Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)
1932-01-21 / nr. 9005
Pagina 12 11BIMÎNERTR RRBERLULUil% întrunirea liberală din Braşov monstruozitate. D. Al. Lapedatu, evidenţiază apoi o serie întreagă de slăbiciuni ale actualului guvern care nu mai poate sta la cârma ţării. PUTEREA LIBERALILOR Partidul naţional-liberal este singura organizaţie care se bucură astăzi de încrederea maselor. Trecutul său este o chezăşie. Puterea or- Discursul fostului ministru d. Al. Lapedatu BRAŞOV. — Am anunţat ori, se dus în parlament, deoarece era o sirea in localitate a fostului ministru liberal, d. Al Lapedatu, şeful organizaţiei locale, căruia i s’a făcut o primire grandioasă de către un grup numeros de intelectuali şi mai mulţi delegaţi de săteni. Seara la orele 0, a avut loc o mare întrunire la clubul liberal întrunire la care au participat câteva sute de cetăţeni. SALUTUL VICE-PREŞEDINTELUI ORGANIZAŢIEI Sosirea d-lui Al. Lapedatu, este •Salutată cu ovaţii îndelungate. Cel dintâiu a luat cuvântul d. dr. V. Glăjaru, fost deputat, care salută pe fostul ministru şi 11 asigură de devotamentul întregii organizaţii care a făcut şi continuă să facă zid In jurul său, declaraţiile d-lui al. lapedatu A luat cuvântul apo„ d. Alex. Lapedatu care mulţumeşte , pentru primirea ce i s’a făcut şi îşi exprimă odată mai mult admiraţia pentru puternica organizaţie din Braşov. D-sa arată apoi, împrejurările în cari a luat naştere actualul guvern care n’a reuşit decât să producă o dezamăgire generală. ACTUALUL REGIM Opinia publică, refuză să-i mai acorde vreun credit, deoarece guvernul,aşa- zis de „tehnicieni“, nu este decât o ficţiune care a dus ţara la limita suferinţelor. O serie de proecte prevăzute în programul de guvernământ al partidului nostru, au fost însuşite de actualul guvern care însă, atunci când urma să le legifereze le-a dat o formă care nu poate conveni masselor, ci numai unor partizani politici,ganizaţiei sale, reputaţia de care se bucură in ţară şi în străinătate, sunt considerente care justifică o atitudine. Şi pentru că nici actualul guvern şi nici o altă organizaţie politică nu s’a dovedit capabilă să poată face faţă gravelor conjuncturi pin care trecem, noi trebue să fim pregătiţi pentru a putea face faţă unei eventuale chemări a ţării. LIBERALII AŞTEAPTĂ PUTEREA Greşelile actualului şi fostului guvern, au contribuit mult la întărirea creditului nostru şi o chemare a ţării care geme sub povara greşelilor de până acum, va trebui să intervină cât de curând. * In cursul zilei de astăzi d. Al. Lapedatu a făcut câteva vizite in judeţ, iar după amiază a plecat spre Bucureşti. PETCAN LEGI NEFASTE Proectul pentru conversiunea datoriilor agricole, dacă se va legifera, va fi un pas spre distrugerea economiei naţionale iar proectul pentru o nouă normă de salarizare a funcţionarilor publici, a trebuit să fie retras in momentul când a fost a-D. AL. LAPEDATA Congresul pensionarilor din Ardeal CLUJ. Ministerul de interne a aprobat ţinerea congresului pensionarilor din Ardeal aici în Cluj, pentru Duminică 24 ort. Congresul se va deschide la ora 11. a. m. în sala festivă a primăriei locale. Reprezentaţie teatrală împiedecată de tinerimea română TIMIŞOARA, 19. — La Teatrul Comunal din Oraviţa s’a petrecut un mare scandal, provocat de tinerimea română. Se reprezenta o operetă maghiară al cărei subiect a fost socotit de tineret ca iredentist. Un grup de 50—60 de tineri au ocupat cu forţa sala spectacolului şi intonând tot timpul cântece naţionale, au împiedicat reprezentarea piesei. Spectatorii s-au împărţit în două tabere, unii cerând ca spectacolul să aibă loc, iar alţii fluerând şi huiduind. In cele din urmă a intervenit primarul oraşului, dr. Novacovici, cu poliţia. Prefectul judeţului Caraş, d. Dongorozi, a orânduit o anchetă. TIMIŞOARA Funcţionar incorect. — Tribunalul local, prezidat de d. judecător Gabriel, procuror fiind d. Buzoianu, a condamnat la şase luni închisoare pe Ambrozie Velcianu, fostul şef al oficiului poştal din Murani. El este acuzat că şi-a insuşit un mandat poştal in sumă de 2000 lei. — Magazinul de mode „Deutsch” a cerut concordat preventiv. — Samuel Fekete din bulev. Carol 38 a reclamat poliţiei că indivizi necunoscuţi s-au ntrodus prin efracţie in locuinţa sa şi au furat suma de 15.000 lei numerar şi obiecte de îmbrăcăminte în valoare de 10.000 lei. — Brutarul Ignatz Ostereicher din bulev. Berthelot a pierdut pe stradă suma de 115.000 lei, in bancnote de câte o mie. Banii au fost găsiţi de d-na Horvath, profesoară de pian, care i-a înapoiat păgubaşului. Drept recompensă, aceasta i-a făcut un cadou de 15.000 lei. — Inspectorul de vânătoare Anton Bossi din comuna Siştarovăţ, judeţul Timiş, pe când se afla în camera lui, era să fie împuşcat de doi necunoscuţi, care au tras focuri de armă pe fereastră. Gloanţele nu şi-au ajuns ţinta şi necunoscuţii au dispărut in întuneric. Se crede că este răzbunarea unor braconieri. Tot mai sunt victime ale războiului TIMIŞOARA.19. ) Medicul Friederich Dostal în etate de 42 de ani din comuna Capalnaş, judeţul Severin, a fost cuprins subit de un acces de alienaţie mintală, pe când se afla pe bulevardul Ferdinand din oraşul nostru. El a început să facă gesturi dezordonate, să rostească vorbe fără şir şi să se dedea la exhibiţii de gimnastică şi de patinaj, spre marea groază a trecătorilor. Cu mare greutate, pacientul a putut fi condus la serviciul medical de la chestură. D. dr. Iosif Todan, a stabilit că el are nervii distruşi din timpul războiului și l-a internat la sanatoriu. Tâlhăria din Cluj CLUJ. Doi indivizi încă necunoscuţi s’au introdus astă noapte în locuinţa doamnei Suzana Biro pe care au legat-o la ochii şi apoi au imobilizat-o într’un dulap jefuindu-i casa. Valoarea obiectelor furate se ridică la aproape 100.000 lei. După comiterea furtului cei doi indivizi au dispărut. O anchetă este în curs. Sinuciderea unei doamne din Cluj CLUJ. —eri seară s-a sinucis în podul caselor din str. Regală 37, femeia Roza Fetriu de 51 ani. Cauza funestului act par a fi niște certuri familiare. Parchetul a dispus înmormântarea victimei. In jurul fraudelor de la percepţia din Mizil BUZĂU, 19. — Ne-am ocupat la timp despre fraudele săvârşite la percepţia din Mizil. In urma unei anchete, întreprinsă chiar de d. administrator finanicar, G. Gardo, la acea percepţie s’a stabilit că agentul de urmărie Gheorghe Anghelache, a sustras un chitanţier de 50 file, cu care a făcut încasări in bâlciul Mizil, însuşindu-şi sumele. Gheorghe Anghelarie a recunoscut faptul. După verificarea actelor dresate și a interogatoriului luat inculpatului, d. procuror Radu Manolescu a înaintat pe necinstitul agent cabinetului I de instrucțiune. Titularul acestui cabinet a emis împotriva lui Anghelache mandat de arestare. Secția II a tribunalului a confirmat mandatul. Atelierele „Adeverul“, str. Const. Milie No. 7—II. fa* . Avem la îndemână câteva date elocvente pentru stările de astăzi din Ardeal. In ordinea economică mai ales, ele ne demonstrează toate proporţiile crizei şi în acelaş timp sumbrele perspective pentru anul care a început. Lăsând la o parte însă laturea morală şi aspectele dramatice ale mizeriei noi vom publica aceste date ca elemente statistice şi pentru cunoaşterea atâtor fenomene mari apar tot mai vizibil în jocul desechilibrat al forţelor economice. Vor contribui — ca să întrebuinţăm un termen technic din ştiinţa economică — la o anchetă de sondaj pe unda crizei din cea mai importantă provincie. Din acest punct de vedere socotim că facem chiar un lucru util. Materialul statistic ne va arăta cum oscilează astăzi capitalul, până la ce punct a scăzut capacitatea de plată a contribuabilului, cum se adânceşte criza in diverse ramuri de producţie, cari sunt riscurile pe piaţa comercială şi cum se tezaurizează biletele Băncii Naţionale. Vom adăogadeasemeni că unele din datele culese, nu sunt decât in parte obiective, adecă s’au modificat în ultimul timp, în sensul unei înrăutăţiri. TEZAURIZAREA CAPITALULUI Faţă de 1925 care s’a înregistrat în Ardeal ca un an de apogeu economic după război, producţia industrială a scăzut în medie cu 52 la sută. In industria textilă, producţia în 1931 abea a atins cifrele din 1914 iar în cea a lemnului, echivalentul stocurilor de mărfuri din 1912. In ce priveşte agricultura, datele sunt extrem de interesante pentru lămurirea problemei investiţiilor. Odată cu aplicarea reformei agrare, acestea au scăzut succesiv iar tendinţele statului pentru înzestrarea satelor cu utilajul modern, n’au atins nici măcar în parte obiectivul urmărit. In medie până în 1914, gospodăria agricolă de aici, destina 3 la sută din venitul ei utilajului modern pe când în 1930 şi 1931 procentul se reduce la 5 şi 6 repartizat după valoarea totală a producţiei. Singurele proprietăţi despre cari se poate vorbi că progresează în sensul specializării sunt cele de la 40 de jugăre în sus , foarte puţine. Acestea au o rentabilitate la recoltă normală de 44 mii de lei anual şi mai pot rezista deocamdată crizei, care se adânceşte până la faliment în viaţa satelor. Dar,cel mai caracteristic fenomen nu-l indică evoluţia capitalului. Din moment ce el nu se mai concentrează în nici una din ramurile de producţie, se pune întrebarea unde îşi găseşte plasament. Deocamdată nicăiri. Imediat după crahul băncilor a început să se tezaurizeze , circulaţia capitalului înregistrând perioada de stagnare despre care vorbeşte Mageman. După evaluări aproximative s-au tezaurizat până acum, nu mai puţin de un miliard de lei numai din capitalul industrial — verificându-se astfel încă odată un viciu de structură, că banul, de la mijloc de schimb a ajuns marfă. Aici mai este apoi locul şi pentru o altă constatare. S’ar putea bănui că renta capitalului a scăzut în măsura în care se reduce standardul de viaţă al masselor, sau în raport cu reducerea preţurilor. Nu e cazul însă. O singură excepţie face capitalul tezaurizat la bănci, sau în casete particulare. In industria textilă — unde calculele pot fi controlate oricând — salariile au scăzut cu 22 la sută, preţurile cu 29, iar renta capitalului avea cu 7. Ba ceva mai mult, sunt industrii in Ardeal cari şi-au sporit câştigurile în aceeaşi vreme când salariile muncitorilor au fost reduse vertiginos. Aşa e de pildă industria hârtiei. La renta capitalului se mai adaugă astăzi un câştig de 28 la sută provenit din scăderea preţurilor la materialul brut. Şi încă un detaliu sugestiv. Economiştii noştri susţineau până acum, că impozitul — această importantă contribuţie pe care varsă industria ardeleană, visteriei statului — trebuescăzuta ,din (Seghedin, Debreţin, etc.).. ANCHETELE NOASTRE BILANŢ ECONOMIC Câteva cifre sugestive din realităţile de astăzi — De la redacţia noastră din Cluj — venitul industrial. Iarăşi nu e ca particulare într’un colţ de ţară unut. Se adevereşte acum, că toate aceste impozite directe, sau indirecte sunt înglobate la cheltueiile de producţie, ceea ce nu e tot una. ÎNCASĂRILE FISCULUI Un alt capitol important îl formează datele cu privire la situaţia fiscului. In medie, maximum încasărilor în Ardeal abea a atins 62 la sută din contribuţiile pe cari conta statul, iar din acestea agricultura a dat cele mai puţine. Sunt regiuni in cari nu s’a putut incasa nici 10 la sută şi nici nu există perspective ca restanţele să fie încasate. Iar despre felul cum s’a ajuns la aceste încasări, e destul să dăm următorul detaliu. In cursul exerciţiului financiar din 1931, s’au operat nu mai puţin de 200.000 de sechestre. Numai în judeţul Cluj au fost peste 50.000 şi cu toată excesivitatea fiscală, cifra încasabilă n’a atins decât 58 procente din valoarea integrală a impozitelor. Dacă cineva ar stabili, cu exactitate matematică, o comparaţie între diferitele scăderi şi fenomene din viaţa economică a Ardealului, ar putea constata că deşi există o linie de asemmonare, totuşi capacitatea de plată a contribuabilului s’a micşorat într’o proporţie mult mai mare decât scăderea preţurilor, sau a veniturilor. Cauza se lămureşte acum şi constă în politica financiară de după război, fundamental greşită. Impozitele dela început au fost exagerate şi în comparaţie cu puterea factorilor de producţie au depăşit orice echilibru. Un ţăran la un produs de 30 de lei trebue să plătească în Ardeal un impozit de 7 lei — taxa pentru vite — iar un muncitor, silit la o contribuţie fiscală îndoită consumului de pâine. Politica fiscală a dus în provincia ardeleană la un paradox aproape fără precedent. Statul are de încasat restanţe pe ultimii doi ani de peste un miliard de lei, ceea ce înseamnă valoarea pământului în judeţele Maramureş, Satu-Mare şi Bihor. In cazul deci, că fiscul nu renunţă la aceste restanţe ,soluţia nu este decât una singură: lichidarea proprietăţii statul burghez ajungând el însuşi element de descompunere în structura economică pe care o are. Deasemeni este interesant să recunoască contribuţia statului la numărul şomerilor. Intr’o perioadă în care se vorbeşte despre etatism din întreprinderile statului şi cele furnizoare instituţiunilor publice au fost concediaţi un număr mult mai mare de salariaţi decât din cele particulare. RISCURILE IN VIAŢA COMERCIALA In ce priveşte riscurile în viaţa comercială, ele sunt i destăinuite mai complect de o ancheta a camerilor de comerţ. In 1931 au cerut concordat 200 de comercianţi mari şi 1300 din categoria a doua şi a treia. Apoi din 4000 de începuturi comerciale, s’au înregistrat 2300 riscuri, adecă mai mult decât jumătate. Aceiaşi statistică mai destăinueşte că volumul total al afacerilor a fost mairedus decât înainte de război, iar posibilităţile de existenţă ale comerţului se reduc exclusiv la credite. Totuşi, riscurile n’au forţat complect comerţul la stagnare. Fără să atingă valoarea pământului şi puterea lui de producţie, astăzi în comerţul de aici sunt plasate capitaluri mult mai mari decât în agricultură. După industrie, piaţa comercială deţine cea mai mare parte din capital şi cu toată perioada de sub-consumaţie, în 1931 s-a plasat peste un miliard numai în 11 oraşe. Problema centrală rămâne pamântul sau mai bine zis lipsa lui de rentabilitate. O parte din produsele gospodăriei ţărăneşti au scăzut sub valoarea aur, dinainte de război, iar minimum de existenţă calculat în lumina standardului de viaţă de astăzi începe de la 40 de jugăre în sus. Şi pentru că demostraţia în calcule să fie mai înţeleasă, ca încheiere vom înfăţişa un tablou asupra rentabilităţii medie în diverse ramuri de activitate în Ardeal: în industrie 18-20, în comerţ 15-25 iar în agricultură 7-9 la sută , începând numai de la gospodării mai mari şi cu o valoare capitalizată de peste 150.000 lei. dimineața ) J. i .‘ lifi * Funcţionarii poliţieneşti din Ardeal sunt foarte agitaţi de un timp Încoace, deoarece 11 s’a creat o stare de provizorat in funcţia ce ocupă. Lucrurile se prezintă astfel: Inspectoratul regional de siguranţă din Ardeal a primit un ordin al ministerului de interne, prin care se aduce la cunoştinţă, că in urma clasamentului efectuat in această lună la Bucureşti, funcţionarii poliţieneşti din Ardeal vor fi trecuţi in cadrul auxiliar. Ordinul mai spune că orice funcţionar poliţienesc care n’a ocupet nici o funcţiune la stat in 1916 este muictit provizoriu in funcţia sa. Această măsură a fost comunicată tuturor poliţiilor din Ardeal. Se înţelege de la sine, că ordinul ministerului de interne a stârnit o vie indignare in rândurile funcţionarilor. Factorii competenţi afirmă că aceşti funcţionari n’au nici un motiv să se agite, Întrucât trecerea lor In cadrul auxiliar nu le periclitează de loc situaţia. Recent a avut loc la Bucureşti un clasament al acestor funcţionari, sub preşidenţia d-lui director Olaraşu. Cu această ocazie s’a cercetat situaţia fiecărui funcţionar poliţienesc In parte şi toţi aceia cari n’au produs actele necesare pentru postul pe care-l ocupă, au fost trecuţi in cadrul auxiliar. Ei vor rămâne a fi şi mai departe funcţionari poliţieneşti, Insă numai provizoriu. CARE ESTE SITUAŢIA CREATĂ FUNCŢIONARILOR POLIŢIENEŞTI DIN ARDEAL După cum am mai spus actualii funcţionari poliţieneşti, trebuiau să ocupe in 1916 funcţiuni la stat. Ori, in 1916 ne aflam In plin războiu. In Ardeal sub imperiul austro-ungar, in funcţiuni publice n’au fost ,decăt români renegaţi, forţaţi de împrejurări. Apoi in toiul războiului (1916) se aflau toţi pe front. In Ardeal după noua măsură sunt provizorii funcţionarii poliţieneşti cu studii (bacalaureat etc.), pe când alţii cu pregătiri inferioare sunt definitivi, fiindcă in 1916 au fost in serviciu, indiferent că au fost servitori la comună, factori poştali, etc. Acte de grad (cadet in armata austro-ungară), nu se pot cere unui fost plutonier, care a intrat ca voluntar în armata română, deoarece registrele se află in mare parte in Ungaria de azi Astfel situaţia creată funcţionarilor poliţieneşti din Ardeal, prezintă un caz cu totul special şi măsura clasamentului nu se poate aplica in acelaş mod ca funcţionarilor poliţieneşti din vechiul regat. Funcţionarii poliţieneşti ardeleni sunt foarte agitaţi şi nu mai au nici un chef de lucru. Starea de provizorat nu poate dăinui pentru funcţionarii poliţieneşti din Ardeal, cari nu pot prezintă acte doveditoare, că ocupau vreo funcţie publică in 1916. Cazul trebuie lămurit cât se poate mai urgent. E necesar ca să se ia măsura pentru funcţionarii poliţieneşti din Ardeal, cari au intrat in serviciu in 1918-1919 la unire, ca să fie echivalaţi cu funcţionarii poliţieneşti din vechiul regat, cari au ocupat servicii publice in 1916. GEORGE TOGANEANU V. MUNTEANU Chestia funcţionarilor de politie din Ardeal , stare de provizorat care trebue curmată ia 13i. UN PROCES INTERESANT LA IAȘI CAZUL ESTE ASEMĂNĂTOR ACELUI DE LA SOROCA Zilele acestea va veni in faţa consiliului de război din Iaşi un proces foarte interesant, în special acum după întâmplarea de la Soroca. Un sergent grănicer de pe malul Nistrului, anume Ploscaru Constantin, aflând că familia Lehaski din Bălţi intenţionează să treacă în Ucraina, s’a dus la Bălţi, s’a împrietenit cu fugarii şi le-a promis intregul său concurs. Increzăndu-se în promisiunile sergentului, soţii Lehaski au plecat împreună cu el la Nistru. Dar aci Ploşcaru a schimbat dintr’odată tactica. A scos revolverul şi a tras în plin fără a mai face somaţiile legale , după cum spune raportul întocmit de d. căpitan Sucevan. Soţii Lehaski au încetat din viaţă. Pleşcaru este dat în judecată ca acuzat de a fi făptuit două asasinate. Joi 21 Ianuarie 1932 CRIZA DE LA PRIMĂRIA CLUJ D. general Popp nu acceptă postul de primar.Guvernul intenţionează a numi un om politic.Ce vor clujenii CLUJ. — După cum am relatat, în urma numirei d-lui profesor dr. Coriolan Tătaru ca ministru al Ardealului, locul de preşedinte al comisiei interimare clujene a rămas vacant. E drept că ministerul de interne a oferit acest loc de primar al Clujului, d-lui general de rezervă Dănilă Papp, fostul comandant al corpului VI armată, iar până la sosirea noului titular şedinţele comisiei interimare sunt prezidate tot de către d. ministru C. Tătaru, dar situaţia aceasta nu poate continua. Ministru şi primar sunt două situaţii cu totul incompatibile. Pe de altă parte, din cercuri absolut sigure, suntem informaţi că d. getneral Dănilă Popp, nu poate primi sub nici un motiv locul de primar al capitalei Ardealului şi iată de ce: D-sa încă de acum o lună se află suferind într’un sanatoriu din Italia. In consecinţă, criza dela primăria Clujului, este în plină fază. Dar nu putem spune că în faţa acestei crize, nu s’au ivit şi o serie de candidaţi destul de mulţi la număr şi care de care mai grăbit să obţină numirea. Aceasta nu pentru altceva, ci numai ca să soluţioneze cât mai grabnic criza conducerii municipiului Cluj. Intre aceştia, singurul care deşi nu candidează totuşi il putem numi candidat serios, este d. dr. Sebastian Borftemisa, actualul prim ajutor de primar al municipiului nostru. D-sa in timpul activităţii fostului consiliu şi în special în aceste zece luni de activitate ca prim ajutor de primar, în care interval cu toţii trebue să recunoaştem că a condus singur destinele oraşului Cluj, a reuşit să pună la punct haosul ce a existat la primărie până la acea dată, izbutind astfel să se impună sub toate raporturile atât funcţionarilor cât şi întregei opinii publice. Deci singurul chemat a fi primar la Cluj, nu poate fi decât d. dr. Sebastian Bornemisa. Dar să nu uităm, şi la Cluj ca şi aiurea se face politică şi pentru acest motiv interesele politice trebuesc respectate. In ultimul moment, aflăm că guvernul este dispus ca In cazul când d. general Pop nu acceptă postul oferit, locul de primar al Clujului să fie oferit unui om cu suprafaţă politică. Se va comite astfel o nedreptate. Clujenii nu înţeleg nici un moment ca din ultimul lor ban ce li se încasează ca bir comunal să se ofere zeci de mii de lei pe lună unui om politic, complect străin de situaţia locală şi care ca primar al Clujului nu ar fi decât un figurant. Clujenii vor un om care să le inţeleagă pe deplin interesele şi care să-i reprezinte cu o cât mai complectă dezinteresare atunci când nevoia o cere. In orice caz, credem că la numirea noului preşedinte al comisiei interimare din Cluj guvernul va înţelege că punctul de vedere al clujenilor nu poate fi neglijat. N. IONESCU D. CONSTANŢA Conferinţa d-lui prof. Nisipeanu. —a profesor universitar I Nisipeanu a ţinut in sala teatrului Regal o conferinţă interesantă,, tratând despre „Eroii gândirii”. Conferenţiarul într’o formă deosebit de plăcută, a schiţat fragmente din viaţa savanţilor evului mediu. Giordano Bruno, Campanula, etc. Beneficiul e destinat fondului pentru ridicarea unui monument lui Eminescu, la marginea mării. O crimă la beţie. — Un anume Garbovsky, din cartierul Anadolchoi, luând Sâmbătă seara leafa, s’a cinstit cu mai mulţi prieteni pe la cârciumile pe unde a trecut. După aceea, s-a dus la varietéul Carpaţi, de pe strada Scarlat Vârnav, unde a continuat cheful. Acolo a avut un schimb de cuvinte cu alţi doi cheflii anume Alex. Staropol şi Gherasim Dragon. La un moment dat Grabovsky a scos un revolver şi a tras două focuri, rănind destul de grav pe Dragon Criminalul a fost dus la police, iar victima a fost transportată la spital. Incerere de sinucidere. — Prostituata Filofteia Cominovici, din strada Grădișteanu 49, a încercat să se sinucidă, bând sodă caustică disolvată in apă. In stare gravă ea a fot transportată la spital. Amintim că numita a mai încercat să se sinucidă acum o lună, tot cu sodă caustică. Interogată asupra motivelor care au determinat-o să-şi ia viaţa ea a declarat că este muritoare de foame şi nu a găsit nicăeri vreun ajutor. Accidentul unui biciclist. — Gardianul public de pe bulevardul Regina Maria a găsit căzut jos, scăldat în sânge, cu capul spart şi alte leziuni pe corp, pe Gh. AndroniuC, din strada Dobrogei 95 Lângă el s’a găsit şi o bicicletă avariată. Victima a fost transportată la spital. Din cercetările făcute de poliţie s’a dovedit că Andronic, fiind beat, s’a lovit cu bicicleta de un stâlp de telegraf şi, văzând jos, s’a rănit grav. Rănitul, după două ore de chinuri, a încetat din viaţă. Proprietari fără milă. — Femeia Elisabeta Molnár, din strada Marc Aureliu No. 10, s'a prezintat la poliţie, unde a reclamat că proprietăreasa ei, anume Ecaterina Besislavsky, a bătut-o şi a dat-o afară din casă, oprindu-i bine Înţeles lucrurile, pentru chiria neplătita. De la Curtea cu juraţi. — Curtea cu juraţi a judecat procesul săteanului Petre Manciu Marin, din corn Dobromir, care in luna Iunie, anul trecut, a ucis cu o lovitură de sapă pe consăteanul său Marin Cristu. Crima a fost consecinţa unei certe ce se iscase intre ambii săteni pe chestia unei bucăţi de pământ. D. avocat Voicu Roşculeţ a cerut un verdict de achitare. In baza verdictului negativ al juraţilor, Curtea a achitat pe inculpat. Pentru marinarii şomeri. — In sala Isvor, societatea marinarilor civili a dat un reuşit bal pentru ajutorarea marinarilor şomei. A fost unul din puţinele baluri reuşite in acest sezon. Fondul realizat pe urma acestei serate va servi pentru ajutorarea cu alimente a șomerilor și familiilor lor. Balul era patronat de d-na și de comandor St. Popescu, șeful căpităniei de port. Prinderea autorului marelui furt de bijuterii din Brăila BRAILA, 19. — O telegramă sosită din Chişinău anunţă chestura noastră de poliţie că vestitul spărgător Mirislav Mitack zis şi Ivan Naumenco zis şi Sava, autorul furtului de bijuterii in valoare de două milioane, căutat de poliţia locală şi de cea din străinătate, a f°sl arestat de către echipa mobilă de tren după indicaţiile date de d. Florian Cristescu şeful chesturii locale. S’au găsit In Naumenco toate briliantele şi pietrele scumpe demontate de pe bijuteriile furate. Poliţiştii continuă urmărirea tovarășului lui Naumenco, Lubling Solomon zis și Șloim. MĂRĂŞEŞTI Deces. — Zilele trecute a încetat din viaţă inginerul arhitect N. Gavrilescu, în etate de 78 de ani, pe când se afla pentru diferite interese in localitate. Defunctul a fost proprietarul unor domenii viticole din regiunea Ciocheşti, jud. Putna. El a fost promotorul si realizatorul căii ferate Mărăşeşti-Panciu, constituind societatea „Vrancea“, al cărui conducător a fost până in preajma războiului. Printr’o ciudată coincidenţă s'a stins In aceeaş zi la Bucureşti cunoscutul proprietar Marin Ştefan, animatorul de după războiu al întreprinderii feroviare „Vrancea", înmormântarea inginerului Gabrielescu a avut loc Vineri. La ceremonia funebră au participat familia, câţiva prieteni şi un numeros public. Cortegiul a pornit de la biserica „Adormirea“ până la Cimitir, unde s-a făcut înhumarea. Stagnarea exportului de cereale CONSTANŢA. 19. — Din cauza stagnării exportului şi sosirilor însemnate de cereale, magaziile cu silozuri sunt blocate. In consecinţă, calea ferată a dispus ca din staţiile de încărcare să nu se dirijeze, până la nouă ordine, decât cel mult 80 vagoane pe zi spre portul Constanța. Această măsură restrictivă va dura numai pe timpul blocării silozurilor. Procesul unor comunişti GALAŢI, 19. — Eri a venit spre judecare procesul comuniştilor Nusia Tarciski şi Solomon Cohn surprinşi în luna Noembrie pe când împărţeau manifeste prin care se făcea apologia regimului sovietic. Tarciski şi Cohn au fost trimişi in judecată pe baza legii Mârzescu. Ambii au compărat ori sub stare de arest în faţa secţiei I-a a tribunalului, susţinuţi de avocaţii Ionel Măgură şi Crăciun Fostini. D. procuror Lupaşcu a cerut tribunalului să amâne judecarea procesului, deoarece pentru luminarea deplină a tribunalului e necesară citarea şi audierea unei noui serii de martori şi informatori. Apărarea s-a opus cererii parchetului, demonstrând inutilitatea citării unor noui martori. Tribunalul a admis cererea parchetului şi a amânat judecarea pentru ziua de 3 Febr. Inculpaţii au cerut să fie eliberaţi până atunci, dar şi această cerere le-a fost respinsă. Redactat* responsabil : Nicolae Mateescu