Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)

1932-01-21 / nr. 9005

Pagina 12 1­1­BIMÎNERTR RRBERLULUil% întrunirea liberală din Braşov monstruozitate. D. Al. Lapedatu, evidenţiază apoi o serie întreagă de slăbiciuni ale ac­­tualului guvern care nu mai poate sta la cârma ţării. PUTEREA LIBERALILOR Partidul naţional-liberal este sin­gura organizaţie care se bucură as­tăzi de încrederea maselor. Tre­cutul său este o chezăşie. Puterea or- Discursul fostului ministru d. Al. Lapedatu BRAŞOV. — Am anunţat ori, se­ dus în parlament, deoarece era o sirea in localitate a fostului mini­stru liberal, d. Al Lapedatu, şeful organizaţiei locale, căruia i s’a făcut o primire grandioasă de către un grup numeros de intelectuali şi mai mulţi delegaţi de săteni. Seara la orele 0, a avut loc o mare întrunire la clubul liberal în­trunire la care au participat câteva sute de cetăţeni. SALUTUL VICE-PREŞEDINTELUI ORGANIZAŢIEI Sosirea d-lui Al. Lapedatu, este •Salutată cu ovaţii îndelungate. Cel dintâiu a luat cuvântul d. dr. V. Glăjaru, fost deputat, care salută pe fostul ministru şi 11 asigură de devotamentul întregii organizaţii care a făcut şi continuă să facă zid In jurul său, declaraţiile d-lui al. lape­datu A luat cuvântul apo„ d. Alex. La­pedatu care mulţumeşte , pentru primirea ce i s’a făcut şi îşi expri­mă odată mai mult admiraţia pen­tru­­ puternica organizaţie din Bra­şov. D-sa arată apoi, împrejurările în cari a luat naştere actualul guvern care n’a reuşit decât să producă o dezamăgire generală. ACTUALUL REGIM Opinia publică, refuză să-i mai acorde vreun credit, deoarece guver­nul,aşa- zis de „tehnicieni“, nu este decât o­ ficţiune care a dus ţara la limita suferinţelor. O serie de proecte prevăzute în programul de guvernământ al par­tidului nostru, au fost însuşite de actualul guvern care însă, atunci când­ urma să le legifereze le-a dat o formă care nu poate conveni masselor, ci numai unor partizani politici,­ganizaţiei sale, reputaţia de care se bucură in ţară­ şi în străinătate, sunt considerente care justifică o atitudine. Şi pentru că nici actualul guvern şi nici o altă organizaţie politică nu s’a dovedit capabilă să poată face faţă gravelor conjuncturi pin care trecem, noi trebue să fim pre­gătiţi pentru a putea face faţă u­­nei eventuale chemări a ţării. LIBERALII AŞTEAPTĂ PUTEREA Greşelile actualului şi fostului gu­­vern, au contribuit mult la întărirea creditului nostru şi o chemare a ţă­rii care geme sub povara greşelilor de până acum, va trebui să inter­vină cât de curând. * In cursul zilei de astăzi d. Al. La­pedatu a făcut câteva vizite in ju­deţ, iar după amiază a plecat spre Bucureşti. PETCAN LEGI NEFASTE Proectul pentru conversiunea da­toriilor agricole, dacă se va legifera, va fi un pas spre distrugerea econo­miei naţionale iar proectul pentru o nouă normă de salarizare a func­ţionarilor publici, a trebuit să fie retras in momentul când a fost a-D. AL. LAPEDATA Congresul pensionari­lor din Ardeal CLUJ.­­ Ministerul de interne a aprobat ţinerea congresului pen­sionarilor din Ardeal aici în Cluj, pentru Duminică 24 ort. Congresul se va deschide la ora 11. a. m. în sala festivă a pri­măriei locale. Reprezentaţie teatrală împie­decată de tinerimea română TIMIŞOARA, 19. — La Teatrul Comunal din Oraviţa s’a petrecut un mare scandal, provocat de ti­nerimea română. Se reprezenta o operetă maghia­ră al cărei subiect a fost socotit de tineret ca iredentist. Un grup de 50—60 de tineri au ocupat cu forţa sala spectacolului şi intonând tot timpul cântece naţionale, au îm­piedicat reprezentarea piesei. Spectatorii s-au împărţit în două tabere, unii cerând ca spectacolul să aibă loc, iar alţii fluerând şi huiduind. In cele din urmă a intervenit pri­marul oraşului, dr. Novacovici, cu poliţia. Prefectul judeţului Caraş, d. Dongorozi, a orânduit o anchetă. TIMIŞOARA Funcţionar incorect. — Tribunalul local, prezidat de d. judecător Ga­­briel, procuror fiind d. Buzoianu, a condamnat la şase luni închisoare pe Ambrozie Velcianu, fostul şef al oficiului poştal din Murani. El este acuzat că şi-a insuşit un mandat poştal in sumă de 2000 lei. — Magazinul de mode „Deutsch” a cerut concordat preventiv. — Samuel Fekete din bulev. Ca­rol 38 a reclamat poliţiei că indivizi necunoscuţi s-au ntrodus prin e­­fracţie in locuinţa sa şi au furat suma de 15.000 lei numerar şi obiec­te de îmbrăcăminte în valoare de 10.000 lei. — Brutarul Ignatz Ostereicher din bulev. Berthelot a pierdut pe stra­dă suma de 115.000 lei, in bancnote de câte o mie. Banii au fost găsiţi de d-na Hor­vath, profesoară de pian, care i-a înapoiat păgubaşului. Drept recom­pensă, aceasta i-a făcut un cadou de 15.000 lei. — Inspectorul de vânătoare An­ton Bossi din comuna Siştarovăţ, judeţul Timiş, pe când se afla în camera lui, era să fie împuşcat de doi necunoscuţi, care au tras focuri de armă pe fereastră. Gloanţele nu şi-au ajuns ţinta şi necunoscuţii au dispărut in întuneric. Se crede că este răzbunarea unor braconieri. Tot mai sunt victime ale războiului TIMIŞOARA.­­19. ) Medicul Friederich Dostal în etate de 42 de ani din comuna Capalnaş, judeţul Severin, a fost cuprins subit de un acces de alienaţie mintală, pe când se afla pe bulevardul Ferdinand din oraşul nostru. El a început să facă gesturi dezordonate, să ros­tească vorbe fără şir şi să se dedea la exhibiţii de gimnastică şi de pa­tinaj, spre marea groază a trecă­torilor. Cu mare greutate, pacientul a putut fi condus la serviciul medical de la chestură. D. dr. Iosif Todan, a stabilit că el are nervii distruşi din timpul războiului și l-a internat la sanatoriu. Tâlhăria din Cluj CLUJ.­­ Doi indivizi încă necu­noscuţi s’au introdus astă noapte în locuinţa doamnei Suzana Biro pe care au legat-o la ochii şi apoi au imobilizat-o într’un dulap je­­fuindu-i casa. Valoarea obiectelor furate se ri­dică la­ aproape 100.000 lei. După comiterea furtului cei doi indivizi au dispărut. O anchetă este în curs. Sinuciderea unei doamne din Cluj CLUJ. —­eri seară s-a sinucis în podul caselor din str. Regală 37, femeia Roza Fetriu de 51 ani. Cauza funestului act par a fi niște certuri familiare. Parchetul a dispus înmormânta­rea victimei. In jurul fraudelor de la percep­ţia din Mizil BUZĂU, 19. — Ne-am ocupat la timp despre fraudele săvârşite la percepţia din Mizil. In urma unei anchete, întreprinsă chiar de d. ad­ministrator finanicar, G. Gardo, la acea percepţie s’a stabilit că a­­gentul de urmărie Gheorghe Anghe­­lache, a sustras un chitanţier de 50 file, cu care a făcut încasări in bâl­ciul Mizil, însuşindu-şi sumele. Gheorghe Anghelarie a recunoscut faptul. După verificarea actelor dre­sate și a interogatoriului luat incul­patului, d. procuror Radu Manolescu a înaintat pe necinstitul agent cabi­netului I de instrucțiune. Titularul acestui cabinet a emis împotriva lui Anghelache mandat de arestare. Secția II a tribunalului a confirmat mandatul. Atelierele „Adeverul“, str. Const. Milie No. 7—II. ­fa* .­­ Avem la îndemână câteva date elocvente pentru stările de astăzi din Ardeal. In ordinea economică mai ales, ele ne demonstrează toa­te proporţiile crizei şi în acelaş timp sumbrele perspective pentru anul care a început. Lăsând la o parte însă laturea morală şi aspectele dramatice ale mizeriei noi vom publica aceste date ca elemente statistice şi pen­tru cunoaşterea atâtor fenomene mari apar tot mai vizibil în jocul desechilibrat al forţelor economi­ce. Vor contribui — ca să între­buinţăm un termen technic din ştiinţa economică — la o anchetă de sondaj pe unda crizei din cea mai importantă provincie. Din acest punct de vedere so­cotim că facem chiar un lucru u­­til. Materialul statistic ne va ară­ta cum oscilează astăzi capitalul, până la ce punct a scăzut capaci­tatea de plată a contribuabilului, cum se adânceşte criza in diverse ramuri de producţie, cari sunt riscurile­ pe piaţa comercială şi cum se tezaurizează biletele Băn­cii Naţionale. Vom adăoga­­deasemeni că unele din datele culese, nu sunt decât in parte obiective, adecă s’au mo­dificat în ultimul timp, în sensul unei înrăutăţiri. TEZAURIZAREA CAPITALULUI Faţă de 1925 care s’a înregis­trat în Ardeal ca un an de apo­geu economic după război, pro­­ducţia industrială a scăzut în me­die cu 52 la sută. In industria tex­tilă, producţia în 1931 abea a a­­tins cifrele din 1914 iar în cea a lemnului, echivalentul stocurilor de mărfuri din 1912. In ce priveşte agricultura, da­tele sunt extrem de interesante pentru lămurirea problemei in­vestiţiilor. Odată cu aplicarea reformei a­­grare, acestea au scăzut succesiv iar tendinţele statului pentru în­zestrarea satelor cu utilajul mo­dern, n’au atins nici măcar în parte obiectivul urmărit. In me­die până în 1914, gospodăria a­­gricolă de aici, destina 3 la sută din venitul ei utilajului modern pe când în 1930 şi 1931 procentul se reduce la 5 şi 6 repartizat după valoarea totală a producţiei. Singurele proprietăţi despre cari se poate vorbi că progresează în sensul specializării sunt cele de la 40 de jugăre în sus , foarte pu­ţine. Acestea au o rentabilitate la recoltă normală de 44 mii de lei anual şi mai pot rezista deocam­dată crizei, care se adânceşte pâ­nă la faliment în viaţa satelor. Dar,cel mai caracteristic feno­men nu-l indică evoluţia capitalu­­lui. Din moment ce el nu se mai concentrează în nici una din ra­murile de producţie, se pune în­trebarea unde îşi găseşte plasa­ment. Deocamdată nicăiri. Ime­diat după crahul băncilor a înce­put să se tezaurizeze , circula­ţia capitalului înregistrând peri­oada de stagnare despre care vor­beşte M­ageman. După evaluări aproximative s-au tezaurizat până acum, nu mai puţin de un mili­ard de lei numai din capitalul industrial — verificându-se astfel încă odată un viciu de structură, că banul, de la mijloc de schimb a ajuns marfă. Aici mai este apoi locul şi pen­tru o altă constatare. S’ar putea bănui că renta capitalului a scă­zut în măsura în care se reduce standardul de viaţă al masselor, sau în raport cu reducerea preţu­rilor. Nu e cazul însă. O singură excepţie face capitalul tezaurizat la bănci, sau în casete particula­re. In industria textilă — unde cal­culele pot fi controlate ori­când — salariile au scăzut cu 22 la sută, preţurile cu 29, iar renta capitalului avea cu 7. Ba ceva mai mult, sunt industrii in Ar­deal cari şi-au sporit câştigurile în aceeaşi vreme când salariile muncitorilor au fost reduse verti­ginos. Aşa e de pildă industria hârtiei. La renta capitalului se mai adaugă astăzi un câştig de 28 la sută provenit din scăderea pre­ţurilor la materialul brut. Şi încă un detaliu sugestiv. Eco­nomiştii noştri susţineau până a­­cum­, că impozitul — această im­portantă contribuţie pe care varsă industria ardeleană, viste­riei statului — trebue­­scăzuta ,din (Seghedin, Debreţin, etc.).. ANCHETELE NOASTRE BILANŢ ECONOMIC Câteva cifre sugestive din realităţile de astăzi — De la redacţia noastră din Cluj — venitul industrial. Iarăşi nu e ca­ particulare într’un colţ de ţară u­nut. Se adevereşte acum, că toa­te aceste impozite directe, sau in­directe sunt înglobate la cheltue­­iile de producţie, ceea ce nu e tot una. ÎNCASĂRILE FISCULUI Un alt capitol important îl for­mează datele cu privire la situaţia fiscului. In medie, maximum încasărilor în Ardeal abea a atins 62 la sută din contribuţiile pe cari conta statul, iar din acestea agricultura a dat cele mai puţine. Sunt regi­uni in cari nu s’a putut incasa nici 10 la sută şi nici nu există perspective ca restanţele să fie în­casate. Iar despre felul cum s’a ajuns la aceste încasări, e destul să dăm următorul detaliu. In cursul e­­xerciţiului financiar din 1931, s’au operat nu mai puţin de 200.000 de sechestre. Numai în judeţul Cluj au fost peste 50.000 şi cu toată excesi­­vitatea fiscală, cifra încasabilă n’a atins decât 58 procente din valoarea integrală a impozitelor. Dacă cineva ar stabili, cu exac­titate matematică, o comparaţie între diferitele scăderi şi fenome­ne din viaţa economică a Ardea­lului, ar putea constata că deşi există o linie de asemmonare, totuşi capacitatea de plată a contribua­bilului s’a micşorat într’o propor­ţie mult mai mare decât scăderea preţurilor, sau a veniturilor. Cau­za se lămureşte acum şi constă în politica financiară de după război, fundamental greşită. Im­pozitele dela început au fost exa­gerate şi în comparaţie cu pute­­rea factorilor de producţie au de­păşit orice echilibru. Un ţăran la un produs de 30 de lei trebue să plătească în Ardeal un impozit de 7 lei — taxa pentru vite — iar un muncitor, silit la o contribuţie fiscală îndoită consumului de pâi­ne. Politica fiscală a dus în provin­cia ardeleană la un paradox aproa­pe fără precedent. Statul are de încasat restanţe pe ultimii doi ani de peste un miliard de lei, ceea ce înseamnă valoarea pămân­tului în judeţele Maramureş, Sa­­tu-Mare şi Bihor. In cazul deci, că fiscul nu renunţă la aceste re­stanţe ,soluţia nu este decât una singură: lichidarea proprietăţii statul burghez ajungând el însuşi element de descompunere în struc­tura economică pe care o are. Deasemeni este interesant să recunoască contribuţia statului la numărul şomerilor. Intr’o perioa­dă în care se vorbeşte despre eta­tism din întreprinderile statului şi cele furnizoare instituţiunilor publice au fost concediaţi un nu­măr mult mai mare de salariaţi decât din cele particulare. RISCURILE IN VIAŢA COMER­CIALA In ce priveşte riscurile în viaţa comercială, ele sunt i destăinuite mai complect de o ancheta a ca­­merilor de comerţ. In 1931 au cerut concordat 200 de comerci­anţi mari şi 1300 din categoria a doua şi a treia. Apoi din 4000 de începuturi comerciale, s’au în­registrat 2300 riscuri, adecă mai mult decât jumătate. Aceiaşi statistică mai destăinu­­eşte că volumul total al afaceri­lor a fost mai­­redus decât înain­te de război, iar posibilităţile de existenţă ale comerţului se reduc exclusiv la credite. Totuşi­, riscurile n’au forţat com­plect comerţul la stagnare. Fără să atingă valoarea pământului şi puterea lui de producţie, astăzi în comerţul de aici sunt plasate capitaluri mult mai mari decât în agricultură. După industrie, piaţa comercială deţine cea mai mare parte din capital şi cu toată peri­oada de sub-consumaţie, în 1931 s-a plasat peste un miliard numai în 11 oraşe. Problema centrală rămâne pa­mântul sau mai bine zis lipsa lui de rentabilitate. O parte din pro­dusele gospodăriei ţărăneşti au scăzut sub valoarea aur, dinainte de război, iar minimum de exis­tenţă calculat în lumina standar­dului de viaţă de astăzi începe de la 40 de jugăre în sus. Şi pentru că demostraţia în cal­cule să fie mai înţeleasă, ca în­cheiere vom înfăţişa un tablou asupra rentabilităţii medie în di­verse ramuri de activitate în Ar­deal: în industrie 18-20, în co­merţ 15-25 iar în agricultură 7-9 la sută , începând numai de la gospodării mai mari şi cu o valoa­re capitalizată de peste 150.000 lei. dimineața ) J. i .‘ lifi * Funcţionarii poliţieneşti din Ardeal sunt foarte agitaţi de un timp Încoace, deoarece 11 s’a creat o stare de provizo­rat in funcţia ce ocupă. Lucrurile se prezintă astfel: Inspectoratul regional de siguranţă din Ardeal a primit un ordin al mini­sterului de interne, prin care­­ se aduce la cunoştinţă, că in urma clasamentu­lui efectuat in această lună la Bucu­reşti, funcţionarii poliţieneşti din Ar­deal vor fi trecuţi in cadrul auxiliar. Ordinul mai spune că orice funcţionar poliţienesc care n’a ocupet nici o func­ţiune la stat in 1916 este muictit provi­­zoriu in funcţia sa. Această măsură a fost comunicată tuturor poliţiilor din Ardeal. Se înţe­lege de la sine, că ordinul ministerului de interne a stârnit o vie indignare in rândurile funcţionarilor. Factorii competenţi afirmă că aceşti funcţionari n’au nici un motiv să se a­­gite, Întrucât trecerea lor In cadrul au­xiliar nu le periclitează de loc situaţia. Recent a avut loc la Bucureşti un cla­sament al acestor funcţionari, sub pre­­şidenţia d-lui director Olaraşu. Cu a­­ceastă ocazie s’a cercetat situaţia fie­cărui funcţionar poliţienesc In parte şi toţi aceia cari n’au produs actele ne­cesare pentru postul pe care-l ocupă, au fost trecuţi in cadrul auxiliar. Ei vor rămâne a fi şi mai departe funcţionari poliţieneşti, Insă numai provizoriu. CARE ESTE SITUAŢIA CREATĂ FUNCŢIONARILOR POLIŢIENEŞTI DIN ARDEAL După cum am mai spus actualii func­ţionari poliţieneşti, trebuiau să ocupe in 1916 funcţiuni la stat. Ori, in 1916 ne aflam In plin războiu. In Ardeal sub imperiul austro-ungar, in funcţiuni pu­blice n’au fost ,decăt români renegaţi, forţaţi de împrejurări. Apoi in toiul războiului (1916) se aflau toţi pe front. In Ardeal după noua măsură sunt provizorii funcţionarii poliţieneşti cu studii (bacalaureat etc.), pe când alţii cu pregătiri inferioare sunt definitivi, fiindcă in 1916 au fost in serviciu, indi­ferent că au fost servitori la comună, factori poştali, etc. Acte de grad (cadet in armata aus­tro-ungară), nu se pot cere unui fost plutonier, care a intrat ca voluntar în armata română, deoarece­ registrele se află in mare parte in Ungaria de azi Astfel situaţia creată funcţionarilor poliţieneşti din Ardeal, prezintă un caz cu totul special şi măsura clasamen­tului nu se poate aplica in acelaş mod ca funcţionarilor poliţieneşti din ve­chiul regat. Funcţionarii poliţieneşti ardeleni sunt foarte agitaţi şi nu mai au nici un chef de lucru. Starea de pro­vizorat nu poate dăinui pentru funcţio­narii poliţieneşti din Ardeal, cari nu pot prezintă acte doveditoare, că ocu­pau vreo funcţie publică in 1916. Cazul trebuie lămurit cât se poate mai ur­gent. E necesar ca să se ia măsura pentru funcţionarii poliţieneşti din Ardeal, cari au intrat in serviciu in 1918-1919 la unire, ca să fie echivalaţi cu funcţio­narii poliţieneşti din vechiul regat, cari au ocupat servicii publice in 1916. GEORGE TOGANEANU V. MUNTEANU Chestia funcţionarilor de politie din Ardeal , stare de provizorat care trebue curmată ia 13­i. UN PROCES INTERESANT LA IAȘI CAZUL ESTE ASEMĂNĂTOR A­­CELUI DE LA SOROCA Zilele acestea va veni in faţa con­siliului de război din Iaşi un proces foarte interesant, în special acum după întâmplarea de la Soroca. Un sergent grănicer de pe malul Nistrului, anume Ploscaru Constan­tin, aflând că familia Lehaski din Bălţi intenţionează să treacă în U­­craina, s’a dus la Bălţi, s’a împrie­tenit cu fugarii şi le-a promis intre­­gul său concurs. Increzăndu-se în promisiunile ser­­gentului, soţii Lehaski au plecat îm­preună cu el la Nistru. Dar aci Ploş­caru a schimbat dintr’odată tactica. A scos revolverul şi a tras în plin fără a mai face somaţiile legale , după cum spune raportul întocmit de d. căpitan Sucevan. Soţii Lehaski au încetat din viaţă. Pleşcaru este dat în judecată ca acuzat de a fi făptuit două asasi­­nate. Joi 21 Ianuarie 1932 CRIZA DE LA PRIMĂRIA CLUJ D. general Popp nu acceptă postul de primar.­Guvernul intenţionează a numi un om politic.­Ce vor clujenii CLUJ. — După cum am relatat, în urma numirei d-lui profesor dr. Coriolan Tătaru ca ministru al Ar­dealului, locul de preşedinte al co­misiei interimare cluj­ene a rămas vacant. E drept că ministerul de in­terne a oferit acest loc de primar al Clujului, d-lui general de rezer­vă Dănilă Papp, fostul comandant al corpului VI armată, iar până la sosirea noului titular şedinţele co­misiei interimare su­nt prezidate tot de către d. ministru C. Tătaru, dar situaţia aceasta nu poate continua. Ministru şi primar sunt două si­tuaţii cu totul incompatibile. Pe de altă parte, din cercuri ab­solut sigure, suntem informaţi că d. getneral Dănilă Popp, nu poate primi sub nici un motiv locul de primar al capitalei Ardealului şi iată de ce: D-sa încă de acum o lună se află suferind într’un sanatoriu din Ita­lia. In consecinţă, criza dela primă­ria Clujului, este în plină fază. Dar nu putem spune că în faţa a­­cestei crize, nu s’au ivit şi o se­rie de candidaţi destul de mulţi la număr şi care de care mai grăbit să obţină numirea. Aceasta nu pen­tru altceva, ci numai ca să soluţio­neze cât mai grabnic criza condu­cerii municipiului Cluj. Intre aceştia, singurul care deşi nu candidează totuşi il putem numi candidat serios, este d. dr. Sebas­tian Borftemisa, actualul prim a­jutor de primar al municipiului no­stru. D-sa in timpul activităţii fos­tului consiliu şi în special în ace­ste zece luni de activitate ca prim ajutor de primar, în care interval cu toţii trebue să recunoaştem că a condus singur destinele oraşului Cluj, a reuşit să pună la punct hao­sul ce a existat la primărie până la acea dată, izbutind astfel să se impună sub toate raporturile atât funcţionarilor cât şi întregei opinii publice. Deci singurul chemat a fi primar la Cluj, nu poate fi decât d. dr. Sebastian Bornemisa. Dar să nu uităm, şi la Cluj ca şi aiurea se face politică şi pentru a­­cest motiv interesele politice tre­­buesc respectate. In ultimul mo­ment, aflăm că guvernul este dis­pus ca In cazul când d. general Pop nu acceptă postul oferit, locul de primar al Clujului să fie oferit unui om cu suprafaţă politică. Se va co­mite astfel o nedreptate. Clujenii nu înţeleg nici un moment ca din ultimul lor ban ce li se încasează ca bir comunal să se ofere zeci de mii de lei pe lună unui om politic, complect străin de situaţia locală şi care ca primar al Clujului nu ar fi decât un figurant. Clujenii vor un om care să le inţeleagă pe de­plin interesele şi care să-i repre­zinte cu o cât mai complectă dezin­teresare atunci când nevoia o cere. In orice caz, credem că la numi­rea noului preşedinte al comisiei interimare din Cluj guvernul va înţelege că punctul de vedere al clujenilor nu poate fi neglijat. N. IONESCU D. CONSTANŢA Conferinţa d-lui prof. Nisipeanu. —­a profesor universitar I Nisipeanu a ţinut in sala teatrului Regal o confe­­rinţă interesantă,, tratând despre „E­­roii gândirii”. Conferenţiarul într’o for­mă deosebit de plăcută, a schiţat frag­mente din viaţa savanţilor evului me­diu. Giordano Bruno, Campanula, etc. Beneficiul e destinat fondului pentru ridicarea unui monument lui Eminescu, la marginea mării. O crimă la beţie. — Un anume Gar­­bovsky, din cartierul Anadolchoi, luând Sâmbătă seara leafa, s’a cinstit cu mai mulţi prieteni pe la cârciumile pe unde a trecut. După aceea, s-a dus la varie­téul Carpaţi, de pe strada Scarlat Vâr­­nav, unde a continuat cheful. Acolo a avut un schimb de cuvinte cu alţi doi cheflii anume Alex. Staropol şi Ghera­­sim Dragon. La un moment dat Gra­­bovsky a scos un revolver şi a tras două focuri, rănind destul de grav pe Dragon Criminalul a fost dus la police, iar victima a fost transportată la spital. Incerere de sinucidere. — Prostituata Filofteia Cominovici, din strada Grădiș­­teanu 49, a încercat să se sinucidă, bând sodă caustică disolvată in apă. In stare gravă ea a fot transportată la spital. Amintim că numita a mai încercat să se sinucidă acum o lună, tot cu sodă caustică. Interogată asupra motivelor care au determinat-o să-şi ia viaţa ea a declarat că este­ muritoare de foame şi nu a găsit nicăeri vreun ajutor. Accidentul unui biciclist. — Gardia­­nul public de pe bulevardul Regina Maria a găsit căzut jos, scăldat în sân­ge, cu capul spart şi alte leziuni pe corp, pe Gh. AndroniuC, din strada Dobrogei 95 Lângă el s’a găsit şi o bi­cicletă avariată. Victima a fost trans­portată la spital. Din cercetările fă­cute de poliţie s’a dovedit că Andro­­nic, fiind beat, s’a lovit cu bicicleta de un stâlp de telegraf şi, văzând jos, s’a rănit grav. Rănitul, după două ore de chinuri, a încetat din viaţă. Proprietari fără milă. — Femeia Eli­­sabeta Molnár, din strada Marc Aure­­liu No. 10, s'a prezintat la poliţie, unde a reclamat că proprietăreasa ei, anume Ecaterina Besislavsky, a bătut-o şi a dat-o afară din casă, oprindu-i bine În­ţeles lucrurile, pentru chiria neplătita. De la Curtea cu juraţi. — Curtea cu juraţi a judecat procesul săteanului Petre Manciu Marin, din corn Dobro­­mir, care in luna Iunie, anul trecut, a ucis cu o lovitură de sapă pe consătea­­nul său Marin Cristu. Crima a fost consecinţa unei certe ce se iscase in­tre ambii săteni pe chestia unei bucăţi de pământ. D. avocat Voicu Roşculeţ a cerut un verdict de achitare. In baza verdictului negativ al jura­ţilor, Curtea a achitat pe inculpat. Pentru marinarii şomeri. — In sala Isvor, societatea marinarilor civili a dat un reuşit bal pentru ajutorarea marinarilor şomei. A fost unul din pu­ţinele baluri reuşite in acest sezon. Fondul realizat pe urma acestei sera­te va servi pentru ajutorarea cu ali­mente a șomerilor și familiilor lor. Balul era patronat de d-na și de co­mandor St. Popescu, șeful căpităniei de port. Prinderea autorului marelui furt de bijuterii din Brăila BRAIL­A, 19. — O telegramă so­sită din Chişinău anunţă chestura noastră de poliţie că vestitul spăr­gător Mirislav Mitack zis şi Ivan Naumenco zis şi Sava, autorul fur­tului de bijuterii in valoare de două milioane, căutat de­ poliţia lo­cală şi de cea din străinătate, a f°sl arestat de către echipa mobilă de tren după indicaţiile date de d. Flo­rian Cristescu şeful chesturii locale. S’au găsit In Naumenco toate bri­liantele şi pietrele scumpe demon­tate de pe bijuteriile furate. Poliţiştii continuă urmărirea to­varășului lui Naumenco, Lubling Solomon zis și Șloim. MĂRĂŞEŞTI Deces. — Zilele trecute a încetat din viaţă inginerul arhitect N. Gavrilescu, în etate de 78 de ani, pe când se afla pentru diferite interese in localitate. Defunctul a fost proprietarul unor do­menii viticole din regiunea Ciocheşti, jud. Putna. El a fost promotorul si rea­lizatorul căii ferate Mărăşeşti-Panciu, constituind societatea „Vrancea“, al cărui conducător a fost până in preajma războiului. Printr’o ciudat­ă coincidenţă s'a stins In aceeaş zi la Bucureşti cunoscutul proprietar Marin Ştefan, animatorul de după războiu al întreprinderii fero­viare „Vrancea", înmormântarea inginerului Gabriele­­scu a avut loc Vineri. La ceremonia fu­nebră au participat familia, câţiva prieteni şi un numeros public. Cortegiul a pornit de la biserica „Adormirea“ până la­ Cimitir, unde s-a­ făcut înhumarea. Stagnarea exportului de cereale CONSTANŢA. 19. — Din cau­za stagnării exportului şi sosiri­lor însemnate de cereale, maga­ziile cu silozuri sunt blocate. In consecinţă, calea ferată a dispus ca din staţiile de încărcare să nu se dirijeze, până la nouă ordine, decât cel mult 80 vagoane pe zi spre portul Constanța. Această măsură restrictivă va dura numai pe timpul blocării si­lozurilor. Procesul unor comunişti GALAŢI, 19. — Eri a venit spre judecare procesul comuniştilor Nu­­sia Tarciski şi Solomon Cohn sur­prinşi în luna Noembrie pe când împărţeau manifeste prin care se făcea apologia regimului sovietic. Tarciski şi Cohn au fost trimişi in judecată pe baza legii Mârzes­­cu. Ambii au compărat ori sub stare de arest în faţa secţiei I-a a tribunalului, susţinuţi de avocaţii Ionel Măgură şi Crăciun Fostini. D. procuror Lupaşcu a cerut tri­bunalului să amâne judecarea pro­cesului, de­oarece pentru luminarea deplină a tribunalului e necesară citarea şi audierea unei noui serii de martori şi­ informatori. Apărarea s-a opus cererii parche­tului, demonstrând inutilitatea ci­tării­­ unor noui martori. Tribunalul a admis cererea par­chetului şi a amânat judecarea pen­tru ziua de 3 Febr. Inculpaţii au cerut să fie eliberaţi până atunci, dar şi această cerere le-a fost respinsă. Redactat* responsabil : Nicolae Mateescu

Next