Dimineaţa, noiembrie 1932 (Anul 28, nr. 9286-9315)

1932-11-11 / nr. 9296

Pagina Nei­t­reeuhft jttfi«|^-®sc^ie.rtiWEfe^®s).-«tă@BifSSSR (fxfettwnd­ peria de dinți* «i opo, nu soot 's*n£Şre suftd­erife ißen%W or(lt»tf*ti*e «Mec» «vă. Din inifiafiv«! M s?a foiwieriit (poste tdfe­­dfi# JteJter^j «5*5} teftffl« nește.ioale condiîkmfle, ce preunde sfnntw'trtodein«, cUwcKKcc de %-Îwâțe ai dinților. „Pebeco" curăță dinlH!=«n­Ji»o.diâ exajd',. MScSsrcfcrdi «Rlfc* albț fără a le ataca smaSal iprefe)®, Srtărește (SfafPe îş® **S o­­resp»K»«e «anetă. ®us#«l) acestei pasfe dovedește* «ee „gebecst? fisle ceva f^ft^SDWPE •» S. <fc g­ă^cbmiin mare pilmen* PALTOANE stofe (XLCouroai^ cjummeceme BUCUREȘTI, STR.BERZEI 94-100 • B-DUL ELISABETA 8 * CALEA GRIVITEI 159 CRAIOVA,StR.UNIRII 55 • GALATI STR.DOMNEASCA 30 • PLOESTI, PIATA UNIRII 7 întăreşte şi nutreşte copilul, iar pe D-voa­­stră vă scapă de grija şi continua supărare ce vă face un copil bolnăvicios. organismul copilului In scurt timp se întăreşte şi astfel va rezista cu mai multă uşurinţă epidemiilor ; fiind să­nătos va fi totdeauna vesel şi bine dispus. Un copil bine dispus, sănătos şi tare, îşi face mai uşor intrarea in viaţă ; acest avantaj îl puteţi obţine cu CVOMAT.TINE. BERKA — PARIS — TIMIŞOAft ««»'S.1!?’M P“* rău copilului D-voastra in fiecare z\ J ONALTINE Obrazul subţire se ţine cu cheltuială ? Nu ! De când aveţi lama de ras Platine cu care graţie calităţei ei excepţionale, vă puteţi rade de cel puţin 15 ori costul unui ras a scăzut sub Lei 1. O încercar­e va va convinge. Refuzaţi alte mărci necunoscute, preferaţi cel mai bun fabricat al uzinelor Souplex. Citiţi revista „RADIO“ Antinevralgic Dr. Nanu Muscel singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnă­tura doctorului. Depozit Farmacia N. POPOVICI. Bucureşti, Calea RAHOVEI 237. Policlinica Viaţa Bucureşti, Calea Griviţei, 107 Se tratează BLENORAGIA, SIFILI­SUL şi BOALELE DE FEMEI DiATERMIE — ULTRAVIOLETE Consult, toată ziua ■i PRIMĂRIA COMUNEI URBANE­­ ROŞIORII DE VEDE Judeţul Teleorman PUBLICAŢIE In ziua de 30 Noembrie cf. ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică in sala primăriei pentru darea in an­trepriză a confecţionării registrelor şi imprimatelor necesare serviciilor pe 1933. Concurenţii vor depune oferte în­chise şi sigilate şi o garanţie de 5 la sută asupra preţului din ofertă. Dispoziţiunile art. 88—110 din legea comptabilităţii publice sunt a­­plicabile licitaţiunei de faţă. Preşed. Comis. Interim. A. Sumitrescu-Mija Secretar General I. C. Burcescu Nr. 4307. 1932 Noembrie 1. Bugetul ministerului instrucţiunii Marţi s-a ţinut la locuinţa d-lui prof. D. Gusti, ministrul instruc­­iunii, o conferinţă în legătură cu alcătuirea viitorului buget al şcoa­­lelor şi cultelor. Au luat parte d-nii: prof. D. Gusti, Petre Andrei subsecretar de stat, I. C. Petrescu, secretar gene­ral şi August Ştefănescu directorul g­rai al contabilităţii ministerului. ★ Până acum s’a discutat — în linii generale — eventualele posibilităţi de economii, guvernul ne­fixându-se încă asupra unor soluţiuni precise. Deocamdată se desminte svonul după care un număr de zece mii de învăţători ar urma să fie detaşaţi de la catedrele lor pentru a indeplin serviciile de agenţi fiscali de urmă­rire; întrucât prin bugetul ultimilor doi ani, s-au făcut maximum de re­duceri, în special dela capitolul „materiale“, posibilităţile de com­primare a bugetului instrucţiunii publice sunt extrem de restrânse După informaţiunile noastre se vor face unele suprimări de şcoli însă nu în număr prea mare, întru­­cât in raport cu perturbaţiile ce s’ar produce economiile rezultate nu ar fi prea mari. De asemeni nu se vor putea face reduceri mari la capitolul „perso­nal“ întrucât ministerul instrucţiu­nii nu are decât 800 funcţionari administrativi la un total de 92.000 salariaţi (învăţători-profesori de toate categoriile, preoţi, etc.). ★ Deocamdată se lucrează, pe di­recţii, la o cercetare a bugetului in curs spre a stabili cheltuelile anga­jate, disponibilităţile ce mai sunt şi economiile ce s’ar mai putea realiza până la sfârşitul anului. închiderea congresului ASOCIAŢIEI MEDICILOR tarifele să fie scăzute. * Desbaterile au fost declarate în­chise şi şedinţa s’a ridicat la ora 7 j­umătate. In şedinţa de Marţi d. a., intre sitate profesională şi, in consecinţă, I Apfinwiln moi 1 Wl v\ AU fnnta oo vi c’Oll f o vi fel a «X fi a­­aX „ chestiunile mai importante cari s’au discutat, este aceia a cumulului. După ce d. dr. TQVARU și.a des­­voltat raportul său asupra acestei probleme, a luat cuvântul d. .dr. GR. GRAUR. D-sa a arătat că activitatea co­­misiunii speciale care lucrează in a­­ceastă chestiune la minister nu se cunoaşte încă. In străinătate cumulul este admis în anumite condiţiuni. In general trebue să se aibă în vedere nu nu­­mărul funcţiunilor, ci cuantumul re­tribuţiei. Or, medicii aşa numiţi cu­mularzi, nu ajung aproape nicioda­tă, la retribuţia altor specialişti din orice altă meserie din cauză că este nevoit să accepte salarii foarte mici. La aplicarea legii cumulului, mi­­nisterul ar trebui să ţină seama de cuantumul de salarii. Pe de altă parte să se stabilească limita unui salariu minimal. Medicul poate să aibă o singură funcţiune dar cu un salar acceptabil. Pe de altă parte medicul trebue considerat ca tehni­cian iar ocuparea locurilor vacante să se facă numai prin concurs. Au mai vorbit în aceiaşi chestiu­ne d-nii dr. Rădulescu, dr. Hasnaş, dr. Mirahorian, etc. unii cerând o singură slujbă dar bine retribuită, iar alţii admiţând mai multe slujbe cu un maximum de salar total. MEDICII PARLAMENTARI ŞI LEGEA CUMULULUI D. dr. GRAUR ia din nou cuvân­tul în privinţa acuzaţiei ce s’a adus medicilor parlamentari că n’au sus­ţinut in Cameră revendicările cor­pului medical atunci când s’a votat legea cumulului. Arată că acuzarea nu este înte­meiată. In această sală de desbateri s’au exprimat anumite revendicări irealizabile. De pildă, într’una din şedinţe, s’a cerut desfiinţarea poli­­clinicilor. Există oare un singur de­putat in parlament care să voteze o asemenea lege? Un corp select cum este cel medi­cal nu poate formula doleanţe cari să-l pună în contrazicere cu restul popula­ţiei. Tot aşa şi în ce priveşte legea cu­­mulului. Chestiunea nu poate fi ju­decată în mod unilateral. Fireşte că trebuesc combătute cazurile de cu­mul adevărat, când cineva are sluj­be multe şi lefuri mari. Dar nu pot fi consideraţi drept cumularzi aceia care au două lefuri şi amândouă la un loc fac mai puţin decât una, cuvenită. Acest punct de vedere a fost sus­­ţinut şi de către raportorul ches­tiunii in congres. Raportul trebue a­­probat tocmai pentru că nu cere ceia ce nu se poate. Dacă ar cere modificarea legii cumulului, nu se va obţine nimic. Mai bine să ne mulţumim cu puţin dar realizabil, decât să cerem mult şi să nu ob­ţinem nimic. Mai iau cuvântul unii susţinând cumulul şi alţii combătând:l. d-ra dr. Popa, d. prof. Alexandr­escu-Der­­­sca, d. dr. Alexandrescu, d. dr. Ian­­covici, etc. In cele din urmă se votează o mo­ţiune prin care se cere aplicarea imediată a legii cumulului. Se mai cere ca locurile ce vor rămâne va­cante să nu se desfinţeze căci s’ar primejdui prin aceasta sănătatea publică. Ultima chestiune dezbătută este aceia a impunerilor pe automobile și telefoane. S’a cerut ca nici auto­­mobilele, nici telefoanele, să nu fie considerate ca un lux ci ca o nece- Adunarea extraordinară a societăţii arhitecţilor Marţi a avut loc adunarea gene­rală a arhitecţilor la sediul societă­ţii din str. Episcopiei 2, la ordinea zilei fiind lucrările pregătitoare in vederea adunării convocată de mi­nisterul instrucţiunii pe ziua de 17 Noembrie, pentru constituirea Cor­pului arhitecţilor. Prezidează d. arhitect Ciprtan, preşedintele societăţii. După discu­­ţiuni de interes general, la care au luat parte d-nii: Renard, Petcule­­scu, Enescu, Negoescu, Traianes­­cu, Zamfiropol, Georgescu, Vulcan, Dobrescu C., Silion, Liteanu şi d-ra Cotescu, a luat cuvântul d. Ciortan, preşedintele societăţei, care a ară­tat că adunarea de constituire a cor­pului convocată de minister este ex­cepţională şi deci trebue considera­tă ca un eveniment de seamă şi unic în viaţa arhitecţilor din Româ­nia. De aceea face apel la colegi să dea tot concursul, lăsând la o parte orice nemulţumri şi consideraţiuni personale, adoptând soluţiunile cele mai raţionale pentru o asemenea împrejurare. S’a expediat apoi o telegramă d-lui profesor Gusti, ministrul in­strucţiunii, cu omagii şi mulţumiri. O delegaţie se va prezenta d-lui ministru, spre a-i arăta că societa­tea arhitecţilor stă la dispoziţie spre a ajuta la pregătirile adunărei. Şedinţa Asociaţiei generale a învăţătorilor Hotărîrile luate Comitetul central al asociaţiei ge­nerale a Învăţătorilor, întrunit in Bucureşti la 8 Noembrie după dis­­cuţiunile ce au avut loc, a hotărît următoarele: I. Luând cunoştinţă amănunţită de activitatea preşedintelui său, de la congresul din Chişinău până în pre­­zent, şi constatând că s’a desfăşu­rat în cadrul intereselor şcoalei şi corpului i­rvăţâtoresc, precum şi in sensul vederilor comitetutului, îi dă deplină aprobare. II. Ia act cu satisfacţie de unele măsuri ale minist, instrucţiei—cum de pildă cele privitoare la definiti­vatul şi înaintarea învăţătorilor in anul curent — cari corespund în cea mai mare parte hotăririlor lua­te de congresul din Chişinău. Totuşi nu putem să nu amintim că s’au făcut numeroase abuzuri şi chiar ilegalităţi la transferări şi la nouile numiri, de aceea cerem cu toată stăruinţa ministerului ins­trucţiei, să repue i­ drepturile lor legale pe toţi cei nedreptăţiţi. III. Socotind nedreaptă măsura ministerului de a înlocui pe toţi di­rectorii de şcoală cu un an înainte de împlinirea termenului pentru pensionare, ii cerem să revie asupra unei dispoziţii injuste şi jignitoare pentru atâţia membri ai învăţă­­mântului primar, cari au stat cu devotament şi prestigiu o viaţă în­treagă in slujba şcolii. PENSIONAREA ÎNVĂŢĂTORILOR IV. In situaţia actuală, când câte­va mii de absolvenţi ai şc. Norma­le încă nu-şi au posturi in învăţă­mânt, credem că se impune, ca o urgentă necesitate, pensionarea tu­turor învăţătorilor cari au 35 ani serviţi efectiv. V. Asociaţia Generală a învăţă­torilor inţelege şi astăzi ca şi in trecut, să conlucreze in perfectă so­lidaritate cu celelalte două Asocia­ţii de învăţământ, pe terenul reven­dicărilor pur profesionale. Ea va respinge însă orice suges­tiuni menite să ne îndrepte acţiu­nea către scopuri străine de cele urmărite de organizaţia noastră cor­porativă, precum şi orice metode şi mijloace care ne-ar putea primej­dui unitatea şi zădărnici izbânda. VI. întregirea salariului nostru după normele legii de salarizare din 1927 constitue un drept pe care toate guvernel succesive ni l-au recunoscut şi la care noi nu înţe­legem să renunţăm, orice greutăţi bugetare ni s’ar invoca. Vom lupta prin toate mijloacele să se înscrie în bugetul viitor a­­cest drept al nostru, răpit de a­­tâţia ani. Nu credem însă nimerit pentru motive foarte serioase, să ne adresăm justiţiei. ACHITAREA SALARIILOR VII. Deşi la intervenţiile noastre continue s-au dat asigurări solemne că ni se vor plăti salariile în res­tanţă pe cel puţin 5 luni din 1931 şi 1932, până astăzi, nu s’a făcut în această privinţă nimic, lâsându-se învăţătorii pradă tuturor umilinţi­­lor şi suferinţelor, ceea ce constitue cea mai revoltătoare atitudine faţă de ei. Cerem dar încă odată să se pună capăt fără întârziere acestei strigă­toare nedreptăţi, care dintre­ toate categoriile de funcţionari apasă a­­tât de dureros numai pe învăţători VIII. Ori­care ar fi situaţia bu­getară a statului, nu putem admi­te ca salariile de mizerie ale învă­ţătorilor, de atâtea ori ciuntite, să fie din nou reduse Şi nici intr’un caz mai ales, nu putem admite să se ia fie şi o cât de mică parte din salariul nostru înainte de a fi repuşi in drept le­gal şi fără să se ţină seamă de minimum-ul de existenţă, ce nu poate fi atins. IX. Atunci când peste un milion de copii rămân fără să fi trecut prin şcoala primară; Atunci când faţă de toate ţările europene avem cel mai mic număr de învăţători în proporţie cu popu­laţia ţării; Atunci când avem lipsă de cel puţin 20.000 învăţători, ne ridicăm cu toată tăria şi cu toată revolta împotriva încercării minist, de fi­nanţe de a reduce prin buget chiar şi numărul actual, atât de neîndes­tulător, al învăţătorilor şi nu vom îngădui să fie distrusă şcoala pri­mară, aruncându-se în întunericul şi ruşinea analfabetismului poporul român, pentru a rămâne astfel in­ urma tuturor celorlalte naţiuni eu­ropene. X. O delegaţie alcătuită din d-nii: Toni, L. Mrejeriu, Puchianu, Iaco­­bescu, Bochiş, Ogrean, Simionovici, Savu­, Dobrian, Berliba şi I. An­­dreescu se va prezintă d-lui prim­­ministru Iuliu Maniu, d-lui minis­tru al instrucţiei, D. Gusti şi d-lui ministru I. Mihalache, spre a le expune cererile învăţătorimii în le­gătură cu bugetul viitor. După ce delegaţia îşi va fi în­deplinit mandatul, d. preşedinte al comitetului central este autorizat să facă toate intervenţiile ce va socoti necesare, să organizeze ac­ţiunea parlamentară şi să convoace­ când va crede consiliul general al Asociaţiei şi eventual un congres general extraordinar în Bucureşti, cu delegaţi din întreaga ţară. Semnaţi: D. V. Toni, Leon Mre­­jeru, Gavril Bochiş, N. Simionovici, T. Iacobescu, P. Puchianu, P. Savu­, M. Ogrean, P. Beţian, I. Dobrian, I. Berliba, P. Jumanca, Gh. Chiriţes­­cu, I. Andreescu, I. Bărbulescu, A. Săhiean, V. Dumitrescu, I. Ciolan, I. Coman şi Gh. Bucurică. Reduceri de călătorie pe liniile înguste Câteva dispoziţiuni ale regiei C. F. R. In ce­ priveşte abonamentele de orice fel, ele rămân mai departe va­labile astfel cum sunt calculate du­pă tariful general de abonamente, care cum se ştie, sunt deja socotite cu o reducere de 50 la sută şi mai mult, din taxele integrale. Biletele de dus şi întors pe liniile înguste arătate mai sus, atât in re­­laţiunile dintre staţiunile aceleiaşi linii, cât şi in relaţiunile de pe liniile normale, se vor păstra incă un de­pozit până la noui dispoziţiuni. In traficul direct de călători se vor menţine dispoziţiile actuale în sensul că voiajorul va avea dreptul să călătorească cu preţul redus de 50 la sută, numai pe linia Îngustă până la linia normală, iar de aci in­­nainte cu traficul normal. Biletele circulare se menţin in sta­rea actuală, ele având o reducere a­­cordată în mod special. Biletele cal­culate cu 75 la sută reducere rămân in vigoare cu valoarea lor actuală. Se precizează că, voiajurile în grupuri, excursiuni, pe bază de cerți, ficate de reducere emise pentru re­ducerea de 30 la sută, 50 la sută sau alte reduceri din taxele tarifare in-Cu titlu de Încercare, Regia auto­nomă a căilor ferate a pus in apli­care de la 1 August, un tarif redus cu 50 la sută pentru călătoria pe liniile înguste. Aceste linii înguste sunt Odobeşti- Oticueţi, Sibiu-Mohu-Sighi­şoara, Cer­­năţel-Vurpar, Alba Iulia-Zlatna, Ghilvaci-Ardud-Şomcuţa Mare, Gră­dina Romei-Piaţa Viilor-Ardud, Gră­dina Romei-Bicsad, Sighet-Sugatag- Mina, Sighet-Obor-Costin-Mina, Tg. Mureş-Praid, Bereni-Iuda, Turda- Abrud, Band-Mihai Viteazul şi Ciu­­dei-Coşciuia. Această reducere de 50 la sută, fi­xată până la 30 Noembrie, se va a­­plica numai celor ce folosesc taxele integrale. Se înţelege deci că, cei ce se bucură de reducere pe bază de carnete de identitate sau certificate de reducere, eliberate de direcţiunea comercială cft., de inspecţiile de miş­care sau de staţii, nu vor mai bene­ficia de altă reducere pe aceste linii. Fac excepţie dela aceste dispozi­ţiuni, călătorii cari se bucură de re­ducere de 75 la sută, cărora li se vor aplica această reducere pe liniile în­guste. Această reducere se va calcula din i­negrale, pe liniile înguste nu se vor taxele tarifare generale prevăzute nu­ mai bucur­a de altă reducere, tarif. ------­--------- - -------------­ Vineri II Noembrie 1932 Un examen de corijenţă pentru învăţătorii agronomi In luna Septembrie s-a ţinut un examen de lichidare pentru abili­tarea învăţătorilor ajutori. Cum mulţi dintre candidaţii la acest examen au căzut la proba practică pedagogică, ministerul de instrucţie, printr-o decizie, a apro­bat tuturor celor căzuţi la această probă, o reexaminare după ce vor fi făcut o practică de două luni la una din şcoalele de aplicaţie ce funcţionează pe lângă şcoalele nor­male. Amalie, soţie, Isidor, Benno, Ma­thilda, Clara şi Elise copii, Renée şi Puppi, nurori, Enric şi Mihai gi­neri, Adolf şi Bernhard Schwartz, familiile Ing. M. Wechsler şi Wurm­brandt, cuscrii, precum şi întreaga familie au adânca durere a anunţa moartea iubitului lor Max Goldenberg în vârstă de 70 ani Cortegiul funebru va porni in ziua de 10 Noembrie, ora 2, de la locuin­ţa defunctului din Iaşi, strada Şte­fan cel Mare. Consiliul de Administraţie al S. A. R., Moara Zangopol, Buzău, adu­ce cu cel mai profund regret, la cu­noştinţă, încetarea din viaţă a va­lorosului ei colaborator U . GUnsberg Director al Morii Zangopol din Buzău. Nepreţuit sfătuitor, exem­plu de cinste şi sârguinţâ. Consiliul de Administrație­­i va purta o a­­mintire neștearsă. Funcţionarii S. A. R. „Moara Zangopol, Buzău, anunţă cu păre­re de rău Încetarea din viaţă a bu­nului lor şef şi coleg, A­­S" Ginsberg director care le-a fost un bun îndrumător, dotat cu un suflet distins şi a că­rei amintire le va fi veşnică pildui­toare. îndureraţii copii, gineri, nepoţi şi nepoate fac cunoscută Încetarea din viaţă a scumpei lor Lucia Moscu Sabeta, înmormântarea a avut loc la Ci­mitirul din Ploeşti, Duminică 6 Noembrie 1932. Nemângâiaţii părinţi Ana şi Marcu Millis, unchi, mătuşe, veri şi veri­­şoare, zdrobiţi de durere au avut cumplita nenorocire de a conduce eri la locaşul de veci pe îngeraşul lor CLARUŢA MILLIS (CUJA) in vârstă de 9 anişori şi 9 luni, ră­pită din viaţă după câte­va zile de boală.

Next