Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)
1930-10-30 / nr. 8570
Joi 30 Octombrie 1930 viata POLITICA Modificarea legii spirtului La ministerul de finanţe a loc Luni şedinţa comisiei date pentru aplicarea legei spirtului. Şedinţa s-a ţinut sub preşedinţia d-lui P. Ioniţescu, fost subsecretar de stat şi s'au cercetat măsurile impuse de Împrejurări pentru un început de aplicare a legii. Noua lege nu și-a produs efectele. Din constatările făcute, s-au încasat luna aceasta 15 milioane lei, pe când prevederile budgetare sunt de 19 milioane lei lunar. Autorităţile văd în această dovada că frauda a bântuit puternic. Legalmente, adică pe bază de taxe plătite, nu se consumă azi în România decât 200 vagoane de spirt. Cum am mai apus, înainte de război, se consumau 5000 vagoane. In Cehoslovacia, cu o populaţie de 14 milioane locuitori, s’au fixat prin contingentare, pentru anul acesta,, 6000 vagoane. Ungaria, cu populaţia ei redusă, consumă 4 mii vagoane. In România insă, nu se consumă decât 200 vagoane, deşi autorităţile sanitare se plâng de progresele alcoolismului. In faţa acestei stări de lucruri, a avut triumfat ideia că numai prin măsuri spe- administrative nu se poate împiedica frauda. Intr’adevăr, un singur vagon de spirt scos din fabrică în mod nelegal, procură un câştig de un milion de lei, aşa că tentaţia a prea mare. Specialiştii consultaţi, şi cum au asistat la şedinţa de aseară, nu văd decât două soluţii: 1) Mărginirea fabricaţiei spirtului industrial şi a spirtului din vin, într’un număr cât mai mic de fabrici, pentru ca controlul să poată fi mai uşor şi mai eficace, şi 2) să se niveleze taxele pentru ca astfel, prima la frauda azi in fiinţă, să dispară. In legătură cu această chestiune, d. ministru de finanţe, Mihai Popovici, întrebat de un redactor al nostru a declarat textual următoarele: — Sunt absolut convins că până când nu vom face să dispară prima la fraudă, prin berii cum sunt repartizate azi taxele, starea actuală de lucruri — proastă şi pentru stat şi pentru industrie şi pentru producători — nu va lua sfârșit. Trebue să facem să dispară prima la fraudă. Sărbătoarea Cehoslovaciei Statul cehoslovac a serbat ori doisprezece ani de la înfiinţare. Opinia publică românească ia parte cu toată inima la această serbare. Un stat vecin şi aliat, de care ne leagă deopotrivă suferinţele trecutului şi nădejdile viitorului,— Iată ceea ce este pentru noi republica cehoslovacă. Nu putem să nu amintim cu acest prilej marile realizări democratice din statul lui Massaryk. O republică ocârmuită de un Înţelept. Idealul lui Platon a fost înfăptuit. O vastă şi admirabilă legislaţie muncitorească, o impresionantă concordie internă, o mare preocupare pentru agricultură şi — in acelaş timp — un tratament omenos faţă de minorităţi— toate acestea au fost săvârşită in doisprezece ani de muncă ordonată, metodică şi tăcută, în doisprezece ani de izgonire a politicianismuilui şi de cultivare a politicei — în cel mai înalt sens al cuvântului. In clipa in care reacţionarii de pretutindeni încearcă să ne dea nu ştiu care exemple de prosperitate fascistă, — democraţia cehoslovacă ne dă o strălucită dovadă de propăşire în cadrul marilor idei de libertate. INTRE LIBERALI SI D. CONST. ARGETOIANU Un articol semnificativ Revista ,,Păreri Libere“, — care apare sub» directa inspiraţie a d-lui I.V. Duca, — publică un foarte semni/../ficativ .articol datorit d-lui C. A. Stoeanovici — intitulat: Să înceteze intriga. Fostul deputat liberal spune: „Intrigăria politică trebue să înceteze. „Spre pildă, acei cari au regretat intrarea d-lui Argetoianu în partidul liberal, nu trebue să regrete astăzi că nu pleacă....“ Aşadar, sunt In partidul liberal — aşa afirmă d. Stoeanovici, care este liberal — sunt unii care regretă că d. Argetoianu a intrat în partid şi care, mai ales, regretă că d-sa nu pleacă din partid. Destăinuirea e interesantă şi merită să fie relevată. Dar d. Stoeanovici găseşte mijlocul să facă şi puţină istorie. D. Argetoianu — zice în esenţă d. Stoeanovici— este atacat azi. Dar d-sa putea fi atacat — putea însă n'a fost — în ziua când a intrat în guvernul Tonei Brătianu. De ce n'a fost atacat atunci ? D. Stoeanovici dă o explicație cu tâlc: " ..Aceste atacuri ar fi Început și la ziua când d. Argetoianu a primit să facă parte din guvernul Ioan Brătianu. Trei motive tot atât de puternice l-au oprit pe loc: autoritatea mare a lui Ioan Brătianu care nu tolera nimănui să se amestece la conducerea partidului. „In al doilea joc prietenia personală ce d. Duca a arătat d-lui Argetoianu a înăbușit orice comentarii. In adevăr d. Duca era singurul care ar fi putut împiedica pe loan Brătianu să facă apel la d. Argetoianu. Ori din moment ce d-sa l-a primit cu braţele deschise, ceilalţi trebuiau să tacă. „Al treilea motiv care a determinat tăcerea de atunci este că acei. ,.cari regretă“ — văzând legătura ce s'a stabilit între loan Brătianu şi d. Duca deoparte şi d. Argetoianu de altă parte, găseau mai prudent să se resemneze, căci poate e mai practic“. S’ar părea deci că d. Argetoianu a fost scutit de atacuri, atunci, graţie prestigiului lui Ionel Brătianu şi graţie „prieteniei personale ce d. Duca a arătat d-lui Argetoianu“. Oare această prietenie nu mai există? Şi, dacă există, de ce nu mai are darul de a „înăbuşi“ şi acum, atacurile pe care le-a înăbuşit atunci? D. Stoeanovici vrea să ne explice, apoi, de ce d. Argetoianu nu a venit la şedinţa comitetului liberal, în care s'a redactat programul partidului. ,,Câtă inutilitate în toate aceste sforţării „Când te gândeşti că d. Argetoianu n'a venit la comitet tocmai pentru a nu deranja pe „acei intriganţi“. „I-ar fi urmărit fiecare gest, fiecare cuvânt... din discuţia doctrinară ar fi ieşit o ţigănie! „Şi după comitet unii așteptau cu nerăbdare ca d. Argetoianu să critice programul întocmit. Ei bine, d-sa le-a răspuns: „Am, cetit programul... nu e răul nu e rău de loc..." Dacă d. Argetoianu a spus numai atât despre programul liberal, — apoi d. Vintilă Brătianu nu prea are motive să fie încântat.* Dar d. C. A. Stoeanovici face — mai departe — un elogiu d-lui Argetoianu, care — desigur — nu va fi pe gustul d-lui Brătianu. „Când partidul liberal numără printre membrii un om care a răspuns pescuitorilor In apă tulbure că nu umblă după șefie nici nu organizează bisericuţe.... „Când In casa acestui om intră cine vrea, dar intriga rămâne la uşe, fiindcă temperamentul şi caracterul său nu-i permit s'o frequenteze. „Când avem printre noi un om întreg mai mult, cu mintea clară, — care de opt luni a dat alarma in chestiunea datoriilor agricole expunând un plan simplu şi clar. Un om care a lăsat urma la ministerele prin care a trecut. „Un om, care găsindu-se In străinătate în ziua când regele Carol s’a urcat pe Tron, putea la reîntoarcerea sa — dacă s'ar fi gândit numai la situaţia personală, — să se desolidarizeze de partid — câţi cari nu-l cunoşteau bănuiau acest gest. „Domnul Argetoianu a rămas totuşi în partid şi din acest statu-quo nu ştiu dacă partidul nu a câştigat foarte mult, — deci indirect şi „acei cari regretă“.... Faţă de asemenea om politic se cuvine mai mult respect... „Curios e faptul că acum cinci săptămâni când se vorbea de un guvern Argetoianu „cei cari regretă“ nu spuneau nimic... „După formarea guvernului Mironescu, s-au gândit că plecarea d-lui Argetoianu din partid, întovărășind nechemarea d-sale la putere, ar putea reduce pe d-l Argetoianu. „Era o ocazie poate să fie distrus... „Şi dacă se întâmpla atunci ca regele să încredinţeze guvernul d-lui Argetoianu, câţi din acei cari regretă n'ar fi strigat poate: „Trăiască Argetoianu al nostru“? „In vremea tuturor acestor intrigării d-nul Argetoianu şade liniştit acasă, se instrueşte mereu, discuta chestiuni economice, face spirite... şi are întrevederi, preocupat mimai de împrejurările grele prin care trece ţarul... „Şi dacă acestea sunt preocupările d-lui Argetoianu, pentru ce umbra lui se proectează atât de departe încât întunecă pe „acei cari regretă“... Articolul d-lui Stoeanovici învederează încă odată cât de încordate sunt raporturile dintre ..acei care regretă“ — anturajul d-lui Brătianu — și d. Const. Argetoianu. In chestia subsecretariatului dela interne Se ştie că d. D. Angelescu şi-a exprimat dorinţa să plece dela departamentul internelor. D. Angelescu n'a intrat in guvern, decât numai în urma stăruinţei d-lui G. G. Mironescu, cu care are vechi şi strânse legături. In cercurile guvernamentale se spune însă că d. C. Angelescu nu va putea părăsi ministerul, inainte de deschiderea Camerei, deoarece guvernul trebue să se prezinte parlamentului informaţia lui actuală. Consfătuirile parlamentelor majoritari Săptămâna viitoare va avea loc la Cluj o consfătuire a parlamentarilor ardeleni şi bănăţeni. Miercurea viitoare va avea loc la Bucureşti o consfătuire a tineretului din Cameră, la care vor fi invitaţi deputaţi din toate provinciile Ambele consfătuiri au Ioc In vederea redeschiderii Corpurilor legiuitoare. Asemenea consfătuiri se vor mai ţine la Bucureşti Înainte de redeschiderea parlamentului, D. Al Vaida pleacă la Karlsbad D. Al Vaida-Voevod va pleca peste o săptămână la Karlsbad spre a-şi căuta sănătatea. Congresul liberalilor ialomiţeni de sub şefia d-lui George Brătianu Duminică 26 Octombrie, s’a ţinut, congresul organizaţiei liberale de sub conducerea d-lui Gh. Brătianu, a judeţului Ialomiţa., In comuna Slobozia. D. SIMA NICULESCU citeşte o scrisoare prin care d. Gh. Brătianu se scuză de a nu putea prezintă congresul şi apoi propune ca preşedinte pe d. Horia Furtună care este aclamat de asistenţă. Mai departe d. Sima Niculescu arată că cele două mari suferinţe ale plugarilor sunt camăta şi dările mari. In urmă iau cuvântul d-nii Andreescu, V. Marinescu, preotul Vladimirescu, Petre Teodoru, C. Mălineanu şi A. Papilian. D. ŞTEFAN ŞERBANESCU. Inovaţiunile mulţimii propune ca preşedinte al organizaţiunei pe d. Sima Niculescu. Tot prin aclamaţiuni sunt proclamaţi vicepreşedinţi d-nii Ştefan Şerbănescu, Ion Bătrânu, V- Marinescu, I. Andronescu, secretar general A. Bârlan şi casier V. Stănescu. Din partea centrului cel dintâiu vorbeşte d. Henri G. Meitani, care se ocupă de sărăcia din ţară. D. HORIA FURTUNA face o aspră critică vechilor conductori ai partidului liberal. In urmă s'a citit o moţiune şi după răspândirea mulţimei a avut loc un banchet la care au închinat d-nii Horia Furtună, pentru M. S. Regele Carol II şi d. Gh. Brătianu, d. Sima Niculescu pentru d-nii Furtună şi Meitani, delegaţi ai centrului, d. Henri G. Meitani pentru d. Sima Niculescu şi întreaga organizație a județului Ialomița, și a. „DIMINEAȚA" Conferinţă pentru recensământ Luni 27 crt. ora 10 dimineaţa, In sala de conferinţe a Camerei de comerţ, s’a deschis seria de conferinţe organizată de Direcţia Recensământului cu delegaţii regionali, judeţeni şi municipali din toată ţara. Iau parte peste 100 de delegaţi, toţi membrii comisiunei de recensământ, delegaţii tuturor ministerelor, precum şi mulţi conducători ai instituţiunilor de stat şi particulare, interesate la această mare operă. La ora 10 jumi. soseşte d. ministru al muncii. D. DIMITRIE GUSTI preşedintele comisiunei de recensământ adresează cuvântul de bună venire delegaţilor. D-sa spune: recensământul are 5 faze: premergătoare, culegerea datelor, prelucrarea, publicarea şi interpretarea datelor. Fiecare are importanţa ei dar toate se completează. Ne aflăm in perioada de pregătire Recensământul răspunde unei necesităţi internaţionale, dar este o mare necesitate naţională, fie că 11 privim din punct de vedere istoric, fie social, fie politic. Ceea ce constitue baza recensământului, este obiectivitatea şi sinceritatea. D. dr. EMIL HAŢIEGANU, ministrul muncii, urează spor la muncă delegaţilor. CONFERINŢA D-LUI PROF. DR. ONICESCU După ce face o incursiune ştiinţifică în sociologie, în legătură cu necesitatea cunoaşterii numerice a populaţiunii, vorbeşte despre legile hazardului, cari, studiate, permit totuşi să se stabilească anumite reguli în repetarea fenomenelor. Vorbeşte despre legile lui Malthus şi despre principiile demografiei. Numeroase probleme de stat spune d-sa, îşi aşteaptă deslegarea de la recensământ. Intre acestea, o lege de organizare a asigurărilor sociale, apoi organizarea învăţământului general şi profesional, problema şomajului, etc. CONFERINŢA D-LUI DR. S. MANUILA Relativ la organizarea interioară d. dr. S. Manuilă vorbeşte despre Comisiunea de recensământ, organ de directivă creiat prin legea din 21 Martie 1930 şi despre atribuţiunile sale. Apoi se ocupă de şcoala de statistică creiate pe baza aceleaşi legi şi menită să dea personal competinţe în executarea recensământului. In restul conferinţei arată rolul fiecărei categorii die delegaţi. După conferinţă delegaţii regionali, judeţeni şi municipali au luat parte la o discuție relativă la organizarea și executarea recensământului in județele respective. ARESTAREA UNEI BANDE DE TALHARI Tâlharii au jefuit pe pădurarul fabricei de hârtie Buşteni de suma de 382 mii lei PLOEŞTI, 27. Au fost aduşi in localitate şi depuşi în arestul preventiv sătenii Marin V. Surlea, Bucur Avram, Ioan Moţoiu şi Ioan Arsene, toţi din comuna Bezdead, judeţul Dâmboviţa. Numiţii sunt autorii unei îndrăzneţe tâlhării la drumul mare, săvârşită în judeţul nostru. ’ Iată cum s’au petrecut faptele: In ziua de 8 August a- c., direcţiunea fabricei de hârtie din Buşteni a trimes pe pădurarul Ion Creţu sa ducă suma de 382 mii lei la administraţia Uzinei Boboci, pentru a face plata lucrătorilor. Seara, pădurarul Creţu sa înapoiat la Buşteni şi a arătat că în drum spre Uzină a fost jefuit de către o bandă de tâlhari. Victima, a fost cercetată atunci întrucât se credea că şi-a însuşit banii, iar cele relatate despre atacul din pădure ar fi o născocire pentru a masca oprirea banilor. Asupra tâlharilor s a mai găsit suma de 64 mii lei. Se crede că cei arestaţi mai au la activul lor încă câteva isprăvişi astfe chestiunea a rămas nelămurită. Poliţia din Sinaia a început insă şi ea să facă cercetări şi după lungi investigaţii d. poliţai T. Diaconescu a reuşit să dea de urma bandei care a atacat pe pădurarul fabricei de hârtie. In cursul săptămânii trecute insoţit de detectivii G. Şoituş, Turdoi Alexandru şi Mişu Constantinescu, d. poliţai T. Diaconescu a fost în comuna Bezdead din judeţul Dâmboviţa şi a arestat întreaga bandă care după cum am arătat mai sus a fost depusă în penitenciarul local. PALATUL JUSTIŢIEI Falimentul „Băncii Franco-Române Curtea de Apel S. V, prezidată de d. Ciurea a continuat Luni cu judecarea apelului făcut de Banca Franco- Română, contra sentinţei tribunalului prin care această întreprindere nefastă, a fost declarată în stare de faliment (după ce, mai întâi i se respinsese concordatul preventiv). Au pledat Luni d. av. Gh. Plastaru, prof. universitar şi d. av. Al. Niţeanu, în numele deponenţilor cari se opun la acordarea concordatului, deoarece conducătorii cari au dus la Am arătat că un creditor al d-lui dr. Gheorghian pentru suma de 1 milion 040.000 lei, ceruse tribunalului de comerţ, declararea d-sale în stare de faliment, şi că în faţa tribunalului care a judecat cererea, s-a invocat de către avocaţii procuratori ai debitorului, că dânsul nu este comerciant şi, ca atare, nu poate fi declarat în stare de faliment. (Creditorul, combătând excepţiunea invocată, ceruse în subsidiar, chemarea la interogator a d-lui dr. Gheorghian, spre a face dovada cu acel interogtor a calităţii d-sale de comerciant). După două zile de chibzuire, tribunalul s’a pronunţat Luni, respingând cererea creditorului de a fi declarat in stare de faliment d. dr. Gheorghian. Dela juraţi Curtea cu juri avea să judece Luni acuzatul Sim. Pilibozian, negustor din Craiova, care, drept lichidare a contului său de 3 milioane ce avea de dat angrosiştilor Fraţii Timurian din Bucureşti, i-a împuşcat pe amândoi, trăgând în ei toate gloanţele ce le avea în revolverul, cu care venise înarmat pentru răfuiala socotelilor. D. Istrate Micescu, apărătorul acuzatului, a cerut Curţii să se citeze o serie de martori ce propune în apărare, referitori la legăturile de afaceri ce au existat între actuar şi victime Partea civilă a cerut şi ea contra probă, cu martori şi scripte. Curtea, ascultând şi concluziunle d-lui procuror I. Petresciu ,va înruină banca şi pe cei 14.000 de depunători, nu-l merită. D-lor au făcut o strânsă analiză a Situaţiei băncii şi în lumina operaţiilor scandaloase la cari s’au dedat conducătorii băncii, — au conchis că nu se poate admite concordatul ce n’ar profita în nici un caz creditorilor deponenţi ci tot acelora cari se tem de faliment mai ales de teama răspunderii ce-i aşteaptă în faţa justiţiei penale. . Desbaterile vor continua azi, cuviinţat probele cerute şi a amânat procesul pentru ziua de 18 Dec. Diverse Tribunalul de Ialomiţa confirmase mandatul de arestare, emis de judecătorul de instrucţie contra impiegatului de mişcare Vasile Dinulescu, din gara Poenaru Bordea, socotit vinovat de ciocnirea de trenuri întâmplată în acea staţie, în ziua de 16 octombrie. Arestatul făcând apel la Camera ■ acuzare, această instanţă a admis ori apelul şi a infirmat mandatul, pe motiv că instrucţia este terminată, iar deţinerea în prevenţie a inculpatului nu este necesară. — Trib. Ilfov a confirmat ori mandatul de arestare al falsului student Bucur Ciurlie, instruit la cap. 7, pentru escrocherie în dauna d-nei Suchiu. — Curtea de Apel S- a amânat la 1 Decembrie, judecarea apelurilor făcute de Stef. Popescu şi Russe Constantinescu, contra sentinţei trib. Ilfov care i-a condamnat pentru frauda de la ministerul de externe. — A fost condamnat, în lipsă, de trib. Ilfov S. N, inculpatul Iloria Ionescu, la 3 luni închisoare. El este învinuit că a înșelat pe d-na Zoe Corcanda, prefăcându se că o ia în căsătorie şi estorcându-i astfel un acont de 10.000 lei. — Inala Curte de Casaţie S. III respins recursul făcut de d. dr. Ştefănescu-Galaţi, profesor la facultatea de medicină din Iaşi, contra transferării d-lui dr. Hortolomei, de la acea facultate la catedra de chirurgie genito-urinară a facultăţii de medicină din Bucureşti» CC D. Gheorghian chemat in faliment Ministerul muncii face cunoscut tuturor că pe ziua de 1 Noembrie expiră ultimul termen aprobat pentru ca supușii străini, cari exercită o profesie în România, să fie în posesia livretului profesional prevăzut de lege. Contra hotărârilor comisiunilor de revizuire supușii străini au drept la apel la comisia migraţiunilor din minister. Apelul trebuie înaintat în termenul fixat de comisiile de revizuire. Acei patroni sau particulari cari vor fi găsiţi că au în serviciul lor, după expirarea termenului de apel, străinilor salariaţi supuşi străini precum şi acei cari exercită o profesie în România, fie pe cont propriu fie sub altă formă, fără a poseda livret profesional valabil, vor fi pasibili de sancţiunile prevăzute de legea pentru proteguirea muncii indigene şi anume : se vor pedepsi cu amendă de la 5000—10.0000 lei de fiecare supus străin, iar în caz de recidivă cu amendă de 20.000 lei, iar cei cari exercită o profesie pe seama lor sau în tovărășie se vor pedepsi cu amendă de 10.000—20.000 lei, iar în caz de recidivă cu amendă de 40.000 lei. PENTRU ABONAŢI! In dorinţa de a procura noul avantaje abonaţilor şi tititorilor ziarului „DIMINEAŢA“, cunoscuta societate de asigurare „STEAUA ROMÂNIEI“ a hotărit ca, începând, de la 1 Noembrie a. c. să acorde tuturor acelora cari se vor abona la ziarul nostru DOUA POLIŢE DE ASIGURARE ?o?coo Abonaţi vor fi deci, asiguraţi gratuit în primă lună cu Lei 40.000 asigurare care în mod normal costă o primă de LEI 330. In baza acestor poliţe, abonaţii noştri, pe lângă asigurare, vor avea şi dreptul de participare la tragerea de amortizare din luna următoare, iar dacă vor dori să beneficieze şi în viitor de toate aceste avantagii, vor trimite societăţii „STEAUA ROMÂNIEI" suma de LEI 210 lunar, dacă vor să menţină ambele poliţe, sau LEI 103 lunar dacă se vor mulţumi cu una singură Pentru, cititorii cari vor strânge timp de o lună un număr de 20 cupoane ce vor găsi în pagina 2-a a ziarului şi le vor expedia pe adresa societăţii „STEAUA ROSIANIEI“ din Bucureşti, Piaţa Rosetti No. 4, împreună cu LEI 103 vor primi o poliţa de asigurare GRATUITA pentru prima lună, iar suma de LEI 10S va servi pentru plata primei pe luna 2-a şi vor continua cu trimiterea acestei sume până la expirarea asigurării, sau până la amortizarea ei. Pagina 7-41 SINUCIDEREA DIN FUNDĂTURA 10 MAI Un căpitan işi pune capăt zilelor cu un glonte de revolver Căpitanul Ion Simionescu, din regimentul de artilerie anti-aeriană, domiciliat în strada Traian No. 176, Va duseri pe la orele 3 după amiază la locuinţa fratelui său anume Vlad Simionescu din fundătura 10 Mai No. 3. Acolo, în lipsa fratelui său de acasă şi că deci era singur, şi-a tras un foc de revolver în tâmpla dreaptă. Glontele i-a pătruns în craniu, perforându-i creerul şi eşind apoi afară prin tâmpla stângă, s-a lovit de un perete al camerei, turtindu-se şi căzând jos pe duşumea. ★ Deşi nefericitul ofiţer şi-a pus capăt zilelor — după cât se crede — pe la orele 3 după amiază, sinuciderea n’a putut fi descoperită decât seara, când fratele sinucigaşului s’a înapoiat acasă, din oraş. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor militare, la faţa locului a sosit de general Ionescu-Fotache, comandantul pieţii Bucureşti, care percheziţionând îmbrăcămintea sinucigaşului, a găsit într’un buzunar al vestonului trei scrisori adresate: mamei sale, fratelui său şi comandantului regimentului din care făcea parte. In aceste scrisori sinucigaşul arată că s’a decis să-şi curme firul vieţii din cauze familiare. Pe urma căpitanului Simionescu, — care, după cum declară superiorii săi, era un excelent ofiţer, — rămân soţia şi un copil. Din ordinul d-lui general Fotache Ionescu, cadavrul nefericitului căpitan a fost transportat la morga spitalului militar „Regina Elisabeta", din strada Francmasonă. Mişcare în armată Se Înalţă la gradul de medici-locotenenţi, pe ziua de 1 Noembrie 1930, şi cu vechimea dela 1 Iulie 1930, medicii sublocotenenţi, din Institutul Sanitar Militar, notaţi mai jos, absolvenţi a 5 (cinci) ani de studii). LA GRADUL DE MEDICI LOCOTENENŢI Medicii sublocotenenţi: Mareş P. Eugen, Turai M. Ioan, Ciocârlie C. Dumitru, Râmniceanu L. Radu, Cozma C. Constantin, Gorcea D. Vasile, Sandu M. Dumitru, Arghir V. Vasile, Savin V. Ştefan, Halunga L. Vasile, Micran D. Constantin, Mustăciosu F. Modică, Veber A. Vasile, Zamfir D. Alexandru, Rădulescu M. Gheorghe, Negroiu V. Pascu, Stroescu I. Gheorghe, Paraipan D. Constantin, Paulescu A. Paul, Bulea C. loan, Popescu D. Victor, Ionescu I. Vasile, Florescu B. Constantin, Rădoi Gh. loan, Diaconescu C. Victor, Lăzărescu I. Gheorghe, Manolescu P. Alexandru, Iliescu Gh. Pantelimon, Pricoiu D. Ştefan. Se aprobă a se chema temporar In vederea activărei, pentru stagiu la trupă pe timp de un an, ofiţerii de rezervă mai jos notaţi, cu începere dela data şi la corpurile arătate in dreptul fiecăruia. Pe ziua de 1 Octombrie 1930 Sublocot. de rezervă Adamescu Constantin, din reg. 4 roşiori „Regina Maria“, in reg. 3 călăraşi. Sublocot. de rezervă Trifu G. Aurel, din reg. de transmisiuni, in acelaş reg. Se numeşte preot militar asimilat gradului de căpitan, preotul Marian Gheorghe, pe ziua de 1 Octombrie 1930, la reg. Siret No. 11. Sublocot. de rezervă Mettert Ioan, din reg. 89 inf., se şterge din controalele armatei, pe ziua de 19 Septembrie 1929, deoarece şi-a pierdut naţionalitatea română. Se şterge din controalele ofiţerilor de rezervă, pe ziua de 7 Noembrie 1923. IVSorin Popescu mulţumeşte călduros, pe această cale, tuturor celor cari au binevoit a lua parte la durerea încercată. Giurgiu, 28 octombrie 1930. Adânc întristaţii: Adolf şi Cecilia Grünberg cu fiica; Herman şi Betty Grünberg; Izidor şi Ernestina Grünberg cu copii; Solomon şi Roza Grünberg cu fiul; George şi Mina Grünberg; Raşela şi Iancu Rubin cu copii; G. şi Angela Millian-Maximin; Lisette şi Izi Singer cu copii; Paula şi Bernard Brückman cu copii; Ing. Nardo şi Fina Millian cu copii; dr. Oscar şi Cora Millian cu fiica; Erna şi ing. Semo Cohen ; familiile Lupescu, Abramovici, Baruchsohn, Rubin, Schain, cum şi celelalte familii înrudite au durerea de a anunţa moartea prea iubitei lor mamă, soacră, bunică, soră şi mătuşă Lilia Grimberi încetată din viaţă în vârstă de 78 de ani, după o grea suferinţă, înmormântarea a avut loc Marţi 28 octombrie, orele 2 p. m., cortegiul pornind din strada Oiţelor No. 10 (colţ cu Radu Vodă) spre cimitirul Filantropia, sublocot de rezervă Karl Kurt Klein, din reg. 28 inf., fiind hirotonisit preot, inscriindu-se pe aceeaş zi, in registrul special al confesorilor de rezervă, repartizându-se Cercului de recrutare Iaşi. Comunicaţia radio-telegrafică Mra-Berlin PARIS, 28 (Rador). — Din Teheran se anunţă inaugurarea oficială a serviciului direct de comunicaţiuni radio-telegrafice de unde scurte cu Londra şi Berlin. IIuristaţii: Căpitanul Ogrodzki Tadeus soţ, Maria şi Gheorghe Udrea părinţi, Gheorghe, Bucur, Alexandru şi Nicolae fraţi, Maria şi Dumitru Pascu soră şi cumnat, precum şi veri şi verişoare, anunţă încetarea din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă a prea iubitei lor Elena Căpit. Ogrodzki decedată in vârstă de 28 ani, în ziua de 27 octombrie 1930, ora 15,15 şi roagă pe toţi camarazii, prieteni şi cunoscuţi să ia parte la înmormântare, care va avea loc în ziua de Miercuri 29 Octombrie 1930, ora 2 p. m. Cortegiul funebru va porni de la Capela Spitalului Militar „Regina Elisabeta“ la cimitirul Reînvierea (Pătrunjel), unde va avea loc înhumarea. Adânc îndureraţii: Mihail Gheorghiu, frate, cu soţia; Vasile Gheorghiu, cu familia; Ionel Gheorghiu, cu familia, copii; Maior Vasile Şerbănescu cu familia, ginere; Iancu Andreescu cu familia, fiii Ilie N. Diaconescu cu soţia, prieteni, anunţă încetarea din viaţă a prea scumpului lor frate, tată, socru, naş şi prieten Nicolae Gheorghiu (Pîpeşteanu) Comerciant (Pucioasa Dâmboviţa) Decedat în ziua de 25 Oct. 1930, în etate de 60 ani, înhumarea a avut loc în ziua de 28 Oct., ora 3 d. a. în cimitirul oraşului Pucioasa. Mult tului întristata familie a decedat COMITETUL CONSULTATIV AL INFANTERIEI Comitetul consultativ al infanteriei a fost constituit precum urmează: Președinte, general de divizie Dumitrescu Toma, inspectorul general al infanteriei; Membrii: general Todirescu Mihail, sub.șeful marelui stat-major. General Teodorescu Ioan, comandantul şcoalelor militare de infanterie. Colonel Gheorghiu Gheorghe, comandantul centrului de instrucţie al infanteriei. Colonel Bianu Virgil, comandantul regimentului carelor de luptă. Colonel Diamandi Dumitru, directorul infanteriei. Colonel Popescu I. Dumitru, șef de stat-major al inspectoratului general al infanteriei. Colonel Popovici Ion, comandantul școalei de subofiţeri de infanterie. Colonel Popescu Ion, comandantul regimentului 21 infanterie. Secretar maior Georgescu P. Marin, de la inspectoratul general al infanteriei.