. Trei contestaţii împotriva consiliului comunal din Tg.-Mureş TG.-MUREŞ. — La 26 şi 29 Aug. vor veni spre judecare înaintea comitetuui de revizuire din Cluj, cele trei contestaţii introduse de grupările Bernadistă şi comunistă, împotriva felului cum s’a făcut constituirea consiliului comunal din Tg.Mureş. Grupul Bernady a făcut contestaţie împotriva validării consilierului de drept Rochi, numit după criterii şi influenţe politice, şi fără respectarea dispoziţiunilor legii administrative. Tot Bernady a făcut contestaţie contra felului cum s’a făcut alegerea sub-primărului. Grupul comunist, în frunte cu d. Simo Geza, au introdus contestaţie împotriva ■ interpretării legii cu privire la delegaţiile permanente, cerând ca in locul d-lui dr. Ferenczy Zigismund să fie numit Simo Geza, întrucât legea prevede că în aceste delegaţii trebue să fie reprezentată şi minoritatea. Rezultatul hotărîrii comitetului de revizuire se aşteapă ca un deosebit IJJ.tftCSfc tu*. „ia/- »••"‘••«ck Pag. 7-a Primăria Oradia contractează un împrumut de 450 milioane Hotărârile consiliului comunal ORADIA. 10. — Consiliul comunal al Oradiei a adus în şedinţa de ori importante hotărîri privitoare la refacerea oraşului şi la lucrările edilitare ele mult proiectate. Intre altele, a decis contractarea unui împrumut străin de 450 milioane lei în vederea executării planurilor făcute. Şedinţa o deschide d. dr. Aurel Lazăr, primar, care atrage atenţia d-lor consilieri să trateze chestiunile cu mai puţină patumă politică şi mai mult calm. Noi nu suntem aci un corp politic ci unul administrativ gospodăresc — spune d-sa — prin urmare desbrăcându-ne de orice patimă politică să muncim pentru binele obştesc având întotdeauna în vedere principiul respectului autorităţii. D. secretar general dr. Voştinar făcând apelul nominal constată că sunt prezenţi 32 consilieri, absenţi 10. ALEGEREA COMISIUNILOR Intrându-se în ordinea de zi se procedează la alegerea comisiunilor, cu vot secret, în comisia de votare fiind delegaţi d-nii Andrei Crăciun şi dr. Martin Fehér. Au fost aleşi în comisiunea administrativă şi juridică d-nii dr. Gelu Egry, dr. Sever Erdélyi, dr. Ştefan Soos, dr. Romul Pop, dr. Eugen Kotzo, dr. Nicolae Czegledy, dr. Emil Böszörményi, dr. Teodor Popa, Iosif Pogan, dr. Martin Echer şi Samoil Nussbaum. In comisiunea financiară şi economică: dr. Romul Pop, dr. Romul Costa, Armin Flegmann, dr. Ioan Fried, Martin Siminescu, Iuliu Darabant, dr. Teodor Popa, dr. Emil Böszörményi, Alexandru Paximade, dr. Eugen Kotzo, dr. Sever Erdélyi, dr. Gelu Egry, pr. Gheorghe Maior, Samuil Nussbaum, dr. Nicolae Czegledy, dr. Martin Feher, Nicolae Gyarmati si Carol Szabó. In comisiunea edilitară: prof. Iosif Pogan, inc. Andrei Almoder, Ioan Fele, Carol Szabó, Martin Siminescu Iosif Bulbuca, dr. Ignatz Marcovici şi lorii morsi. In comisiunea socială, culturală şi de învăţământ : prof. Andrei Crăciun, Anton Mayer, Gheorghe Maior, Zaharia Moga, Ioan Pop, Samuil Nussbaum, dr. Romul Costa, Iosif Hubscenberger, Paul Rado, Ambrozie Katona, Adalbert Schriffert, dr. Lazăr Iacob, Armin Flegmann, Iuliu Darabant, dr. Martin Feher şi Francisc David Comisiunile acestea vor fi prezidate de d-nii primar şi ajutor de primar cari sunt membri de drept ai comisiunilor. In comisiunea de numiri şi avansări a fost ales ca delegat dr. Ştefan Soos cu 17 voturi contra d-lui d-lui dr. Sever Erdeli care a întrunit 13 voturi. DOTAŢIUNEA DELEGAŢIEI CONSILIULUI Se naşte apoi o vie discuţie la dotaţiunea delegaţiei consiliului. D. referent Aladar Benedec propune un jeton de prezenţă de 500 lei pe zi şi de şedinţă. D. dr. Feher în numele consilierilor maghiari declară că e mulţumit cu suma de 500 iei de şedinţa însă cere sa nu se sporească prea mult şedinţele. D. Iosif Borsi în numele consilierilor muncitori cere să se facă economii şi să se stabilească numai 250 lei de şedinţă. Pusă la vot este votată propunerea originală de 500 lei. D. dr. Voştinar prezintă cererea de pensionare a d-lui dr. Nicolae Tatu, şeful serviciului economic, care având sănătatea zdruncinată a cerut pensionarea. D-nii dr. Gelu Egry fost primar arată că d. Nicolae Tatu a fost un funcţionar de o conştiinciozitate exemplară şi respecta legile cu fanatism. Cererea pensionării fiind motivată propune să î se admită şi consiliul să-i exprime recunoştinţă pentru zeuul cu care a ştiut să-şi facă datoria. D. L. Sandor spune că d. dr. Tatu spune că d. dr. Tatu ar fi victima unor intrigi răuvoitoare. D. primar 11 cheamă la ordine. ÎMPRUMUTUL EDILITAR D. Aladar Benedek şeful serviciului financiar, cere consiliului să împuternicească delegaţia permanentă să contracteze un împrumut de 450 milioane Iei. Descrie situaţia de decadenţă în care se află oraşul Oradia şi nevoia întreprinderii unor lucrări edilitare, pentru refacere. Uzina electrică, uzina de apă, abatorul, hala de mărfuri care nu mai corespund necesităţii populaţiei trebuesc refăcute. Un împrumut străin s’ar putea contracta în acest scop in condiţiuni favorabile. Numai să nu se facă prea mari cheltueli cu indieerea împrumutului — observă d. Böszörményi. D. dr. Czegledy spune că ideea contrădării unui împrumut şi începerea serioasă a lucrărilor edilitare e salutară numai să nu se amâe până la infinit, când nici împrumut nu vom mai putea găsi. Consilierii comunişti privesc cu pesimism şi neîncredere proiectul împrumutului străin. Cine dă azi împrumut unui oraş condamnat pieirei de către guverne ? CAZĂRMILE DIN ORADEA le asupra propunerii d-lui primar de a cere ministerului de război să cumpere cazărmile din Oradea cari sunt proprietatea primăriei și din care s’ar putea realiza o sumă considerabilă cu care i s’ar începe lucrările edilitare. Aceasta, în caz că împrumutul străin nu ar reuşi. Unii sunt de părere însă că de la stat mai greu vezi bani decât de la capitalul străin. Socialiştii cer să se pue taxe pe averi şi se mai poate aduna suma de care oraşul are nevoie. Comuniştii observă că ori din împrumut, ori din vânzarea imobilelor sau din taxe se adună bani, să nu se fure ci să se utilizeze pentru scopul destinat. Până acum, averea primăriei a fost dijmuită de toţi ca şi cum ar fi fost averea nimănui. Oratorul este chemat la ordine de preşedinte. D. Martin Feher observă că de fapt ar face o rea impresie dacă din bacşişul împrumutului am realiza cheltueli de vilegiatură. D. Böszörményi spune că ministeru armatei din bugetul de 11 miliarde ar putea să cumpere cazărmile de la primărie. D. dr. Aurel Lazăr observă că dacă nu se discută serios hotărîrile aduse aci, nu vor fi luate în considerare de cei în drept. Cere să se renunţe la lupt® de clasă în cadrele consiliului, deoarece aci nu reprezentăm anumite clase sociale, ci întreaga populaţie a acestui oraş. ★ Se desbate apoi chestiunea comercializării uzinelor comunale. Consilierii cer să li se prezinte în scris proiectul comercializării şi să fie desbătut apoi la şedinţa viitoare. Se decide fixarea unor cotizaţiuni de 35 la sută şi 50 la sută pentru canalizarea unor străzi, cari periclitează sănătatea publică, apa murdară neputându-se scurge. Se mai decide cumpărarea unei turbo-pom Pe pentru stabilimentul de apă, şi cedarea unui teren pentru construirea pavilionului de expoziţie de către Camera de comerţ, T. ALBANI fc., a-«. taiv.Tsra.'fifcjiMfc După 10 zile de menţinere in arestul poliţiei 22 de muncitori au fost inaintaţi parchetului ORADIA. 11. Poliţia din localitate a înaintat ori parchetului pe cei 22 muncitori arestaţi în ziua de 31 Iulie, acuzaţi că au redactat şi răspândit manifeste comuniste. In acest interval poliţia a confiscat maşinile de scris şi şapirografiat ale comuniştilor. * In arestul poliţiei, muncitorii, grav bătuţi, au declarat greva foamei. Eri, când au fost înaintaţi parchetului, au fost transportaţi cu un camion, deoarece nu erau în stare să meargă pe picioare. Deţinuţii sunt următorii: Ernst Matei ziarist, Ludovic Steinhardt, Alexandru Benedek, Eugen Kessler, Andrei Iacobovici, Adalbert Borsovetzky, Iuliu Gazdag, , Alexandru Toth, Elisabeta Negruţ, Maria Hangra, Emil Balazs, Iosif Lévai, Paul Vogel, Iosif Reif, Ludovic Nagy, Margareta Nagy, George Ghitea, AL Varró, loan Erdélyi, Al. Varga, Al. Gregovici. • * D. prim-procuror Seciureanu îi va interoga, azi,Luni.și-i va înainta cabinetului de instrucție. — — I PETROŞANI Consiliul oraşului ia măsuri pentru ieftinirea traiului. Zilele trecute delegaţia permanentă a consiliului oraşului a ţinut şedinţă, în care s’a ocupat de revizuirea şi fixarea preţurilor la articolele de prima necesitate. In scopul acesta au fost invitaţi toţi măcelarii, cărora li s’a cerut relaţii asupra preţurilor cu care vând cărnurile. După ce delegaţia permanentă a ascultat părerea măcelarilor şi expunerile delegatului primăriei asupra preţurilor cu care se vând vitele, porcii, etc. a fixat următoarele preţuri:. Carnea de vită se va vinde cu 32 kg.-ul, de porc cu 48 lei în loc de 56, de viţel cu 44 lei în loc de 48, de oae cu 28 lei în loc de 32, untura dela 80 lei s’a redus la 65 lei kg.-ul. La hotel s’au fixat următoarele taxe pentru camere: cl. I. lei 90, faţă de 120 cât era pană aci, cl. II. 80 lei şi cl. III, 10 lei. La acestea taxe se va mai adăuga iluminatul 10 lei pentru cl. I. şi II., şi 5 lei pentru cl. IlI-a. Măcelarii au reacţionat imediat nemaipunând în vânzare articolele a căror preţuri a fost redus. Dacă aceasta va continua primăria va deschide singură măcelării pentru a combate specula. Citiţi „RADIO“