Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075)

1932-03-14 / nr. 9058

Pagina 6-a RADIO Programul pentru Duminică BUCUREȘTI 394 m. — Orele 11.15: Mihail Negru: Ora copiilor. 11.30: Corul şc. Primare No. 16 „Cos­­tache Aristia“ sub conducerea d-lui St Mălureanu: Cântece pentru copii. 11.45: Prea S. S. Vicarul Tit Sime­­dria: Lectură religioasă. 13: Orchestra Radio: Concert mati­nal. 13.45: Informaţiuni, comunicat agri­col şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 17: D. dr. V. Voiculescu: Veştile săp­tămânii. 17.15: Taraful Gore Ionescu: Muzică românească. 17.30: D. Gayraud: Cronică agricolă. 17.45: D. I­r. Ţânţăreanu: Să bem mai mult lapte? 18: Orchestra Jean Marcu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal 19.10: Orchestra Jean Marcu: conti­nuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Dr. S. Irimescu: Baza morală a asistenţii publice. 20.20: D-na Ella Negrutzi: Din viaţa lui Iacob Negrutzi. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 21: Orchestra Radio: Mozart: Uver­tura la Titus; Tschaikowsky: Caşse Noisette. 21.30: D. A. de Herz: Ora veselă. 21.45: B. Traian Kavasi: Buzzi-Peccia: Torna antore; Schubert: Curiosul; Grieg: Verborgene Liebe; Doină din Ardeal (cântec vechi soldăţesc). 22.05: Orchestra Radio; Neaga: Mică conversaţie; Enacovici: Intermezzo pen­tru orchestra de coarde Bella Bartók: Dansuri populare româneşti; Kalman: Vals din „Contesa Maritza“; Urbach Per aspera ad Astra-mars; 22.45: Posta amatorilor. MORAVSCA-OSTRAVA 15: Trans, din Praga, sfaturi agricole; 17. Con­cert; 23.20: Trans, din Praga, concert. HEILSBERG 15.30: Pentru tineret: conf,; 16: 1932, anul norocos al stele­lor; 16.30: Concert distractiv; 18. Conf.; 18.30: Concert; 19: Conf.; 21.15; Trans, din Berlin, concert. MÜHLACKER 15: Pentru agricultori conf.; 17: Concert; 19: Conf.; 20: Ora autorilor; 20.45: Oră comemorativă; 21.15: Trans, din Berlin, concert de orch. KATOWICE 21.15: Concert popular; 23.10: Recital de vioară; 24: Muzică de dans. ROMA 18: Concert simfonic; 20.10: Plăci de gramofon; 21.45: Concert vo­cal și instrumental. BEROMÜNSTER 16: (Basel) conf.; Muzică de jazz, la plăci de gramofon; 20.30: Conf. PRAGA 13.05: Concert de fanfară; 17: Trans din Brno, concert de orch.; 19: Emisiune germană; Goethe: Faust in original; 20: Concert de fandară; 21 Concert cu muzic­ă de jazz; 22: Trans, din Posen: Concert; 23.20: Compoziţii de jazz. VIENA 13.20: Concert distractiv; 14.40 Concert de mandoline; 16.05 „Cărţi des­pre Goethe“; 16.30: Lied-uri şi arii; 16.55: „Primăvara“ causerie; 17.15: Con­certe de după amiază; 19.25: Muzică de cameră; 19.55: Oră consacrată lui Marin Michaelis, cu ocazia împlinirii a 60 ani de la naşterea autoarei; 20.35: Concert coral; 21.35: „Prinţesa Circu­lui“ operetă de Kalman; 24.05: Plăci de gramofon. BUDAPESTA 18: Concert; 20: Cau­serie; 20.30: Arii populare ungare; 21.45 Serată transilvăneană. In continuare trans. de la­ cafeneaua Emke. GRUPUL DE NORD. MILANO (To­rino, Genova, Trieste) 17: Concert sim­fonic; 18.40: Muzică de bal; 10.10: (Tri­este) Concert; 21.10: Concert cu muzică ușoară; 22: Trans­­teatrală. VARŞOVIA 17.20: Plăci de gramofon 17.40: Ce­ trebue pregătit pentru sărbă­torile de Paşti; 18.15: „Pe ruinele ve­chilor state americane“; 18.45: Concert de după amiază; 20.25: Plăci de gra­­mofon; 21.15: Concert popular; 22.55: Un sfert de oră literară; 23.10: Concert trans. din Lwow; 24: Muzică de dans. LONDRA NATIONAL 17: Concert; 18: Conferinţă; 18.20: „Othello“ piesă de Shakespeare; 22.45: Reportaj filan­tropic; 23.05: Concert de orch. KONIGSWUSTERHAUSEN 20.40: Oră comemorativă cu ocazia împlinirii a 70 ani de la aşterea lui Wilhelm Wein­­gand. LANGENBERG 17.30: O mie de co­pii cântă; 19.05: Mobilă de oţel în lo­cuinţe conf.; 19.30: Arii populare; 23.20 Concert distractiv. Programul pentru Luni BUCUREŞTI 394 m. — Orele 13: Concert; 23.30: Emisiune teatrală. 24.35 Muzică de orchestră (plăci de gramo­fon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică vocală (plăci de gramo­­­fon). 1. 18: Orchestra Radio: Theo Dron: Tri- Bhiful ncy­ u-mars; Jos. Strauss: Dy- Apmidsn-vas; Offenbach: Intermezzo Hi Barcarola din „Povestirile lui Hoff- 5 imn; Saint-Saëns: Fantezie din opera „Samson şi Dalila“; Wagner: Intrarea zeilor in Walhalla. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio; Thomas: Ga­­votă din opera „Mignon“; Travaglia: Veneţia misterioasă; Lehar: Fantezie din opereta „Clo Clo“; Komzak: Vienna fidelă"; Pischeck: Masul radiofoniei. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. prof. I. Simionescu: Printre pi­tici. 20.20: D. dr. Th. Nicov: Mut­aţiuni la animalele domestice şi importanţa lor in Zooteehnie. 20.40: D. lt.-col. Tiberiu Petrescu: Generalul Ferrié. Muzică de dans. MÜHLACKER 17.35: Conf.; 18: Con­cert; 19.40: Conf.; 20.05: Curs de en­gleză; 20.35: Goethe in vremea noastră 20.45: Un sfert de oră lirică; 20.45: Ac­tualităţi; 21: Lied-uri; 22: întâmplări din viaţa lui Goethe; 22.15: Quartetul catolic. KATOWICE 17.20: Lecţii de franceză 18.35: Muzică de la cafeneaua Gastro­nomia; 21.15: Prinţesa circului operetă de Kaiman; 23.45: Muzică de dans. ROMA 18: Colţul copiilor; 18.30: Con­cert executat de pian; 21.15: Concert de plăci de gramofon; 22: Concert; 23.10: Muzică ușoară; 24: Muzică de dans. BEROMÜNSTER 17: Plăci de gra­mofon; 18: Pentru copii; 19.30: Plăci de gramofon; 20: Trans. din Berna; 21: Concert; 21.30: Concert popular de mandoline; 22: Oră consacrată lui Mo­PRAGA 17.10: Concert de orch.; 18.35: Curs de rusească; 18.45: Pentru copii; 18.55: Conf.; 19.15: Pentru lucrători; 19.25: Emisiune germană; 20­05: Amin­tiri din teatru; 20.20: Dramă radiofo­nică; 20: Concert; 23.35: Plăci­­de gra­mofon. VIENA 17.15: Conf.; 17.30: Conf.; 18.30: Concert de orch.; 19.15: Conf.; 19.40: Critica teatrală vorbită; 20.05: Curs de engleză; 20.45: Concert de arii; 21.10: Concert de fanfară; 22: Oră con­sacrată lui Goethe; 23.30: Muzică de dans. BUDAPESTA 17: Pentru doamne; 18: Conf.; 18.30: Concert; 19.30: Conf.; 20: Concert; 20.40: Concert; 22.50: Concert. In continuare arii ungare, apoi muzică de dans. VARȘOVIA 17.20: Curs de franceză; 17.40: Plăci de gramofon; 18.10: Duet istorie ;18.35: Muzică ușoară; 19.250: Diverse; 20.35: Plăci de gramofon; 20.45: Jurnal radio; 21: Feuilleton mu­zical; 21.15: „Prinţesa circului“ operetă de Kalman; 23.15: Feuilleton; 23.30: Supliment jurnalul radio; 23.40: Mu­zică de dans. LONDRA NATIONAL 17.45: Concert de vioară şi pian; 18.15: Concert; 19.15: Pentru copii; 20.30: Concert consacrat operelor lui Mendelsohn; 21.30: Conf.; 22: Concert; 23.40: Muzică de cameră cu solo vocal; 1: Muzică de dans. , KÖNIGSWUSTERHAUSEN 17: Conf.; 17.30: Muzică de cameră; 18 30: Oră li­terară; 19: Conf.; 19.20: Curs de spa­niolă; 19.40: Conf.; 20.05: Actualităţi. LANGENBERG 17.20: Pentru filate­­lişti; 18: Concert; 19: Conf.; 20.15: Ac­tualităţi; 20.30: Cronica politică; 21: Concert; 22: Piesă radiofonică; 23: Con­cert nocturn; 24: Concert. PROGRAM DE SEARA 21: D-nii V. Jianu flaut; Al Rădule­scu violina şi I. Ghiga, viola; Beetho­ven: Serenadă. 21.30: D. Perpessicius: Carii noi. 21.45: D. Şerban Tassian-bariton; Beisson: Serenade Lunatiqque; R. Bar­­thélemy: Triste ritorno; Mario Costa: Mănăstirea; Wagner: Romanţa stelei din „Tannhäuser“; Mayerbeer: Arie din „Africana“. 22.15: D-na Cella Delavrancea-Laho­­ vary şi d. Mihail Jora concert la 2 pia­ne. Ha&ndel: Concerto grosso in si be­mol major transcris de G. Krug; Bach: Toccata, Adagio şi Fuga in do major transcris de I. Philip. 22.45: Informaţiuni. MORAVSCA-OSTRAVA 17.10: Con­cert; 18.30: Curs de limba rusească; 18.55: Concert de pian; 19.25: Emisiu­ne germană; 19.40: Conf.; 20.05: Con­cert de acordeon; 20.20: Dramă adiofo­­nică; 21.20: Scenă „Intre cer şi intre pământ“ de Hubert Mackal; 23.35: Plăci de gramofon. B.EILSBERG 17.15: Concert; 18.45: Oră consacrată oraşului Danzig; 20.05: Curs de stenografie; 20.30:­­Ziua come­­nic­ativă a săptămânei; 20.45: Con­cert; 22.15: Siluete istorice. LONDRA (Regional) 17.45: Trans. din Daventry; 19.15: Pentru copii; 20.30: Concert; 21.45: Concert de pian; 22.15 A apărut No. 182 cu următorul sumar: Situaţia radiodifuziunei europene de Dr. Ing. E. Petraşcu OCHII ORBULUI de Tudor Arghezi O serbare radiofonică 1 ani de la înfiinţarea „Cutiei cu scrisori“ la postul Katowice de Lt. Col. Em. G. Cristodulo RADIO-PRACTICA: Cum sa bobinăm? technica în imagini: Condensatorul variabil De vorbă cu cititorii. — Sfaturi practice. Ştiri de pretutindeni-Programele posturilor europene pe săptămâna 13-19 Martie 56 pagini Numeroase clişee Preţul I0 lei D­IMÍNEATA PALATUL JUSTIŢIEI ___ _ | ^ „Muntele de pietate“ este societate comercială sau civilă? Chestiunea aceasta prezintă o deose­­nea de necomercialitate şi căutând să bită importanţă pentru instituţia „Ca­selor privilegiate de împrumut pe ama­net“ cunoscută în public sub numele de „Muntele de Pietate“, fiindcă de răs­punsul care se dă întrebării, depinde dacă instituţia poate sau nu să fie de­clarată în stare de faliment. Discuţia asupra caracterului de co­­mercialitate sau civilitate a­­Muntelui de Pietate“, s-a făcut ieri pe larg, în faţa tribunalului Ilfov s. I com. format din d-nii­­judecători M. Grădişteanu şi Simionescu Anastasiu. Instanţa avea să se ocupe în prim rând de omologarea concordatului şi în urmă de cererea de declarare in fa­liment, introdusă de câţiva creditori, cum şi de intervenţiile făcute în cauză, de către „Banca Românească“, mini­sterul de finanţe, d. Karlova şi alţi creditori,­­ intervenţii ce tind să îm­piedice declararea în faliment a Mun­telui. Creditorii reclamanţi erau reprezen­taţi prin d-nii av. prof. Al. Cerban, A. Săvulescu şi Niţeanu, statul şi credi­torii intervenienţi împotriva falimentu­lui erau reprezentaţi prin d. av. N. Răs­­meriţă,­­ iar „Muntele de Pietate“ prin d-nii av. Iorgu Petrovici, Stelian Iones­cu şi Priboianu. In privinţa cererii de concordat, con­­statându-se de tribunal că votul cerut de lege pentru majoritatea necesară nu s’a întrunit, omologarea concordatului a fost respinsă. S’a trecut la judecarea cererilor de faliment. D. av. Niţeanu a susţinut că „Muntele de Pietate“, în unna’respin­gerii concordatului, urmează a fi de­clarat în stare de faliment de­oarece se află in încetare de plăţi. Din partea ministerului şi a celorlalţi creditori intervenienţi, d. Răsmeriţă a susţinut că nu este locul a fi declarat în stare de faliment Muntele de Pietate, pe motivul că această instituţie este o societate civilă, cu , scop de asistenţă publică, iar in fond, instituţia se află numai într’o jenă temporară, iar nu in stare reală de încetare de plăţi. A pledat apoi d. Priboianu din partea Muntelui, desvoltând pe larg excepţia­desprindă caracterul societăţii, din exa­minarea succesivă a elementelor de drept. Legalmente, în raport cu statu­tele şi regulamentul instituţiei — cre­­iată prin lege — ea nu face fapte de co­merţ, ci este o societate civilă consti­tuită sub forma anonimă pe acţiuni, conform art. 236 c. com­. Şi chiar dacă a făcut acte „obiect­ive“ de comerţ, ele constituesc un accesoriu in vederea în­deplinirii scopului societăţii, care este un scop civil. Prin invocarea legii de în­finţare a „Muntelui de Pietate“ în Franţa, — lege după care a fost con­fecţionată cea română — d-sa a arătat că Muntele este o instituţie de utilitate publică, creiată in scopul venirii in a­­jutor a nevoiaşilor, prin împrumuturi acordate pe orice obiecte și cu dobânzi mici. Or o instituţie de utilitate publică nu este o intreprindere comercială și ca atare nu poate fi declarată in fali­ment. Ea ar putea fi privită în orice caz ca fiind o „concesiune“ în spiritul legii comercializărilor; statul a conce­sionat dreptul ei regalian societăţii în­fiinţate cu scopul de a exploata acea­stă concesie, din beneficiul căreia o parte revine in mod obligator statului. Şi în acest caz societatea nu poate fi declarată. In fond d. Priboianu a susţinut că instituţia nu se află în stare de înce­tare de plăţi, deoarece are astăzi aproa­pe 4 milioane de lei în numerar, iar surplusul activului faţă de pasiv, con­form expertizelor, este de 12 milioane. D. Săvulescu din partea reclaman­ţilor a combătut excepţia, susţinând că forma societăţii este comercială socie­tatea a funcţionat tot timpul ca atare; ea a făcut acte de comerţ făcând îm­prumuturi nu numai pe amanet ci şi pe cambii, luând şi ei la rândul ei bani cu împrumut — făcând în sfârşit acte de comerţ care o transformă in co­merciantă (acte ratificate de adunările generale ale acţionarilor) chiar dacă s’ar admite că la constituire avusese scop civil. Devenind comerciantă prin faptele sale repetate, societatea este de­­clarabilă în stare de faliment. Tribunalul a amânat continuarea des­­baterilor pentru ziua de 17 Martie. Judecata a fost amânată la 23 Sep­tembrie. Un episod în afacerea bornelor In această afacere la început numită „a bornelor“ şi care după cercetările instrucţiei a devenit a traficului de in­fluenţă pentru concesiuni de exploatări forestiere ale statului, a­sa mai ivit un episod, tocmai in preziua dării or­donanţei definitive a judecătorului de instrucţie. In această afacere, d. Tiberiu Vornic, implicat pentru trafic, a adus o serie de acuzări contra d-lui dr. Aurel Do­­brescu, pe care de altfel l-a acuzat fără succes şi în afacerea anterioară a vân­zării de păduri din regiunea Ciucului, afacere care s'a terminat cu trime­­terea numai a d-lui Tiberiu Vornic în judecată pentru falsificare de rezoluţii şi trafic. Acum câteva zile, d. Tiberiu Vornic a depus la parchetul general o petiţiu­­ne în care aduce la cunoştinţă urmă­­toarele: că d. av. Em. Man, cumnat cu d. dr. Dobrescu, i-ar fi propus cu pro­misiuni şi ameninţări, să retracteze toa­te declaraţiile făcute la instrucţie îm­potriva d-lui dr. Dobrescu şi că această retractare s'o facă oare­cum ca pornită dintrun sentiment de pocăinţă intr-un moment de grea suferinţă fizică (atac de ftizie), spre a se împăca astfel cu conştiinţa sa; că la început a rezistat propunerii, dar pe urmă, după reflec­­tare şi-a zis că poate profita de prilej spre a-l apăsa şi mai mult pe d. dr. Dobrescu, făcând să reiasă şi mai mult seriozitatea primelor declaraţii acuza­toare; că s-a prefăcut deci că primeşte târgul şi a trecut mai întâi pe la no­tarul public din Braşov d. Otto Baus­­ner, căruia i-a făcut o declaraţie au­tentică mistică în sensul că ori­ce de­claraţii scrise va face în decursul celor 3 zile următoare, vor fi făcute după îndemnul stăruitorilor şi nu vor avea nici o valoare, de­oarece nu vor repre­zenta adevărul, ci vor fi făcute în sco­pul arătat, că in fine s-a dus la Bucu­reşti şi s-a prezentat la judecătoria oco­lului III, unde a făcut — ca din pro­­prie iniţiativă — declaraţia de retrac­tare a acuzaţiilor aduse d-lui dr. Do­brescu. Luând act de acest auto-denunţ, par­chetul general a dispus cercetarea de rigoare, s-a ridicat de la notarul public declaraţia mistică, iar de la judecătoria ocolului III, declaraţia de retractare. Actele au fost înaintate parchetului de Ilfov şi aduse la cunoştinţa judecătoru­lui de instrucţie care tocmai lucrează la redactarea ordonanţei definitive. Dar judecătorul era deja în posesia unei plângeri din partea d-lui dr. Do­brescu, care susţine că Vornic, prin de­claraţia de retractare dată la judecătorie ar fi urmărit o înscenare şi şantaj — şi că îşi face datoria de a demasca ma­nevra. D. dr. Dobrescu a ataşat petiţiu­­nii mai multe acte şi documente spre a-l arăta pe Tiberiu Vornic intr'o lu­mină defavorabilă­­ şi a terminat cu declaraţia că nu înţelege să se foloseas­că de retractare, dar că va sesiza par­chetul. Judecătorul de instrucţie delegat cu întocmirea ordonanţei definitive, de jude consilier Negru, va ataşa actele noului episod la dosarul atât de volu­minos al afacerii. Curtea cu juraţi: Măr­turie suspectă In cursul judecării procesului acuza­tului Ion Dănoiu zis Boboc pentru cri­mă săvârşită in şos. Giurgiului la câr­­ciuma lui Iordan Florescu, i s'a pe­trecut un incident cu urmări neplăcute pentru unul din martori, anume Ştefan Ştefănescu, din str. Pieptănari 48. Nepârtinirea intre cele ce declarase la judecătorul de instrucţia şi mărtu­ria depusă în faţa juraţilor era atât de mare, iar scopul de a părtini pe acuzat era atât de vădit,­­ în­cât preşedintele Curţii, după Cererea procurorului, a dis­­pus ca martorul să fie reţinut spre a fi cercetat pentru sperjur (mărturie min­cinoasă). Cu facerea cercetărilor ca jude ins­tructor a fost delegat de judecător I. Costin. Fraudele de la C. F. R. Instrucţia fraudelor cu restituirile de­liţieneşti pentru descoperirea membri­tare la serviciul comercial al căilor fe­rate, a continuat ieri cu aceeaşi stă­ruinţă şi fără un moment de răgaz. Judecătorul instructor însoţit de repre­­zentantul parchetului, a operat ieri câ­teva descinderi, cu percheziţii domici­liare, nu numai la locuinţele unora din inculpaţi,, dar şi la locuinţele unor per­soane, cari prin legătura lor apropiată cu unii din arestaţi, ofereau teren pri­elnic de cercetări, judelul instructor in căutare de probe definitive, ce ar avea rolul să desăvârşească prezumţiile pu­ternice ale acuzării. Percheziţiile au dat roade, aducând un aport însemnat de acte la materia­­lui bogat ce-i posedă instrucţia. Din triarea atentă a noilor piese va decurge alte investigaţii, asupra rostului cărora nu se poate deocamdată avansa nimic, în interesul cercetărilor. Tot ieri au fost ascultaţi îndelung o serie de informatori, a căror reascul­­tare va fi necesară în cursul zilelor ur­mătoare. Se fac sforţări de către organele po­lor asociaţiei de profitori, cari se află încă in ţară şi nu au apucat să treacă graniţa. Ei sunt necesari instrucţiei în cel mai înalt grad, intru­cât după spu­­sele lui Max Wurmbrandt — care din primul moment a răspuns chemării parchetului — acei asociaţi ar fi ade­văraţii profitori; ei lucrau, ei adunau frachtele în toate părţile ţării, ei fă­ceau actele de cesiune cu complezenţa notarilor, în fine ei au încasat zecile de milioane, dând lui Wurmbrandt nu­mai un comision de unu la sută pentru oficiul de procurator. Din teancul de hârtii ridicate la percheziţii s-au găsit autentificări date de către notari, în alb, de­şi în for­mula autentificării se spune că părţile s'au prezintat în persoană şi au semnat. S'a fixat definitiv ca atât apelul par­chetului contra infirmării mandatelor d.lui ing. Ioanid, Apostol Ionescu şi Henri Cubat, cât şi apelurile făcute de cei 6 arestaţi ale căror mandate au fost confirmate,­­ să fie judecate Marți de către Camera de acuzare. Chemarea in faliment a d-lui dr. Gheorghian Ieri s-a judecat de către trib. Ilfov s. I comercială, în complectul d-lor pre­şedinte Victor Şerbănescu şi judecător Brăiloiu, procesul sensaţional privitor la chemarea în declararea de faliment a d-lui dr. Gheorghian, fost primar al Capitalei şi om politic de seamă, care de aproape doi ani a părăsit ţara. D-sa a fost reprezentat prin procu­ratori, d-nii avocaţi: Iorgu Petrovici, Vasile Toncescu şi Romulus Georocea­­nu,­­ care au arătat tribunalului că clientul lor nu numai că nu se poate prezenta la interogator în instanţă, dar nu poate părăsi localitatea Bagnolles sur Mer, din Franţa, unde se află în căutarea sănătăţii, după cum o atestă certificatele medicale. In acest proces de faliment, ca şi In altul similar anterior (rezolvat prin respingerea acţiunii creditorilor), toată chestiunea constă in stabilirea calităţii de comerciant a debitorului. In Înfăţişări precedente, la obiecţîu­­nea procuratorilor d-rului Gheorghian Că d-sa nu este comerciant şi că deci datoriile făcute nu pot atrage declara­rea d.sale In faliment,­­ creditorii re­clamanţi au cerut dreptul de a face dovada cu martori şi acte, că d. dr. Gheorghian a făcut acte de comerţ şi că deci a avut calitatea de comerciant. După administrarea probelor şi pe baza lor, procesul de faliment a fost desbătut ieri în fond. D-nii av. Mircea Djuvara, Munteanu-Galaţi, Sescioreanu şi H. Capon, din partea creditorilor re­clamanţi, — după ce au ţinut să re­marce că lipsa din ţară a debitorului echivalează cu o dispariţie, — au ana­lizat actele şi mărturiile produse în cauză, spre a conchide că debitorul,a făcut acte de comerţ cu filme, cu vin, cu lemne, aşa că a căpătat calitatea de comerciant. Terţii Cari au contrac­­tat cu dânsul nu pot fi lăsaţi căzuţi in cursă, iar debitorul scutit de răspun­derea — singură efectivă şi pe care contractanţii au contat crezând că au de a face cu un comerciant — aceea a falimentului cu toate consecinţele lui. Din partea debitorului, procuratorii au combătut susţinerile reclamanţilor, arătând că au fost aete izolate de co­merţ (de­şi în realitate nu erau acte comerciale personale, cumpărarea de vinuri şi de lemne), cari in niciun caz nu conferă debitorului calitatea de co­merciant, căci legea şi doctrina cere ca comerţul să fie profesiunea principală a debitorului. Au conchis la respingerea acţiunii de declarare. Tribunalul se va pronunţa la 17 Mar­tie, s au ascultat probele şi au pledat păr­ţile adverse: procurorul în susţinerea acuzării, apărătorul in combaterea ei. După terminarea desbaterilor, tribu­nalul a rămas în deliberare, fixând pro­nunţarea sentinţei la 16 Martie.­­ Tot ieri tribunalul a avut să­­ju­­­dece pe faliţii Avi şi Max Finkelstein, inculpaţi de bancrută simplă şi fraudu­loasă, atât in calitatea de componenţi ai firmei cu numele lor cât şi în aceea de administratori ai societăţii anonime Banca Mercantilă Română“, reprezen­tând împreună un pasiv de peste 20 de milioane. Fiindcă în şedinţa trecută a procesu­lui au fost luate interogatoriile incul­paţilor,­­ă în cea de ieri s-a procedat la ascultarea martorilor citaţi în proces şi care erau de faţă, anume d-nii P. Sa­­doveanu, M. Almosnino şi H. Bilig. Bancrute frauduloase Falitul Const. Dumitrescu, fost com­er­ciant de cereale şi făină în str. Făi­nari 10, a fost judecat ieri în stare de arest, de către tribunalul Ilfov s. I co­­recţională, pentru bancrută simplă şi frauduloasă de care este învinuit. La un pasiv de 12 milioane lei, nu cores­­pune­a un activ mai mare de 4 milioa­ne, iar registrele s-au dovedit de către instrucție Ca fiind plăsmuite în scopul fraudării creditorilor, , S'a luat interogatoriul inculpatului. 1 .000 premiu Tăiaţi cele opt bucăţele negre din figură, apoi alăturaţi­-le în aşa fel, încât să formaţi un cap de artist. Ştiţi, cu pălărie mare şi lavalieră la gât! * Aşteptaţi până Marţi, când vom da şi problema următoare, apoi trimiteţi-le pe amândouă într’un plic închis, pe adresa ziarului nostru, până Sâmbătă 19 Martie, orele 6 seara, menţionând pe plic, „pentru jocuri“. Premiul de mai sus nu se dă decât acelui care a deslegat am­bele probleme, anexând şi cupoa­nele amândouă. Pentru aceasta ele trebuesc trimise în acel­aş plic! In cazul când au îndeplinit mai mulţi condiţiunile concursului se va proceda prin tragere la sorţi. Tragerea va avea loc Duminică 20 c., orele 10­­dimineaţa la re­dacţia noastră, în asistenţa pu­blicului care fi de faţă. Mesalianţa unui prinţ suedez LONDRA, 11 '(Rador). — Prin­ţul Lennart al Suediei s-a căsăto­rit azi la ora 11 cu d-ra Niss Vandt Cununia a fost celebrată la pri­măria­­din Londra. Imediat apoi prinţul şi soţia sa au plecat în Elveţia. Luni 14 Martie 1932 Kimonoul înstelat Roman modern de VICTOR EFTIMIU 33) Ilustrat de I. VAL Poliţiştii cari populau taverna res­pirată, uşuraţi. In sfârşit, şeful lor îşi făcuse a­­pariţia. Erau liniştiţi. Unul din ei mai ceru o sticlă de bere, altul bău al treisprezecelea co­niac. Trei limonade şi o sticlă de şampanie mai fură comandate, în izbucnirea jazzului javanez, care-şi relua barbarele lamente, in acorduri de chitară şi ciocniri d­e sfere lu­struite. Soţii Pickleston se aşezară pe sca­une, aruncând priviri piezişe asupra celor din sală. Apariţia fakirului îşi făcuse efectul. Oamenii poliţiei erau liniştiţi. Dar mai erau liniştiţi, a­­cum, patronii. — Nu ştiu dacă am făcut bine ce­­am făcut! spunea Li-Fung lui Wing- Tai-Pu. — Ba am făcut foarte bine! răs­­punea Harry Pickleston, examinând i­inuta lui Me­ky. „Are aproape aceiaşi statură ca Tom Sincler... Dacă stă pe scaun, nemişcat în umbră, n’o să-i deose­­biască nimeni. — Dar dacă s’o băga de seamă că e altul? — Imposibil. — Crezi că ceilalţi poliţişti n’o să remarce că omul din kimonou nu e Tom? Ce-o să le răspundem când ne-or întreba? — Femeia tot femeie! Proastă și fricoasă! Degeaba îşi schimbă gla­sul, degeaba îşi lipeşte mustăţi, de­geaba se îmbracă bărbăteşte, că minte la cap n’o să-i vie! — Chiar dacă aş fi bărbat şi tu ai fi femeie, scumpul meu Harry, cred că rău am făcut, omorîndu-l... — Unde vezi răul? — Tom a fost la noi. S’a dat cin­stit pe față. Tovarăşii lui știu că a intrat aici. N’o să li se pară suspect că a dispărut? — Un detectiv apare și dispare, asta e meseria lui. Dar mâine când s’a găsi cadavrul, în Serna? — O să se creadă că s’a sinucis, ca și ceilalți... — Dar nu uita că ceilalți n’aveau nici o rană. „Lui Tom, noi i-am înfipt un cu­țit între umeri... Tom e polițist. Se va vedea că a fost asasinat. Se va ști că a fost, peste noapte, la noi. Anchetă, întrebări. Percheziții. Ce ne facem? — Mă plictisești! răspunse Harry, pe care observațiile soției sale îl puneau pe gânduri. Nu voia insă s­ă pară îngrijorat. Malvina continua să se lamen­teze: — Dar dacă bietul Sincler spunea adevărat? Dacă sântem ameninţaţi de-o bandă? — Nu văd nici o mutră suspectă în sală. Numai capete de poliţişti. „Ei o să ne păzească! Dar iți spun eu: nu se gândeşte nimeni să ne atace. — Ce interes ai avut să-l suprimi? — Copoiul ăsta ne-a dat de urmă Pe noi a venit să ne aresetze, nu pick-pockerii. N’ai văzut cum ne trăgea de limbă să ne prindă? Dar nici eu nu m’am lăsat! Noapte bu­nă în canalul gentilomilor, stimate domnule inspector! Bine că nu ne-a luat cheile. „Ia dă-le ’ncoace! Li-Fung se căută în buzunare dar nu găsi ce căuta. începu să se scarpine în cap. — Ei drăcia dracului! — Ce este? — Stai că nu le găsesc. — Nu se poate! — Par’că ţi le-am dat! — Nu mi le-ai dat! — A­tunci le-am dat lui Tona Sincler, adineauri... — Ţi le-a înapoiat. Ţi-a şi spus:­ păstrează-le, am să ţi le cer mai târziu. — Așa e! Unde le-oi fi pus?! Ei, drăcia dracului! — Trebuie să le găsim... Altmin­­teri, sântem pierduţi! — Poate mi-au căzut în­vălmăşea­­la luptei cu Tom. Da. Da. Am auzit, pe întuneric, un zgomot de chei... Am impresia chiar, că însuși Tom m’a căutat în buzunare și mi le-a luat, pe când ne luptam cu el. — Ești de o tâmpenie fără pere, ehe și-am să te dau dracului! isbuc-­ ni Murmur-de-Isvor. — De cât să mă faci tâmpită, mai bine vino jos să căutăm cheile. Ia-1 și pe Lai-Wo, să întoarcă apa, să golim canalul. Poate să fi căzut a­­colo! Wing-Tai­-Pu făcu semn unuia dintre chelnerii în kimonou, care luase parte la asasinarea lui Tom Sincler. Câteşi trei coborîră iarăşi scara întunecată, aprinzând de rândul a­­cesta, becuri violente. Iată-l căutând subterană, apoi a patra roată, care fugise de sub picioarele poliţistului şi-l aruncase în gârla subterană. Dar toate cercetările le fură de prisos. Lanţul cu chei dispăruse! Ei manevrară trei roţi de alamă, cari opreau apa să se mai scurgă în subterană, apoi a patra noată, care întorcea cursul apei. Ridicând un ca­pac greu, începură să coboare pe o scăricică de fier, în marele puț în­tunecos, unde se sbătuse Tom Sin­cler. Din acea sală subterană boltită, se mai desfăceau două coridoare. Unul ducea în fluviu și putea servi ca ascunzătoare sau canal de scur­­gere după nevoie. Pe acolo, cei doi tâlhari putea să se arunce în Seina, într’o fugă pre­cipitată. In cazul acesta însă, n’ar fi putut să-şi salveze decât viaţa şi libertatea. Nu puteau lua nimic cu dânşii. Al doilea coridor, pornea in direcţia contrară, subt imobil şi răs­pundea într’o stradă lăturalnică. La capătul acelui coridor într’un dulap invizibil, practicat în perete, îşi ţi­neau deghizamentele de burghezi, precum şi un teanc de bilete de bancă şi o valiză ieftină, veche, pli­nă de bijuterii. Aşteptară pe trepte până când ultimele şuvoaie de apă se scurseră un al doilea canal. Aprinseră alte becuri şi începură să caute pe cimentul umed, vâscos; pereţii erau reci, înrouraţi, strălu­cind în boabe de mercur... In acel loc, cu câteva zeci de minute îna­inte, plutise Tom Sincler, la înălţi­mea celor cinci metri plini Cu apă. Iar soţii Pickleston şi cu Lai-Wo, căutau mereu, in canalul vid de li­chid dar plin de fiorii morţii, de-o tăcere mucedă şi îngheţată. In pardoseala de beton, la mijloc, iată un capac de fier. Acolo era o altă deschizătură şi altă scară de fier cobora ducând în catacombele pline de comori. Undeva aproape, se auziau vutete şi căderi înăbuşite, de ape subterane. Iar cei trei complici căutau mereu... Trei marinari In vremea aceasta, sus, în taver­nă, cânta Sonia. Cânta o romanţă veche, de pe malurile Donului, Înflorite cu maci enormi şi cu floare de neghină. O tristeţă imensă, o mare nostal­gie se desprindea din cuvintele pe cari ceilalţi nu le ’nţelegeau, din melodia languroasă şi profundă, pli­nă de infinitul stepei. Sonia, a cărei lipsă n’o remarcase nimeni pân' acum, — întârzierea ei era datorită, fără îndoială, ploaiei— venise de câteva minute numai, și se îmbrăcase repede,­in cabina re­zervată artiștilor. O salvă de aplau­ze sublimă finalul cântecului favo­rit. Această salvă de aplauze fu subli­niată la rândul ei, de intrarea zgo­motoasă şi aplauzele a trei marinari beţi, cari năvăleau în elegantul ca­baret chinez ca într’o simplă câr­ciumă din port. Ei cântau, acompaniindu-se cu palmele: Trei marinari Trei veseli marinar! Băieţi de chef şi viaţă, S’au întâlnit S’au împrietenit La Nijni-Novgorod, în piaţă... Toată lumea — clienţi, artişti, chelneri — râmase surprinsă de­­ a­­ceastă invazie. Servitorii nu ştiau patronii nu erau acolo Să le ofere scaune? Să-i dea pe uşă afară? Să-i servească? Să nu-i servească? în­tâia oară se întâmpla ca oameni din popor să intre in tavernă, crezând, probabil, că e un local pentru ei. — Bravo, bravissimo!... strigă u­­nul din marinari, care nu era altul decât Boby Hamilton. — Bravissimo! Să mai cânte oda­tă!... întări al doilea, David Fid­e­­ston. Iar al treilea, mai beat şi mai vorbăreţ decât ceilalţi, voia să se producă şi el. Se urcă pe estradă şi vorbi intr’o franţuzească ciudată, cu accent breton. (Ceilalţi doi vorbise­ră englezeşte). — Şi eu am să cânt cu Adelaida Protopopovna Baltazarovici! Cânte­cul acesta l-am auzit pe Volga şi pe Don, l’am adus în Europa.. Eu l-am adus în Europa! Acum, am să-l duc în America şi ’n Australia, plus Ar­gentina şi Mexico! — Să ni se dea băutură! strigau din fund, ceilalţi doi intruşi. (Va urma) Citiţi REALITATEA ILUSTRATĂ

Next