Dimineaţa, decembrie 1932 (Anul 28, nr. 9316-9343)

1932-12-19 / nr. 9334

Pagina 12-a 9 H­RIMINERTB BHREBLULUJ ARESTAREA UNEI BANDE DE FALSIFICATORI DE MONEDE, LA CLUJ Ei falsificau monede de 20 şi 100 lei CLUJ. 17.­­ Comisarul dr. Rosvan, şeful comisariatului 7, a reuşit să descopere o vastă orga­nizaţie de falsificatori de monede a ICO şi 20 Iei. Comisarul Rosvan a primit un denunţ din partea fabricei de bom­boane Morgenstern, din strada Mo­ţilor, împotriva unuia dintre ser­vitorii acestei întreprinderi, anume Csyabay Miclos, că acesta ar fi comis unele furturi. Comisarul a făcut o percheziţie la domiciliul servitorului în strada Ştefan cel Mare No. 21. Pe lângă o mare cantitate de produse fura­te dela fabrica Morgenstern, s’au descoperit şi mai multe monede false. Interogaţi, Csabay şi soţia lui au sfârşit prin a recunoaşte că sunt membrii unei vaste organizaţii de falsificatori de monede, al cărui sediu este în comuna Aiton judeţul Turda. Poliţiştii s-au dus în comuna Ai­ton, unde au descoperit o instala­ţie de fabricat mari în pivniţa să­teanului Cenan Traian, care e şi şeful organizaţiei. Acesta a indicat poliţiştilor şi ceilalţi membri ai bandei. Toţi au fost arestaţi şi transportaţi la Cluj. La interogato­riu ei au declarat că au plasat mari cantităţi de monede falsifi­cate. Asupra lor s’au găsit diferite arme. La sediul bandei s’a găsit şi o mare cantitate de muniţii. D. comisar Rosvan continuă cecetările, pentru descoperirea tu­turor falsificatorilor. IP Camera de agricultură din Banat cere înfiinţarea uni laborator in baste­­rologie şi unui depozit pentru vânzarea serurilor . Camera de agricultură din Banat a ţinut zilele acestea o foarte inte­resantă şedinţ prezidată de d. N. Lugojeanu, la care au asistat d-nii .-jdr. I. Ionescu subprefectul judeţu­lui, dr. Stanuleţ din parte­a serviciu­lui zootechnic, Bogdan, consilier a­­gricol, I. Wendel din partea semina­­­riilor agricole şvăbeşti, Fărcăşanu, director, ing. Pascu şi L. Magda. Comitetul era reprezentat prin­­d-nii dr. Gruescu, dr. Stratan, P. Anton, I. Rieser, Lăzărescu, Zebe­­rean, I. Bruck, N. Roth, Oberdrag, I. Kielburger, etc. După raportul d-lui director Făr­­căşanu care a expus pe larg activi­tatea din anul curent, Camera a vo­tat bugetul care prezintă la încasări și­ cheltueli 7 milioane și jumătate lei. Cea mai importantă chestiune la ordinea zilei însă a fost aceia a ino­­culărei vitelor cu diferitele seruri şi p­ăgubelor ce au de suferit agricul­torii după urma oblig­aţiunei impusă de medicii veternari ca să aştepte rezultatul analizelor bacteriologice şi deci a aşa numitelor „inoculări preventive“. Cerându-se insistent înfiinţarea unui laborator bacteriologic în loca­litate, s’a arătat şi sinceritatea pro­­curărei serurilor tot de la un depozit local. In discutiunea camerei de agricul­tură a fost pusă apoi şi chestiunea cursurilor agricole de iarnă, enorm de costisitoare față de numărul mic al elevilor participanți. Proces de presa la Timişoara Curtea de apel bănăţeană, în completul d-lor Dimitrescu, Călines­­cu şi Lahovary a judecat zilele ace­stea apelul ziariştilor Arpad Weil şi dr. Marcel Back, condamnaţi de tribunalul Timiş-Torontal la 70 mii lei amendă în solidar pentru publi­carea în ziarul „Temesvarer Volks­­blatt” a unui articol relativ la bru­talităţile jandarmilor din comuna Periam. Curtea a confirmat sentinţa pri­mei Instanţe. Cei doi ziarişti au de­clarat recurs în Casaţie. TIMIŞOARA Expoziţie. — Cei trei fraţi Ferch,­ cunoscuţii pictori bănăţeni, au des­chis o expoziţie salon in parterul palatului Băncilor Unite bănăţene (Banater Bankverein) care poate fi vizitată zilnic între orele 8—20. Cămin pentru copii. — Datorită Iniţiativei lăudabile a preotului ca­tolic ,Fater“ László, un grup de ce­tăţeni, cu dragoste pentru cei ne­voiaşi a luat hotărîrea să spriji­­nească edificarea cât mai neîntâr­ziat a unui cămin de zi pentru copiii din colonia periferică Kunz, unde sărăcia este aşa de pronunţată şi unde locuinţele sunt formate din bordee ori rămăşiţe de case dără­pănate. Ziarul „Temesvarer Zeitung” a deschis o listă de subscripţie pen­tru mărirea fondurilor. Concursul de vitrine.­­ Camera de comerţ şi industrie din localitate a aranjat anul acesta un original concurs de vitrine intre comercianţii timişoreni, obligându-i a copia mo­delele marilor firme din Occident. Concursul deschis in ziua de 10 De­cembrie, la­ care participă aproape 100 de firme, rămâne deschis până in ziua de 20 Decembrie, când se vor decerna diplomele și premiile. Moartă de turbare.. . La spitalul de boli contagioase din localitate a încetat din viaţă, în etate de 33 ani femeia Rosalie Unire născută Ko­vács, care se îmbolnăvise acum 3 zile de turbare şi nu a mai putut fi salvată. Jubileu. — Scriitorul bănăţean Teodor V. Păcăţian din Ususău jud. Timiş-Torontal a implinit zilele a­­cestea. etatea de 80 ani. Deşi sta­bilit in Sibiu el este de origină bă­năţeană, şi-a făcut studiile în Lu­goj şi Arad, a fondat şi redactat, la­ Timişoara, ziarul Timişoara (1885) şi a adunat in cele 8 volume intitulate „Cartea de aur“ care era să fie premiată de academie, în­treaga istorie a neamului românesc din Ardeal şi Banat, încercare de sinucidere.­­ Elevul Constantin Bodea, în etate de 20 ani, de la şcoala superioară de comerţ­, fiul preotului din comuna Dezna, judeţul Arad, a încercat să-şi pună capăt vieţei aruncându-se în Bega, aproape de cinematograful Capitol. A fost salvat la timp şi internat în spital. Sus numitul elev care este o fire foarte nervoasă a mai încercat in cursul zilei să se sinucidă, cău­tând să sări pe fereastra de la etajul ăl lil-lea al scoalei, fiind oprit de colegii săi. .Elevul motivează desperatul act cu frica de părinţi cari ş­i-au interzis a mai veni acasă dacă are note rele. Ori, după cât se pare, neîntrunind notele suficiente, la toate obiectele, a preferat să moară. Fuzionare. — Toate societăţile sub­ofiţerilor pensionari au fuzionat intr’una singură prezidată de A­d. Stancu. Ultima societate condusa de d. Daban a cerut şi i­­s’au admis 2 locuri în comitet, respectarea sta­tutelor, disolvarea arhivei şi menţi­nerea cotizaţiei fără nici o urcare. Moarte tragică. — Bătrâna Eli­­sabeta Iancu născută Muşila în etate de 84 ani, domiciliată in strada Fabricei 15 din­ cartierul principele Carol, voind să aprinda o lumânare şi-a aprins hainele, luând foc. Cu mare greutate fiica sa a pu­tut să înăbuşe flăcările, transpor­tând-o cu salvarea la spital. Aci însă din pricina gravelor ar­suri bătrâna şi-a dat sufletul. Par­chetul a autorizat înmormântarea. Dispărut. — Lucrătorul Franz Mi­cheles în etate de 60 ani a dispărut de câteva zile de la locuinţa sa, lă­sând soţia şi 4 copii fără nici o ştire. Poliţia face cercetări, închiderea canalului Bega. — Că­pitănia portului Timişoara face cu­noscut că de la 20 Decembrie ca­nalul Bega va fi închis pentru orice mișcări de vase ori transporturi de mărfuri și călători. Regularea împrumutu­rilor Bega-Timiş Se ştie, că pe la jumătatea lunei octombrie a. c. s-a ratificat de gu­­vernele din Belgrad şi Bucureşti, convenţia pentru regularea împru­muturilor încheiate de vechea aso­ciaţie Timiş-Bega, în interesul apă­rărei riveranilor respectivi contra inundaţiilor celor două râuri. Zilele trecute, o delegaţie iugo­slavă a sosit în Bucureşti, pentru a fixa ultimele formalităţi pentru punerea în aplicare a convenţiei. Ea a luat contact cu reprezentanţii di­verselor departamente interesate în cauză, cu reprezentanţii Băncei Naţionale a României şi ai Băncii Româneşti. S-a stabilit ca titlurile împrumuturilor să fie rambursate la Belgrad prin intermediul Băncii Naţionale a Iugoslaviei iar la Bucu­reşti prin intermediul Băncii Na­­ţonale a României. Serviciul de plată va fi făcut însă prin oficiu Băncei Românești și al sucursale­lor sale. Ţigani falsificatori de bani pe Valea­ Jiului CLUJ.­­ Poliţia din Petroşani reuşit să aresteze pe ţiganul Ion Căldărar din comuna Livazeni, ca­re ajutat de un tovarăş al său a falsificat monete de 100 lei. Cu o­­cazia cercetărilor a fost găsită şi maşina de falsificat bani, care e destul de primitivă. Ea a fost con­fiscată. Ţiganii falsificatori au fost pre­daţi parchetului din Deva. Pensionarea unui general bănăţean TIMIŞOARA. P D. general Silviu Bordan inspectorul jandarmeriei din Ardeal şi Banat a fost după 40 ani de serviciu activ, scos la pensie, pe ziua de 1 ianuarie 1933. Originar din Bocşa, a urmat aca­lmia militară din Viena şi a îna­intat pe rând până la gradul de co­mandant de batalion cu care a şi dat parte la­ luptele din jurul cetă­­ţei Pozemycl, căzând prizonier la uşi. Reîntors din captivitate în fruntea a 14.000 de soldaţi şi 1000 o­­fiţeri legionari este avansat colonel şi însărcinat în 1919 cu reorganiza­rea jandarmeriei din nouile teri­torii. In anul 1926 a luat comanda bri­­adei 5-a de jandarmi cu sediul în Timişoara iar la 1930 avansat ins­pector. D. general Bordán este posesorul numeroase ordine române și stră­ine. Deși pensionat va continua să ia parte activă în viata publică din Banat, inscriindu-se ca membru în partidul național-țărănesc. Spre mărire?! oraşului Timişoara CARTIERUL FRATELIA A CERUT SA FIE ANEXAT DEFINITIV TIMISOARA. — Cartierul peri­feric sau suburbia Fratelia, fost Chişoda-Nouă, urmăreşte de multă vreme să obţină aprobarea primă­riei municipiului Timişoara, pentru înglodarea şi deci intrarea defini­tivă în raza oraşului. Fapt care ar atrage după sine mari avanta­­gii şi ar întrei valoarea caselor şi terenurilor din această parte. Tot odată, prin anexarea la Timişoara, cartierul Fratelia legat astăzi doar printr’o linie de tramvai, s’ar bu­cura de o sumedenie de lucrări edilitare și în primul rând de in­troducerea luminii electrice pe toa­te străzile, canalizarea, asfaltarea drumurilor, ridicarea unui abator, înviorarea industriilor, ridicarea unui abator, înviorarea industriilor cari au luat fiinţă aci, etc. Fratelia numără în prezent 9000 de locuitori, în majoritatea lor oră­şeni retraşi acolo din pricina greu­tăţii traiului, funcţionari, mici in­dustriaşi şi meseriaşi, lucrători, etc. In câţiva ani numărul acestora s’ar urca la 20.000, ceia ce ar face ca municipiul Timişoara să-şi a­­daoge la totalul actual de 98.000 și pe aceștia. De unde necesitatea modificăii politicei urbanistice în raport cu mărirea razei și posibili­­tăilor bune desvoltări. Bâlciul de iarnă din Timişoara Fiecare anotimp prilejueşte în Banat, ţinerea unui mare târg de ţară (i bâlciu) în oraşul Timişoara, la care participă nu numai locuitorii din judeţul Timi­ş-Torontal, ci şi cei din judeţele vecine Arad, Caraş şi Severin. Ba, anul acesta s’au putut observa vânzători şi cumpărători veniţi chiar din Oltenia şi Ardeal. Ca de obiceiu bâlciul sau iarmaro­cul (dela cuvânrtul nemţesc Iahr­­markit) s’a ţinut tot pe câmpul de e­­xerciţii militare, dincolo de linia ferată, între cartierele Fabrica şi Cetate. Foarte animat târgul de porci, cari s’au vândut în mare nu­măr cu 15—17 lei kilogramul viu. In schimb, deşi bogata piaţă de vite a suferit din pricina crizei de bani. Vacile s’au vândut cu 3500_5000 lei bucata. Boii 7000—10.000 pere­chea, iar pe alocurea 14.000. Vițeii 1200—1800 iei unul. Fructele scum­pe, de pare că le-am fi importat din cine ştie ce colonii. Astfel merele între 6—10 lei kgr. Perele 8—12 lei. Gutuile în cantităţi mici. Prunele uscate idem. Nucile 20—25 lei kgr. Pomii de Crăciun s’au vândut cu 15—120 unul. Industria casnică a fost foarte bine reprezentată iar co­voarele, pânzeturile, ţesăturile, etc., s-au vândut pe preţuri derizorii. Ne­gustorii cu articole de menaj au fă­cut afaceri bune. Poliţia târgului şi-a îndeplinit misiune, ţinând or­dinea şi reuşind a aresta un mare număr de pungaşi de buzunare. Criza de numerar a marcat o în­semnată diferenţă între traficul din anii precedenţi faţă de cel de astăzi. ft- » Citiți Radio“ iUe Sterele „Adeverul, str. Const. Miile No. 7—-II. dimineața Reinirmarea osemintelor marelui luptător bănăţean, Eftimie Marp TIMIŞOARA. „ Marţi 20 Decem­brie vor fi aduse in ţară, cu auto­camion mortuar, prin vama Cenad, osemintele marelui luptător naţio­nal, de pe vremuri, Eftimiu Murgu, mort şi îngropat la Budapesta. Prima oprire va fi în comuna Sân Nicolaul Mare la biserica ortodoxă, unde un sobor de preoţi va oficia slujba pomenirei, iar corurile vor da răspunsurile, participând la cor­pore cu steaguri şi fanfare. Sicriul va fi apoi adus la Timi­şoara şi aşezat în catedrala orto­doxă, unde, în ziu de 21 Decembrie protopopul dr. Ţincra asistat de toţi preoţi din localitate va oficia paras­tasul, corurile timişorene vor da răspunsurile religioase. In urmă osemintele vor fi trans­portate la Lugoj şi aşezate pe un catafalc, in câmpia „Libertăţei” a­­colo unde la 1848 Eftimiu Murgu a vorbit poporului adunat la strigă­tul de redeşetaptare, dându-i-se cele din urmă onoruri în prezenţa au­torităţilor, delegaţiilor din întreaga ţară şi ţăranilor bănăţeni. Guver­nul a acordat pentru aceste serbări o reducere de 50 la sută pe C. F. R. Comitetul de iniţiativă, în frunte cu d. protopop C. Buracu, deputat, face­­ întinse pregătiri pentru ca serbările să se desfășoare într’un cadru cât mai impozant. ORGANIZAREA PARTIDULUI ŢĂRĂNESC-LUPIST DIN JUDEŢUL SOMEŞ D. dr. Nicolae Lupu ales preşedinte al organizaţiei DEJ. — Membrii fondatori, mem­bri candidaţi pentru cameră şi se­nat pe listele partidului ţărănesc până azi şi membrii activi ai par­tidului ţărănesc de sub conduce­rea d-lui Dr. Niculae Lupu, întru­­nindu-se la 23 Noemv. şi 1 Decemv. 1932, examinând situaţia existentă în cadrul mişcărei ţărăniste din ju­deţ, au hotărît constituirea lor în organizaţie statutară, alegându-şi comitetul de conducere judeţean şi Comitetul executiv al partidului pe judeţul Someş. Ca preşedinte activ al organizaţiei de Someş, în aclamaţii generale şi cu unanimitate de voturi a fost ales: d. dr. Nicolae Lupu preşedintele partidului ţărănesc pe ţară. COMITETUL JUDEŢEAN Comitetul judeţean a fost consti­tuit în modul următor: Preşedinte: Dr. Niculae Lupu pre­şedintele partidului pe ţară. Vice­preşedinte: Dr. Anton Ionel Mureşeanu advocat şi ţăranul Ioan Curteanu. Secretar general: Niculae Petrean şi ţăranul Tom­i Dănilă. MEMBRII Membrii în comitetul judeţean: Ioan Plaian inginer agronom, Dr. Vasile Rebreanu profesor, Cos­mu­ţa Alexandru, Penta loan, Rus Dumi­tru, Urian loan Costin Niculae învă­ţător, Batinas loan, Petruţ Danila, Bora Aurel, Ungur Maftei, Dascăl Alexandru, Ciuruş loan, Teodoran Vasile, Musca loan, Niculae Lupu, Rus Andrei, Baias Vasile, Sava Gri­­gore, Petri Vasilie, Coste Teodor, Cosmuta, loan, Barbul Gheorghe, Cecan Vasilie, Pop Trifan, Criste Pe­tre, Pop Vasilie a Petri, Bote Chele­­men, Augustin Tentea, Todoran Da­­vid, a Jurii, Bohatel Dumitru, Pop Vasilie,­ Nicolae, Pocol, Bora Dumi­tru, Pop Vasilie, Todorut Andron, Pop Simion, Postas Nicolae, Cocis loan, Ungurean Gheorghe, Suara­­sean Grigore, Suvagiu Ion Coste Ni­­culaes, Condor loan, Oros Victor, Pe­­trut Miron, Barbul Petre, M. Baciu, Moldovan Vasilica, Vaida loan, Dre­­gan Niculae, Dregan Gheorghe, Rus loan, Urian Simion, Honcan Vasili­ca, Jepan loan, Mateut Ioanaş, Co­das loan, Vaida loan lui Tudor, Ni­culae Tomi, Sechel loan, Ilies Me­­lanie, Blaj Petre, Vasilie Almasan, Vasilan Tilie. COMITETUL EXECUTIV Comitetul executiv al organizatiei de Someş, a partidului ţărănesc a fost consituit in felul următor: Preşedinte: dr. Niculae Lupi; vi­­ce-preşedinte: Dr. Anton Ionel Mu­reşeanu şi ţăranul loan Curteanu; secretar general, Niculae Petreanu şi ţăranul Tomi Danila, dr. Vasilie Rebreanu, Plaian loan, inginer Cos­muţa Alexandru, Rus Dumitru, Ba­ra Aurel, Cosmuţa loan, Petruţ Da­nila, Cristea Tudor, Cecan Vasile Urian Ioan, Ungur Maftei, Sava Gri­­gore, Borod­ Constantin, Honcan Va­silica, Pop Vasilie, N. Pocol, Nicu­lae Tomni. Comitetul judeţean astfel consti­tuit pe baze statutare au adus mai multe hotărîri în legătură c­u modul de organizare a partidului şi acti­vitatea în județ a membrilor în vii­tor. „PĂTUREL“ LA SATU-MARE Este adevărat că în şcoalele noa­stre din oraşele ardelene numele a­­cesta nu prea s’a auzit­­până acum. Păturel, un diminutiv al lui Patru poate ar fi prins mai bine la sate prin românescul lui, nu la oraşe, un­de şcoalele primare in cea mai mare parte sunt frecventate de copii mi­noritari. Cu surprindere însă am văzut, că succesul primei fascicole împărţite gratis copiilor din şcoli ne îndreptă­ţeşte să credem că povestirea mare­lui scriitor francez, tradusă intr’o limbă clară, luminoasă şi pe înţelesul copiilor, va fi unul dintre cele mai cetite romane ce s’au scris până as­tăzi. Va fi cel mai cetit, nu numai în şcolile cu p­opulaţie română, dar chiar acolo unde sunt minoritari. Am constatat aceasta la Satu Ma­re, oraş cu 70% minoritari. Şcoalele primare aici la noi se luptă cu mari greutăţi in ceia ce priveşte limba. Co­piii ce se Înscriu în clasa I-a nu cu­nosc un cuvânt românesc. Când insă au ajuns in clasa III-a şi a IV-a ei cetesc şi scriu aproape corect româ­neşte. Pentru aceşti copii minoritari a­­venturile lui Păturel au avut darul, ca abia la prima fascicolă cetită să fie populariat numele eroului. Pătu­rel este fiecare dintre colegii de joc, cari născocesc o nouă figură ştren­gărească. Păturel este acela care a descoperit pe hartă’’ un oraş în A­­frica, înainte chiar de a-i explica profesorul. Ce însemnează, aceasta? Copiii sunt atraşi de admirabilele a­­venturi ale lui Păturel. Mărturisim cinstit că ne-a atras şi pe cei mari. Unii profesori mi-au declarat: — Şi eu citesc acest roman­ „pentru copii”. Nu de­geaba scrie un pedagog ve­stit: „învăţătorii adevăraţi rămân nişte copii bătrâni”. Iată prin urmare, cum au fost pri­mite Aventurile lui Păturel în Satu- Mare. Desigur tot astfel vor fi pri­mite şi în alte oraşe şi nu ne îndoim că acestor instructive aventuri, cari captivează pe copiii noştri se vor a­­taşa şi bibliotecile şcoalelor, ba chiar comitetele şcolare, căutând să apro­vizioneze pe micuţii şcolari lipsiţi de mijloace cu fascicolele care capti­vează, făcându-i fericiţi. Aventurile lui Păturel, sunt pre­ţioase pentru oraşele din Ardeal nu numai pentru consideraţiile pe care le înşirarăm mai sus, dar şi pentru faptul, că pune în mâna şcolarului o lectură românească, debarasându-i de cea minoritară şi în felul acesta familiarizându-l cu limba română, lucru dorit şi de copil, dar şi de pă­rinţii lui, care sunt nevoiţi de multe ori să plătească bani grei la diferiţi meditatori pentru a învăţa pe copil bine româneşte. A. DAVIDESCU Anularea mandatului unui con­silier comunal din Alba-Iulia CLUJ. 17. — Comitetul local de revizuire în şedinţa de azi a anu­lat mandatul consilierului comunal de drept Bela Leore din Alba Iu­­lia, care urma să reprezinte în con­siliul comunal Camera de comerţ și industrie. Prin această hotărîre a fost admisă contestația directo­rului de bancă Iosif Datcu din Alba lulia, care a arătat că d. Leove nu era în măsură să reprezinte Came­ra de comerț. UN DUEL LA ALBA-IULIA CLUJ. 17. — In ur­ma incidenţa lui petrecut deunăzi pe sala tribu­nalului din Alba lulia între d-nii dr. Daniel Tecău și dr. Traian Breazu, cei doi avocaţi au hotărît să se bată în duel. Duelul a avut loc în parcul Lu­mea Nouă de lângă Alba lulia. Ar­ma aleasă a fost pistolul. S’au tras câte două salve fără rezultat. Ad­versarii nu s’au împăcat pe teren. Dela Bursa de cereale din­ Cluj CLUJ.­­ La Bursa de mărfuri din Cluj pe ziua de 15 Decembrie s’au încheiat următoarele tranzacţţiuni de cereale: Un vagon porumb fran­co Cluj 20.500 lei, 4 vagoane de po­rumb fr. Cluj 24.500 lei vag, un va­gon de porumb sânger 17.500 Iei, 2 vagoane grâu cu 62.500 lei vagonul, un vagon ovăz franco Cluj 25.000 lei, 6000 kgr. semințe de trifoi 1600 lei suta de kgr. ASOCIAŢIA PROFESORILOR SECUNDARI DIN CLUJ ŞI CERCETĂŞIA O şedinţă importantă.­Cine a luat cuvântul şi ce s’a discutat GLUJ. — Asociaţia profesorilor secundari de sub priceputa condu­cere a d-lui prof. Gh. Popa intrată pe adevăratul făgaş al menirei sale, a luat în program discutarea tutu­ror problemelor cari frământă su­fletele profesorilor dornici de-a ri­dica şcoala la înălţimea cerută de cursul vremurilor — şi găsirea de soluţii favorabile mersului bun al şcoalei. Astfel Joi 15 Dec. 1932 s’a ţinut o animată şedinţă discutându-se pro­blema educaţiei extraşcolare a ele­vilor şi a activităţii extraşcolare a profesorilor prin cercetăşie. Din partea Asociaţiei cercetaşelor a vorbit d-na Andreevici, coman­­danta cercetaşelor clujene reliefând în cuvinte bine simţite activitatea cercetaşelor şi rostul profesorilor în educaţia elevelor prin cercetăşie. O fericită împrejurare a făcut că între timp să sosească la şedinţă şi d. inspector Nedelcu unul dintre a­­postolii cercetăşiei române. Din partea Asociaţiei Cercetaşilor Români ia cuvântul d. prof. A. S. Goia, comandant al cohortei „Fân­­tânele”. D-sa salută în numele pro­fesorilor pe d. inspector Nedelcu şi arată cu o deosebită competinţă ro­lul important ce-l îndeplineşte azi organzaţa cercetăşească menită să asigure ţării, un tineret organizat, disciplinat, generos, monarhic, gata oricând la jertfe, pătruns până în a­­dâncul sufletului de idealul statu­lui naţional român. Arată că dacă profesorii n’au îm­brăţişat în trecut activitatea extra­polară, se datorează şi faptului că in trecut ea n’a fost încurajată cu nimic de autorităţile superioare şco­lare. Nefiind apreciată, nu atrăgea, sufleteşte profesorii. A­zi insă când in fruntea şcoalelor se află d. minis­tru Gusti care are cea mai caldă în­ţelegere pentru toate problemele şco­lare ca şi pentru nevoile profesori­lor — e sigur că activitatea educa­tivă, culturală, dezinteresată depusă de profesori va fi apreciată la justa ei valoare. Curentelor extremiste şi propa­gandei revizioniste le putem opune numai, un tineret organizat, pătruns de dragostea de ţară şi tron ,­ şi cercetăşia ia asupra sa această or­ganizare şi e sigură că profesorii se asociază cu drag. După entuziasta expunere a d-lui prof. Goia ia cu-^­vântul d. insp. Nedelcu. D-sa mulţu­meşte pentru ovaţiile călduroase ce­­ i se fac — arată bucuria sa şi a mi­nistrului şcoalelor, când vede pro­fesorimea plină de idealism preocu­pată de problemele într’adevăr şco­lare, discutând cu dragoste şi grije deosebită pentru viitorul şcoalei in­tr’o atmosferă de înaltă valoare mo­rală pentru a găsi soluţii cât mai fe­ricite pentru educaţia elevilor. Relevă deosebitul interes şi­­ dra­gostea ce pune d. ministru al şcoa­lelor în înţelegerea şi soluţionarea nevoilor corpului didactic şi a şcoa­lei în general — face apel la profe­sori ca să îmbrăţişeze cu aceiaş căl­dură şi desinteres problemele edu­caţiei elevilor prin cercetăşie cu ca­re au ştiut să menţină nimbul şcoa­lei româneşti de la care şi prin care tre­bue să ne vină salvarea. Şedinţa a luat apoi sfârşit. RIBP, t Timisoara are al 13-lea romat sub era românească Dela unire si până în prezent capitala Banatului a avut, timp de 13 ani, 13 primari. Numirea celui din urmă primar d. dr. Livius Ga­bor s’a făcut in ziua de 13 Decem­brie. Partea curioasă e, că înaintea d-sale au căzut în balotaj cu câte 13 voturi cei 2 candidaţi la alege­­rea de primar efectuată acum o lună cu prilejul reinstalării şi apoi dizolvării vechiului consiliu comu­nal. Instalarea noului primar si a comisiimii interimare compusă din d-nii dr. Aug. Bardossy, R. Cara­­bas, dr. P. Nicolaevici, dr. Moldo­van, dr. Al. Nobel, dr. V. Veteranu și V. Teodorescu se va face în ziua de 17 Decembrie ora 6 d. a. în prezenta d-lui C. Nicolau direc­tor administrativ regional. Lucrările pentru alegerile comu­nale cari s’au fixat pe ziua de 14 Ianuarie sunt conduse de d. Cor­nel Ștefan prim grefierul tribuna­lului. Cetăţenii vor vota la 12 secţii. Numărul alegătorilor este de pe­ste 22.000. Noul comitet al sindicatului ziariştilor minoritari din Banat TIMIŞOARA. — Sindicatul ziariş­tilor minoritari din Banat, în ultima şedinţă plenară prezidată de d. Ga­briel Sárkány şi-a ales noul comitet pe 1933, dând cu acelaş prilej des­cărcare vechiului comitet şi apro­bând raportul secretarului, gestiu­nea casierului și încheerile cenzo­rilor. Noul comitet est­e compus din G. Sárkány preşedinte, G. Kalotay se­cretar, L. Leipnik supleant, St. Ha­­lass casier, A. Mangold și Desideriu Gross cenzori, Ad. Biro grefier, dr. R. Marcovici, Al. Gardos, R. Reiter, Ad. Schiff, Z. Frango, Al. Asstalos, I. Gisskalay, A. Weil, I. Bach, D. Gross, Ad. Iancsus, I. Ormos, H. Si­monis, Elemer Havas, H. Büchelba­­uer. In comisiunea specială au fost numiţi I. Gassner, N. Haupt, S. Kas­triener şi G. Nemedi. Rezultatul alegerilor comunale de la Lupeni si Petroşani PETROŞANI. — In regiunea noa­stră au mai avut loc la 8 şi 11­­.­c alegeri în comuna rurală Lupeni unde au fost puse două liste, una­­­berală-naţional ţărănistă în frun cu canonicul N. Zugrav, iar a dor­i­t social-democrată şi maghiară, avân­d candidat de primar pe d­­oan Mi­reuţă, meseriaş. Lista social-democrată in bloc c maghiarii, a obţinut un succes ne­aşteptat de mare, întrunind 67 ik a es ba te re memoriul stur sută din totalul voturilor exprimata, drept, referitor l­a taxe, adică 1086 v., iar lista naţ. ţărănist ac ane amucum acc tă­ liberală 542, adică 23 la sută, la stei facultăţi sunt de câteva săptă port şi Tin ci To nrimov QQA orar» rl qwi wiomÎ Îv. A ^ -consiliu şi la primar 995 sec.-dem. şi 561 lista a doua. Anulate au fost 143 voturi. La Petroşani a fost eri în 11 cor. unde naţ.-ţărăniştii au obţinut 1032 voturi, liberalii 1000 şi soc.­dem. cu maghiarii în bloc 545 v. Au intrat in consiliu 7 naţ.-ţără­­nişti, 7 liberali şi 4 din blocul soc.­­dem. maghiar. BRAN TRIBUNALE MILITARE Consiliu! de războiu al div. I infanterie TIMIȘOARA.— Consiliul de război al diviziei l­a infanterie prezidat de d. colonel Coatu, comandantul regi­mentului 7 pioneri și având comisar regal pe d. căpitan T. Stoika, a ju­­decat în ziua de 15 Dec. următoarele procese: . . Sergentul instructor Memete Ion din reg. 13 călăraşi, acuzat de insul­ta superiorului şi lovirea inferioru­lui, după mai multe incidente ridi­­cate de apărare şi combătute de co­misarul regal care a făcut un amplu rechizitoriu, a fost achitat pentru primul fapt, dar condamnat la 2 luni pentru secundul. Soldatul Schneider Carol zis Al­bert Sandor din Divizia navală, re­­cidivist condamnat la 1 an închi­soare pentru nesupunere la incor­­porare, dezertând şi trecând graniţa fraudulos în Ungaria, de unde s’a reîntors după un lung vagabondaj, a fost condamnat la 30 zile închi­­soare. Sublocotenentul Neagu Gh., din reg. 95 infanterie, acuzat că nu și-ar fi vizat carnetul pe anul 1931, intru­cât comisarul regal a lăsat cazul la aprecierea consiliului, căruia i se prezentase, in şedinţă un certificat medical de reformă, eliberat de com­i­sia medicală din Cluj, a fost achitat cu majoritae de voturi. Moartea Măriei Alkalay TIMIŞOARA. — La Timişoara a încetat din viaţă subit, în piaţa Seu­­dier, aproape de farmacia Branch, fiind cuprinsă de un atac de cord, d-na Maria Alkalay născută Behron. Decedata, care moare in vârstă de 86 ani, aparţinuse unei nobile fami­lii spaniole, era fiica fostului pere­­şedinte al comunităţei evreeşti din Kilinda-Iugoslavia iar soţul ei A­­braham S. Alkalay mare comerciant de cereale a decedat acum 35 ani în localitate. Un unchiu al ei se află si azi in Iugoslavia, altul Iosif Specht este director general al unei ţesătorii in Viena. Ginerele său este secretarul societăței de asigurare din Triest, un altul directorul sindicatului fie­rarilor din Budapesta. Restul rude­lor se găsesc la Dresda, Viena, Lon­dra și Berlin. Reducerea taxelor facultăţii de drept din Cluj CLUJ. 17. — Senatul universitar s’a întrunit azi într’o şedinţă extra­ordinară şi după ce a ratificat ale­gerea d-lui Romulus Boilă ca de­­­­can al facultăţii de drept, a luat în desbatere memoriul studenţilor în După cum se ştie studenţii ace­.­­mâni în grevă demonstrativă. Senatul universitar a admis nu­mai propunerea referitoare la ta­xele de examen pe materie, fixând taxa la o sută lei. Celelalte propuneri ale studenţi­lor au fost respinse ca nejustificate. Senatul universitar a făcut cu­noscut oficial­ decanatului facultă­ții de drept hotărîrea luată./ Redactor responsabil : Nicolae Mateescu !

Next