Dimineaţa, februarie 1931 (Anul 27, nr. 8659-8686)

1931-02-01 / nr. 8659

Rasboral în film­­ Reportaj săptămânal Neurastenia s­ilioanelor.­Un film epocal Milioanele, zecile şi sutele de milioaa­­ne cu cari jonglează magnaţii filmului şi vedetele principale, au darul să sur-­­ prindă pe toţi ace cari urmăresc activi­tatea cinematografică mondială. Zilnic sosesc veşti noul, în legătură cu angajamentele extraordinare alfe­le-RUDOLF VALENTINO detelor, cu sumele fabuloase ce i se a­­tribue. Maurice Chevalier, a cântat 8 zile la Londra şi a primit 8 milioane de lei. Greta Garbo, turnează o lună la Hol­lywood şi primeşte 10 milioane de lei. Douglas Fairbanks, Charlie Chaplin, Clara Bow, se pot asemui cu cei mai bogaţi oameni din lume. Dar... Fiecare medalie are şi reversul ei. Milioanele nu se câştigă stând pe scaun. Actorul plătit cu 10.090 de do­lari, trebue să producă „antreprenoru­lui“ său, cel puţin douăzeci Trebue deci să muncească din greu. Şi lumina orbitoare a reflectoarelor, zgomotul halucinant al studioului, va­carmul, freamătul creaţiei, văpaia sce­nei, au darul unei Influenţe nefaste asu­pra nervilor vedetelor. Aflaţi bunăoară, că Charlie Chaplin s’a închis pentru zece zile în casă, ne­­vrând să vadă şi să audă nimic; că Maurice Chevalier, s’a luat la bătae cu un invalid, în cursul unei reprezentaţii pe care o dădea la Nissa; că delicioasa Clara Bow, s’a înjunghiat; că Douglas Fairbanks bate figuranţii in studio; că o vedetă oarecare s’a spânzurat sau şi-a zburat creerii. Aţi regretat poate şi dv. moartea lui Rudolf Valentino; nu v-aţi gândit insă că principala cauză a săvârşirii sale dintre vii, a fost surmenajul extraordi­nar la care a fost supus; frumuseţea lui se comercializase atât de mult; pro­fitul său renta atât de bine, incât di­rectorii ar fi lucrat şi zece filme pe lu­nă dacă ar fi putut; a fost suficientă apdi o simplă apendicită, pentru ca sângele slăbit al frumosului Rudy să nu reziste bisturiului chirurgical. Ru­dolf Valentino, a murit pe altarul ar­tei mute. Pe altarul milioanelor. Iată dar, că bogăţia vedetelor se plă­teşte scump de cele mai multe ori; că toţi acei cari invidiază gloria vedetelor, nu cunosc amărăciunile, deziluziile celei glorii. Milioanele,­­ sunt fără îndoială mai mult sau mai puţin atrăgătoare, atunci când existenţa lor, este condiţionată însă de nevoi zdruncinate, de accese unanim defavorabile, de înjunghieri şi sinucideri, menţinerea lor la distanţă este preferabilă. ★ După nenumăratele filme americane lipsite de orice valoare artistică, am a­­vut in sfârşit opera, care răscumpără toate lipsurile realizărilor anterioare. Este într’adevăr extraordinar filmul lucrat de Lewis Milestone, după roma­nul lui Erich Maria Remarque: „Pe frontul de vest nimic nou. Cine a fost pe front și-a amintit cu lacrimi in ochi de ororile cumplite ale războiului, care nu a fost încă, a avut imaginea reală, a luptei scornită de oa­meni, pentru uciderea fraţilor şi împu­ţinarea rasei. O întreagă mentalitate se evidenţiază cu acest film. Pledoaria entuziastă a profesorului care îndeamnă şcolarii să plece în lup­tă pentru salvarea patriei, pornirea lor, naivă, tinerească şi inconştientă — ai impresia că pornesc la nuntă, nu la războiu; curând însă, se lovesc de pri­ma decepţie: poştaşul incult, pe care până mai eri l-au desconsiderat îşi la aere de marţafoi autoritar; dar asta n’ar fi i nimic; neplăcerile se vor ţine lanţ de aci înnainte: începe foamea; foamea cumplită când o bucată de pâi­ne este cerşită cu ultimă energie, începe lupta; lupta îngrozitoare, când mitraliera seceră nemiloasă şirurile de soldaţi; când obuzele sfârtecă ţeasta şi inima oamenilor; când pumnalul se în­fige în stomacul fratelui ca în caşca­val, când ochii plouă din orbite şi pi­cioarele se desprind de trup sburând cu proectilele în aer; mai mulţi, cad acolo, câini părăsiţi pe câmp, călcaţi in pi­cioare de oştile cari înaintează mereu­­­in virtutea aceluiaşi „ideal“; şi după ploaia îngrozitoare de obuze şi gloanţe, de baionete şi granate, haosul se poto­leşte; fumul se prelinge încet odată cu sângele din rănile ostaşilor căzuţi; ai impresia că priveşti un ocean potolit după o groaznică furtună; sângele ră­niţilor este asemuitor spumei albe care se zbate la suprafaţa apei. Tinerii şcolari sunt îngroziţi a auzi pe unul: Acum ştiu şi cu ce este moartea! Cellalt complectează, cu buzele uscate de spaimă şi foame, de suferinţă şi groază. E cumplit şM cumplit să mori.. Lewis Milestone ,a reliefat momen-­ tele de luptă cu un realism neegalat până astăzi. Dar nu numai asta. A dovedit a fi şi un admirabil explorator al posibilităţi­lor oferite de filmul sonor. Să menţionăm scena de iubire Intre soldatul neamţ şi femeea franceză care s’au întâlnit acolo, la marginea frontului; au pătruns — probabil — în cameră; auzim apoi dialogul lor. — In două limbi diferite, germana şi franceza, nu vedem decât lavoarul, o cană şi umbra patului, simbolic proectată pe zid; sce­na ţine astfel , cu plan vizual fix, câ­teva minute; este urmărită însă, cu o atenţie încordată. Şi apoi, ce minunat, ce dureros im­presionant este sfârşitul. Moartea recrutului, ultimul rămas din compania, prin înţepenirea aceia, zguduitoare a mâinii care s’a întins du­pă un fluture, — pasiunea copilăriei lui. Iar apoi în liniştea mormăntală, o imensitate de cruci, adăpostind cadavre resturi de oameni, cari In viaţă au por­nit descreeraţi, la luptă fără sens, fără raţiune. ION GOLEA Filmele ruseşti îşi exaltă revolta amestecată cu patriotismul şi dusă până la fanatism. Individul mani­festă dorinţa de liberare ca să re- i cadă inert, epuizat în sclavia de mai înainte. Ruşii sunt sinceri... Italia are un exemplu al erois­mului dintre Caporetto şi Fiume, un exemplu viguros, trecut la legen­dă şi pa care nu vrea să şi-l estom­peze cu un comentariu cinematic: e D’Annunzio... Anglia amestecă umorul cu decla­­r­maţia presbiteriană. E ceva din do­meniul basmelor. Austria în schimb, n’a găsit de cuviinţă să dea un film decât cu acţiune post-belică, în care a căutat să arate mizeria în care a fost arun­cată capitala şi întreaga ţară, de pe urma flagelului mondial. Este şi acesta un fel de protest indirect. In ceea ce ne priveşte, nu ni s’a demonstrat până acum decât că treime să ne mulţumim cu literatu­ra, posibilităţile cinematografiei noastre pentru asemenea înscenări fiind încă vagi. '/feroce, român­­ism. sls-Ceî paris ani da răsboi cari au cutremurat scoarța Ici ca un monstruos caîacii, mic simt evocaţi astăzi, cu o­ artă şi un realism, pe cari nici marea li­teratură nu le poate egala.: Ciniematograful dă publiculux dea dreptul ceea ce literatura il ajută numai să-şi făurească î­n imagina­ţie. Cinemaatograful ii aijuce în faţă icoana vie, intensă, fidelă, a fapte­lor, inclusiv eroii, de irautie ori au­­tentic. Iată ceeace ar fi tout Homer, când spunea că nu ruseşte cuvinte să închege imagine.'* vălmăşagului, eroismului ceior tre­i mii de Greci, puşi în ţaţa a tot Atâţia Troieni. Şi s’a constat Îr­tr’adevăr, că în special, războiul,, cu desfăşurările lui de masse, cu *raalismul scenelor sângeroase sau diţioşia vieţii de tranşee, eleză alamente la cele mai adecvate niîanuîiui,­­ mai ales decâ­n.d cu posibilitatea de la reda sgomotsle. Ds unde şi­­explic­aţîa avalanşei de producţii în facest ,-gea pe piaţa cine­­mntografică momfn­ală. Este interesant însă, de observat cum războiul rece destituit în cinema­tograf, reflectear^ mentalitatea fie­cărui popor în furie, lucru pe care literatura propr­­iu zisă, n’a reuşit să-l nuanţeze r­u atâta vigoare. Producţia a­­­raricană, ca un prim exemplu, sie erată un naţionalism sportiv. FiSztniul pentru yankei e un sport ca toienie altul, a cărei ţintă finaî'ă nu e decât cucerirea cupei pent /-o. victorie şi individual pentru adu n de bravură. In afară de comedia '/ăi Charlie Chaplin „Chariot soldat”, care este o operă aparte, şi în care ^ţi luptătorii din lume s’au recuno­scut, ca într’o oglindă magi­că, fă/ă tun de părtinire naţionali­stă, î/bate 7 celelalte producţii ameri­cane, în­ frunte cu „Parada cea mai î, acest film naiv dar bine fabric­at, exală ambiţia demonstra,­ties, 'şi a recordului, caricaturizând ceilalţi. "O singură excepţie înregistrăm a astăzi, cu producţia casei Univer-Marele actor german Conrad Veidt şi frumoasa artistă rusă Olga Tchecova au semnat Contracte cu Paramount. Renumiţii actori vor lucra în colo­­sal, „Pa frontul de Vest ninxis nou”, obrare cu Ernst Lubitsch, Joseph von care s’a conformat romanului de o­ Sternberg şi Ludwig Berger, rigidă, fiind lucrat pe manieră ger­mană. Meritul revine regizorului Mi­lestone, care se pare c’a înțeles răs­­preptul mai bine decât oricare altul ,d­e la Hollywood. Sobru, dur, halucinant, tinzând către exaltarea mizeriilor materiale, filmul german de război este expre­­si­a protestului în snassă. Foamea, groaza, moartea, fatalitatea, brodate pe sentimentul brutal al datoriei, lasă să se întrezărească, pretutin­deni, acelaș strigăt denădă­janit, ca de coșmar: „Suntem martiri! Vic­timele politicei nesocotite... Noi n’sm zvoii niciodată asta!’’ — așa „cum a strigat odinioară, Wilhelm al II-lea (după o tot atât de tristă ex­perienţă... Francezii ne-au arătat mai mult reconstituiri documentare (Verdun) in catârii verosimilului. Se poate spune* totuş, că francezii sunt sin­gurii cari n’au exagerat nici prilej bitul, și nici presupusul umor al transelor. Războiul lor e acela pe care­ l-au trăit toate popoarele și din, care nu reese decât datoria si­­a tit pentru patrie. JOSEPH DE SAXA Conrad Veidt și Olga Tchecova la Paramount Şi foarte asemănătoare Cronica premierelor PATIMI ÎNCĂTUŞATE, ultima rea­ rituilui american — care nu poate fi pe lizare­a lui E. A. Dupont, este un nou­­ gustul tuturor spectatorilor, prilej de biruinţă pentru marele regisor. Dintr’un scenariu sarbăd, din trei ca­zuri patologice — trei bărbaţi izolaţi în pustietatea unui far la ţărmul mării—şi o femee—ispititoare poate mai mult pen­­ru că este singură între ei — ne-a dat un film adânc impresionant, în care vie­­tul mării şi furtuna sufletelor, te pă­trund, în care puterea nopţii cu liniş­tea ei înfiorătoare te sgudue şi te îngro­zeşte. Este adevărat, filmul se bucură şi de o interpretare strălucită* Fritz Kort­ner — căpitan de far, obicinuit cu sin­gurătatea, soţul femeei de care se crede bobit, gelos până într’atât că ar fi în stare să ucidă pe acela care i-ar lua-o, ‘înşelat totuşi fără să-şi dea seama, Heinrich George — brută masivă care vânează trupul şi-l cucereşte fiind pe­depsit cu glontele amantei care-i zboa­ră creeri — Conrad Veidt — excrtic fin, cu degete subţiri şi rafinate, cu surâs dgi lichea şi zâmbet de cuceritor. In mijlocul lor, tăeşte femeea — Talai Birel — dăruindu-le tuturor — fără cai unui să știe de celalt, dragostea. Am fi preferat ca Tala Birel să nu, pastișeze atât de voit, în gest, în griîtîă, în mimică și atitudine pe Greta Grivbo. Suntem convinși că ar fi fost mai bine. * SIMFONIA ALBA, realizare cu pei­sagii de multe ori neînsemnate, cu scene de multe ori interesante. Acţiunea lâncezeşte totuşi, deoarece acest film a fost făcut pentru peisagiu, pentru frumuseţea fotografiei. Şi privit din acest punct de vedere, este un film bun. ~­ „O FEMEE DE PE STRADA­­ „VULTURUL CENUŞIU“ sunt două operete americane * ca temă. Dragoste, războiu, rănire, suspine, însănătoşire, nuntă. Etern aceiaşi tem­ă, banalizată extrem. Ca toate operetele americane şi cestea au calităţi şi defecte. Calităţi unele scene de massă frumos realitate. Defecte — naivitatea copilăroasă * apt­la •k DECEPŢIA PRIMEI IUBIRI, este o melodramă nemţească. Faptul că a fost realizată în Germania, o face să fie acceptabilă, de multe ori interesantă. Titlul, explică dintr’odată, — filmul. Este clar inutil să mai insistăm. înfăţişa­rea de gâsculiţă blondă a E­­velynei Holt, se potriveşte de minune cu rolul. Walter Rilla, joacă simplu, fără afectări inutile. Un film corect. ★ Despr­e „Nimic ,nou pe frontul de Vest”, vorbim mai pe larg în altă parte. .. — Sfârşitu! lumii la Paris Exraordinara producţie a lui Abel Gance, „Sfârşitul lumii", a fost repre-­ zentată deunăzi într’o premieră de gală prezidată de d. Gaston Dumergue. E pentru prima oară că preşedintele re­­publicei franceze a ţinut să asiste la­ premiera publică a unui film, de unde se poate deduce Însemnata valoare al realizării lui Abel Gance. De notat că filmul are câteva pasa-­­gii vorbite in româneşte. Vom reveni cu amănunte, intr’unul din viitoarele noastre numere, asupra acestui film excepţional. Dita Parlo la Hollywood Dita Parlo, se află la Hollywood, un­de va turna într’un film vorbitor ger­man. PRIMA FOTOGRAFIE DIN LUMINILE ORAŞULUI Publicăm un foarte interesant document fotografic: O fotografie absolut inedită reprezentând o scenă din „Luminile Oraşului“,— ultimul num­ăl lui Chaplin,— trimisă ijyjti Mgptpt 41a BoUsywA DIMINEAȚA Un film d® Lubitsch cu Emil Jannings O veste extrem de interesantă, ne-a I fost adusă la cunoştinţă. La mijlocul lu-1 nei Martie, genialul actor, Emil Jan­nings, care a turnat In timpul din ur- I mă in studiourile europene, va părăsi Europa, spre a apare, conform noului său contract, în filmele Casei Para-­ mont. Amintim cu această ocazie că cele mai mari succese ale carierei sale, Emil Jannings si le-a dobândit in filmele­­ aceleaşi case americane. Primul său film — şi aceasta este­­ vestea cea mai senzaţională — va a­­vea regla altul genial cineast: Ernst Lubitsch. Marele regizor şi-a exprimat mai de mult dorinţa de a-l avea pe Jannings ca interpret principal vn­tmul din filmele sale, şi această dorinţă i se împlineşte acum. Filmul va avea un subiect viguros şi dramatic, potrivit temperamentului atât de specific al lui­­ Emil Jannings. Actualitatea in imagini... DOUGLAS FAIRBANKS JR. in filmul „Fortwart pass“ care va rula la Cinema Boulevard Palace angajate exclusiv d© casa am­ericană1 |€^18S Warner­ Bros, care ne-a trimis și foi LORETTA YOUNG C­­re va apărea alături de RICHARD BARTHLEMESS a­re o frumoasă creaţie în „Escadrila Morţii“ COLLEEN MOORE va fi văzută in „Fifi“ primul ei film cântat, vorbit şi în culori, care va rula la Cinema Femina ta va realiza 64 filme in versiuni streine Reîntors zilele trecute de la Viena, unde a avut loc o consfătuire gene­rală asupra viitoarei producţii a Casei Metro-Goldwyn, d. Em. Zaha­­rovici, reprezentantul firmei pentru România, ne-a făcut următoarele de­claraţii : „Societatea Metro-Goldwyn-Mayer, prepară o mare activitate pentru anul in curs. Am fost chemaţi toţi reprezentanţii din Europa la o im­portantă consfătuire, unde ni s’a cerut părerea asupra genului de producţie care place publicului In momentul de faţă. Majoritatea s’a pronunţat pentru romane cunoscute, operete cu muzică nouă, drame şi comedii cu cântăreţi celebri. Şeful general de producţie de la Hollywood ne-a expus apoi, pro­iectele casei, anunţându-ne pe lângă cele 50 de filme americane o pro­ducţie separată de încă 64 filme, dintre care 32 în versiuni franceze şi restul în limba germană. Pentru versiunile franceze au fost angajaţi: Adolphe Menjou, André Huguet, Charles Boyer, Ramon No­­varro, Lilly Damita, Suzy Vernon şi Huguette ex-Duflos. Iar pentru cele germane: Heinrich George, Hans Junkermann, Paul Morgan, Gustav Diessl, Dita Parlo, Greta Garbo, Nora Gregor, Theo Shall şi Arnold I Korff, regizori de talia lui Jacques Feder şi Arthur Robinson, precum şi autori ca: Yves Mirande, Walter Hasenclever, Jacques Dévai, etc. Pentru moment in studiourile Metro de la Hollywood se turnează: „Inspiration“, cu Greta Garbo, în regia lui Clarence Brown, „Sapho“, după celebrul roman al lui Alphonse Daudet, „La Dame en decoleté“, după Jacques Déval și se prepară „Văduva Veselă", pentru care se duc încă tratative de angajament cu cei mai mari cântăreți ai Americei. In modul acesta, cu un program atât de studiat, Metro va rămâne cu siguranță și pentru viitorul sezon, în fruntea c ''*!*• '* americane de VIITOARELE PREMIERE „KAISERLIEBCHEN" PROGRAMAT LA SELECT Cinematograful Select prepară cu febrilitate o premieră excepţională. Un film care a stârnit entuziasmul publicului pretutindeni unde a fost prezentat, un film care la Berlin s’a jucat zile întregi cu cassa închisă, fapt care s’a văzut rareori în dome­niul spectacolului cinematografic. E vorba de o producție a casei Fox realizată in Germania şi având ca protagonistă pe cea mai aprecia­tă actriţă din Europa, Liane Haid. Intr’adevăr, Liane Haid a fost lan­sată in ultimul timp ca vedetă de prima categorie şi încă printr’o îm­prejurare extrem de favorabilă. Cine n’a apreciat-o în marele ei succes „Das Lied ist aus“ şi cine nu arde de nerăbdarea de a o revedea in altă creaţie ? Ei bine, publicul va avea ocazia s’o admire din nou şi încă sub un aspect cu totul diferit. De astădată o vom vedea pe fer­mecătoarea protagonistă germană, interpretând cu o graţie desăvârşită rolul unei fete din popor de pe vre­mea Măriei Therezia, fată care e re­marcată de Kaizer într’una din prim­blările sale cotidiane şi care e dusă apoi la curte. Paralel cu acţiunea a­­pare faimoasa Maria Therezia fe­meia răsfăţată de la curtea imperială austriacă, căreia îi plăcea să fie în­conjurată de flirturi şi admiratori pasionaţi. Viaţa intimă a aceleia care a ră­mas celebră în istorie, prin excentri­citatea moravurilor ei, intrigile şi evenimentele din jurul kaiserului, luxul orbitor de la palat, în care se desfăşoară acţiunea, fac din această producţie a lui Hans Tintner, un film de o remarcabilă valoare, un spectacol variat, aşa cum a cerut În­totdeauna publicul. Alături de Liane Haid, intr’o dis­tribuţie admirabilă, apare mult a­­preciatul june al ecranului, Walter Janssen care şi-a făurit din rolul său o creaţie extraordinară. Trebue să relevăm în deosebi in­triga extrem de captivantă care se ţese in jurul personalilor şi luxul orbitor în care evoluiază aceste per­sonagii. Este o reconstituire magni­fică şi neîntrecută o atmosferă de la curtea imperială austriacă, de pe vremea când evenimentele petrecu­te acolo, pasionau întreaga lume. De menţionat de asemenea arta cu care Hans Tintner a ştiut să re­giseze înscenarea şi muzica în totul captivantă pe care o conţine filmul. „Kaiserliebchen“ — Dragostea noa­stră a fost un vis, cura i se spune în traducere românească—este cel mai bun spectacol care se prepară şi va rămâne poate cel mai apreciat din acest sezon. Meritul revine direcţiunii cinema­tografului Select care a Înţeles să-şi achiziţioneze această admirabilă pro­ducție artistică. Rn. Un film de acţiune In programul de eri cinemato­graful Regal a prezentat filmul .Insula vapoarelor pierdute“,­­ o­­ interesantă producţie Warner Bros. Scenariul filmului, are un pronun­ţat caracter de senzaţinal. Un vapor refugiat, ai cărui pasa­jgeri mor, prin răsturnarea bărcilor­­ de salvare, nu se scufundă. Pe bordul său, rămân trei supra­vieţuitori: un detectiv — Jacson un locotenent de marină — Ho­ward — şi o tânără fată — Dorothy. De pe punte, zăresc ei într’o d i- Imineaţă insula vapoarelor pierdute. Despre această Insulă, pomeniau mai toţi marinarii. Ea era formată­­din vase vechi și noi, de diferite di­mensiuni și forme. Nemai putând I înainta din pricina plantelor mari­ne, ele rămâneau pe loc, legându-se [unele de altele. In această insulă, stăpân atotpu­ternic este căpitanul Forbes, om crud, lipsit de scrupule. Colonia, se I compune din treizeci de bărbaţi şi două femei. Văzând-o pe Dorothy, Forbes vrea a do­ia de soţie. După le­gile de acolo, orice femee debarcă pe insulă trebue să se căsătorească, pentru a nu provoca certuri printre ceilalţi membri ai coloniei. Nouii veniţi, nu vor să se supue legilor. Rezultatul e că Howard e Închis intr’o celulă, de unde isbu­­tește insă să scape. A doua zi, când trebue să aibă loc căsătoria lui Forbes cu Dorothy, Howant îl provoacă pe căpitan la luptă corp la corp și bătându-i ca­pătă dreptul după legile colonii, să se căsătorească cu aleasa învinsu­lui. Howard, Dorothy şi Jackson, se retrag pe bordul vaporului lucan, ştiind că ura lui Forbes î­i-l va cruţa. Mecanicul Burke, care-l urăşte de moarte pe Forbes pune la cale fuga lor. Pe această insulă naufragiase şi un submarin, al cărui motor era în perfectă stare. Pe bordul subma­rinului se hotărăşte­­ fuga. Forbes şi oamenii săi, pornesc pe urma lor şi nu lipseşte mult ca să fie prinşi Submarinul se strecoară pe sub plantele marine şi ajunge în largul apei. Rolurile principale sunt interpre­tate de Jason Robards care apare în rolul locotenentului, Virginia Valii în rolul lui Dorothy, Noah Ber­­y — celebrul actor american în rolul căpitanului indigenilor și Robert O’Connor în cel al detecti­vului Jackson. In alte roluri apar Clarissa Sei wyne, Harry Cording, Margaret Fiel­ding, Katherine Ward, Robert Ho­mans, Jack Ackroyd, Sam Baled. Regia filmului a fost lucrată de Irwing Willat, un tânăr evidenţiat prin această realizare. A înscenat un naufragiu impresionant, a prins privelişti frumoase. NOAH BERRY Filmul este o producţiune Firet Naţional şi este reprezentat la noi de Arta-Film. Programul cinematografului Re­gal, este întregit cu un desen ani­mat și o complectare sonoră. ŞTIRI ŞI ECOURI Zilele trecute a avut loc la Paris, premiera marelui film al lui Abel Gan­ce „Star­fii lumii”. Filmul a fost rea­lizat după un roman a lui Camille Fla­­mmarion, Elvira Popescu, se află actualmente la Berlin unde joacă in versiunea fran­ceză a filmului „Ma consine de Var­­sowie“ după piesa lui Louis Verneuil. Rene Clair, realizatorul filmului de mare succes „Sous les toits de Paris“, turnează actualmente în studiourile din Europa noul său film „Park­erul“, iar Douglas Farbanks se află într’o că­lătorie în jurul lumii împreună cu prie­tenul său Victor Fleming. ★ „Dansatorul monden“ de Paul Bour­­get va fi transpus pe ecran. Rex Ingram va realiza un film după romanul lui Benno Vigny „Les Hom­m­es bleus‘‘. N.Evreinoff și Nicolas Rimsky, vor transpune pe ecran faimoasa operetă „Pas sur la bouche“. Un mare supliment pe hârtie cromo­să oferă ultimul numit* apărut die excelenta revistă REALITATEA BILLIE DOVE I A H H 3! «L Jg-Jk interpretează rolul principal în fil-J UJIILffl® !lai (DSjifor mul „Demonul Geloziei“ SlUmSlf Special lit $2 patimi, CU SUt© de ClÎSC« Toate vedetele de mai sus sunt fotografice și ilustrațiuni în 5 culori și un mar­eat xauxar? praiutindeni testul le isS*

Next