Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)

1930-10-31 / nr. 8571

rfit A­TA POLITA Vor intra liberalii in Cameră? ! Chestiunea reintrării liberalilor In Cameră continuă să preocupe cercur­­ile politice. Se ştie că mulţi dintre conducătorii liberali sunt de părere că faţă de noua situaţie, revizuirea hotărîrii de retragere din parlament se impune. Se pare Insă că d. Vintilă Brătianu se opune Încă. Dar nici par­tizanii reintrării nu cedează. MEMORIUL D-LUI OR­­I­LEANU Astfel, d. M. G. Orleanu, șeful liberalilor din Co­­vurlui, a Înaintat d-lui Vintilă Brătianu un me­­pnoriu prin care arată mo­a. M. ORLEANU tivele pentru cari parla­mentarii liberali nu pot rămânea in afara parla­mentului. In memoriul său, d­. Or­leanu lămureşte rostul o­­poziţiei în parlament şi o­­bligaţiile, pe cari le au de­putaţii şi senatorii faţă de alegătorii lor. In cel mai bun caz, parlamentarii ar putea boicota corpurile le­giuitoare dacă, In întru­niri publice, ar cere şi ob­­ţine autorizarea alegăto­rilor, ceiace liberalii n’au făcut. In afară de aceste argumente de drept, d. Orleanu mai aduce şi alte argumente, de ordin practic, arătând că neparticiparea la lucrările Corpu­rilor legiuitoare este vătămătoare a­­tât acţiuni de propagandă a parti­dului, cât şi posibilităţilor de conlu­crare viitoare Intre partide. După ce aduce unele exemple din străinătate, d. Orleanu arată că la noi, In special In situata de an­, ar vând un rege abea înscăunat, face ca reintrarea Liberalilor In parlament să fie o necesitate imperioasă, r­ămâne de văzut ce răspuns va da d. Vintilă Brătianu acestui important memoriu. D. D. Argetoianu a avut erl o lun­gă Întrevedere, cu d. Mihai Popovici, ministru de finanţe, fondul parlamentar al Invalizilor de război, fond creiat din iniţiativa d-lui St. Cicio Pop. In bugetul anului curent 1930, din aceeaşi alocaţie bugetară, s’a cheltuit pentru toate Reuniunile Interparla­mentare de până acum, suma de lei 1.200.000. Adăugăm­ 1. — Că pentru Conferinţa Inter­­balcanică de la Atena, Adunarea De­putaţilor n’a acordat nimănui vre-o indemnizare şi n’a cheltuit nici un ban. 2. — Că din economiile făcute la acest articol bugetar şi din contri­buţiile benevole ale deputaţilor şi se­natorilor s’a realizat un fond de lei 4.000.000, destinat pentru ajutorarea invalizilor de război, din care s’au distribuit până azi 1.109.000 lei, fon­dul rămânând Intact prin alimenta­rea lui cu alte contribuţiuni ale par­lamentarilor. .Vice­preşedinte al Adunărei Deputaţilor, (ss) I. Gr. P­erieţeanu D. ŞT. C. POPP VA FACE DECLARAŢII PRESEI D. Şt. C. Popp, preşedintele Adu­nării deputaţilor, a convocat pe re­prezentanţii ziarelor, pentru azi, la orele 12 a. m., la ministerul de in­terne. D. Şt. C. Popp va face declaraţi­­uni, in legătură cu acuzaţiile ce i s’au adus prin diferite ziare. siililor de sectoare, care se va face In orice caz, nu se va face o decla­­ază după amiază, la primăriile res- raţie-tip­­pective. După discuţiuni prelungite, s’a ho­­tărit ca la constituire şefii sectoa­relor de Negru, Verde şi Albastru să citească fiecare câte o declaraţie. Redactarea a fost lăsată la apre- __ __ __ cierea celor cari vor citi declaraţia-i nesocotit „sfatul“ de a se abţine, nule. Singur, d. dr. Gostinescu, care, deşi şeful Capitalei, nu face parte din consiliul comunal, va asista la constituire ca simplu spectator, cu părere de rău că n’a urmat şi d-sa, la 10 August, tactica celor cari i-au Guvernul şi problema conversiunii După lungi discuţii In sânul gu­vernului, discuţii care la un moment dat luaseră un caracter extrem de viu,­­ s’a găsit In sfârşit o formulă medie: se va crela un institut ban­car cu 8 miliarde capital, care va face operaţia. Autorul acestei formule este d. Mihai Popovici, care a redactat şi proectul respectiv. Precum se vede nu este atât vor­ba de o conversiune, ci mai degrabă de o măsură de ameliorare. Creanţele vor fi chemate în mod benevol, aşa încât — fără a se zdruncina piaţa bancară — noul institut va fi un intermediar intre debitor şi creditor. Noi aşteptăm cu o clipă mai de­vreme această măsură de uşurare a plugăriei, în nădejdea că şi alte vor urma. Ancheta „Adevĕrului“ Astăzi „Adevărul“ începe să pu­blice răspunsurile primite la an­cheta întreprinsă în lumea politică şi în rândurile specialiştilor — pe tema crizei actuale. Această anchetă va furniza un material documentar vast şi, în a­­celaş timp, va pune în discuţie o sumă de soluţii, — astfel încât sun­tem siguri că publicul cititor va pu­tea găsi o orientare certă în vălmă­şagul teoriilor atât de contradic­torii, cari au circulat până acum a­­supra crizei In numărul de astăzi va apare pri­mul răspuns — acela al d-lui C. Ar­getoianu. După cum se ştie, d-sa este unu! din cei mai pasionaţi cer­cetători al problemelor economice şi financiare şi studiile d-sale, din ultimii ani, l-au situat Intre puţinii cu adevărat „specialişti“. IV­ J -a .v . *.­ D. C. ARGETOIANU Tot iu chestim călătoriilor d-lui Şt. C. Popp Un comunicat al biroului Adună­ii deputaţilor Primim: Biuroul Adunărei Deputaţilor, lu­ând cunoştinţă de campania de pre­să dusă prin ziarele: „Neamul Ro­mânesc“, „Universul“, „îndrepta­rea“, etc., împotriva d-lui preşedin­te al Adunărei Deputaţilor, Ştefan Cicio Pop, cu privire la chipul în Iloare a fost Întrebuinţat fondul bu-getar al Camerei destinat pentru par­­iciparea la congresele Interparla­mentare şi anume că: 1. — „Numai călătoria din urmă a d-lui Şt. C. Pop la Paris, Londra şi Atena, pentru cunoaşterea de oa­meni şi de lucruri, a costat pe stat. 6 milioane“. (Neamul Românesc — 22 Octombrie 1930). 2. — Că d. St. Cicio Pop a plecat la Atena cu o strălucită gardă parla-BMQUT& al cA. g* «Efidigalerit a fost reprezentată la Atena prin 7 de­legaţi, Grecia prin 10, România a a­­vut 35 reprezentanţi, şi au cheltuit milioane. (Universul — 26 Octom­brie 1930). Având în vedere că aceste învinu­iri, cu totul nefondate şi adânc jig­nitoare pentru preşedintele Adună­rei Deputaţilor, se restrâng asupra întregului Corp legiuitor, biuroul a­­cestei Adunări a crezut de a sa da­torie să procedeze de îndată la cer­cetarea actelor referitoare la cheltu­ielile vizate, în interesul lămurirei opiniunei publice. Rezultatul acestor cercetări este următorul: In bugetul Adunărei Deputaţilor, pe anul 1928 (Parlamentul liberal), a figurat înscris sub titlul „Pentru diurnele diferitelor comisiuni parla­mentare în afară de şedinţele Adu­nării, congrese interparlamentare“, un fond de lei 1.878.200 (Art. 5, al. c.) Din acest fond s-a cheltuit pentru indemnizarea parlamentarilor ce au luat parte la diferite congrese inter­naţionale, după cum urmează: Martie 29, indemnizaţiile a 5 de­putaţi la şedinţele Biuroului Uniunei Interparlamentare la Praga 150.000 lei. Organizaţia liberală (secţia XIII B.,) a ţinut aseară o populată întru­nire, în strada Alba-Iulia, sub preşe­dinţia d-lui Ion Dona. A participat şi d. Al. Donescu, pre­şedintele sectorului de Negru, care a anunţat că astăzi, la ora 7 d. a., se iunie 30. Indemnizarea a doi de-a va face, la primăria de Negru, con­putaţi la Conferinţa parlamentară in­ternaţională de comerţ, la Paris, lei 140.000. August 12, pentru participarea la Conferinţa Uniunei interparlamenta­re, la Berlin, lei 1.360.000. Total pentru anul 1928, 1.650.000 lei. In bugetul Adunărei Deputaţilor pe anul 1929 (Parlamentul naţional­­ţărănesc), alocaţia bugetară la acest articol, a rămas aceeaşi. Din ea s’au cheltuit 35(1.000 lei cu prilejul întru­­nirei Comisiunilor Uniunei Interpar­lamentare, în August 1929, la Gene­m JMlltf nU^jltSBSH .#’* Xh­USJt JBAaftl JULAam D. ST. C. POP Tineretul naţional-ţărăni­st şi procesul de la Cluj Azi, are loc, la clubul central al partidului naţional ţărănesc, din Ca­lea Victoriei, o întrunire, care va stârni fără îndoială, o vâlvă enormă în viaţa politică. întrunirea este preludiul unei mari manifestaţiuni de solidaritate, orga­D. MAREŞAL AVERESCU nizată de tineretul naţional ţărănist. Iată despre ce este vorba: In ziarul „Chemarea", organul ti­neretului ardelean din partidul na­­ţional-ţărănesc, a apărut, acum câte­va luni, un articol în care se afirma că d. mareşal Averescu, şeful parti­dului poporului, n’ar mai putea cere sprijinul ţăranilor, din pricina re­presiunii pe care a făcut-o în 1907, în calitate de ministru de răsboi. D. mareşal Aver­escu s’a simţit le­zat şi a intentat acţiune de calomnie ziarului „Chemarea“. Procesul se va judeca la 10 Noembrie, la Cluj. Va fi, neîndoios, o mare desbate­­re, la care se vor preciza anume lu­cruri, deosebit de interesante pentru vremurile tulburi din 1907. Tineretul din partidul naţional-ţă­­rănesc din toate provinciile şi-a ex­primat dorinţa de a se declara soli­dar cu „chemăriştii" strânşi în jurul ziarului clujan. La întrunirea de azi, vor lua parte deputaţii majoritari din toate pro­vinciile. E vorba ca o mare parte dintre aceştia să se înscrie ca apără­tori, spre a face o impunătoare ma­nifestare de solidaritate. Procesul de la Cluj se anunţă, aşa­dar, deosebit de interesant. ■ Hi -Vv-v Acţiunea liberală i Capitală stituirea consiliului comunal al sec­torului. D-sa a îndemnat apoi pe cetăţeni să urmărească activitatea celor pe cari i-au ales. D. Ion Dona a răspuns, în numele organizaţiei, asigurând pe d. Dones­­cu de tot concursul cetăţenilor în activitatea edilitară, pe care­ o va desfăşura laolaltă cu ceilalţi nouă consilieri comunali liberali din sec­torul de Negru. Aseară, a avut loc o consfătuire a consilierilor comunali liberali, in ve­derea atitudinii, pe care aceştia ar- „DIMINEAȚA" Discursul d-lui Mussolini D. Mussolini a rostit, In sala Vic­toria din palatul Veneţia, în faţa şe­filor federaţiilor fasciste din provin­cie, un nou discurs. Ca Întotdeauna, d. Mussolini a vorbit despre război. Dar a vorbit despre războ­i mai răs­picat decât până acum. Tema d-sale e simplă: Italia se Înarmează fiindcă statele din jur se Înarmează Împotrivi Italiei. Şi încă ceva: nu Italia a început înarmarea, ci au început-o statele vrăşmaşe. Limbajul acesta l-am mai auzit. L-am auzit in 1914. Înaintea marelui război, 11 ţinea Wilhelm 11. Ca şi d. Mussolini, aşa Îşi justifica şi Wil­helm II opera de înarmare a Ger­maniei,­­ servindu-se de exact ace­­leaşi argumente, tot aşa de false a­­tunci pe cât sunt şi azi. A vorbi de înarmarea Franţei Îm­potriva... Italiei este cel puţin ridi­­cul ! D. Mussolini simte fi d-sa acest lu­cru şi atunci caută o nouă argumen­tare : „calomnierea regimului fascist — spune d. Mussolini — pentru a i se lua tot creditul, acesta nu este un act războinic .“ Aşa­dar a critica un guvern­­— căci d. Mussolini prin calomnie în­ţelege opera­­de critică ce se face fa­ţă de fascism în toate ţările demo­cratice — a critica, deci, un guvern înseamnă a face un act războinic fa­ţă de o ţară întreagă? A spune că nu accepţi şi fascismul, înseamnă a fi războinic faţă de întreaga Italie? D. Mussolini vrea ca fascismul să fe confundat cu Italia InsăşL Este pretenţia tutror dictatorilor. Şi d-sa ar vrea ca presa străină să ia încă­tuşată, aşa cum este presa Italiană. Ar vrea ca, precum in Italia nimeni nu cutează să critice fascismul, — tot aşa şl In restul lumii nimeni să nu mai aibă voe a-şi exprima opinia sa, în libertate.. Dar d. Mussolini nu se mulţumeşte­­ cu atât. D-sa, după ce a declarat de-atâtea ori că fascismul nu este o marfă de export, că doctrina aceasta nu-și poate găsi aplicarea decât in Italia, — azi vine să declare că „se­­ poate Întrezări o Europă fascistă“.­­ Unde o vede d-sa — nu știu și nici nu vrea să ne spună. Pretutindeni, regimul democratic triumfă. Dictatu­­­ra s’a prăbuşit in Spania fi, dacă este să judecăm după discursul d-lui Mussolini nu stă pe roze nici în Ita­lia. Căci un regim care ameninţă, nu este şi nu poate fi decât un regim slab. Ceiace este frapant in lungul şir de contradicţii, care alcătuesc dis­cursul d-lui Mussolini, este pasagiu­ privitor la revizuirea tratatelor. Du­cele, după ce declară că el singur vrea pacea intr'o Europă războini­­­că, repetă vechea formulă: necesita­tea revizuirii tratatelor de pace. A vrea pace, — dărâmdnd însăși ba­za păcii — revizuind tratatele, iată un fel foarte original de-a practica pacifismul. Discursul d-lui Mussolini constitue un avertisment: fascismul, ca orice regim reacţionar, trebue pus sub su­praveghere. Regimurile reacţionare au avut totdeiu­na nevoe de război. Singură democraţia poate trăi în timp de pace. CONFERINŢELE PENTRU RECENSĂMÂNT Eri dimineaţă au continuat confe­rinţele in sala Camerei de comerţ. La ora 10 dimineaţa d. dr. Colescu a vorbit despre „Legislaţia recensă­­întului“ arătând însemnătatea a­­cestei legislaţii pentru buna ducere la sfârşit a oricărei operaţii de re­censământ. In România prima lege în acest fel s-a promulgat In Februa­rie 1912, iar aceasta a servit ca te­­meiu la recensământul făcut In acel an. Necesitatea legiferării se impune, prin faptul, că operaţia capătă un caracter de obligativitate pentru toţi locuitorii ţării de a răspunde sau de a colabora la recensământ. De altfel aproape toate ţările au adoptat ideia legiferării. Ca incheere d. Colescu, insistă pe larg asupra foloaselor politico-socia­le şi administrative, cari vor rezulta din operaţiunile de recensământ şi din datele statistice totalizate după facerea recensământului. CON­FE­RINŢA D-LUI N. T. IONESCU „Colaborarea organelor adminis­trative la recensământul populaţiei“ e una dintre problemele esenţiale ale recensământului şi asupra acestei problema a insistat d. N.T. Ionescu în desvoltarea interesantei d-sale confe­rinţe. Cum­ sunt cu deosebire aceste organe? întreaga ţesătură a organi­zaţiei administrative, de la ministerul de interne, până la ultimul oficiu notarial şi cea mai mică primărie trebue să concureze la organizarea recensământului. Conferenţiarul a adus mulţumiri ministerului de in­terne, directoratelor, prefecturilor şi primăriilor, care au dat un preţios concurs recensământului, dispunând şi efectuând prima operaţie pregă­titoare: revizuirea nomenclaturii străzilor şi a numerotării caselor. D. N. T. Ionescu a arătat apoi cum din această colaborare rezultă un a­­vantaj îndoit, atât pentru lucrările propriu zise ale recensământului, cât şi pentru toate celelalte insituţiuni şi oficii de stat, cari vor găsi în rezul­tatele statistice, realizate pe această cale o inepuizabilă sursă de orienta­re în viitor. Conferenţiarul trece în revistă toa­te legile de această categorie şi arată cât de important e să avem un re­censământ fără greşală şi bine ţinut la zi. CONFERINŢA D-LIUI I. TEODO­­RESCU Statistica întreprinderilor comer­ciale şi industriale a format obiectul conferinţei d-lui I. Teodorescu, direc­torul Institutului de statistică ge­nerală a statului. Din cunoaşterea a­­mănunţită a datelor referitoare la materialele prime: lucrători, maşini, capital, cantitatea diferitelor produ­se, combustibil, forţă motrice, etc., se pune la îndemâna factorilor diri­guitori toate ştiinţele necesare con­ducerii intereselor noastre industria­le, spre o cât mai deplină propăşire. Recensământul comercial şi indus­trial nu cuprinde din ramura agri­colă decât ştiinţele de natură indus­trială sau comercială, ce decurg din transformarea şi circulaţia pro­duselor agricole. Conferenţiarul face un istoric al lucrărilor executate în trecut în a­­cest sens, relevând activitatea servi­ciului statistic din ministerul indus­triei şi comerţului, încheind­u-sa dă largi explicaţii delegaţilor regionali, judeţeni şi municipali, de modul cum trebue să procedeze ln realiza­rea acestei operaţiuni de statistică cu prilejul actualului recensământ, lămurind termenii formularului spe­cial întocmit şi modul de complecta­­re al formularelor. ALTE CUVÂNTĂRI Au mai vorbit d-nii: dr. Leonida Colescu făcând analiza formularelor pentru recensământul clădirilor, lo­cuinţelor şi menajelor, şi d- M. Sanie­­levici, director al Soc. Generala, des­pre „problemele technice de prelu­crare a recensământului". Conferinţele s’au încheiat la ora 7 seara. Delegaţii s’au întâlnit la o masă comună la Lusana, la care au luat parte, d. profesor Emil Haţieganu, ministrul muncii şi toţi membrii co­­misiunii superioare de recensământ. Astăzi dimineaţa are loc la Coma­­na o demonstraţie practică de recen­sământ. Delegaţii vor asista la a­­ceastă probă, menită să pună în practică cunoştinţele obţinute prin conferinţele, la care au asistat. închiderea congresului partidului maghiar CLUJ, 28. — Congresul partidului maghiar care a avut loc la Sati Mare sub preşedinţia d-lui Gheor­­ghe Bethlen a luat sfârşit. Intre iei­estiunile mai importante discu­tate a fost şi aceia a Pan-Europei, unde oratorii au spus că acest plan serveşte numai tratativele de pace şi acţiunile care sunt favorizate prin aceste tratate. Poporul maghiar nu poate adera la planurile Pan-Europei până ce drepturile lui nu sunt integral recu­noscute şi asigurate. Ar In legătură cu cele discutate la congresul partidului maghiar din Satu Mare s'a iscat o interesantă po­lemică intre ziarul „Patria“ din Cluj și organele oficiale ale partidului maghiar. „Patria“ a pus o serie de întrebări conducătorilor partidului maghiar, la care astăzi presa oficială maghia­ră se găsește să răspundă, recunos­asn­tâna cjl *UH­mm?*cnna# întutin­deni, în parlament, judeţ şi comună, dar aceasta se datoreşte numai fap­tului că au cartelat cu naţional-ţără­­niştii. Naţional-ţărăniştii însă sunt sin­gurii care trag foloase în urma ale­gerilor, dovedind din ce în ce mai mult utilitatea votului universal. In chestiunea concesionării teatre­lor, presa maghiară răspunde că „Patria“ nu trebue să uite că țara este împănată­ de fel de fel de trupe streine, iar atunci când e vorba de impozite, numai teatrele maghiare sunt chemate să le achite integral. Petroliferele române la Paris PARIS 28 OCTOMBRIE Astra Română 124. Steaua Română 97. Concordia 91. Petrol Block, necotat. Redevenit* repotat. 1930 Pagina Moartea lui Gr. G. Cantacuzino E­l a Încetat din viaţă, in locuinţa sa din calea Victoriei după o lungă şi grea suferinţă, Grigore Gh. Can­tacuzino, ultimul din cei doi fii al lui George Cantacuzino, fost prim ministru şi şef al partidului conser­vator. Cu Grigore Cantacuzino se stinge, fără îndoială, încă una din puţi­nele figuri rămase în viaţă, ale la­mei sociale şi politice de odinioară. Fire de întreprinzător şi anima­tor, Grigore Cantacuzino a luat a­­tât în viaţa privată cât şi în politică, o pildă vie de muncă şi îndârjită stăruinţă pentru mai bine. PERSONALITATEA DEFUNCTULUI El s’a născut la 21 Februarie 1873, deci In pragul unor vremi nouă pentru neamul său. Fiu de GR. G. CANTACUZINO boer avul Grigore Cantacuzino s’a dus in străinătate pentru a-şi face şi a-şi desăvârşi studiile. A absolvit şcoala cadeţilor din Berlin, apoi a trecut la Paris unde şi-a luat cu brio licenţa şi doctoratul in drept înapoiat in ţară, s’a ocupat cu problemele economice, cari ii pasio­nau In deosebi, iar în 1899 a făcut primii paşi in­ politica militantă, fiind ales, ca membru al partidului conservator, deputat de Muscel. La 1902 a Încheiat, îm calitate de şef al delegaţiei româneşti, tratatul de comerţ cu Italia; în 1906 a fondat „Minerva”, ziar de răspândire a cu­noştinţelor populare, iar după un an, in 1907, a încheiat primul tratat de comerţ cu Franţa. A mai participat, de asemenea, la numeroase misiuni in străinătate, cu care prilej a făcut parte din delega­ţia care a încheiat un împrumut de stat. La 1908 a fost ales preşedinte al organizaţiei partidului conservator din ON­ demnitate pe care a păstrat-o până In anii din urmă când s’a li­chidat partidul conservator; tot a­­tunci a fost cooptat membru in co­mitetul de direcţie al partidului con­servator. De la 1910 până la 1914 a fost Efor al spitalelor civile, iar între anii 1911 şi 1914 primar al Capitalei sub guvernele conservatoare Carp şi Maiorescu. Mai târziu a­ participat la acţiunea ce a avut de rezultat divizarea par­tidului conservator, Grigore Canta­­cuzino trecând in gruparea prezi­dată de Al. Marghiloman. In cabinetul Marghiloman de la 1918, Grigore Cantacuzino a fost mi­­­­nistru al industriei şi comerţului , înfiinţând cu acest prilej sindicate­le industriale. După fuziunea partidului conser­vator-progresist cu partidul poporu­lui, Grigore Cantacuzino a continuat să fie şeful organizaţiei din ON­ In care calitate s’a ales senator, apoi vicepreşedinte al Maturului Corp. După război Grigore Cantacuzino s’a ocupat insă mai mult de proble­mele economice şi financiare, decât de­ politică. A Înfiinţat Societatea petroliferă „Sospiro“’ şi a prezidat, de asemenea, alte întreprinderi in­dustriala ULTUM­ANI De câţiva ani Grigore Cantacuz­no era nmnat de o boală grea, care-i zdruncinase mult sănătatea. Cu toa­te astea, bucureştenii o vedeau din când in când asistând la alergările dela Băneasa. In ultima lună, boala agravându-se, Grigore Cantacuzino n’a mai părăsit casa, citea sau scria. Eri dimineaţă Grigore Cantacuzino şi-a dat obştescul sfârşit, Încheind astfel o viaţă laborioasă şi destul de agitată. FURTUL UNUI PLANORI DE LA UZINELE KRUPP BERLIN.­­ După cum anunţă zia­rul „Rul“ ce apare în limba rusă la Berlin, au fost arestaţi la uzinele Krupp, din Magdeburg, doi ingineri acuzaţi de a fi furat planurile unor nouă maşini, pentru a le trimite în Rusia. Unul din aceşti Ingineri tre­buia să ia în primire peste o lună un important post la O. H. S. 5. Deschiderea solemnă a parlamentului englez Procesiunea.­Şedinţa.­Discursul regelui LONDRA, 28 (Rador). — Parla­mentul englez a fost deschis azi, de către rege, însuşi însoţit de regină, regele George a făcut parcursul de la palatul Buckingam la Westminster, în landoul regal, tras de opt cai în­călecaţi de jochey în livrele de ga­lă. Trăsura regală era urmată de alte cinci, in care luase loc persoanele din suită; escorta era formată de guarzii călări regali, în mare ţinută. De ambele părţi ale trăsurii re­gale, călăreau ofiţeri din gardă dea­­lungul străzilor scăldate de un soare cald cum rar se vede la Londra, o mulţime imensă a asistat la trece­rea cortegiului regal, a cărui stră­lucire stârnea admiraţie. Sosirea re­gelui la Camera Lorzilor a fost sa­lutată cu 41 lovituri de tun. Maies­tăţile Lor, părăsind trăsura ragată, au trecut în vestiar, iar câteva mi­nute după aceea au luat loc pe tron în Camera Lorzilor, unde regele a citit mesagiul de deschidere a parla­mentului. In mesagiul său, regele a ţinut să-şi exprime în primul rând mul­ţumirea de a putea primi pe miniş­trii dominioanelor şi reprezentanţii Indiei, veniţi pentru conferinţa im­perială. Suveranul a ţinut să declare că aş­teaptă cu mare interes desfăşurarea lucrărilor conferinţei, ale cărei re­zultate trebue să fie atât de impor­tante. Regele a salutat apoi pe re­prezentanţii prinţilor şi populaţiei din India, sosiţi la Londra pentru a examina în viitoarea conferinţă a Mesei Rotunde, de acord cu repre­zentanţii guvernului britanic, situa­ţia constituţională a Indiei. Regele şi-a exprimat dorinţa de a inaugura, in persoană, conferinţa a­­supra Indiei. Privitor la relaţiile cu puterile străine, monarchul a spus că ele continuă să fie amicale şi speră că o convenţie pentru dezarmarea ge­nerală va putea fi în curând înche­iată. Trecând apoi la chestiunile in­terne, regele şi-a exprimat neliniş­tea sa, faţă de grava chestiune a şo­majului, asigurând pe şomeuri de toată simpatia sa. A adăugat că şomajul este efectul lâncezitei generale mondiale asupra industriilor şi exportului, ţinând a­poi să precizeze că guvernul va per­sista în sforţările sale pentru des­­voltarea comerţului în interior, cu dominioane şi coloniile şi cu străi­nătatea, spre avantajul industriei en­gleze. Regele a anunţat noua lege, sporind vârsta la care tinerii vor putea fi consideraţi ca lucrători şi legea desvoltării agrare a Angliei, a terminat anunţând reforma electo­rală. O DECLARAŢIE SENZAŢIONALA A D-LUI MACDONALD D-NA JEANA POPOVIUI VOINA medicală unde i s’au dat primele a­­jutoare. Starea d-nei Popovici­ Voina prezintă serioase îngrijorări. Din ca­uza acestui accident premiera piesei „Păpuşile“, care trebuia să se repre­­­­zinte astăseară pe scena teatrului Na­­­ţional şi unde d-na Popovici Voina ai LONDRA 28. ■— Azi după amiază deţinea rolul principal, a fost amân­a­t scopul 1« Gamera Comunelor, In nată "---- prezenţa tuturor deputaţilor, discu­ţia la Mesajul Tronului Preşedintele partidului conserva­tor, d. Baldwin, a adresat primului ministru, d. MacDonald, mai multe întrebări. La Întrebarea asupra desbaterilor conferinţei imperiale britanice, d. MacDonald a făcut declaraţia senza­ţională că comerţul liber este o ne­cesitate absolută pentru imperiul britanic. In aplauzele unanime ale parlamentarilor laburişti, d. MacDo­nald a declarat că guvernul englez nu are intenţia să introducă o taxă vamală pe grâu. D. Baldwin a interpelat apoi pe primul ministru asupra politicii pa­lestiniene a guvernului laburist. D. MacDonald a răspuns că ulti­mele declaraţii ale guvernului nu înseamnă nici o deviere de la politi­că urmată până acum in Palestina. Până la Crăciun, Camera Comune­lor se va ocupa de importanta ches­tiune a șomajului.­ ­ — ■ — ■ - ■! D-na Jeana Popovici Voina se otrăveşte din greşeală CLUJ, 28. — După o repetiţie care a durat până la ora 2 după miezul nopţii, d-na Jeana Popovici­ Voina, s-a întors acasă şi, cum era suferin­dă de nervi, a luat­ o doză exagerată de medicamente. Această doză i-a cauzat o intoxica­ţie. Victima a fost imediat transpor­tată cu ambulanța Salvării In Il­nica

Next