Dimineaţa, noiembrie 1932 (Anul 28, nr. 9286-9315)
1932-11-11 / nr. 9296
Pagina Neitreeuhft jttfi«|^-®sc^ie.rtiWEfe^®s).-«tă@BifSSSR (fxfettwnd peria de dinți* «i opo, nu soot 's*n£Şre suftderife ißen%W or(lt»tf*ti*e «Mec» «vă. Din inifiafiv«! M s?a foiwieriit (poste tdfedfi# JteJter^j «5*5} teftffl« nește.ioale condiîkmfle, ce preunde sfnntw'trtodein«, cUwcKKcc de %-Îwâțe ai dinților. „Pebeco" curăță dinlH!=«nJi»o.diâ exajd',. MScSsrcfcrdi «Rlfc* albț fără a le ataca smaSal iprefe)®, Srtărește (SfafPe îş® **S oresp»K»«e «anetă. ®us#«l) acestei pasfe dovedește* «ee „gebecst? fisle ceva f^ft^SDWPE •» S. <fc gă^cbmiin mare pilmen* PALTOANE stofe (XLCouroai^ cjummeceme BUCUREȘTI, STR.BERZEI 94-100 • B-DUL ELISABETA 8 * CALEA GRIVITEI 159 CRAIOVA,StR.UNIRII 55 • GALATI STR.DOMNEASCA 30 • PLOESTI, PIATA UNIRII 7 întăreşte şi nutreşte copilul, iar pe D-voastră vă scapă de grija şi continua supărare ce vă face un copil bolnăvicios. organismul copilului In scurt timp se întăreşte şi astfel va rezista cu mai multă uşurinţă epidemiilor ; fiind sănătos va fi totdeauna vesel şi bine dispus. Un copil bine dispus, sănătos şi tare, îşi face mai uşor intrarea in viaţă ; acest avantaj îl puteţi obţine cu CVOMAT.TINE. BERKA — PARIS — TIMIŞOAft ««»'S.1!?’M P“* rău copilului D-voastra in fiecare z\ J ONALTINE Obrazul subţire se ţine cu cheltuială ? Nu ! De când aveţi lama de ras Platine cu care graţie calităţei ei excepţionale, vă puteţi rade de cel puţin 15 ori costul unui ras a scăzut sub Lei 1. O încercare va va convinge. Refuzaţi alte mărci necunoscute, preferaţi cel mai bun fabricat al uzinelor Souplex. Citiţi revista „RADIO“ Antinevralgic Dr. Nanu Muscel singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. POPOVICI. Bucureşti, Calea RAHOVEI 237. Policlinica Viaţa Bucureşti, Calea Griviţei, 107 Se tratează BLENORAGIA, SIFILISUL şi BOALELE DE FEMEI DiATERMIE — ULTRAVIOLETE Consult, toată ziua ■i PRIMĂRIA COMUNEI URBANE ROŞIORII DE VEDE Judeţul Teleorman PUBLICAŢIE In ziua de 30 Noembrie cf. ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică in sala primăriei pentru darea in antrepriză a confecţionării registrelor şi imprimatelor necesare serviciilor pe 1933. Concurenţii vor depune oferte închise şi sigilate şi o garanţie de 5 la sută asupra preţului din ofertă. Dispoziţiunile art. 88—110 din legea comptabilităţii publice sunt aplicabile licitaţiunei de faţă. Preşed. Comis. Interim. A. Sumitrescu-Mija Secretar General I. C. Burcescu Nr. 4307. 1932 Noembrie 1. Bugetul ministerului instrucţiunii Marţi s-a ţinut la locuinţa d-lui prof. D. Gusti, ministrul instruciunii, o conferinţă în legătură cu alcătuirea viitorului buget al şcoalelor şi cultelor. Au luat parte d-nii: prof. D. Gusti, Petre Andrei subsecretar de stat, I. C. Petrescu, secretar general şi August Ştefănescu directorul grai al contabilităţii ministerului. ★ Până acum s’a discutat — în linii generale — eventualele posibilităţi de economii, guvernul nefixându-se încă asupra unor soluţiuni precise. Deocamdată se desminte svonul după care un număr de zece mii de învăţători ar urma să fie detaşaţi de la catedrele lor pentru a indeplin serviciile de agenţi fiscali de urmărire; întrucât prin bugetul ultimilor doi ani, s-au făcut maximum de reduceri, în special dela capitolul „materiale“, posibilităţile de comprimare a bugetului instrucţiunii publice sunt extrem de restrânse După informaţiunile noastre se vor face unele suprimări de şcoli însă nu în număr prea mare, întrucât in raport cu perturbaţiile ce s’ar produce economiile rezultate nu ar fi prea mari. De asemeni nu se vor putea face reduceri mari la capitolul „personal“ întrucât ministerul instrucţiunii nu are decât 800 funcţionari administrativi la un total de 92.000 salariaţi (învăţători-profesori de toate categoriile, preoţi, etc.). ★ Deocamdată se lucrează, pe direcţii, la o cercetare a bugetului in curs spre a stabili cheltuelile angajate, disponibilităţile ce mai sunt şi economiile ce s’ar mai putea realiza până la sfârşitul anului. închiderea congresului ASOCIAŢIEI MEDICILOR tarifele să fie scăzute. * Desbaterile au fost declarate închise şi şedinţa s’a ridicat la ora 7 jumătate. In şedinţa de Marţi d. a., intre sitate profesională şi, in consecinţă, I Apfinwiln moi 1 Wl v\ AU fnnta oo vi c’Oll f o vi fel a «X fi aaX „ chestiunile mai importante cari s’au discutat, este aceia a cumulului. După ce d. dr. TQVARU și.a desvoltat raportul său asupra acestei probleme, a luat cuvântul d. .dr. GR. GRAUR. D-sa a arătat că activitatea comisiunii speciale care lucrează in această chestiune la minister nu se cunoaşte încă. In străinătate cumulul este admis în anumite condiţiuni. In general trebue să se aibă în vedere nu numărul funcţiunilor, ci cuantumul retribuţiei. Or, medicii aşa numiţi cumularzi, nu ajung aproape niciodată, la retribuţia altor specialişti din orice altă meserie din cauză că este nevoit să accepte salarii foarte mici. La aplicarea legii cumulului, ministerul ar trebui să ţină seama de cuantumul de salarii. Pe de altă parte să se stabilească limita unui salariu minimal. Medicul poate să aibă o singură funcţiune dar cu un salar acceptabil. Pe de altă parte medicul trebue considerat ca tehnician iar ocuparea locurilor vacante să se facă numai prin concurs. Au mai vorbit în aceiaşi chestiune d-nii dr. Rădulescu, dr. Hasnaş, dr. Mirahorian, etc. unii cerând o singură slujbă dar bine retribuită, iar alţii admiţând mai multe slujbe cu un maximum de salar total. MEDICII PARLAMENTARI ŞI LEGEA CUMULULUI D. dr. GRAUR ia din nou cuvântul în privinţa acuzaţiei ce s’a adus medicilor parlamentari că n’au susţinut in Cameră revendicările corpului medical atunci când s’a votat legea cumulului. Arată că acuzarea nu este întemeiată. In această sală de desbateri s’au exprimat anumite revendicări irealizabile. De pildă, într’una din şedinţe, s’a cerut desfiinţarea policlinicilor. Există oare un singur deputat in parlament care să voteze o asemenea lege? Un corp select cum este cel medical nu poate formula doleanţe cari să-l pună în contrazicere cu restul populaţiei. Tot aşa şi în ce priveşte legea cumulului. Chestiunea nu poate fi judecată în mod unilateral. Fireşte că trebuesc combătute cazurile de cumul adevărat, când cineva are slujbe multe şi lefuri mari. Dar nu pot fi consideraţi drept cumularzi aceia care au două lefuri şi amândouă la un loc fac mai puţin decât una, cuvenită. Acest punct de vedere a fost susţinut şi de către raportorul chestiunii in congres. Raportul trebue aprobat tocmai pentru că nu cere ceia ce nu se poate. Dacă ar cere modificarea legii cumulului, nu se va obţine nimic. Mai bine să ne mulţumim cu puţin dar realizabil, decât să cerem mult şi să nu obţinem nimic. Mai iau cuvântul unii susţinând cumulul şi alţii combătând:l. d-ra dr. Popa, d. prof. Alexandrescu-Dersca, d. dr. Alexandrescu, d. dr. Iancovici, etc. In cele din urmă se votează o moţiune prin care se cere aplicarea imediată a legii cumulului. Se mai cere ca locurile ce vor rămâne vacante să nu se desfinţeze căci s’ar primejdui prin aceasta sănătatea publică. Ultima chestiune dezbătută este aceia a impunerilor pe automobile și telefoane. S’a cerut ca nici automobilele, nici telefoanele, să nu fie considerate ca un lux ci ca o nece- Adunarea extraordinară a societăţii arhitecţilor Marţi a avut loc adunarea generală a arhitecţilor la sediul societăţii din str. Episcopiei 2, la ordinea zilei fiind lucrările pregătitoare in vederea adunării convocată de ministerul instrucţiunii pe ziua de 17 Noembrie, pentru constituirea Corpului arhitecţilor. Prezidează d. arhitect Ciprtan, preşedintele societăţii. După discuţiuni de interes general, la care au luat parte d-nii: Renard, Petculescu, Enescu, Negoescu, Traianescu, Zamfiropol, Georgescu, Vulcan, Dobrescu C., Silion, Liteanu şi d-ra Cotescu, a luat cuvântul d. Ciortan, preşedintele societăţei, care a arătat că adunarea de constituire a corpului convocată de minister este excepţională şi deci trebue considerată ca un eveniment de seamă şi unic în viaţa arhitecţilor din România. De aceea face apel la colegi să dea tot concursul, lăsând la o parte orice nemulţumri şi consideraţiuni personale, adoptând soluţiunile cele mai raţionale pentru o asemenea împrejurare. S’a expediat apoi o telegramă d-lui profesor Gusti, ministrul instrucţiunii, cu omagii şi mulţumiri. O delegaţie se va prezenta d-lui ministru, spre a-i arăta că societatea arhitecţilor stă la dispoziţie spre a ajuta la pregătirile adunărei. Şedinţa Asociaţiei generale a învăţătorilor Hotărîrile luate Comitetul central al asociaţiei generale a Învăţătorilor, întrunit in Bucureşti la 8 Noembrie după discuţiunile ce au avut loc, a hotărît următoarele: I. Luând cunoştinţă amănunţită de activitatea preşedintelui său, de la congresul din Chişinău până în prezent, şi constatând că s’a desfăşurat în cadrul intereselor şcoalei şi corpului irvăţâtoresc, precum şi in sensul vederilor comitetutului, îi dă deplină aprobare. II. Ia act cu satisfacţie de unele măsuri ale minist, instrucţiei—cum de pildă cele privitoare la definitivatul şi înaintarea învăţătorilor in anul curent — cari corespund în cea mai mare parte hotăririlor luate de congresul din Chişinău. Totuşi nu putem să nu amintim că s’au făcut numeroase abuzuri şi chiar ilegalităţi la transferări şi la nouile numiri, de aceea cerem cu toată stăruinţa ministerului instrucţiei, să repue i drepturile lor legale pe toţi cei nedreptăţiţi. III. Socotind nedreaptă măsura ministerului de a înlocui pe toţi directorii de şcoală cu un an înainte de împlinirea termenului pentru pensionare, ii cerem să revie asupra unei dispoziţii injuste şi jignitoare pentru atâţia membri ai învăţământului primar, cari au stat cu devotament şi prestigiu o viaţă întreagă in slujba şcolii. PENSIONAREA ÎNVĂŢĂTORILOR IV. In situaţia actuală, când câteva mii de absolvenţi ai şc. Normale încă nu-şi au posturi in învăţământ, credem că se impune, ca o urgentă necesitate, pensionarea tuturor învăţătorilor cari au 35 ani serviţi efectiv. V. Asociaţia Generală a învăţătorilor inţelege şi astăzi ca şi in trecut, să conlucreze in perfectă solidaritate cu celelalte două Asociaţii de învăţământ, pe terenul revendicărilor pur profesionale. Ea va respinge însă orice sugestiuni menite să ne îndrepte acţiunea către scopuri străine de cele urmărite de organizaţia noastră corporativă, precum şi orice metode şi mijloace care ne-ar putea primejdui unitatea şi zădărnici izbânda. VI. întregirea salariului nostru după normele legii de salarizare din 1927 constitue un drept pe care toate guvernel succesive ni l-au recunoscut şi la care noi nu înţelegem să renunţăm, orice greutăţi bugetare ni s’ar invoca. Vom lupta prin toate mijloacele să se înscrie în bugetul viitor acest drept al nostru, răpit de atâţia ani. Nu credem însă nimerit pentru motive foarte serioase, să ne adresăm justiţiei. ACHITAREA SALARIILOR VII. Deşi la intervenţiile noastre continue s-au dat asigurări solemne că ni se vor plăti salariile în restanţă pe cel puţin 5 luni din 1931 şi 1932, până astăzi, nu s’a făcut în această privinţă nimic, lâsându-se învăţătorii pradă tuturor umilinţilor şi suferinţelor, ceea ce constitue cea mai revoltătoare atitudine faţă de ei. Cerem dar încă odată să se pună capăt fără întârziere acestei strigătoare nedreptăţi, care dintre toate categoriile de funcţionari apasă atât de dureros numai pe învăţători VIII. Oricare ar fi situaţia bugetară a statului, nu putem admite ca salariile de mizerie ale învăţătorilor, de atâtea ori ciuntite, să fie din nou reduse Şi nici intr’un caz mai ales, nu putem admite să se ia fie şi o cât de mică parte din salariul nostru înainte de a fi repuşi in drept legal şi fără să se ţină seamă de minimum-ul de existenţă, ce nu poate fi atins. IX. Atunci când peste un milion de copii rămân fără să fi trecut prin şcoala primară; Atunci când faţă de toate ţările europene avem cel mai mic număr de învăţători în proporţie cu populaţia ţării; Atunci când avem lipsă de cel puţin 20.000 învăţători, ne ridicăm cu toată tăria şi cu toată revolta împotriva încercării minist, de finanţe de a reduce prin buget chiar şi numărul actual, atât de neîndestulător, al învăţătorilor şi nu vom îngădui să fie distrusă şcoala primară, aruncându-se în întunericul şi ruşinea analfabetismului poporul român, pentru a rămâne astfel in urma tuturor celorlalte naţiuni europene. X. O delegaţie alcătuită din d-nii: Toni, L. Mrejeriu, Puchianu, Iacobescu, Bochiş, Ogrean, Simionovici, Savu, Dobrian, Berliba şi I. Andreescu se va prezintă d-lui primministru Iuliu Maniu, d-lui ministru al instrucţiei, D. Gusti şi d-lui ministru I. Mihalache, spre a le expune cererile învăţătorimii în legătură cu bugetul viitor. După ce delegaţia îşi va fi îndeplinit mandatul, d. preşedinte al comitetului central este autorizat să facă toate intervenţiile ce va socoti necesare, să organizeze acţiunea parlamentară şi să convoace când va crede consiliul general al Asociaţiei şi eventual un congres general extraordinar în Bucureşti, cu delegaţi din întreaga ţară. Semnaţi: D. V. Toni, Leon Mrejeru, Gavril Bochiş, N. Simionovici, T. Iacobescu, P. Puchianu, P. Savu, M. Ogrean, P. Beţian, I. Dobrian, I. Berliba, P. Jumanca, Gh. Chiriţescu, I. Andreescu, I. Bărbulescu, A. Săhiean, V. Dumitrescu, I. Ciolan, I. Coman şi Gh. Bucurică. Reduceri de călătorie pe liniile înguste Câteva dispoziţiuni ale regiei C. F. R. In ce priveşte abonamentele de orice fel, ele rămân mai departe valabile astfel cum sunt calculate după tariful general de abonamente, care cum se ştie, sunt deja socotite cu o reducere de 50 la sută şi mai mult, din taxele integrale. Biletele de dus şi întors pe liniile înguste arătate mai sus, atât in relaţiunile dintre staţiunile aceleiaşi linii, cât şi in relaţiunile de pe liniile normale, se vor păstra incă un depozit până la noui dispoziţiuni. In traficul direct de călători se vor menţine dispoziţiile actuale în sensul că voiajorul va avea dreptul să călătorească cu preţul redus de 50 la sută, numai pe linia Îngustă până la linia normală, iar de aci innainte cu traficul normal. Biletele circulare se menţin in starea actuală, ele având o reducere acordată în mod special. Biletele calculate cu 75 la sută reducere rămân in vigoare cu valoarea lor actuală. Se precizează că, voiajurile în grupuri, excursiuni, pe bază de cerți, ficate de reducere emise pentru reducerea de 30 la sută, 50 la sută sau alte reduceri din taxele tarifare in-Cu titlu de Încercare, Regia autonomă a căilor ferate a pus in aplicare de la 1 August, un tarif redus cu 50 la sută pentru călătoria pe liniile înguste. Aceste linii înguste sunt Odobeşti- Oticueţi, Sibiu-Mohu-Sighişoara, Cernăţel-Vurpar, Alba Iulia-Zlatna, Ghilvaci-Ardud-Şomcuţa Mare, Grădina Romei-Piaţa Viilor-Ardud, Grădina Romei-Bicsad, Sighet-Sugatag- Mina, Sighet-Obor-Costin-Mina, Tg. Mureş-Praid, Bereni-Iuda, Turda- Abrud, Band-Mihai Viteazul şi Ciudei-Coşciuia. Această reducere de 50 la sută, fixată până la 30 Noembrie, se va aplica numai celor ce folosesc taxele integrale. Se înţelege deci că, cei ce se bucură de reducere pe bază de carnete de identitate sau certificate de reducere, eliberate de direcţiunea comercială cft., de inspecţiile de mişcare sau de staţii, nu vor mai beneficia de altă reducere pe aceste linii. Fac excepţie dela aceste dispoziţiuni, călătorii cari se bucură de reducere de 75 la sută, cărora li se vor aplica această reducere pe liniile înguste. Această reducere se va calcula din inegrale, pe liniile înguste nu se vor taxele tarifare generale prevăzute nu mai bucura de altă reducere, tarif. --------------- - ------------- Vineri II Noembrie 1932 Un examen de corijenţă pentru învăţătorii agronomi In luna Septembrie s-a ţinut un examen de lichidare pentru abilitarea învăţătorilor ajutori. Cum mulţi dintre candidaţii la acest examen au căzut la proba practică pedagogică, ministerul de instrucţie, printr-o decizie, a aprobat tuturor celor căzuţi la această probă, o reexaminare după ce vor fi făcut o practică de două luni la una din şcoalele de aplicaţie ce funcţionează pe lângă şcoalele normale. Amalie, soţie, Isidor, Benno, Mathilda, Clara şi Elise copii, Renée şi Puppi, nurori, Enric şi Mihai gineri, Adolf şi Bernhard Schwartz, familiile Ing. M. Wechsler şi Wurmbrandt, cuscrii, precum şi întreaga familie au adânca durere a anunţa moartea iubitului lor Max Goldenberg în vârstă de 70 ani Cortegiul funebru va porni in ziua de 10 Noembrie, ora 2, de la locuinţa defunctului din Iaşi, strada Ştefan cel Mare. Consiliul de Administraţie al S. A. R., Moara Zangopol, Buzău, aduce cu cel mai profund regret, la cunoştinţă, încetarea din viaţă a valorosului ei colaborator U . GUnsberg Director al Morii Zangopol din Buzău. Nepreţuit sfătuitor, exemplu de cinste şi sârguinţâ. Consiliul de Administrației va purta o amintire neștearsă. Funcţionarii S. A. R. „Moara Zangopol, Buzău, anunţă cu părere de rău Încetarea din viaţă a bunului lor şef şi coleg, AS" Ginsberg director care le-a fost un bun îndrumător, dotat cu un suflet distins şi a cărei amintire le va fi veşnică pilduitoare. îndureraţii copii, gineri, nepoţi şi nepoate fac cunoscută Încetarea din viaţă a scumpei lor Lucia Moscu Sabeta, înmormântarea a avut loc la Cimitirul din Ploeşti, Duminică 6 Noembrie 1932. Nemângâiaţii părinţi Ana şi Marcu Millis, unchi, mătuşe, veri şi verişoare, zdrobiţi de durere au avut cumplita nenorocire de a conduce eri la locaşul de veci pe îngeraşul lor CLARUŢA MILLIS (CUJA) in vârstă de 9 anişori şi 9 luni, răpită din viaţă după câteva zile de boală.