Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)
1931-06-01 / nr. 8777
Luni I iunie 1931 „Miss România 1931“ a fost aleasă „REALITATEA ILUSTRATA“, marea revista săptămânală, credincioasă tradiţiei de a evidenţia în fiecare an, în cadrul unui impozant concurs pe cea mai frumoasă fată din România, a procedat şi anul acesta la alegerea unei „Miss România“. Intr’adevăr, după ce filmul „Parada Frumuseţii“ n’a dat rezultatele aşteptate, „REALITATEA ILUSTRATA“ a hotărît ca alegerea să fie făcută de un juriu competent, compus din artişti, pictori şi sculptori şi din literaţi, care s’a întrunit zilele trecute, pentru a exantina cele câteva mii de fotografii sosite din toată ţara. „Miss România 1931“ După ample deliberări, juriul a acordat titlul de „cea mai frumoasă fată din România“ (Miss România) domnişoarei Erastia Peretz fiica d-lui profesor universitar Ioan Peretz, fost director general al teatrelor. Personalitatea alesei Domnişoara Erastia Pereta, — Tia, după cum îi spun cei din familie, — a împlinit vârsta de 17 ani, termină acum ultima clasă de liceu şi urmează să dea bacalaureatul, pentru a intra în Universitate. Brunetă, cu ochii verzi şi talia înnaltă, tânăra aleasă răspândeşte în jiurul ei un farmec deosebit, farmecul simplicităţii, al modestiei, îmbinat cu parfumul suav al unei tinereţi sclipitoare de voioşie şi bună voe. Menţiunea a doua a fost atribuită domnişoarei Elena Mischiu din Te-Severin, iar a treia d-rei Păpuşa Vlasiu din Bucureşti. NOUI PREMIAŢI Academia şi-a decernat ori premiile Membrii Academiei Române s-au întrunit ori la ora 3 d. a. în şedinţa plenară pentru decernarea premiilor acordate de Academie în sesiunea generală a acestui an. Şedinţa a fost prezidată de d. arh. G. Balş, care arată că pentru premiile acestei sesiuni s’au prezentat 81 lucrări. LUCRĂRILE PREMIATE A urmat citirea rapoartelor asupra lucrărilor premiate astfel: Premiul Năsturel (4.000 lei) d-lui G. T. Niculescu-Varone pentru „Jocuri româneşti necunoscute cu un indiciu alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare" lucrare căreia d. prof. Ovid Densuşianu i-a făcut o relogioasă recomandare arătând că materialul strâns de d. Varone constitue un adevărat tezaur atât prin varietatea cât şi originalitatea jocurilor care oferă un larg câmp de cercetări specialiştilor. 2) Premiul „Profesori Eufimia şi Ion Andrei“ (4.000 lei) a fost acordat părintelui C. Dron pentru volumul „Daruri şi adevăruri". Părintele I. Lupaş, ca raportor a insistat asupra valorii educativ-creştine a lucrării. . .. 3) Premiul „Gh. Chiţu“ (1000 lei) s-a dat d-lui A. P. Bănuţ pentru volumul „Tempi passati-umor şi satiră din Ardealul de en, lucrare, după părerea raportorului d. Sextil Puşcariu, de o rară valoare documentativă şi literară, de vervă şi ironie. 4) Premiul „Gh. Asachi“ de 50.000 lei s-a împărţit astfel: Lei 25.000 d-lui Alex. Marcu, pentru „Conspiratori şi conspiraţii în epoca renaşterii politice a României 1848— 1877", lucrare de temeinică erudiţie, de o remarcabilă valoare istorică şi educativă. Raportor a fost părintele dr. I. Lupaş. Lei 10.000 s-a acordat lucrării d-lui prof. Paul Henry, şeful misiunii universitare franceze în România, pentru opera d-sale : „Les Eglises de la Moldavie du Nord des origines ă la fin du XVI-e siecle. Architecture et peinture, album et texte". Raportor d. arh. G. Balş. Lucrarea d-lui Paul Henry nu are numai o valoare ştiinţifică de prim ordin, ci prezintă arta românească şi viaţa religioasă a trecutului nostru cu o rară înţelegere a frumosului şi o minunată înţelegere a misticului românesc şi a manifestărilor lui superioare ca frumuseţe artistică şi nuanţa de sentiment. Lei 5.000 s’a dat d-lui G. Zâne pentru „Economia de schimb In Principatele române", raportor fiind d. prof. Dim. Gusti; lei 4.000 d-lui N. Bagdasar pentru „Filosofia contemporană a istoriei“ elogios prezentată de d. prof. P. P. Negulescu. O caldă recomandare a făcut d. general Radu Rosetti lucrării „Centenarul renaşterii armatei române 1830—1930, a d-lui locot.-col. V. Nădejde, căruia i s’a acordat premiul de 3.000 lei, autorul fiind un meritos și priceput cercetător al trecutului nostru militar, căruia i-a consacrat un documentat studiu întocmind pentru massele largi ale poporului nostru primul volum din „Istoria armatei române“. 2.000 lei s-a acordat d-lui prof. Ştefan Meteş pentru volumul I „Din Istoria artei religioase" (zugravii bisericilor române), raportor d. G. Balş, lucrare de preţioasă contribuţie la cunoaşterea artei noastre religioase. D. prof. Dem. Gusti a citit raportul d-lui prof. N. Iorga asupra lucrării d-rei Christina Galitzi intitulată „A study of Assimilation among the Roumanians of the United States" căreia i s’a acordat 1.000 lei. 5) Premiul Vasile Pârvan de 30 mii lei s’a acordat Institului de studii clasice din Cluj pentru tipărirea rezultatelor descoperirilor arheologice făcute la Căşei. Premiul V. Adamachi (iei 5.000 divizibil) s-a împărţit astfel: 2.500 lei d-lui Valeriu Bologa pentru „începuturile medicinii ştiinţifice româneşti", raportor fiind d. prof. Silviu Dragomir iar 2.500 lei d-lui I. Brucăr pentru „Filozofia lui Spinoza" raportor fiind d. prof. C. Rădulescu-Motru. Premiul Grigore C. Angelescu (4.000 lei) s-a acordat d-lui George Sofronie pentru „Protecţiunea minorităţilor de rasă, de limbă şi de religie sub regimul Soc. Naţiunilor", (studiu de drept internaţional public şi privat), raportor d. prof. Nistor. Premiul I. Oroveanu de 70.000 lei s-a acordat d.lui prof. dr. Mina Minovici pentru volumul II din lucrarea: „Tratat complect de medicină legală cu legislaţia şi jurisprudenţa românească şi străină. Examenul şi interpretarea faptelor medicale. Omul viu, Moartea“. In raportul d-sale, d. prof. dr. G. Marinescu, aminteşte că Academia a distins deasemeni şi primul volum al acestei magistrale lucrări care îmbogăţeşte literatura noastră ştiinţifică cu o operă de erudiţie şi valoare. Premiul Ştefan Demetrescu-Vergu (10.000 lei) s’a dat d-lor N. V. Stinghe şi D. A. Sburian pentru lucrarea în colaborare „Agenda forestieră“ raportor fiind d. G. Ionescu- Siseşti. Premiul dr. Emil Riegler (6.000 lei) s’a acordat d-lui dr. Petre Tomescu pentru „Studii clinice experimentale" lucrare elogios prezentată de d. prof dr. G. Marinescu. Premiul Demostene Constantinide (4.000 lei divizibil) s-a împărţit astfel: lei 2.000 lei d-lor dr. N. Staicovici şi dr. Iosif Westfried pentru scrierea în colaborare. Istoricul serviciului sanitar al municipiului Bucureşti în lumina documentelor, de la începutul sec. al XVIII-Iea până în zilele noastre, raportor fiind d. prof. dr. Dem. Gerota, iar 2.000 lei d-lui dr. A. Voina pentru „Prostituţia şi boalele venerice în România“ raportor fiind d. prof dr. G. Marinescu. Premiul Eliade Rădulescu de 50 de mii lei, cu subiectul dat „Dialectul Aromân“ studiu linguistic s-a acordat d-lui profesor Theodor Capidan , pentru lucrarea prezentată în manuscris cu motto „Vitam impendere vero“, raportori fiind d-nii profesori Sextil Puşcariu, Ovid Densuşianu şi G. Murnu. ŞEDINŢĂ INTIMA După declararea şedinţei Intime, a luat cuvântul d. Octavian Goga, care a salutat în cei mai călduroşi termeni prezenţa d.lui profesor dr. Edwig Iarnik decanul facultăţii de litere din Brno şi un cunoscut filoromân. D. Octavian Goga a evocat cu deosebită emoţie munca desfăşurată de ilustrul dispărut profesor Urban Iarnik, membru al Academiei române, pentru a face cunoscute în Apus creaţiile spirituale ale poporului român şi a apropia sufleteşte pe cale culturală şi politică cele două naţiuni. A relevat apoi că această operă este cu sfinţenie continuată din înaltul loc pe care-l ocupă în viaţa intelectuală a ţării sale de d. profesor dr. Edwig Iarnik. Membrii Academiei au făcut ilustrului oaspe o călduroasă manifestaţie de simpatie. Şedinţa s-a ridicat la ora 6. Arestarea unui ofiţer acuzat de spionaj CONSTANŢA, 30. La Istambul a fost arestat ofiţerul-practicant Moldoveanu, de pe vaporul român „Principesa Maria“. El era urmărit, de mai mult timp, de consulatul român de acolo, bănuit că ar face spionaj în favoarea Rusiei. Ofiţerul a fost predat unui poliţist român care l-a adus la Constanţa. Făcândui-se o percheziţie în cabina sa de pe bordul vasului s-au găsit hărţi şi alte acte compromiţătoare. Propunerea de a face spionaj i-a fost făcută de un rus, stabilit la Istambul. Noui arestări in afacerea falsificărilor cu paşapoarte TIMIŞOARA, 29. In afacerea paşapoartelor false descoperită la Timişoara a mai fost arestat plutonierul Popescu de la Cercul de recrutare din localitate care a procurate acte militare false celor cari aveau nevoe să obţină paşapoarte. Complicii plutonierului sunt femeia Mestnicec şi un fost agent de siguranță anume Teodorescu. Cercetările sunt conduse de d. chestor Giurcă și comisar regal căpitan Stoica. DIMINEAȚA D. VALENTIN BIBESCU S-A ÎNTORS IN EUROPA Vineri dimineaţa a sosit la Marsilia, cu vaporul „Macedonia", prinţul Valentin Bibescu, rănit în accidentul de avion din India. Prinţul Bibescu a plecat de la Marsilia spre Paris si Londra. D. Bibescu are un brat si picioarele bandajate, nefiind încă restabilit de pe urma rănilor. S-a grăbit totuş să se întoarcă în Europa deoarece la 6 iunie are loc congresul Federaţiei aeriene internaţionale pe care tine să-l prezideze personal. Întrebat despre ceilalţi doi răniţi, prinţul Bibescu a răspuns că d. Burduloiu nu se va putea întoarce in Europa decât peste o lună sau două. Avioane franceze deasupra teritoriului german BERLIN, 30. (Rador). — Ziarele comentează faptul că în ultimele zile s'au semnalat în repetate rânduri, prezența de avioane franceze deasupra teritoriului german. Astfel tot o escadrilă compusă din patruzeci avioane, decolând din Strasbourg pentru a face exerciţii s’a îndreptat spre frontiera germană. Douăzeci şi cinci avioane ale escadrilei au fost semnalate deasupra localităţii Kehl. Câteva avioane au sburat până la 5—6 kilometri dincolo de frontieră, dar după zece minute s’au înapoiat peste graniţă. înmormântarea lui Mihail Vlădescu Eri după amiază s-a făcut înhumarea rămăşiţelor pământeşti ale regretatului Mihail Vlădescu directorul ziarului „îndreptarea“. Au asistat la trista ceremonie, d-nii mareşal Averescu, Octavian Goga, P. P. Negulescu, apoi personalul ziarului „îndreptarea“, numeroşi foşti parlamentari, etc. Au depus coroane: ziarul îndreptarea, Sindicatul ziariştilor, funcţionarii Camerei deputaţilor, mareşalul Averescu, etc. Au ţinut cuvântări d-nii Mihail Mora din partea baroului, N. Georgescu din partea Sindicatului ziariştilor, profesor N. Marinescu, din partea organizației averescane din Teleorman, etc. Principesa Ileana zboară cu un hidroavion italian ROMA, 29 (Rador). — Ziarele anunţă din Capri că la amiază, a sosit în localitate, A. S. R Principesa Ileana a României, pe bordul unui hidroavion, pilotat de generalul Balbo, ministrul aerului. A. S. R. Principesa Ileana, s’a îmbarcati pe bordul hidroavionului, la Anzio, localitate situată lângă Nettuno. Grav accident de automobil Ia Filadelfia CINCI MORŢI LONDRA. —Agenţia Reuter anunţă din Filadelfia : pe podul de peste râul Delaware, s’a produs Miercuri cel mai groaznic accident de automobil care s’a produs vreodată în acest punct. Un mic vehicul, ocupat de S persoane, vrând să iasă din şirul automobilelor aflate înaintea lui, a trecut podul deacurmezişul şi în acest moment s’a ciocnit cu un automobil ce venea din direcţie opusă. Micul vehicul a fost sfărâmat. Persoanele aflate în el au încercat să se salveze, când mai multe alte automobile, din cauza marei circulații, au pătruns în sfărâmăturile automobilului răsturnat, sfârămându-se la rândul lor. Cinci persoane au fost ucise cu acest prilej iar mai multe altele au trebuit să fie transportate la spital in stare gravă. MARIA KREUTNER o nouă și talentată ingenuă dramatică de la Berlin Schauspielhaus Pagina 3-as Dispare un teatru Un teatru e in primejdie să dispară, — trebuie să-l ajutăm. Să-l ajutăm repede şi cu temei. Nu este vorba de o întreprindere comercială care, exploatând simţurile vulgarităţii, se află în pană. E în primejdie teatrul rămas fără cârmaci, de la marele Alexandru Davila, teatrul care a luptat înfruntând toate furtunile dezlănţuite în viaţa intelectuală de după război. E vorba de teatrul soţilor Bulandra, Storin, Manolescu, Maximilian, creat de Alexandru Davila, care poartă cu el tradiţia celui ce a marcat o epocă în viaţa noastră teatrală. E vorba de acea pleiadă de actori de talent, care, atunci când camarazii lor timizi, se adăposteau sub paragrafele sfântului buget, ei au ridicat cu bărbăţie steagul revoltei, împotriva artificialului şi a mediocrităţii în care dormita de zeci de ani teatrul nostru naţional. Ei au plecat la Teatrul Lyric unde a luat fiinţă Compania de drame Şi comedii Al. Davila. * Nici o întreprindere de teatru serios, nu izbutise până atunci să prindă rădăcini, dincolo de seraiul Teatrului Naţional udat din belşug de stropitoarele abundente ale bugetului statului. Ajutat de câţiva prieteni buni, care apreciau talentul şi priceperea lui şi au înţeles să se ţie în umbră, fără să se apropie de rampa care desparte scena de public, Davila a putut porni la drum, şi la 12 Septembrie 1909, a ridicat cortina la teatrul Lyric, aşa cum ar fi ridicat steagul bătăliei menită să aducă un suflu nou şi primăvăratec în viaţa artistică a acestei ţări. Pentru spectacolul de deschidere, Caragiale scrisese o scenetă într’un act începem, care împreună cu Stane de piatră de Sudermann aveau să complecteze afişul. Davila juca atunci şi el, pentru prima dată. Fiecare rol, era distribuit cu mult discernământ şi cu o adâncă pătrundere a rolului şi a însuşirilor actoriceşti ale celuia care trebuia să-l întrepreteze. Pentru Davila prima grije era constituirea repertoriului, după mijloacele actoriceşti de care dispunea, şi distribuţia. Dacă pentru un singur rol nu avea intrepretul necesar, renunţa la piesă, oricât de convins ar fi fost de succesul ei. Când pregătea însă un spectacol şi ridica la premieră cortina, trăiai şi respirai întreaga atmosferă şi mediul în care se desfăşura comedia sau drama din care și-a pompat subiectul cel care a scris piesa. Nimic nu era neglijat, nici cel mai mic amănunt. Dacă se întâmpla ca autorul piesei să fie Oscar Wilde, — care se știe că figurează ca erou . PERSOANELE: DISTRIBUTIA: A. ZARNCKK, meșter pietrar . .. Davila MARIA, Cica sa................... Anna Luca D-na HOFMEYER, menajeră la el J. Metaxa-Dorel JENISCH, comptabil . . . . N. Rainer EICHHOLZ, păzitor de noapte. R. Stulfinsky LAURA, fiica sa • . • ~ . M. Toiculescu LENTA, copila ei . . • • . Mica Cleo Pana WILLIG, contra-maistro . • . G. Storin GOTTLINGK, pietrar . • . . Tony Bulandis IACOB BIEGLER...................I. Manolescu REITMAIER, comisar de poliţie V. RomanoLOHMANN 1 . . . I. O. Morţun ’SPRENGEL , lucrători • * .A. Economu STRUVE 1 . • . Niculescu-Buzău Sculptor, pietrari lucrători Acţiunea se petrece la zilele noastre. Intre primul şi al doilea an sunt trei săptămâni , între cele următoare câte o zi. Distribuţia la primul spectacol al piesei „STANE DE PIATRĂ” principal aproape in toate piesele lui, actorul care intrepreta rolul principal, trebuia să-şi însuşească ceva şi din înfăţişarea lui. Până şi crisantema lui Oscar Wilde nu trebuia să lipsească dela butoniera fracului. ★ Dar vremurile au trecut, aspre şi pline de furtuni, — lupta dârză cu celelalte teatre, lupta în care s’a zămislit şi a născut teatrul de azi, decepţiile de care s’a izbit Alexan, din Davila, şi l-au silit să se dea la o parte, — toate la un loc au creat pentru cei ce l-au urmat, o situaţie nouă şi grea. Ei ar fi putut să se întoarcă din nou la Naţional, unde i-ar fi primit cu uşile date de perete, dar au luat steagul din mâinile celui ce s’a oprit şi strîngând rîndurile, au pornit mai departe. După Davila, cele mai frumoase spectacole pe care le-am avut, ei ni le-au dat. De câte ori se pregătea să intre in scenă, în vreo piesă de Strindberg, Oscar Wilde, Ibsen sau Suderman, Tony, respirând cu nesaţiu din adâncul plămânilor, îşi arunca cu eleganţă fracul pe umeri, aşa cum l’a învăţat Davila să-l poarte, şi par’că aştepta să intre conu Alecu in cabină şi bătându-l pe umeri să-i spue părinteşte: — Bravo Tony, frumos, bine, înainte... Vremurile s’augonit vijelios... Cele care au venit după război, au zdruncinat totul, au făcut să crape şi zidul concepţiilor noastre despre artă şi frumos. In templul teatrului a pătruns o literatură care după înfăţişare şi haosul pe care l-a creat părea o dezmăţată haimana a străzilor. Teatrele care jucau literatura vremii făceau săli pline, teatrul rămas de pe urma lui Alexandru Davila, se ţinu neclintit la cârma şi tradiţia lui. Rare ori, când o piesă cu o înfăţişare mai dubioasă se strecura in teatrul lor şi ţinea afişul, îl vedeai pe Tony strâmbând din nas şi spunând lui Maximilian: — Mă, Max, — de s’ar isprăvi cu piesa asta că ne-a împuţit teatrul... Astăzi, cei care au luptat şi s-au jertfit timp de 30 de ani, pentru a aduce în teatru o viaţă nouă, viaţă născută din îmbinarea celor mai frumoase emoţii artistice, luptătorii neobosiţi şi entuziaşti pentru mai nou şi mai frumos, sunt gata să închine steagul. Toţi acei care i-am urmărit cu emoţie şi mândrie, suntem datori să nu-i săm. Şi cred că vom şti să ne facem datoria. Nu numai noi, dar mai ales acei care au in grija lor proteguirea teatrelor noastre. C. MARTIN Afişul de deschidere al companiei Davila A apărut Adeverul No. 547 cu următorul sumar: ILUZIA OTILIA CAZIMIR : Aglae Pruteanu I. PETROVICI: La Weimar PAUL ZARIFOPOL: Siropuri trezite T. ARGHEZI: Reţeta AL. A. PHILIPPIDE: Erich Maria Remarque D. I. SUCHIANU: Cronica cinematografică de Mihail Sadoveanu H. BLAZIAN: Plastica FRITZ WITTELS: Femeia-copil sadică şi actriţă OSPP DIMOV: Dovada inocenţei ULRICH WORT: Minunile bucătăriei M. SEVASTOS: Polemice. Literar şi artistic FEMEIA DE AZI «La ce visează fetele»; Femeia şi cartea; înfrumuseţarea — de Alice Gabrielescu. O scrisoare inedită a lui Traian Demetrescu; Poezia lirică persană ; Cleopatra; Pelerinajul de la Mecca; Expoziţia colonială ; Un scandal în lumea catolică; O piesă istorică de Mussolini. Recenzii; Revista Revistelor; însemnări; Cronica teatrală; Aş vrea să ştiu; Cronica şahului; Curier literar; Curiozități ; Caricaturi. 10 PAGINI MARI - 7 Lei CAPITALA Accidentul mortal de automobil de pe calea Griviţei din lucrător rănit moare intre spital şi circumscripţie In noaptea de Joi spre Vineri, pe la orele 2, a fost găsit de trecători, căzut jos în stradă, pe calea Griviţei, dincolo de fosta barieră, un om, aproape în nesimţire, având o rană profundă la cap. Sângele îi curgea din abundenţă. Trecătorii văzând starea gravă a accidentatului, au oprit în drum autobuzul cu No. 15.462, ce trecea la acea oră pe acolo. Conducătorul om de inimă, a primit să-l urce în maşină pe rănit spre a-l transporta la un spital. INTRE SPITAL ŞI CIRCUMSCRIPŢIE Ajungând cu el la spitalul Filantropia, personalul a refuzat să-l primească spre internare pe motiv că accidentatul era beat şi în plus nu erau nici locuri libere. In faţa acestui refuz categoric, şoferul şi trecătorii ce săriseră în ajutorul celui rănit, au pornit cu ei la circumscripţia 37 poliţienească, unde au povestit cele întâmplate. Când să-l predea însă pe rănit, au constatat cu groază că între timp — purtat fiind de la locul accidentului spre spital şi dela spital spre comisariat — nefericitul îşi dăduse sufletul.* Din cercetările făcute de către d. comisar Vladimir, şeful circumscripţiei 37 de poliţie, s’au putut stabili următoarele : E vorba de un grav accident de automobil : Petre Galeri, — acesta e numele victimei — mecanic de pompă clasa II-a, se înapoia ori noapte spre locuinţa sa din comuna Griviţa. In timp ce voia să traverseze drumul, a fost surprins şi doborât la pământ, de un automobil care tocmai trecea în momentul acela pe acolo în plină viteză şi care a dispărut apoi. In urma accidentului Petre Galeri s-a ales cu fractura bazei craniului. Cazul a fost adus şi la cunoştinţa parchetului. Procurorul de serviciu a dispus transportarea cadavrului la institutul medico legal. ★ Poliţia face cercetări spre a putea da de urma şofeurului ce conducea automobilul, provocând acest accident mortal, şofeur care s-a făcut astfel vinovat de omor din imprudenţă. încercare de sinucidere Muncitorul Gogu Ştefănescu, de 25 ani, din str. Berceni A. No. 58, fiind părăsit de concubină, a încercat să se sinucidă cu o cantitate de spirt denaturat. A fost anunţată „Salvarea“ şi la faţa locului a plecat cu o ambulanţă internul Grigore Prie. Sinucigașul văzând că a venit „Salvarea“, a luat-o la fugă pe câmp spre Groapa Floreasca, nevoind să primească vreo îngrijire. Accidente Pe când bătrânul muncitor Iacob Popa, de 53 ani, lucra la cariera de nisip, din str.una Ghica-Tei No. 54, s’a surpat malul de pământ peste el, fracturându-i piciorul stâng. A fost internat de „Salvare“ la