Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)

1930-10-30 / nr. 8570

Joi 30 Octombrie 1930 v­iata POLITICA M­odificarea legii spirtului La ministerul de finanţe a loc Luni şedinţa comisiei d­ate pentru aplicarea legei spirtu­lui. Şedinţa s-a ţinut sub preşedinţia d-lui P. Ioniţescu, fost subsecretar de stat şi s'au cercetat măsurile im­puse de Împrejurări pentru un înce­put de aplicare a legii. Noua lege nu și-a produs efec­tele. Din constatările făcute, s-au înca­sat luna aceasta 15 milioane lei, pe când prevederile budgetare sunt de 19 milioane lei lunar. Autorităţile văd în această dova­da că frauda a bântuit puternic. Legalmente, adică pe bază de taxe plătite, nu se consumă azi în Ro­mânia decât 200 vagoane de spirt. Cum am mai apus, înainte de răz­boi, se consumau 5000 vagoane. In Cehoslovacia, cu o populaţie de 14 milioane locuitori, s’au fixat prin contingentare, pentru anul acesta,, 6000 vagoane. Ungaria, cu populaţia ei redusă, consumă 4 mii vagoane. In România insă, nu se consumă decât 200 vagoane, deşi autorităţile sanitare se plâng de progresele al­coolismului. In faţa acestei stări de lucruri, a avut triumfat ideia că numai prin măsuri spe- administrative nu se poate împiedi­ca frauda. Intr’adevăr, un singur vagon de spirt scos din fabrică în mod nelegal, procură un câştig de un milion de lei, aşa că tentaţia a prea mare. Specialiştii consultaţi, şi cum­ au asistat la şedinţa de aseară, nu văd decât două soluţii: 1) Mărginirea fabricaţiei spir­tului industrial şi a spirtului din vin,­­ într’un număr cât mai mic de fabrici, pentru ca controlul să poată fi mai uşor şi mai eficace, şi 2) să se niveleze taxele pentru ca astfel, prima la frauda azi in fiinţă, să dispară. In legătură cu această chestiune, d. ministru de finanţe, Mihai Popo­­vici, întrebat de un redactor al no­stru a­ declarat textual următoarele: — Sunt absolut convins că până când nu vom face să dispară prima la fraudă, prin berii cum sunt re­partizate azi taxele, starea actuală de lucruri — proastă şi pentru stat şi pentru industrie şi pentru pro­ducători — nu va lua sfârșit. Trebue să facem să dispară prima la fraudă. Sărbătoarea Cehoslovaciei Statul cehoslovac a serbat ori doisprezece ani de la înfiinţare. Opinia publică românească ia par­te cu toată inima la această serbare. Un stat vecin şi aliat, de care ne lea­gă deopotrivă suferinţele trecutului şi nădejdile viitorului,— Iată ceea ce este pentru noi republica cehoslo­vacă. Nu putem să nu amintim cu acest prilej marile realizări democratice din statul lui Massaryk. O republică ocârmuită de un În­ţelept. Idealul lui Platon a fost în­făptuit. O vastă şi admirabilă legislaţie muncitorească, o impresionantă con­cordie internă, o mare preocupare pentru agricultură şi — in acelaş timp — un tratament omenos faţă de minorităţi— toate acestea au fost săvârşită in doisprezece ani de mun­că ordonată, metodică şi tăcută, în doisprezece ani de izgonire a politi­cianismuilui şi de cultivare a politi­cei — în cel mai înalt sens al cuvân­tului. In clipa in care reacţionarii de pretutindeni încearcă să ne dea nu ştiu care exemple de prosperitate fascistă, — democraţia cehoslovacă ne dă o strălucită dovadă de propă­şire în cadrul marilor idei de liber­­tate. INTRE LIBERALI SI D. CONST. ARGETOIANU­ Un articol semnificativ Revista ,,Păreri Libere“, — care a­pare sub» directa inspiraţie a d-lui I.­­­­V. Duca, — publică un foarte semni­­/../ficativ .articol datorit d-lui C. A. Sto­­eanovici — intitulat: Să înceteze in­triga. Fostul deputat liberal spune: „Intrigăria politică trebue să în­ceteze. „Spre pildă, acei cari au regretat intrarea d-lui Argetoianu în partidul liberal, nu trebue să regrete astăzi că nu pleacă....“ Aşa­dar, sunt In partidul liberal — aşa afirmă d. Stoeanovici, care este liberal — sunt unii care regretă că d. Argetoianu a intrat în partid şi care, mai ales, regretă că d-sa nu pleacă din partid. Destăinuirea e interesantă şi me­rită să fie relevată. Dar d. Stoeanovici găseşte mijlo­cul să facă şi puţină istorie. D. Ar­getoianu — zice în esenţă d. Stoea­­novici­­— este atacat azi. Dar d-sa putea fi atacat — putea însă n'a fost — în ziua când a intrat în guvernul Tonei Brătianu. De ce n'a fost atacat atunci ? D. Stoeanovici dă o explicație cu tâlc: " ..Aceste atacuri ar fi Început și la ziua când d. Argetoianu a primit să facă parte din guvernul Ioan Brătia­nu. Trei motive tot atât de puternice l-au oprit pe loc: autoritatea mare a lui Ioan Brătianu care nu tolera nimănui să se amestece la conduce­rea partidului. „In al doilea joc prietenia perso­nală ce d. Duca a arătat d-lui Arge­­toianu a înăbușit orice comentarii. In adevăr d. Duca era singurul care ar fi putut împiedica pe loan Brătianu să facă apel la d. Argetoianu. Ori din moment ce d-sa l-a primit cu braţele deschise, ceilalţi trebuiau să tacă. „Al treilea motiv care a determinat tăcerea de atunci este că acei. ,.cari regretă“ — văzând legătura ce s'a stabilit între loan Brătianu şi d. Du­ca deoparte şi d. Argetoianu de altă parte, găseau mai prudent să se re­semneze, căci poate e mai practic“. S’ar părea deci că d. Argetoianu a­­ fost scutit de atacuri, atunci, gra­ţie prestigiului lui Ionel Brătianu şi graţie „prieteniei personale ce d. Du­ca a arătat d-lui Argetoianu“. Oare această prietenie nu mai există? Şi, dacă există, de ce nu mai are darul de a „înăbuşi“ şi acum, a­tacurile pe care le-a înăbuşit atunci? D. Stoeanovici vrea să ne explice, apoi, de ce d. Argetoianu nu a venit la şedinţa comitetului liberal, în care s'a redactat programul partidului. ,,Câtă inutilitate în toate aceste sforţării „Când te gândeşti că d. Argetoianu n'a venit la comitet tocmai pentru a nu deranja pe „acei intriganţi“. „I-ar fi urmărit fiecare gest, fie­care cuvânt... din discuţia doctrinară ar fi ieşit o ţigănie! „Şi după comitet unii așteptau cu nerăbdare ca d. Argetoianu să critice programul întocmit. Ei bine, d-sa le-a răspuns: „Am, cetit programul... nu e răul nu e rău de loc..." Dacă d. Argetoianu a spus numai atât despre programul liberal, — a­­poi d. Vintilă Brătianu nu prea are motive să fie încântat.*­­ Dar d. C. A. Stoeanovici face — mai departe — un elogiu d-lui Arge­toianu, care — de­sigur — nu va fi pe gustul d-lui Brătianu. „Când partidul liberal numără printre membrii un om care a răs­puns pescuitorilor In apă tulbure că nu umblă după șefie nici nu organi­zează bisericuţe.... „Când In casa acestui om intră cine vrea, dar intriga rămâne la uşe, fiindcă temperamentul şi caracterul său nu-i permit s'o frequenteze. „Când avem printre noi un om în­treg mai mult, cu mintea clară, — care de opt luni a dat alarma in chestiunea datoriilor agricole expu­nând un plan simplu şi clar. Un om care a lăsat urma la ministerele prin care a trecut. „Un om, care găsindu-se In străi­nătate în ziua când regele Carol s’a urcat pe Tron, putea la reîntoarce­rea sa — dacă s'ar fi gândit numai la situaţia personală, — să se deso­lidarizeze de partid — câţi cari nu-l cunoşteau bănuiau acest gest. „Domnul Argetoianu a rămas to­tuşi în partid şi din acest statu-quo nu ştiu dacă partidul nu a câştigat foarte mult, — deci indirect şi „acei cari regretă“.... Faţă de asemenea om politic se cuvine mai mult res­pect... „Curios e faptul că acum cinci săptămâni când se vorbea de un gu­vern Argetoianu „cei cari regretă“ nu spuneau nimic... „După formarea guvernului Miro­­nescu, s-au gândit că plecarea d-lui Argetoianu din partid, întovărășind nechemarea d-sale la putere, ar pu­tea reduce pe d-l Argetoianu. „Era o ocazie poate să fie distrus... „Şi dacă se întâmpla atunci ca regele să încredinţeze guvernul d-lui Argetoianu, câţi din acei cari regre­tă n'ar fi strigat poate: „Trăiască Argetoianu al nostru“? „In vremea tuturor acestor intri­­gării d-nul Argetoianu şade liniştit acasă, se instrueşte mereu, discuta chestiuni economice, face spirite... şi are întrevederi, preocupat mimai de împrejurările grele prin care trece ţarul... „Şi dacă acestea sunt preocupările d-lui Argetoianu, pentru ce umbra lui se proectează atât de departe în­cât întunecă pe „acei cari regretă“... Articolul d-lui Stoeanovici învede­rează încă odată cât de încordate sunt raporturile dintre ..acei care regretă“ — anturajul d-lui Brătianu — și d. Const. Argetoianu. In chestia subsecreta­riatului dela interne Se ştie că d. D. Angelescu şi-a ex­primat dorinţa să plece dela departa­mentul internelor. D. Angelescu n'a intrat in guvern, decât numai în urma stăruinţei d-lui G. G. Mironescu, cu care are vechi şi strânse legături. In cercurile guvernamentale se spune însă că d. C. Angelescu nu va putea părăsi ministerul, inainte de deschiderea Camerei, de­oarece gu­vernul trebue să se prezinte parla­­­mentului in­formaţia lui actuală. Consfătuirile parlamentelor majoritari Săptămâna viitoare va avea loc la Cluj o consfătuire a parlamentarilor ardeleni şi bănăţeni. Miercurea viitoare va avea loc la Bucureşti o consfătuire a tineretului din Cameră, la care vor fi invitaţi deputaţi din toate provinciile Ambele consfătuiri au Ioc In vede­rea redeschiderii Corpurilor legiui­toare. Asemenea consfătuiri se vor mai ţine la Bucureşti Înainte de redes­chiderea parlamentului, D. Al Vaida pleacă la Karlsbad D. Al Vaida-Voevod va pleca peste o săptămână la Karlsbad spre a-şi căuta sănătatea. Congresul liberalilor ialomiţeni de sub şefia d-lui George Brătianu Duminică 26 Octombrie, s’a ţinut, congresul organizaţiei liberale de sub conducerea d-lui Gh. Brătianu, a judeţului Ialomiţa., In comuna Slobozia. D. SIMA NICULESCU citeşte o scrisoare prin care d. Gh. Brătianu se scuză de a nu putea prezintă congresul şi apoi propune ca preşe­dinte pe d. Horia Furtună care este aclamat de asistenţă. Mai departe d. Sima Niculescu a­rată că cele două mari suferinţe ale plugarilor sunt camăt­a şi dările mari. In urmă iau cuvântul d-nii An­­dreescu, V. Marinescu, preotul Vla­dimirescu, Petre Teodoru, C. Măli­­neanu şi A. Papilian. D. ŞTEFAN ŞERBANESCU. In­ovaţiunile mulţimii propune ca pre­şedinte al organizaţiunei pe d. Sima Niculescu. Tot prin aclamaţiuni sunt proclamaţi vicepreşedinţi d-nii Şte­fan Şerbănescu, Ion Bătrânu, V- Ma­rinescu, I. Andronescu, secretar ge­neral A. Bârlan şi casier V. Stănes­­cu. Din partea centrului cel dintâiu vorbeşte d. Henri G. Meitani, care se ocupă de sărăcia din ţară. D. HORIA FURTUNA face o aspră critică vechilor conduct­ori ai par­tidului liberal. In urmă s'a citit o moţiune şi du­pă răspândirea mulţimei a avut loc un banchet la care au închinat d-nii Horia Furtună, pentru M. S. Regele Carol II şi d. Gh. Brătianu, d. Sima Niculescu pentru d-nii Furtună şi Meitani, delegaţi ai centrului, d. Henri G. Meitani pentru d. Sima Ni­­culescu şi întreaga organizație a ju­dețului Ialomița, și a. „DIMINEAȚA" Conferinţă pentru recensământ Luni 27 crt. ora 10 dimineaţa, In sala de conferinţe a Camerei de co­merţ, s’a deschis seria de conferin­ţe organizată de Direcţia Recensă­mântului cu delegaţii regionali, ju­deţeni şi municipali din toată ţara. Iau parte peste 100 de delegaţi, toţi membrii comisiunei de recensă­mânt, delegaţii tuturor ministere­lor, precum şi mulţi conducători ai instituţiunilor de stat şi particulare, interesate la această mare operă. La ora 10 jumi. soseşte d. minis­tru al muncii. D. DIMITRIE GUSTI preşedintele comisiunei de recensământ adresea­ză cuvântul de bună venire delega­ţilor. D-sa spune: recensământul are 5 faze: premergătoare, culegerea da­telor, prelucrarea, publicarea şi in­terpretarea datelor. Fiecare are im­portanţa ei dar toate se completea­ză. Ne aflăm in perioada de pregă­tire Recensământul răspunde unei ne­cesităţi internaţionale, dar este o mare necesitate naţională, fie că 11 privim din punct de vedere istoric, fie social, fie politic. Ceea ce constitue baza recensămân­tului, este obiectivitatea şi sinceri­tatea. D. dr. EMIL HAŢIEGANU, minis­trul muncii, urează spor la muncă delegaţilor. CONFERINŢA D-LUI PROF. DR. ONICESCU După ce face o incursiune ştiin­ţifică în sociologie, în legătură cu necesitatea cunoaşterii numerice a populaţiunii, vorbeşte despre legile hazardului, cari, studiate, permit totuşi să se stabilească anumite re­guli în repetarea fenomenelor. Vorbeşte despre legile lui Malthus şi despre principiile demografiei. Numeroase probleme de stat spu­ne d-sa, îşi aşteaptă deslegarea de la recensământ. Intre acestea, o lege de organizare a asigurărilor sociale, apoi organizarea învăţământului ge­neral şi profesional, problema şo­majului, etc. CONFERINŢA D-LUI DR. S. MA­­NUILA Relativ la organizarea interioară d. dr. S. Manuilă vorbeşte despre Comisiunea de recensământ, organ de directivă creiat prin legea din 21 Martie 1930 şi despre atribuţiunile sale. Apoi se ocupă de şcoala de sta­­tistică creiate pe baza aceleaşi legi şi menită să dea personal competinţe în executarea recensământului. In restul conferinţei arată rolul fiecă­rei categorii die delegaţi. După conferinţă delegaţii regio­nali, judeţeni şi municipali au luat parte la o discuție relativă la orga­nizarea și executarea recensământu­lui in județele respective. ARESTAREA UNEI BANDE DE TALHARI Tâlharii au jefuit pe pădurarul fabricei de hârtie Buşteni de suma de 382 mii lei PLOEŞTI, 27.­­ Au fost aduşi in­ localitate şi depuşi în arestul pre­ventiv sătenii Marin V. Surlea, Bu­cur Avram, Ioan Moţoiu şi Ioan Ar­­sene, toţi din comuna Bezdead, jude­ţul Dâmboviţa. Numiţii sunt autorii unei îndrăz­neţe tâlhării la drumul mare, săvâr­şită în judeţul nostru. ’ Iată cum s’au petrecut faptele: In ziua de 8 August a- c., direcţiu­nea fabricei de hârtie din Buşteni a trimes pe pădurarul Ion Creţu sa ducă suma de 382 mii lei la adminis­traţia Uzinei Bob­oci, pentru a face plata lucrătorilor. Seara, pădurarul Creţu sa înapo­iat la Buşteni şi a arătat că în drum spre Uzină a fost jefuit de către o bandă de tâlhari. Victima, a fost cercetată atunci întrucât se credea că şi-a însuşit ba­nii, iar cele relatate despre atacul din pădure ar fi o născocire pentru a masca oprirea banilor. Asupra tâlharilor s a mai găsit su­ma­ de 64 mii lei. Se crede că cei arestaţi mai au la activul lor încă câteva isprăvi­şi astfe chestiunea a rămas nelă­murită. Poliţia din Sinaia a început insă şi ea să facă cercetări şi după lungi investigaţii d. poliţai T. Diaconescu a reuşit să dea de urma bandei care a atacat pe pădurarul fabricei de hârtie. In cursul săptămânii trecute inso­ţit de detectivii G. Şoituş, Turdoi A­lexandru şi Mişu Constantinescu, d. poliţai T. Diaconescu a fost în comu­na Bezdead din judeţul Dâmboviţa şi a arestat întreaga bandă care după cum am arătat mai sus a fost depusă în penitenciarul local. PALATUL JUSTIŢIEI Falimentul „Băncii Franco-Române Curtea de Apel S. V, prezidată de d. Ciurea a continuat Luni cu judeca­rea apelului făcut de Banca Franco- Română, contra sentinţei tribunalu­lui prin care această întreprindere nefastă, a fost declarată în stare de faliment (după ce, mai întâi i se res­pinsese concordatul preventiv). Au pledat Luni d. av. Gh. Plastaru, prof. universitar şi d. av. Al. Niţea­­nu,­­ în numele deponenţilor cari se opun la acordarea concordatului, deoarece conducătorii cari au dus la Am arătat că un creditor al d-lui dr. Gh­eorgh­ian pentru suma de 1 milion 040.000 lei, ceruse tribunalului de comerţ,­ declararea d-sale în stare de faliment, şi că în faţa tribunalu­lui care a judecat cererea, s-a invo­cat de către avocaţii procuratori ai debitorului, că dânsul nu este co­merciant şi, ca at­are, nu poate fi de­clarat în stare de faliment. (Creditorul, combătând excepţiunea invocată, ceruse în subsidiar, che­marea la interogator a d-lui dr. Ghe­orghian, spre a face dovada cu acel interogtor a calităţii d-sale de comer­ciant). După două zile de chibzuire, tribu­nalul s’a pronunţat Luni, respingând cererea creditorului de a fi declarat in stare de faliment d. dr. Gheor­­ghian. Dela juraţi Curtea cu juri avea să judece Luni acuzatul Sim­. Pilibozian, negustor din Craiova, care, drept lichidare a contului său de 3 milioane ce avea de dat angrosiştilor Fraţii Timuri­­an din Bucureşti,­­ i-a împuşcat pe amândoi, trăgând în ei toate gloan­ţele ce le avea în revolverul, cu care venise înarmat pentru răfuiala so­cotelilor. D. Istrate Micescu, apărătorul a­­cuzatului, a cerut Curţii să se citeze o serie de martori ce propune în apărare, referitori la legăturile de afaceri ce au existat între ac­tu­ar şi victime­ Partea civilă a cerut şi ea contra probă, cu martori şi scripte. Curtea, ascultând şi concluziunle d-lui procuror I. Petresciu ,v­a în­ruină banca şi pe cei 14.000 de depu­nători, nu-l merită. D-lor au făcut o strânsă analiză a Situaţiei băncii şi în lumina opera­ţiilor scandaloase la cari s’au dedat conducătorii băncii, — au conchis că nu se poate admite concordatul ce n’ar profita în nici un caz creditori­lor deponenţi ci tot acelora cari se tem de faliment mai ales de teama răspunderii ce-i aşteaptă în faţa jus­tiţiei penale. . Desbaterile vor continua azi, cuviinţat probele cerute şi a amânat procesul pentru ziua de 18 Dec. Diverse Tribunalul de Ialomiţa confirmase mandatul de arestare, emis de jude­cătorul de instrucţie contra impiega­tului de mişcare Vasile Dinulescu, din gara Poenaru Bordea, socotit vi­novat de ciocnirea de trenuri întâm­plată în acea staţie, în ziua de 16 octombrie. Arestatul făcând apel la Camera ■ acuzare, această instanţă a admis ori apelul şi a infirmat mandatul, pe motiv că instrucţia este terminată, iar deţinerea în prevenţie a inculpa­­tului nu este necesară. — Trib. Ilfov a confirmat ori man­datul de arestare al falsului stu­dent Bucur Ciurlie, instruit la cap. 7, pentru escrocherie în dauna d-nei Suchiu. — Curtea de Apel S-­­ a amânat la 1 Decembrie, judecarea apelu­rilor făcute de Stef. Popescu şi Rus­se Constantinescu, contra sentinţei trib. Ilfov care i-a condamnat pentru frauda de la ministerul de externe. — A fost condamnat, în lipsă, de trib. Ilfov S. N­, inculpatul Iloria Io­nescu, la 3 luni închisoare. El este învinuit că a înșelat pe d-na Zoe Cor­­canda, prefăcându se că o ia în căsă­torie şi estorcându-i astfel un acont de 10.000 lei. — Inala Curte de Casaţie S. III respins recursul făcut de d. dr. Ştefă­­nescu-Galaţi, profesor la facultatea de medicină din Iaşi, contra tr­ans­ferării d-lui dr. Hortolomei, de la acea facultate la catedra de chirurgie ge­nito-urinară a facultăţii de medicină din Bucureşti» CC D. Gheorghian chemat in faliment Ministerul muncii face cunoscut tuturor că pe ziua de 1 Noembrie ex­piră ultimul termen aprobat pentru ca supușii străini, cari exercită o profesie în România, să fie în pose­sia livretului profesional prevăzut de lege. Contra hotărârilor comisiunilor de revizuire supușii străini au drept la apel la comisia migraţiunilor din minister. Apelul trebuie înaintat în termenul fixat de comisiile de revi­zuire. Acei patroni sau particulari cari vor fi găsiţi că au în serviciul lor, după expirarea termenului de apel, străinilor salariaţi supuşi străini precum şi acei cari exercită o profesie în Ro­mânia, fie pe cont propriu fie sub altă formă, fără a poseda livret pro­fesional valabil, vor fi pasibili de sancţiunile prevăzute de legea pen­tru proteguirea muncii indigene şi anume : se vor pedepsi cu amendă de la 5000—10.0000 lei de fiecare supus străin, iar în caz de recidivă cu a­­mendă de 20.000 lei, iar cei cari e­­xercită o profesie pe seama lor sau în tovărășie se vor pedepsi cu a­­mendă de 10.000—20.000 lei, iar în caz de recidivă cu amendă de 40.000 lei. PENTRU ABONAŢI! In dorinţa de a procura noul avantaje abonaţilor şi tititorilor ziaru­lui „DIMINEAŢA“, cunoscuta societate de asigurare „STEAUA ROM­NIEI“ a hotărit ca, începând, de la 1 Noembrie a. c. să acorde tuturor ace­lora cari se vor abona la ziarul nostru DOUA POLIŢE DE ASIGURARE ?o?coo Abonaţi vor fi deci, asiguraţi gratuit în primă lună cu Lei 40.000 asigurare care în mod normal costă o primă de LEI 330. In baza acestor poliţe, abonaţii noştri, pe lângă asigurare, vor avea şi dreptul de participare la tragerea de amortizare din luna următoare, iar dacă vor dori să beneficieze şi în viitor de toate aceste avantagii, vor trimite societăţii „STEAUA ROMÂNIEI" suma­ de LEI 2­10 lunar, dacă vor să menţină ambele poliţe, sau LEI 103 lunar dacă se vor mulţumi cu una singură Pentru, cititorii cari vor strânge timp de o lună un număr de 20 cupoane ce vor găsi în pagina 2-a a ziarului şi le vor expedia pe adresa societăţii „STEAUA ROSIAN­IEI“ din Bucureşti, Piaţa Rosetti No. 4, împreună cu LEI 103 vor primi o poliţa de asigurare GRATUITA pentru prima lună, iar su­ma­ de LEI 10S va servi pentru plata primei pe luna 2-a şi vor continua cu trimiterea acestei sume până la­ expirarea asigurării, sau până la amortizarea ei. Pagina 7-41 SINUCIDEREA DIN FUNDĂTURA 10 MAI Un căpitan işi pune capăt zilelor cu un glonte de revolver Căpitanul Ion Simionescu, din re­gimentul de artilerie anti-aeriană, domiciliat în strada Traian No. 176, Va dus­eri pe la orele 3 după amia­ză la locuinţa fratelui său anume Vlad Simionescu din fundătura 10 Mai No. 3. Acolo, în lipsa fratelui său de a­casă şi că deci era singur, şi-a tras un foc de revolver în tâmpla dreap­tă. Glontele i-a pătruns în craniu, per­­forându-i creerul şi eşind apoi afară prin tâmpla stângă, s-a lovit de un perete al camerei, turtindu-se şi că­zând jos pe duşumea. ★ Deşi nefericitul ofiţer şi-a pus ca­păt zilelor — după cât se crede — pe la orele 3 după amiază, si­nuciderea n’a putut fi descoperită decât seara, când fratele sinucigaşu­lui s’a înapoiat acasă, din oraş. Cazul fiind adus la cunoştinţa au­torităţilor militare, la faţa locului a sosit de general Ionescu-Fotache, co­mandantul pieţii Bucureşti, care per­cheziţionând îmbrăcămintea sinuci­gaşului, a găsit într’un buzunar al vestonului trei scrisori adresate: ma­mei sale, fratelui său şi comandantu­lui regimentului din care făcea par­te. In aceste scrisori sinucigaşul ara­tă că s’a decis să-şi curme firul vie­ţii din cauze familiare. Pe urma căpitanului Simionescu, — care, după cum declară superio­rii săi, era un excelent ofiţer, — ră­mân soţia şi un copil. Din ordinul d-lui general Fotache Ionescu, cadavrul nefericitului­ căpi­tan a fost transportat la morga spi­talului militar „Regina Elisabeta", din strada Francmasonă. Mişcare în armată Se Înalţă la gradul de medici-loco­­tenenţi, pe ziua de 1 Noembrie 1930, şi cu vechimea dela 1 Iulie 1930, medicii sublocotenenţi, din Institutul Sanitar Militar, notaţi mai jos, absolvenţi a 5 (cinci) ani de studii). LA GRADUL DE MEDICI LOCOTE­NENŢI Medicii sublocotenenţi: Mareş P. Eu­gen, Turai M. Ioan, Ciocârlie C. Dumi­tru, Râmniceanu L. Radu, Cozma C. Constantin, Gorcea D. Vasile, Sandu M. Dumitru, Arghir V. Vasile, Savin V. Ştefan, Halunga L. Vasile, Micran D. Constantin, Mustăciosu F. Modică, Ve­­ber A. Vasile, Zamfir D. Alexandru, Rădulescu M. Gheorghe, Negroiu V. Pascu, Stroescu I. Gheorghe, Paraipan D. Constantin, Paulescu A. Paul, Bulea C. loan, Popescu D. Victor, Ionescu I. Vasile, Florescu B. Constantin, Rădoi Gh. loan, Diaconescu C. Victor, Lăză­­rescu I. Gheorghe, Manolescu P. Ale­xandru, Iliescu Gh. Pantelimon, Pri­­coiu D. Ştefan. Se aprob­ă a se chema temporar In vederea activărei, pentru stagiu la trupă pe timp de un an, ofiţerii de rezervă mai jos notaţi, cu începere dela data şi la corpurile arătate in dreptul fie­căruia. Pe ziua de 1 Octombrie 1930 Sublocot. de rezervă Adamescu Con­stantin, din reg. 4 roşiori „Regina Ma­ria“, in reg. 3 călăraşi. Sublocot. de rezervă Trifu G. Aurel, din reg. de transmisiuni, in acelaş reg. Se numeşte preot militar asimilat gradului de căpitan, preotul Marian Gheorghe, pe ziua de 1 Octombrie 1930, la reg. Siret No. 11. Sublocot. de rezervă Mettert Ioan, din reg. 89 inf., se şterge din controalele armatei, pe ziua de 19 Septembrie 1929, de­oarece şi-a pierdut naţionalitatea română. Se şterge din controalele ofiţerilor de rezervă, pe ziua de 7 Noembrie 1923. IVSorin Popescu mulţumeşte călduros, pe această ca­le, tuturor celor cari au binevoit a lua parte la durerea încercată. Giurgiu, 28 octombrie 1930. Adânc întristaţii: Adolf şi Cecilia­ Grünberg cu fiica; Herman şi Betty Grünberg; Izidor şi Ernestina Grün­berg cu copii; Solomon şi Roza Grün­berg cu fiul; George şi Mina Grün­berg; Raşela şi Iancu Rubin cu co­pii; G. şi Angela Milli­an-M­aximin; Lisette şi Izi Singer cu copii; Paula şi Bernard Brückman cu copii; Ing. Nardo şi Fina Millian cu copii; dr. Oscar şi Cora Millian cu fiica; Erna şi ing. Semo Cohen ; familiile Lu­­pescu, Abramovici, Baruchsohn, Ru­bin, Schain, cum şi celelalte familii înrudite au durerea de a anunţa moartea prea iubitei lor mamă, soa­cră, bunică, soră şi mătuşă Lilia Grim­beri încetată din viaţă în vârstă de 78 de ani, după o grea suferinţă, înmormântarea a avut loc Marţi 28 octombrie, orele 2 p. m., cortegiul pornind din strada Oiţelor No. 10 (colţ cu Radu Vodă) spre cimitirul Filantropia, sublocot­ de rezervă Karl Kurt Klein, din reg. 28 inf., fiind hirotonisit preot, inscriindu-se pe aceeaş zi, in registrul special al confesorilor de rezervă, re­­partizându-se Cercului de recrutare Iaşi. Comunicaţia radio-tele­­grafică Mra-Berlin PARIS, 28 (Rador). — Din Tehe­ran se anunţă inaugurarea oficială a serviciului direct de comunicaţi­­uni radio-telegrafice de unde scurte cu Londra şi Berlin.­ ­ IIuristaţii: Căpitanul Ogrodzki Ta­­deus soţ, Maria şi Gheorghe Udrea părinţi, Gheorghe, Bucur, Alexandru şi Nicolae fraţi, Maria şi Dumitru Pascu soră şi cumnat, precum şi veri şi verişoare, anunţă încetarea din viaţă după o scurtă şi grea su­ferinţă a prea iubitei lor Elena Căpit. Ogrodzki decedată in vârstă de 28 ani, în ziua de 27 octombrie 1930, ora 15,15 şi roagă pe toţi camarazii, prieteni şi cunoscuţi să ia parte la înmor­mântare, care va avea loc în ziua de Miercuri 29 Octombrie 1930, ora 2 p. m­. Cortegiul funebru va porni de la Capela Spitalului Militar „Regina Elisabeta“ la cimitirul Reînvierea (Pătrunjel), unde va avea loc înhu­marea.­ ­ Adânc îndureraţii: Mihail Gheor­ghiu, frate, cu soţia; Vasile Gheor­ghiu, cu familia; Ionel Gheorghiu, cu familia, copii; Maior Vasile Şerbăne­scu cu familia, ginere; Iancu Andree­­scu cu familia, fiii Ilie N. Diacone­scu cu soţia, prieteni, anunţă înceta­rea din viaţă a prea scumpului lor frate, tată, socru, naş şi prieten Nicolae Gheorghiu (Pîpeşteanu) Comerciant (Pucioasa Dâmboviţa) Decedat în ziua de 25 Oct. 1930, în etate de 60 ani, înhumarea a avut loc în ziua de 28 Oct., ora 3 d. a. în cimitirul oraşului Pucioasa. Mult tului întristata familie a decedat COMITETUL CONSULTATIV AL INFANTERIEI Comitetul consultativ al infante­riei a fost constituit precum urmea­ză: Președinte, general de divizie Du­­mitrescu Toma, inspectorul general al infanteriei; Membrii: general Todirescu Mi­hail, sub.șeful marelui stat-major. General Teodorescu Ioan, coman­dantul şcoalelor militare de infante­rie. Colonel Gheorghiu Gheorghe, co­mandantul centrului de instrucţie al infanteriei. Colonel Bianu Virgil, comandantul regimentului carelor de luptă. Colonel Diamandi Dumitru, direc­torul infanteriei. Colonel Popescu I. Dumitru, șef de stat-major al inspectoratului general al infanteriei. Colonel Popovici Ion, comandan­tul școalei de subofiţeri de infante­rie. Colonel Popescu Ion, comandan­tul regimentului 21 infanterie. Secretar­ maior Georgescu P. Ma­rin, de la inspectoratul general al in­fanteriei.

Next