Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)
1931-12-01 / nr. 8958
Pagina 2-a Marele Turneu ION MANOLESCU I a) Disertaţie.. Ion Manolescu b) GRING GIR Poem dramatic de Tide Banville la care Ion Manolescu interpretează pentru cea din urmă oară in provincie rolul „Gringoire“ cu RADU POPEA, N. GARDESCU, CONST. BARCAROIU, MARIA I. MANOLESCU, şi ELENA L MORŢUN. DIVERTISMENT MUZICAL cu Tenorul I. ROMAŞCAN şi ELENA MORŢUN IN RECITAL DE DANS executat de IRIS BARBURA Dansuri de caracter pe muzică clasică şi La piano : GH. DENDRINO. Administrator : Al. Giovani La acest spetacol pot asista elevele şi elevii tuturor şcoalelor. ITINERARIU 29 Noembrie Botoşani 39 Noembrie Cernăuţi 1 Decembrie Fălticeni 2 Decembrie Roman 3 Decembrie Piatra Neamţ 1 Decembrie Buhuşi 5 Decembrie Bacău 6 Decembrie Focşani 7 Decembrie Buzău 8 Decembrie Ploeşti 9 Decembrie Câmpina 19 Decembrie Braşov 11 Decembrie Făgăraş 12 Decembrie Sibiu 13 Decembrie Alba Iulia 14 Decembrie Cluj 15 Decembrie Oradia Mare 16 Decembrie Arad 17 Decembrie timişoara 18 Decembrie Lugoj 19 Decembrie Ttrnu Severin 20 Decembrie Târgu Jiu 21 Decembrie Craiova. FINELE TURNEULUI »?CĂRĂRUŞ“ " ■*•«*r»*s*»s Vf i* «t 4m A A d i! Se va juca cel mai mare succes bucureştean ALLO! RADIO CĂRĂBUŞI! Super revistă in 2 acte şi 28 tablouri de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu Această revistă s’a jucat in Bucureşti de peste 70 ori c’un succes formidabil Din ansamblu, pe lingă: Lizica Petrescu, Mia Apostolescu, Clae Dragomirescu, Lulu Savu, Vili Petrescu, L. Groi, Al. Giugariu, Dan Demetrescu, M. Millian, N. Stroe, Jean Anghelescu şi TANASE Compania a angajat pe cei mai mari dansatori acrobaţi JEAN IVSOSCsJPuL neîntrecut interpret al canţonetelor care apare pentru întâia oară pe scenă, cântând in afară de repertoriul cunoscut din discuri de gramofon arii ■iovi, SIXTY & DANILO de la Teatru Coloseum din Londra E tot ce s’a văzut mai extraordinar număr de dans acrobatic până acum Tablourile sure excelează Sunt: ALLO RADIO orele la Radio,mare montare REFRENUL ZILEI cele mai noi muzici VENEŢIA mare balet Valsul Dunărea Albastră celebru vals dirijat de Johan Straus in carne şi oase Cupletele „Fie vorba intre noi" bisate şi trisate Barul antuma! tablou de montare, duetul senvişilor, delicios Rusia de altă dată Mare balet rusesc Louis XV. Même de Primpadri Parodie delicioasă Noaptea cu lăutari Terţetul ţiganPor lăutari cu refrenul cu care pleară lumea de la spectacol. La această revistă se râde cu lacrimi.—Cine nu vede acest spectacol grandios, va regreta toată viaţa. ITINERARIUL , Cluj. Duminică 29 Noembrie cu matineu ""~ACADEMIA SUPERIOARĂ DE CROITORIE ŞI MODE Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că d. D. Theodorescu proffesor de croit şi Directorul Academiei Superioare de Croitorie din Bucureşti, va ţine un curs rapid de sezon de la 1 Decembrie 1931 până la 10 Ianuarie 1932 la Iaşi, împreună cu personalul său, cu următoarele specialităţi : Croitorie de damă, Lingerie, Croitorie bărbătească civilă şi cursul de uniforme militare. In ziua de 29 Noembrie d. D. Theodorescu va fi personal la Iaşi şi Vă primi înscrierile în stradaŞtefan cel Mare Nr. 19 dândinformaţiuni gratuite celor interesaţi. -La acea data trebuesc.aii .prezenţi toţi -acei din orăşel®,, veeine-caM - dores'c -a urma acestcurs .rapid1.'- • Până la 28 Noembrie ne puteţi cere informaţiuni, la Bucureşti. La cerere vi se trimite, imediat prospectul special gratuit. Orice cerere se va adresa d-lui D. Theodorescu Directorul Academiei Superioare de Croitorie şi Mode. Primim : Asoerofia. „Amteui liceului militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealului“ - împreunăcu comitetul şcolar invită pe părinţii elevilor pe foştii profesori, ofiţeri• Şi elevi precum şi pe toţi admiratorii lui Nicolae Filmescu să ia harte la comemorarea llustrului ofiţerrteielor al acestui aşezământ, în ziua de 0 fecembrie cor. ora 10 la Mănăstirea Dealului. Ci care pot participa sunt rugaţi să anunţe în scris Direcţiunea Bucureşti I, strada Lipscani Nr. 14.1 școalei până la 2 Decembrie col. ANU *T Formidabilul turneu al COMPANIEI RADIO LEONIDA & Co. S. A. Bucureşti, calea Victoriei 53-55 Programul pentru Luni BUCUREŞTI 394 m. — Orele 13: Muzică de orchestră (plăci de gramofon) . 13.40: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică vocală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Bernards: Despre ce se vorbeşte — potpuri de marşuri; Zerco: Uvertură dramatică; Translateur: ştiri din Viena-vals; Romzack: Serios şi glumă-potpuri; Offenbach: Fantezie din , ,Povestirile lui Hofmann"; Dansul luminilor din operaFeramors“. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio: Leoncavallo; Fantezie din ,,Zaza“; Lincke: Lăsaţi florile să vorbească pentru mine (lied pentru piston solo); J. Strauss: Răsboiul vesel-potpuri; J. Strauss: Compara-vals; Heusser: Zürich, marş. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. D. G. Chiţoiu: Agronomul Vlad Cârnu-Munteanu. 20.20: D. Mircea Herovanu: Calea robilor. PROGRAMUL DE SEARA 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21: D-nii A. Sarvaş-violină; C. Apostolescu-violă; S. Seidmnann-celio şi N. Rădulescu-pian; Schumann, cu pian în mi bemol. 21.30: D. culturală. I. Cantacuzino: la acasă i se părea simpatic, Lya îl invita să petreacă noaptea cu el în localurile publice, dacă remarca o femee geloasă, simţea o satisfacţie deosebită să flirteze cu soţul acesteia; dacă un bărbat nu o băga In seamă, nu se lăsa până nu-1 aducea In budoarul ei. Or, asemenea gesturi sunt în contradicţie cu moravurile societăţii yahliee şi chiar cu legile de existenţă ale unei vedete. In repetate rânduri, când managerul studio-ului i-a atras atenţia asupra acestei purtări „shocking”, Lya a răspuns: — „M’aţi angajat ca artistă nu și ca femee. Fac. ce poftesc cu corpul meu, pe care nu e. stăpân nimeni" ..Par, această purtare s’a aflat în public. Spectatorii au Început să bftr fească, pe socoteala ei oridecâte ori aveau prilejul să-i vadă un nou film. Ţinând seamă și de faptul că filmele acestea erau din ce în ce mai slabe — regizorii americani neştiind unele până în ziua când a încercat— Lya de Putti a căzut în disgraţia publicului. I sa reziliat contractul. Celelalte case de producţie au boicotat-o. Ziariştii de asemenea. Nimeni nu i-a mai pomenit numele până -n ziua când a încercat pentru a doua oară — să se sinucidă.Internată în Sanatoriu a avut sfârşitul tragic pe care l-am anunţat eri în ziarul nostru şi care a făcut să se vorbească din nou de ea în toată lumea Dacă americanii ar fi inventat sistemul de a face cinematograf cu morţii, cu siguranţă că ar angaja o din nou... 21.45: D. Şerban Tassian: bariton; Loewe: Tom der Reimer; F. Queranta: O ma charmente; Mozart: Serenada din Don Juan; Bredceanu: Arde-mite-ai codru des; Verdi: Arie de „Othello“. 22.15: D-nii A. Sarvas-violină I; I. Şerbănescu-violina II; O. Apostolescuviola şi S. Seidmann-violoncel; C. Dumitrescu-Qua; cct. 22.45: Informaţiuni. HEILSBERG 16.45: Teatru pentru tineret; 17.15: Ceai dansant; 18.45: Conf.; 20.30: Conf.; 21.30: Serată distractivă. MÜHLACKER 18.05: Concert de după amiază; 19.40: Conf.; 21; Concert; 21.30: Piesă radiofonică cu plăci de gramofon; 22.15: Concert. ROMA 18.30: Concert; 20.50: Plăci de gramofon; 22: Muzică uşoară şi folhoristică. PRAGA 18.35: Pentru copii; 18.45: Conf.; 18.55: Plăci de gramofon 21.25: Quartet de coarde; 22 Concert. VIENA 17.45: Conferinţă; 18: Ceai dansant; 19.30: Conf.; 20.35: Ora, meteorul; 20.45: Muzică pentru ţărani; 21.35: Simfoniile lui Mahler; 23.10: Muzică de dans. BUDAPESTA 18: Conf.; 18.35: Arii vieneze; 20: Arii ungare; 21.15: Conf.; 21.45: Plăci de gramofon; 22.30: Concert; 23 45: Concert. VARŞOVIA 16.50: Plăci de gramo- Quartetton; 17.40: Plăci de gramofon; 18.10: Conf.; 18.35: Concert cu muzică uşoară Mişcarea 20.30: Feuilleton; 21: Plăci de gramofon; 24: Muzică de dans şi uşoară. Apusul unei stele de cinema Lya de Putti a dansat la Bucureşti Acum doisprezece ani, cu puţin înainte de retragerea trupelor inamice din România, Lya de Putti se afla la Bucureşti. Venise ca însoţitoare credincioasă a unui ofiţer german de care se înamorase. Ofiţerul acesta fusese decorat pentru fapte vitejeşti şi Lya, care avea o admiraţie deosebită pentru eroi, găsise de cuviinţă să-l însoţească in Capitala României. Dragostea lorînsă a durat puţin, pentrucă Lya, fire capricioasă, n’a putut să-i rămână credincioasă cum isi propusese. Părăsită intr’un oraş străin, fără nici o sursă de existenţă, Lya de Putti şi-a adus aminte că debutase cândva ca dansatoare pe scenele din Budapesta. Deşi fără calităţi prea remarcabile în arta coreografică, sau mai bine spus fără o şcoală serioasă, a fost angajată să debuteze pe scena varieteului Alhambra. În dansuri improvizate pentru atmosfera militară care Înăbuşea Bucureştii pe vremea aceea. La mesele acestui local Lya a cunoscut multă lume din Bucureşti, a avut multe începuturi de aventuri sentimentale, a petrecut viaţa intensă şi uşuratică a actriţelor de varieteu. Lya era frumoasă şi atrăgătoare. O frumuseţe ciudată, pe care americanii o numesc azi „sex-appeal“ şi care compensa unele defecte ale corpului, cam prea plinuţ, chiar pentru gustul ofiţerilor nemţi iată de ce Bucureştenii i-au păstrat o amintire nu tocmai plăcută, până în clipa când a reapărut pe ecran DRAGOSTE CU... SINUCIDERE Temperament înflăcărat, fire extrem de capricioasă, Lya de Putti se îndrăgostea foarte uşor. Desigur cel mai mare defect al unei actriţe în desele ei stări de nervozitate, pe care şi le făurea mai ales din cauza amorurilor neîmpărtăşite), ameninţa întotdeauna cu sinuciderea.Prima dată când s-a ţinut de promisiune, a fost la Berlin, acum patru ani a ceva Venit să-şi petreacă vacanţa in Germania, în urma unor insuccese nete în filmele turnau la Hollywood. Deprimată, Lya îşi căuta constarea intr'o dragoste nouă. Şi eroul a fost gazil într’un tânăr student berlinez, care s’a declarat gata s’o consoleze. Dar idila a durat puţin. Din motive necunoscute, tânărul a părăsit-o. A urmat obicinuita ameninţare cu sinuciderea Probabil,că studentul n’a luat în serios ameninţarea, căci, a doua zi, Lya de Putti s’a aruncat dela etajul al doilea al hotelului în care locuia Faptul a fost înserat la timp de toate ziarele şi comentat, insă cu multă rezervă. Casa de filme americană care o angajase, a făcut toate intervenţiile ca vedeta lor să nu iasă compromisă de pe urma acestei „afaceri sentimentale" sunt puse asupra proprietăţilor a Restabilită, Lya a declarat că nu ericole. .___A.ji ... i *_____/ I G’niv din cauza dragostei a încercat să-şi pună capăt zilelor, ci în urma ne-* mulţumirii pe care i-o provocase insuccesul din ultimele ei filme realizate în Americă. LYA DE PUTTI SI MORALA AMERICANA încă din primul an petrecut în America Lya de Putti a fost ameninţată cu expulzarea din cauza purtării ei prea excentrice, prea destrăbălate cum susţineau autorităţile yankee . ■■■ Intr'adevăr Lya de Putti nu se putea obicinui cu legile severe ale moralităţii americane. Şi nu se putea obicinui nici cu clauzele prevăzute in contract și referitoare la „demnitatea ei de vedetă". Dacă șoferul care o conducea sea- 4! SAXA Oradia: Luni 30 Noembrie. Arad: Marţi 1 Decembrie. Deva: Miercuri 2 Decembrie. Lugoj: Joi 3 Decembrie. Caransebeş: Vineri 4 Decembrie. Oraviţa: Sâmbătă 3 Decembrie cu matineu T. Severin: Luni 7 Decembrie. Craiova: Marţi 8 Decembrie. Tg. Măgurele: Miercuri 9 Decemb Piteşti: Joi 10 Decembrie. Solemnitatea de la Mănăstirea Dealului Cum s’a sinucis Lya tie Putt NEW-YORK, 28 (Rador). Autorităţile sanitare din New-York au refuzat să dea autorizaţia de înmormântare a rămăşiţelor artistei Lya de Putti şi a ordonat autopsia cadavrului. Ziarele anunţă că artista s'ar fi sinucis înghiţind un pachet de ace cu gămălie. La început se anunţase că Lya de Putti a fost internată in spital fiindcă înghiţise un os de puiu, care îi provocase o leziune în faringe, şi apoi o otrăvire, a sângelui. I Şeinţa comitetului de direcţie al Ununii camerelor agricole Consiliul de direcţie al „Uniunei Camerelor de agricultură" a ţinut dri şedinţă. S'au discutat greutăţile prin care trece astăzi agricultura ţării noastre şi s’a dat delegaţie d-lui consilier Octavian Udrea, să refere Adunării generale asupra impozitelor ce s'au cercetat şi aprobat cu unele modificări bugetele pe anul 1932 de la următoarele Camere de agricultură: Durostor, Hunedoara, It, Gorj, Severin, Vaslui, Bălţi, Geta Ica Albă, Ilfov, Orhei, Baia şi Tecuci. S’a dat aviz favorabil cu unele modificări regulamentului pentru aplicatoaceoi privitoare la nvantagiile acordate asociaţiunilor pentru îmbunătăfirea agriculturii.. S’a dat aviz pentru redizolvarea Camerelor de agricultură din Botoşnhi, Muscel şi Soroca. S'a luat act de lucrările comisiunii instituită pentru examinarea candidaţilor, în vederea oduuării posturilor de contabil vacante la Camerele de agricultură din ţară şi au fost declaraţi reuşiţi un număr de 49 de candidaţi. - - DIMINEAȚA Informaţiuni Regele a semnat decretul pentru aprobarea regulamentului legii pentru organizarea muncii în porturile maritime şi fluviale. La ministerul muncii se ţin tratative între Casa autonomă a monopolurilor statului şi muncitorii din saline, în vederea încheerii unui nou contract colectiv de muncă. Tratativele sunt conduse de d-nii: inspector general al muncii Căldurescu, din partea Casei autonome a monopolurilor, ing. Drăgănescu, Dascălescu, Ormuș şi Buluc, iar din partea muncitorilor deputat Eftimie Gherman, Popa Nicolae, Oniga Ion, Pop Alexandru (Ocna Dejului) Pop Ion (Ocna Sugatag), Bocșa Eugen (Costiu) Ochi Albescu (Ocnele Mari), Raduly Samuil (Praid, Coresciuc P. (Cacica). Boa*0* EDELSTEIN S’a mutat în str. Valter Mărăcineanu 2 (prin Câmpineanu). Telefon 373/28. Ministerului de finanţe i s’au deschis credite suplimentare în valoare de circa 22 milioane jumătate, pentru plata diurnelor şi alocaţiilor lunare datorite parlamentarilor. In Monitorul Oficial din 28 Noembrie curent a apărut decretul regal de numire a d-lui C. Angelescu, noul guvernator al Băncii Naţionale Decretul şi raportul ministrului de finanţe ie-am publicat în numărul nostru de ori. In seara zilei de 29 Noembrie a. c., are loc în saloanele cercului militar un bal olimpic al cercului sportiv aeronautic sub patronajul Principelui Nicolae. Vor da concursul iazurile Ghindă Albahari şi Berindei şi dansatorii Marta Cringer şi Vladimir Karnezki. Literatura românească în Ma italiană ROMA, 28. (Rador). — D. dr Mario Ruffini, lector de limba română "la Universitatea din Torino, publică în , Corriero Padapo“ din Paris, sub titlul :Scriitori români*’, un lung articol, în care se ocupă de ultimele volume traduse în limba italiană și anume de dramele d-lui prim-monistru, N. Iorga „Fiul cel pierdut” şi „Fatalitatea”, deAlex. Lăpuşneanu* de C. Negruzzi şi de romanul părintelui Agârbiceanu ..Stana“. Tot d. Ruffini publică în revista Laros“ un articol de mare muzeul etnografic din Cluj, iar in revista „Torino” un studiu despre o spadă din muzeul de arme din Torino, pe care o atribue lui Vodă Brâncoveanu Sub titlul „O glorioasă capitală a Moloovei“ studentul Marcel Camilucci publică în „Apolo di Sicilia’« din Catania, un atragător articol despre Iaşii de eri şi de azi. Revsta „L’Araldo Letterario” din Milano, publică o frumoasă recenzie a cărţii d-lui prim ministru Iorga .,L’Arte popolare in România“ în care „ Ghigi afirmă că d. Iorga a soluţionat importante probleme de artă din vremurile cele mai întunecate ale poporului nostru.D-ra dr. L Gigliott publică In ..La vore Fascista“ din Roma, un articol despre recenta carte a d-lui col. Darid Popescu „L’Italie d’aujourdhui“, pe care o consideră o importantă confirmare a realizărilor fasciste din partea unui diplomat străin. Marchizul Raul Lanfrodini din Ferrara care in cursul anului trecut a Inceput traducerea în italienește a monumentalei lucrări .Essai d’une synthése de l’histoire de l’Humanité“ de N. Iorga, a terminat traducerea primului volum. Care va fi tipărit de o mare casă de editură din Milano Piesa d-lui prof. Iorga „Sfântul Francisc** va apărea in zileleapropiate la casa de editură ..Spiga*’ din Milano, în frumoasa traducere a d-lui Gino Lupi, care actualmente lucrează la traducerea unei antologii a umoriștilor români. O comisie economică consultativă pe lângă guvernul milita Pentru bustul lui loan N. Roman Total Lei 8620 G. Miliian Ion Sân-Giorgiu A. C. Fox J. B. Florian Th. V. H. Soceanu George Lesnea Dimitrîe Lesnea T. Braniște Al. Alecsiu A. Canarache Suma din urmă Lei 7400^ 200 ICO ICO ICO ICO 60 200 60 60 ICO ICO 40 ii ii ii ii ii ii ii » ii ii ii ii Acţiunea organizaţiilor unite contra impozitelor Un manifest către funcţionarii particulari Vineri seară a avut loc în Bulevardul Carol I (splaiul Sindicatului ziariştilor) şedinţa reprezentanţilor Organizaţiunilor de funcţionari unite şi anume: Federaţia sindicateor de funcţionari particulari, Uniunea generală a funcţionarilor particulari (strada Blfmnari 14) şi Asociaţia contabililor autorizaţi. După discuţiunile la cari iau parte, d-nii: M. Mellison, P. Petrovicescu, Mărculescu, dr. Lotar Iădăceanu G. Georgescu-Rachtivan, C. Bragadireanu, Jean Botez, etc., sa hotărît lansarea urmatoarului manifest: „Comitetul de acţiune al organizaţiilor unite ţine să informeze funcţionărimea particulară asupra activităţii desfăşurate până acum contra procetului de lege a impozitului excepţional. In urma însărcinării primite de la funcţionarii particulari, în atâtea întruniri de masă şi manifestaţii de stradă impunătoare, am prezentat forurilor în drept cererile voastre legitime, într-un memoriu documentat ce l-am prezentat în primul rând Adunării deputaţilor şi apoi celorlalţi factori competenţi. In acest, memoriu, cerem ca sarcinile bugetului să nu fie puse pe massele largi salariate, ci pe păturile avute, capabile economiceşte să le suporte. Dar până astăzi nici o declaraţie a guvernului sau a reprezentanţilor săi autorizaţi nu a putut să ne dea garanţiile reale, care singure ar putea să restabilească liniştea în massele funcţionarilor particulari. Noi nu putem lăsa, însă, ca existenţa noastră să depindă de bunul plac şi de starea de spirit a d-lui C. Argetoianu în momentul votării legii. De aceea vă atragem atenţia în modul cel mai hotărît asupra pri- mejdiei care continuă să vă ameninţe. Guvernul, prin comunicatele evasive de până acum, caută să ne dezorienteze şi să paralizeze acţiunea noastră, ca peste noapte să treacă legea prin surprindere, punându-se în faţa unui fapt îndeplinit. Fiţi deci pregătiţi ca, la chemarea noastră, să răspundeţi cu toată energia. Nu lipsiţi de la datorie! Existenţa voastră şi a familiilor voastre este în joc. Numai unirea şi solidaritatea voastră, manifestate cu toată energia, vă poate salva". Totodată comitetele au hotărât să convoace o mare întrunire a funcţionarilor la sediul Uniunei generaţie a funcţionarilor particulari din strada Blănari 14, Duminică 29 c., orele 9 dimineaţa, la care este chemată întreaga funcţionărime particulară din Capitală. ★ Un memoriu al salariaţilor particulari Funcţionarii particulari, consti- , re bântue a determinat întreprintuiţi într’un bloc al organizaţiunilor profesionale, la care a aderat şi corpul contabililor experţi şi autorizaţi, au întocmit un «emoriu prin care protestează împotriva proiectului de lege privitor la impozitul excepţional pe salariile funcţionarilor particulari. Memoriul începe prin a arăta că este falsă premisa legiuitorului că salariaţii din întreprinderile particulare s’ar afla într’o situaţie mai bună ca funcţionarii statului. Funcţionarii particulari nu se bucură de protecţia vreunei legi, care să-i pună la adăpost contra abuzurilor patronilor, să le asigure stabilitatea în funcţiune, sporirea treptată a salariului prin vechimea în lujbă şi scoaterea la pensie Memoriul arată apoi că criza caderile particulare să scadă simţitor salariile şi să concedieze numeroşi funcţionari. Dacă s’ar vota legea proiectată, funcţionarii dela Întreprinderile particulare vor fi singurii contribuabili care vor plăti pentru aceiaşi sursă de venit trei impozite diferite. Salariile funcţionarilor particulari s’ar reduce intr’o proporţie enormă, provocând o nouă scădere a standardului de via-tâ.In concluzie, blocul organizaţiunilor profesionale de funcţionari particulari, cere cu stăruinţă retragerea proiectului de lege în chestiune, propunând ca pentru acoperirea golului bugetar să se aplice un impozit excepţional pe cap de contribuabil, aşa cum s’a făcut în Franţa in anul 1926. De la Federaţia generală a salariaţilor publici Consiliul de administraţie al Federaţiei generale a asociaţiilor profesionale de salariaţi publici s-a întrunit aseară în şedinţă extraordinară împreună cu reprezentanţii celorlalte asociaţiuni profesionale. S'au prezentat referate asupra proiectelor de bugete pe anul 1932 ale ROMA, 28 (Rador). — Guvernul a hotărât înființarea unei.co-- . ... . . .. . . . misiuni speciale permanente con- j ministerelor de finanțe, interne, ms„IMwt nr e-JM ă* «mnMmli Kf'Sji.A mliS* * conmraliilor. Ea trie tatarein ala V " Ji îticii"c.i. să aibă schimburi de vederi cu organizaţiile similare străine, în vederea stabilirei politicei vamale şi a convenţiilor comerciale. Sa constatat că se pot face încă reduceri însemnate la unele din aceste bugete, ceea ce ar permite înlăturarea nouii scăderi de 15 la sută asupra salariilor mai mici. Referatele asupra proiectelor de bugete ale celorlalte ministere şi ale regiilor autonome se vor discuta în şedinţa de Miercuri, 2 Decembrie, orele 18, la sediul Federaţiei din str. Wilson Nr. 1. In urma propunerilor, ce s-au făcut atât de consilierii Federaţiei generale a salariaţilor publici, cât şi de reprezentanţii Federaţiei Corpului didactic, a Asociaţiei generale a medicilor, a Asociaţiei generale a inginerilor (Agir) şi a Societăţii arhitecţilor români, s-a hotărît ca Joi, 3 Decembrie, orele 21, să se ţină la sediul societăţii arhitecţilor, str. Episcopiei Nr. 2, o consfătuire generală a comitetelor tuturor asociaţiilor de salariaţi publici. Cu această ocazie, se vor lua hotărîri definitive asupra intervenţiunilor, care trebuesc făcute, în scris şi oral, pe baza materialului documentar, rezultat din studierea tuturor proiectelor de bugete. Restituirea taxelor la biletele circulare C.F.R. lător şi taxa pentru parcursul efectuat, cu scăderea impozitelor, suplimentelor costului confecţionării şi comisioanelor de vinderea biletelor. 3) Când călătorul este împiedicat a continua călătoria, conform orariului, din cauza unei perderi de corespondenţă de tren, sau a întreruperei circulaţiei, renunţând a continua mai departe călătoria. Pentru ca restituirea să se poată face, toate cupoanele neîntrebuinţate, în toate cazurile de mai sus, se vor viza pe verso, de şeful staţiei de unde trebuia să înceapă călătoria. Se va respinge cererea de restituire pentru biletele pierdute sau ale călătorilor excluşi de la călătorie, din cauză de ebrietate sau neconformaţi dispoziţiunilor regulamentului de transport. De asemeni nu se vor restitui sumele reprezentând costul biletelor cari nu au vizele de neutilizarea cupoanelor, fie In acest caz se restitue dife- j parţial fie in total pentru acelea larenţa intre preţul total plârtit de căi cari se renunţâ în# la început.___ In vederea reglementării cazurilor când se pot restitui taxele, fie integrale, fie în parte, la biletele circulare, direcţiunea generală a regiei autonome c. f. r., se referă la convenţia internaţională de la Berna, prin care s’a stabilit că biletele cu cupoane combinabile, în formă de livret sau reunite sub aceiaş copertă, ‘constitue o legitimaţie unică de transport şi este supusă , fie regulamentului interior de transport, fie convenţiei în cazuri internaţionale. Aşa fiind, se precizează că ,şi acestor legitimaţii li se aplică aceleaşi dispoziţii ca şi biletelor de cartoni în cazuri de restituiri. In consecinţă, restituirea taxelor la bilețele circulare se va aplica în următoarele cazuri: 1) Când biletul tritrej? nu este utilizat; 2) Când un bilet nu este utilizat decât parțial din cauză de forță major Haul preşiune a Dietei din Paisia BERLIN, 28, (Rador). — In locul d-lui Barthols, decedat de curând, a fost ales ca preşedinte al Dietei din Prusia, deputatul Casper. Fracţiunea social-democrată depusese pentru acest loc candidatura fostului primar din Hanova, d. Leinert, dar au retras cafididatura acestuia din cauza celorlalte partide din coaliţia guvernamentală a Prusiei, cari ameninţau cu retragerea lor din toate funcţiunile biuroului Dietei prunepe.