Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)
1930-10-31 / nr. 8571
rfit ATA POLITA Vor intra liberalii in Cameră? ! Chestiunea reintrării liberalilor In Cameră continuă să preocupe cercurile politice. Se ştie că mulţi dintre conducătorii liberali sunt de părere că faţă de noua situaţie, revizuirea hotărîrii de retragere din parlament se impune. Se pare Insă că d. Vintilă Brătianu se opune Încă. Dar nici partizanii reintrării nu cedează. MEMORIUL D-LUI ORILEANU Astfel, d. M. G. Orleanu, șeful liberalilor din Covurlui, a Înaintat d-lui Vintilă Brătianu un mepnoriu prin care arată moa. M. ORLEANU tivele pentru cari parlamentarii liberali nu pot rămânea in afara parlamentului. In memoriul său, d. Orleanu lămureşte rostul opoziţiei în parlament şi obligaţiile, pe cari le au deputaţii şi senatorii faţă de alegătorii lor. In cel mai bun caz, parlamentarii ar putea boicota corpurile legiuitoare dacă, In întruniri publice, ar cere şi obţine autorizarea alegătorilor, ceiace liberalii n’au făcut. In afară de aceste argumente de drept, d. Orleanu mai aduce şi alte argumente, de ordin practic, arătând că neparticiparea la lucrările Corpurilor legiuitoare este vătămătoare atât acţiuni de propagandă a partidului, cât şi posibilităţilor de conlucrare viitoare Intre partide. După ce aduce unele exemple din străinătate, d. Orleanu arată că la noi, In special In situata de an, ar vând un rege abea înscăunat, face ca reintrarea Liberalilor In parlament să fie o necesitate imperioasă, rămâne de văzut ce răspuns va da d. Vintilă Brătianu acestui important memoriu. D. D. Argetoianu a avut erl o lungă Întrevedere, cu d. Mihai Popovici, ministru de finanţe, fondul parlamentar al Invalizilor de război, fond creiat din iniţiativa d-lui St. Cicio Pop. In bugetul anului curent 1930, din aceeaşi alocaţie bugetară, s’a cheltuit pentru toate Reuniunile Interparlamentare de până acum, suma de lei 1.200.000. Adăugăm 1. — Că pentru Conferinţa Interbalcanică de la Atena, Adunarea Deputaţilor n’a acordat nimănui vre-o indemnizare şi n’a cheltuit nici un ban. 2. — Că din economiile făcute la acest articol bugetar şi din contribuţiile benevole ale deputaţilor şi senatorilor s’a realizat un fond de lei 4.000.000, destinat pentru ajutorarea invalizilor de război, din care s’au distribuit până azi 1.109.000 lei, fondul rămânând Intact prin alimentarea lui cu alte contribuţiuni ale parlamentarilor. .Vicepreşedinte al Adunărei Deputaţilor, (ss) I. Gr. Perieţeanu D. ŞT. C. POPP VA FACE DECLARAŢII PRESEI D. Şt. C. Popp, preşedintele Adunării deputaţilor, a convocat pe reprezentanţii ziarelor, pentru azi, la orele 12 a. m., la ministerul de interne. D. Şt. C. Popp va face declaraţiuni, in legătură cu acuzaţiile ce i s’au adus prin diferite ziare. siililor de sectoare, care se va face In orice caz, nu se va face o declaază după amiază, la primăriile res- raţie-tippective. După discuţiuni prelungite, s’a hotărit ca la constituire şefii sectoarelor de Negru, Verde şi Albastru să citească fiecare câte o declaraţie. Redactarea a fost lăsată la apre- __ __ __ cierea celor cari vor citi declaraţia-i nesocotit „sfatul“ de a se abţine, nule. Singur, d. dr. Gostinescu, care, deşi şeful Capitalei, nu face parte din consiliul comunal, va asista la constituire ca simplu spectator, cu părere de rău că n’a urmat şi d-sa, la 10 August, tactica celor cari i-au Guvernul şi problema conversiunii După lungi discuţii In sânul guvernului, discuţii care la un moment dat luaseră un caracter extrem de viu, s’a găsit In sfârşit o formulă medie: se va crela un institut bancar cu 8 miliarde capital, care va face operaţia. Autorul acestei formule este d. Mihai Popovici, care a redactat şi proectul respectiv. Precum se vede nu este atât vorba de o conversiune, ci mai degrabă de o măsură de ameliorare. Creanţele vor fi chemate în mod benevol, aşa încât — fără a se zdruncina piaţa bancară — noul institut va fi un intermediar intre debitor şi creditor. Noi aşteptăm cu o clipă mai devreme această măsură de uşurare a plugăriei, în nădejdea că şi alte vor urma. Ancheta „Adevĕrului“ Astăzi „Adevărul“ începe să publice răspunsurile primite la ancheta întreprinsă în lumea politică şi în rândurile specialiştilor — pe tema crizei actuale. Această anchetă va furniza un material documentar vast şi, în acelaş timp, va pune în discuţie o sumă de soluţii, — astfel încât suntem siguri că publicul cititor va putea găsi o orientare certă în vălmăşagul teoriilor atât de contradictorii, cari au circulat până acum asupra crizei In numărul de astăzi va apare primul răspuns — acela al d-lui C. Argetoianu. După cum se ştie, d-sa este unu! din cei mai pasionaţi cercetători al problemelor economice şi financiare şi studiile d-sale, din ultimii ani, l-au situat Intre puţinii cu adevărat „specialişti“. IV J -a .v . *. D. C. ARGETOIANU Tot iu chestim călătoriilor d-lui Şt. C. Popp Un comunicat al biroului Adunăii deputaţilor Primim: Biuroul Adunărei Deputaţilor, luând cunoştinţă de campania de presă dusă prin ziarele: „Neamul Românesc“, „Universul“, „îndreptarea“, etc., împotriva d-lui preşedinte al Adunărei Deputaţilor, Ştefan Cicio Pop, cu privire la chipul în Iloare a fost Întrebuinţat fondul bu-getar al Camerei destinat pentru pariciparea la congresele Interparlamentare şi anume că: 1. — „Numai călătoria din urmă a d-lui Şt. C. Pop la Paris, Londra şi Atena, pentru cunoaşterea de oameni şi de lucruri, a costat pe stat. 6 milioane“. (Neamul Românesc — 22 Octombrie 1930). 2. — Că d. St. Cicio Pop a plecat la Atena cu o strălucită gardă parla-BMQUT& al cA. g* «Efidigalerit a fost reprezentată la Atena prin 7 delegaţi, Grecia prin 10, România a avut 35 reprezentanţi, şi au cheltuit milioane. (Universul — 26 Octombrie 1930). Având în vedere că aceste învinuiri, cu totul nefondate şi adânc jignitoare pentru preşedintele Adunărei Deputaţilor, se restrâng asupra întregului Corp legiuitor, biuroul acestei Adunări a crezut de a sa datorie să procedeze de îndată la cercetarea actelor referitoare la cheltuielile vizate, în interesul lămurirei opiniunei publice. Rezultatul acestor cercetări este următorul: In bugetul Adunărei Deputaţilor, pe anul 1928 (Parlamentul liberal), a figurat înscris sub titlul „Pentru diurnele diferitelor comisiuni parlamentare în afară de şedinţele Adunării, congrese interparlamentare“, un fond de lei 1.878.200 (Art. 5, al. c.) Din acest fond s-a cheltuit pentru indemnizarea parlamentarilor ce au luat parte la diferite congrese internaţionale, după cum urmează: Martie 29, indemnizaţiile a 5 deputaţi la şedinţele Biuroului Uniunei Interparlamentare la Praga 150.000 lei. Organizaţia liberală (secţia XIII B.,) a ţinut aseară o populată întrunire, în strada Alba-Iulia, sub preşedinţia d-lui Ion Dona. A participat şi d. Al. Donescu, preşedintele sectorului de Negru, care a anunţat că astăzi, la ora 7 d. a., se iunie 30. Indemnizarea a doi de-a va face, la primăria de Negru, conputaţi la Conferinţa parlamentară internaţională de comerţ, la Paris, lei 140.000. August 12, pentru participarea la Conferinţa Uniunei interparlamentare, la Berlin, lei 1.360.000. Total pentru anul 1928, 1.650.000 lei. In bugetul Adunărei Deputaţilor pe anul 1929 (Parlamentul naţionalţărănesc), alocaţia bugetară la acest articol, a rămas aceeaşi. Din ea s’au cheltuit 35(1.000 lei cu prilejul întrunirei Comisiunilor Uniunei Interparlamentare, în August 1929, la Genem JMlltf nU^jltSBSH .#’* XhUSJt JBAaftl JULAam D. ST. C. POP Tineretul naţional-ţărănist şi procesul de la Cluj Azi, are loc, la clubul central al partidului naţional ţărănesc, din Calea Victoriei, o întrunire, care va stârni fără îndoială, o vâlvă enormă în viaţa politică. întrunirea este preludiul unei mari manifestaţiuni de solidaritate, orgaD. MAREŞAL AVERESCU nizată de tineretul naţional ţărănist. Iată despre ce este vorba: In ziarul „Chemarea", organul tineretului ardelean din partidul naţional-ţărănesc, a apărut, acum câteva luni, un articol în care se afirma că d. mareşal Averescu, şeful partidului poporului, n’ar mai putea cere sprijinul ţăranilor, din pricina represiunii pe care a făcut-o în 1907, în calitate de ministru de răsboi. D. mareşal Averescu s’a simţit lezat şi a intentat acţiune de calomnie ziarului „Chemarea“. Procesul se va judeca la 10 Noembrie, la Cluj. Va fi, neîndoios, o mare desbatere, la care se vor preciza anume lucruri, deosebit de interesante pentru vremurile tulburi din 1907. Tineretul din partidul naţional-ţărănesc din toate provinciile şi-a exprimat dorinţa de a se declara solidar cu „chemăriştii" strânşi în jurul ziarului clujan. La întrunirea de azi, vor lua parte deputaţii majoritari din toate provinciile. E vorba ca o mare parte dintre aceştia să se înscrie ca apărători, spre a face o impunătoare manifestare de solidaritate. Procesul de la Cluj se anunţă, aşadar, deosebit de interesant. ■ Hi -Vv-v Acţiunea liberală i Capitală stituirea consiliului comunal al sectorului. D-sa a îndemnat apoi pe cetăţeni să urmărească activitatea celor pe cari i-au ales. D. Ion Dona a răspuns, în numele organizaţiei, asigurând pe d. Donescu de tot concursul cetăţenilor în activitatea edilitară, pe care o va desfăşura laolaltă cu ceilalţi nouă consilieri comunali liberali din sectorul de Negru. Aseară, a avut loc o consfătuire a consilierilor comunali liberali, in vederea atitudinii, pe care aceştia ar- „DIMINEAȚA" Discursul d-lui Mussolini D. Mussolini a rostit, In sala Victoria din palatul Veneţia, în faţa şefilor federaţiilor fasciste din provincie, un nou discurs. Ca Întotdeauna, d. Mussolini a vorbit despre război. Dar a vorbit despre război mai răspicat decât până acum. Tema d-sale e simplă: Italia se Înarmează fiindcă statele din jur se Înarmează Împotrivi Italiei. Şi încă ceva: nu Italia a început înarmarea, ci au început-o statele vrăşmaşe. Limbajul acesta l-am mai auzit. L-am auzit in 1914. Înaintea marelui război, 11 ţinea Wilhelm 11. Ca şi d. Mussolini, aşa Îşi justifica şi Wilhelm II opera de înarmare a Germaniei, servindu-se de exact aceleaşi argumente, tot aşa de false atunci pe cât sunt şi azi. A vorbi de înarmarea Franţei Împotriva... Italiei este cel puţin ridicul ! D. Mussolini simte fi d-sa acest lucru şi atunci caută o nouă argumentare : „calomnierea regimului fascist — spune d. Mussolini — pentru a i se lua tot creditul, acesta nu este un act războinic .“ Aşadar a critica un guvern— căci d. Mussolini prin calomnie înţelege operade critică ce se face faţă de fascism în toate ţările democratice — a critica, deci, un guvern înseamnă a face un act războinic faţă de o ţară întreagă? A spune că nu accepţi şi fascismul, înseamnă a fi războinic faţă de întreaga Italie? D. Mussolini vrea ca fascismul să fe confundat cu Italia InsăşL Este pretenţia tutror dictatorilor. Şi d-sa ar vrea ca presa străină să ia încătuşată, aşa cum este presa Italiană. Ar vrea ca, precum in Italia nimeni nu cutează să critice fascismul, — tot aşa şl In restul lumii nimeni să nu mai aibă voe a-şi exprima opinia sa, în libertate.. Dar d. Mussolini nu se mulţumeşte cu atât. D-sa, după ce a declarat de-atâtea ori că fascismul nu este o marfă de export, că doctrina aceasta nu-și poate găsi aplicarea decât in Italia, — azi vine să declare că „se poate Întrezări o Europă fascistă“. Unde o vede d-sa — nu știu și nici nu vrea să ne spună. Pretutindeni, regimul democratic triumfă. Dictatura s’a prăbuşit in Spania fi, dacă este să judecăm după discursul d-lui Mussolini nu stă pe roze nici în Italia. Căci un regim care ameninţă, nu este şi nu poate fi decât un regim slab. Ceiace este frapant in lungul şir de contradicţii, care alcătuesc discursul d-lui Mussolini, este pasagiu privitor la revizuirea tratatelor. Ducele, după ce declară că el singur vrea pacea intr'o Europă războinică, repetă vechea formulă: necesitatea revizuirii tratatelor de pace. A vrea pace, — dărâmdnd însăși baza păcii — revizuind tratatele, iată un fel foarte original de-a practica pacifismul. Discursul d-lui Mussolini constitue un avertisment: fascismul, ca orice regim reacţionar, trebue pus sub supraveghere. Regimurile reacţionare au avut totdeiuna nevoe de război. Singură democraţia poate trăi în timp de pace. CONFERINŢELE PENTRU RECENSĂMÂNT Eri dimineaţă au continuat conferinţele in sala Camerei de comerţ. La ora 10 dimineaţa d. dr. Colescu a vorbit despre „Legislaţia recensăîntului“ arătând însemnătatea acestei legislaţii pentru buna ducere la sfârşit a oricărei operaţii de recensământ. In România prima lege în acest fel s-a promulgat In Februarie 1912, iar aceasta a servit ca temeiu la recensământul făcut In acel an. Necesitatea legiferării se impune, prin faptul, că operaţia capătă un caracter de obligativitate pentru toţi locuitorii ţării de a răspunde sau de a colabora la recensământ. De altfel aproape toate ţările au adoptat ideia legiferării. Ca incheere d. Colescu, insistă pe larg asupra foloaselor politico-sociale şi administrative, cari vor rezulta din operaţiunile de recensământ şi din datele statistice totalizate după facerea recensământului. CONFERINŢA D-LUI N. T. IONESCU „Colaborarea organelor administrative la recensământul populaţiei“ e una dintre problemele esenţiale ale recensământului şi asupra acestei problema a insistat d. N.T. Ionescu în desvoltarea interesantei d-sale conferinţe. Cum sunt cu deosebire aceste organe? întreaga ţesătură a organizaţiei administrative, de la ministerul de interne, până la ultimul oficiu notarial şi cea mai mică primărie trebue să concureze la organizarea recensământului. Conferenţiarul a adus mulţumiri ministerului de interne, directoratelor, prefecturilor şi primăriilor, care au dat un preţios concurs recensământului, dispunând şi efectuând prima operaţie pregătitoare: revizuirea nomenclaturii străzilor şi a numerotării caselor. D. N. T. Ionescu a arătat apoi cum din această colaborare rezultă un avantaj îndoit, atât pentru lucrările propriu zise ale recensământului, cât şi pentru toate celelalte insituţiuni şi oficii de stat, cari vor găsi în rezultatele statistice, realizate pe această cale o inepuizabilă sursă de orientare în viitor. Conferenţiarul trece în revistă toate legile de această categorie şi arată cât de important e să avem un recensământ fără greşală şi bine ţinut la zi. CONFERINŢA D-LIUI I. TEODORESCU Statistica întreprinderilor comerciale şi industriale a format obiectul conferinţei d-lui I. Teodorescu, directorul Institutului de statistică generală a statului. Din cunoaşterea amănunţită a datelor referitoare la materialele prime: lucrători, maşini, capital, cantitatea diferitelor produse, combustibil, forţă motrice, etc., se pune la îndemâna factorilor diriguitori toate ştiinţele necesare conducerii intereselor noastre industriale, spre o cât mai deplină propăşire. Recensământul comercial şi industrial nu cuprinde din ramura agricolă decât ştiinţele de natură industrială sau comercială, ce decurg din transformarea şi circulaţia produselor agricole. Conferenţiarul face un istoric al lucrărilor executate în trecut în acest sens, relevând activitatea serviciului statistic din ministerul industriei şi comerţului, încheindu-sa dă largi explicaţii delegaţilor regionali, judeţeni şi municipali, de modul cum trebue să procedeze ln realizarea acestei operaţiuni de statistică cu prilejul actualului recensământ, lămurind termenii formularului special întocmit şi modul de complectare al formularelor. ALTE CUVÂNTĂRI Au mai vorbit d-nii: dr. Leonida Colescu făcând analiza formularelor pentru recensământul clădirilor, locuinţelor şi menajelor, şi d- M. Sanielevici, director al Soc. Generala, despre „problemele technice de prelucrare a recensământului". Conferinţele s’au încheiat la ora 7 seara. Delegaţii s’au întâlnit la o masă comună la Lusana, la care au luat parte, d. profesor Emil Haţieganu, ministrul muncii şi toţi membrii comisiunii superioare de recensământ. Astăzi dimineaţa are loc la Comana o demonstraţie practică de recensământ. Delegaţii vor asista la această probă, menită să pună în practică cunoştinţele obţinute prin conferinţele, la care au asistat. închiderea congresului partidului maghiar CLUJ, 28. — Congresul partidului maghiar care a avut loc la Sati Mare sub preşedinţia d-lui Gheorghe Bethlen a luat sfârşit. Intre ieiestiunile mai importante discutate a fost şi aceia a Pan-Europei, unde oratorii au spus că acest plan serveşte numai tratativele de pace şi acţiunile care sunt favorizate prin aceste tratate. Poporul maghiar nu poate adera la planurile Pan-Europei până ce drepturile lui nu sunt integral recunoscute şi asigurate. Ar In legătură cu cele discutate la congresul partidului maghiar din Satu Mare s'a iscat o interesantă polemică intre ziarul „Patria“ din Cluj și organele oficiale ale partidului maghiar. „Patria“ a pus o serie de întrebări conducătorilor partidului maghiar, la care astăzi presa oficială maghiară se găsește să răspundă, recunosasntâna cjl *UHmm?*cnna# întutindeni, în parlament, judeţ şi comună, dar aceasta se datoreşte numai faptului că au cartelat cu naţional-ţărăniştii. Naţional-ţărăniştii însă sunt singurii care trag foloase în urma alegerilor, dovedind din ce în ce mai mult utilitatea votului universal. In chestiunea concesionării teatrelor, presa maghiară răspunde că „Patria“ nu trebue să uite că țara este împănată de fel de fel de trupe streine, iar atunci când e vorba de impozite, numai teatrele maghiare sunt chemate să le achite integral. Petroliferele române la Paris PARIS 28 OCTOMBRIE Astra Română 124. Steaua Română 97. Concordia 91. Petrol Block, necotat. Redevenit* repotat. 1930 Pagina Moartea lui Gr. G. Cantacuzino El a Încetat din viaţă, in locuinţa sa din calea Victoriei după o lungă şi grea suferinţă, Grigore Gh. Cantacuzino, ultimul din cei doi fii al lui George Cantacuzino, fost prim ministru şi şef al partidului conservator. Cu Grigore Cantacuzino se stinge, fără îndoială, încă una din puţinele figuri rămase în viaţă, ale lamei sociale şi politice de odinioară. Fire de întreprinzător şi animator, Grigore Cantacuzino a luat atât în viaţa privată cât şi în politică, o pildă vie de muncă şi îndârjită stăruinţă pentru mai bine. PERSONALITATEA DEFUNCTULUI El s’a născut la 21 Februarie 1873, deci In pragul unor vremi nouă pentru neamul său. Fiu de GR. G. CANTACUZINO boer avul Grigore Cantacuzino s’a dus in străinătate pentru a-şi face şi a-şi desăvârşi studiile. A absolvit şcoala cadeţilor din Berlin, apoi a trecut la Paris unde şi-a luat cu brio licenţa şi doctoratul in drept înapoiat in ţară, s’a ocupat cu problemele economice, cari ii pasionau In deosebi, iar în 1899 a făcut primii paşi in politica militantă, fiind ales, ca membru al partidului conservator, deputat de Muscel. La 1902 a Încheiat, îm calitate de şef al delegaţiei româneşti, tratatul de comerţ cu Italia; în 1906 a fondat „Minerva”, ziar de răspândire a cunoştinţelor populare, iar după un an, in 1907, a încheiat primul tratat de comerţ cu Franţa. A mai participat, de asemenea, la numeroase misiuni in străinătate, cu care prilej a făcut parte din delegaţia care a încheiat un împrumut de stat. La 1908 a fost ales preşedinte al organizaţiei partidului conservator din ON demnitate pe care a păstrat-o până In anii din urmă când s’a lichidat partidul conservator; tot atunci a fost cooptat membru in comitetul de direcţie al partidului conservator. De la 1910 până la 1914 a fost Efor al spitalelor civile, iar între anii 1911 şi 1914 primar al Capitalei sub guvernele conservatoare Carp şi Maiorescu. Mai târziu a participat la acţiunea ce a avut de rezultat divizarea partidului conservator, Grigore Cantacuzino trecând in gruparea prezidată de Al. Marghiloman. In cabinetul Marghiloman de la 1918, Grigore Cantacuzino a fost ministru al industriei şi comerţului , înfiinţând cu acest prilej sindicatele industriale. După fuziunea partidului conservator-progresist cu partidul poporului, Grigore Cantacuzino a continuat să fie şeful organizaţiei din ON In care calitate s’a ales senator, apoi vicepreşedinte al Maturului Corp. După război Grigore Cantacuzino s’a ocupat insă mai mult de problemele economice şi financiare, decât de politică. A Înfiinţat Societatea petroliferă „Sospiro“’ şi a prezidat, de asemenea, alte întreprinderi industriala ULTUMANI De câţiva ani Grigore Cantacuzno era nmnat de o boală grea, care-i zdruncinase mult sănătatea. Cu toate astea, bucureştenii o vedeau din când in când asistând la alergările dela Băneasa. In ultima lună, boala agravându-se, Grigore Cantacuzino n’a mai părăsit casa, citea sau scria. Eri dimineaţă Grigore Cantacuzino şi-a dat obştescul sfârşit, Încheind astfel o viaţă laborioasă şi destul de agitată. FURTUL UNUI PLANORI DE LA UZINELE KRUPP BERLIN. După cum anunţă ziarul „Rul“ ce apare în limba rusă la Berlin, au fost arestaţi la uzinele Krupp, din Magdeburg, doi ingineri acuzaţi de a fi furat planurile unor nouă maşini, pentru a le trimite în Rusia. Unul din aceşti Ingineri trebuia să ia în primire peste o lună un important post la O. H. S. 5. Deschiderea solemnă a parlamentului englez Procesiunea.Şedinţa.Discursul regelui LONDRA, 28 (Rador). — Parlamentul englez a fost deschis azi, de către rege, însuşi însoţit de regină, regele George a făcut parcursul de la palatul Buckingam la Westminster, în landoul regal, tras de opt cai încălecaţi de jochey în livrele de gală. Trăsura regală era urmată de alte cinci, in care luase loc persoanele din suită; escorta era formată de guarzii călări regali, în mare ţinută. De ambele părţi ale trăsurii regale, călăreau ofiţeri din gardă dealungul străzilor scăldate de un soare cald cum rar se vede la Londra, o mulţime imensă a asistat la trecerea cortegiului regal, a cărui strălucire stârnea admiraţie. Sosirea regelui la Camera Lorzilor a fost salutată cu 41 lovituri de tun. Maiestăţile Lor, părăsind trăsura ragată, au trecut în vestiar, iar câteva minute după aceea au luat loc pe tron în Camera Lorzilor, unde regele a citit mesagiul de deschidere a parlamentului. In mesagiul său, regele a ţinut să-şi exprime în primul rând mulţumirea de a putea primi pe miniştrii dominioanelor şi reprezentanţii Indiei, veniţi pentru conferinţa imperială. Suveranul a ţinut să declare că aşteaptă cu mare interes desfăşurarea lucrărilor conferinţei, ale cărei rezultate trebue să fie atât de importante. Regele a salutat apoi pe reprezentanţii prinţilor şi populaţiei din India, sosiţi la Londra pentru a examina în viitoarea conferinţă a Mesei Rotunde, de acord cu reprezentanţii guvernului britanic, situaţia constituţională a Indiei. Regele şi-a exprimat dorinţa de a inaugura, in persoană, conferinţa asupra Indiei. Privitor la relaţiile cu puterile străine, monarchul a spus că ele continuă să fie amicale şi speră că o convenţie pentru dezarmarea generală va putea fi în curând încheiată. Trecând apoi la chestiunile interne, regele şi-a exprimat neliniştea sa, faţă de grava chestiune a şomajului, asigurând pe şomeuri de toată simpatia sa. A adăugat că şomajul este efectul lâncezitei generale mondiale asupra industriilor şi exportului, ţinând apoi să precizeze că guvernul va persista în sforţările sale pentru desvoltarea comerţului în interior, cu dominioane şi coloniile şi cu străinătatea, spre avantajul industriei engleze. Regele a anunţat noua lege, sporind vârsta la care tinerii vor putea fi consideraţi ca lucrători şi legea desvoltării agrare a Angliei, a terminat anunţând reforma electorală. O DECLARAŢIE SENZAŢIONALA A D-LUI MACDONALD D-NA JEANA POPOVIUI VOINA medicală unde i s’au dat primele ajutoare. Starea d-nei Popovici Voina prezintă serioase îngrijorări. Din cauza acestui accident premiera piesei „Păpuşile“, care trebuia să se reprezinte astăseară pe scena teatrului Naţional şi unde d-na Popovici Voina ai LONDRA 28. ■— Azi după amiază deţinea rolul principal, a fost amânat scopul 1« Gamera Comunelor, In nată "---- prezenţa tuturor deputaţilor, discuţia la Mesajul Tronului Preşedintele partidului conservator, d. Baldwin, a adresat primului ministru, d. MacDonald, mai multe întrebări. La Întrebarea asupra desbaterilor conferinţei imperiale britanice, d. MacDonald a făcut declaraţia senzaţională că comerţul liber este o necesitate absolută pentru imperiul britanic. In aplauzele unanime ale parlamentarilor laburişti, d. MacDonald a declarat că guvernul englez nu are intenţia să introducă o taxă vamală pe grâu. D. Baldwin a interpelat apoi pe primul ministru asupra politicii palestiniene a guvernului laburist. D. MacDonald a răspuns că ultimele declaraţii ale guvernului nu înseamnă nici o deviere de la politică urmată până acum in Palestina. Până la Crăciun, Camera Comunelor se va ocupa de importanta chestiune a șomajului. — ■ — ■ - ■! D-na Jeana Popovici Voina se otrăveşte din greşeală CLUJ, 28. — După o repetiţie care a durat până la ora 2 după miezul nopţii, d-na Jeana Popovici Voina, s-a întors acasă şi, cum era suferindă de nervi, a luat o doză exagerată de medicamente. Această doză i-a cauzat o intoxicaţie. Victima a fost imediat transportată cu ambulanța Salvării In Ilnica