Dimineaţa, decembrie 1932 (Anul 28, nr. 9316-9343)
1932-12-19 / nr. 9334
Pagina 12-a 9 HRIMINERTB BHREBLULUJ ARESTAREA UNEI BANDE DE FALSIFICATORI DE MONEDE, LA CLUJ Ei falsificau monede de 20 şi 100 lei CLUJ. 17. Comisarul dr. Rosvan, şeful comisariatului 7, a reuşit să descopere o vastă organizaţie de falsificatori de monede a ICO şi 20 Iei. Comisarul Rosvan a primit un denunţ din partea fabricei de bomboane Morgenstern, din strada Moţilor, împotriva unuia dintre servitorii acestei întreprinderi, anume Csyabay Miclos, că acesta ar fi comis unele furturi. Comisarul a făcut o percheziţie la domiciliul servitorului în strada Ştefan cel Mare No. 21. Pe lângă o mare cantitate de produse furate dela fabrica Morgenstern, s’au descoperit şi mai multe monede false. Interogaţi, Csabay şi soţia lui au sfârşit prin a recunoaşte că sunt membrii unei vaste organizaţii de falsificatori de monede, al cărui sediu este în comuna Aiton judeţul Turda. Poliţiştii s-au dus în comuna Aiton, unde au descoperit o instalaţie de fabricat mari în pivniţa săteanului Cenan Traian, care e şi şeful organizaţiei. Acesta a indicat poliţiştilor şi ceilalţi membri ai bandei. Toţi au fost arestaţi şi transportaţi la Cluj. La interogatoriu ei au declarat că au plasat mari cantităţi de monede falsificate. Asupra lor s’au găsit diferite arme. La sediul bandei s’a găsit şi o mare cantitate de muniţii. D. comisar Rosvan continuă cecetările, pentru descoperirea tuturor falsificatorilor. IP Camera de agricultură din Banat cere înfiinţarea uni laborator in basterologie şi unui depozit pentru vânzarea serurilor . Camera de agricultură din Banat a ţinut zilele acestea o foarte interesantă şedinţ prezidată de d. N. Lugojeanu, la care au asistat d-nii .-jdr. I. Ionescu subprefectul judeţului, dr. Stanuleţ din partea serviciului zootechnic, Bogdan, consilier agricol, I. Wendel din partea seminariilor agricole şvăbeşti, Fărcăşanu, director, ing. Pascu şi L. Magda. Comitetul era reprezentat prind-nii dr. Gruescu, dr. Stratan, P. Anton, I. Rieser, Lăzărescu, Zeberean, I. Bruck, N. Roth, Oberdrag, I. Kielburger, etc. După raportul d-lui director Fărcăşanu care a expus pe larg activitatea din anul curent, Camera a votat bugetul care prezintă la încasări și cheltueli 7 milioane și jumătate lei. Cea mai importantă chestiune la ordinea zilei însă a fost aceia a inoculărei vitelor cu diferitele seruri şi păgubelor ce au de suferit agricultorii după urma obligaţiunei impusă de medicii veternari ca să aştepte rezultatul analizelor bacteriologice şi deci a aşa numitelor „inoculări preventive“. Cerându-se insistent înfiinţarea unui laborator bacteriologic în localitate, s’a arătat şi sinceritatea procurărei serurilor tot de la un depozit local. In discutiunea camerei de agricultură a fost pusă apoi şi chestiunea cursurilor agricole de iarnă, enorm de costisitoare față de numărul mic al elevilor participanți. Proces de presa la Timişoara Curtea de apel bănăţeană, în completul d-lor Dimitrescu, Călinescu şi Lahovary a judecat zilele acestea apelul ziariştilor Arpad Weil şi dr. Marcel Back, condamnaţi de tribunalul Timiş-Torontal la 70 mii lei amendă în solidar pentru publicarea în ziarul „Temesvarer Volksblatt” a unui articol relativ la brutalităţile jandarmilor din comuna Periam. Curtea a confirmat sentinţa primei Instanţe. Cei doi ziarişti au declarat recurs în Casaţie. TIMIŞOARA Expoziţie. — Cei trei fraţi Ferch, cunoscuţii pictori bănăţeni, au deschis o expoziţie salon in parterul palatului Băncilor Unite bănăţene (Banater Bankverein) care poate fi vizitată zilnic între orele 8—20. Cămin pentru copii. — Datorită Iniţiativei lăudabile a preotului catolic ,Fater“ László, un grup de cetăţeni, cu dragoste pentru cei nevoiaşi a luat hotărîrea să sprijinească edificarea cât mai neîntârziat a unui cămin de zi pentru copiii din colonia periferică Kunz, unde sărăcia este aşa de pronunţată şi unde locuinţele sunt formate din bordee ori rămăşiţe de case dărăpănate. Ziarul „Temesvarer Zeitung” a deschis o listă de subscripţie pentru mărirea fondurilor. Concursul de vitrine. Camera de comerţ şi industrie din localitate a aranjat anul acesta un original concurs de vitrine intre comercianţii timişoreni, obligându-i a copia modelele marilor firme din Occident. Concursul deschis in ziua de 10 Decembrie, la care participă aproape 100 de firme, rămâne deschis până in ziua de 20 Decembrie, când se vor decerna diplomele și premiile. Moartă de turbare.. . La spitalul de boli contagioase din localitate a încetat din viaţă, în etate de 33 ani femeia Rosalie Unire născută Kovács, care se îmbolnăvise acum 3 zile de turbare şi nu a mai putut fi salvată. Jubileu. — Scriitorul bănăţean Teodor V. Păcăţian din Ususău jud. Timiş-Torontal a implinit zilele acestea. etatea de 80 ani. Deşi stabilit in Sibiu el este de origină bănăţeană, şi-a făcut studiile în Lugoj şi Arad, a fondat şi redactat, la Timişoara, ziarul Timişoara (1885) şi a adunat in cele 8 volume intitulate „Cartea de aur“ care era să fie premiată de academie, întreaga istorie a neamului românesc din Ardeal şi Banat, încercare de sinucidere. Elevul Constantin Bodea, în etate de 20 ani, de la şcoala superioară de comerţ, fiul preotului din comuna Dezna, judeţul Arad, a încercat să-şi pună capăt vieţei aruncându-se în Bega, aproape de cinematograful Capitol. A fost salvat la timp şi internat în spital. Sus numitul elev care este o fire foarte nervoasă a mai încercat in cursul zilei să se sinucidă, căutând să sări pe fereastra de la etajul ăl lil-lea al scoalei, fiind oprit de colegii săi. .Elevul motivează desperatul act cu frica de părinţi cari şi-au interzis a mai veni acasă dacă are note rele. Ori, după cât se pare, neîntrunind notele suficiente, la toate obiectele, a preferat să moară. Fuzionare. — Toate societăţile subofiţerilor pensionari au fuzionat intr’una singură prezidată de Ad. Stancu. Ultima societate condusa de d. Daban a cerut şi is’au admis 2 locuri în comitet, respectarea statutelor, disolvarea arhivei şi menţinerea cotizaţiei fără nici o urcare. Moarte tragică. — Bătrâna Elisabeta Iancu născută Muşila în etate de 84 ani, domiciliată in strada Fabricei 15 din cartierul principele Carol, voind să aprinda o lumânare şi-a aprins hainele, luând foc. Cu mare greutate fiica sa a putut să înăbuşe flăcările, transportând-o cu salvarea la spital. Aci însă din pricina gravelor arsuri bătrâna şi-a dat sufletul. Parchetul a autorizat înmormântarea. Dispărut. — Lucrătorul Franz Micheles în etate de 60 ani a dispărut de câteva zile de la locuinţa sa, lăsând soţia şi 4 copii fără nici o ştire. Poliţia face cercetări, închiderea canalului Bega. — Căpitănia portului Timişoara face cunoscut că de la 20 Decembrie canalul Bega va fi închis pentru orice mișcări de vase ori transporturi de mărfuri și călători. Regularea împrumuturilor Bega-Timiş Se ştie, că pe la jumătatea lunei octombrie a. c. s-a ratificat de guvernele din Belgrad şi Bucureşti, convenţia pentru regularea împrumuturilor încheiate de vechea asociaţie Timiş-Bega, în interesul apărărei riveranilor respectivi contra inundaţiilor celor două râuri. Zilele trecute, o delegaţie iugoslavă a sosit în Bucureşti, pentru a fixa ultimele formalităţi pentru punerea în aplicare a convenţiei. Ea a luat contact cu reprezentanţii diverselor departamente interesate în cauză, cu reprezentanţii Băncei Naţionale a României şi ai Băncii Româneşti. S-a stabilit ca titlurile împrumuturilor să fie rambursate la Belgrad prin intermediul Băncii Naţionale a Iugoslaviei iar la Bucureşti prin intermediul Băncii Naţonale a României. Serviciul de plată va fi făcut însă prin oficiu Băncei Românești și al sucursalelor sale. Ţigani falsificatori de bani pe Valea Jiului CLUJ. Poliţia din Petroşani reuşit să aresteze pe ţiganul Ion Căldărar din comuna Livazeni, care ajutat de un tovarăş al său a falsificat monete de 100 lei. Cu ocazia cercetărilor a fost găsită şi maşina de falsificat bani, care e destul de primitivă. Ea a fost confiscată. Ţiganii falsificatori au fost predaţi parchetului din Deva. Pensionarea unui general bănăţean TIMIŞOARA. P D. general Silviu Bordan inspectorul jandarmeriei din Ardeal şi Banat a fost după 40 ani de serviciu activ, scos la pensie, pe ziua de 1 ianuarie 1933. Originar din Bocşa, a urmat acalmia militară din Viena şi a înaintat pe rând până la gradul de comandant de batalion cu care a şi dat parte la luptele din jurul cetăţei Pozemycl, căzând prizonier la uşi. Reîntors din captivitate în fruntea a 14.000 de soldaţi şi 1000 ofiţeri legionari este avansat colonel şi însărcinat în 1919 cu reorganizarea jandarmeriei din nouile teritorii. In anul 1926 a luat comanda briadei 5-a de jandarmi cu sediul în Timişoara iar la 1930 avansat inspector. D. general Bordán este posesorul numeroase ordine române și străine. Deși pensionat va continua să ia parte activă în viata publică din Banat, inscriindu-se ca membru în partidul național-țărănesc. Spre mărire?! oraşului Timişoara CARTIERUL FRATELIA A CERUT SA FIE ANEXAT DEFINITIV TIMISOARA. — Cartierul periferic sau suburbia Fratelia, fost Chişoda-Nouă, urmăreşte de multă vreme să obţină aprobarea primăriei municipiului Timişoara, pentru înglodarea şi deci intrarea definitivă în raza oraşului. Fapt care ar atrage după sine mari avantagii şi ar întrei valoarea caselor şi terenurilor din această parte. Tot odată, prin anexarea la Timişoara, cartierul Fratelia legat astăzi doar printr’o linie de tramvai, s’ar bucura de o sumedenie de lucrări edilitare și în primul rând de introducerea luminii electrice pe toate străzile, canalizarea, asfaltarea drumurilor, ridicarea unui abator, înviorarea industriilor, ridicarea unui abator, înviorarea industriilor cari au luat fiinţă aci, etc. Fratelia numără în prezent 9000 de locuitori, în majoritatea lor orăşeni retraşi acolo din pricina greutăţii traiului, funcţionari, mici industriaşi şi meseriaşi, lucrători, etc. In câţiva ani numărul acestora s’ar urca la 20.000, ceia ce ar face ca municipiul Timişoara să-şi adaoge la totalul actual de 98.000 și pe aceștia. De unde necesitatea modificăii politicei urbanistice în raport cu mărirea razei și posibilităilor bune desvoltări. Bâlciul de iarnă din Timişoara Fiecare anotimp prilejueşte în Banat, ţinerea unui mare târg de ţară (i bâlciu) în oraşul Timişoara, la care participă nu numai locuitorii din judeţul Timiş-Torontal, ci şi cei din judeţele vecine Arad, Caraş şi Severin. Ba, anul acesta s’au putut observa vânzători şi cumpărători veniţi chiar din Oltenia şi Ardeal. Ca de obiceiu bâlciul sau iarmarocul (dela cuvânrtul nemţesc Iahrmarkit) s’a ţinut tot pe câmpul de exerciţii militare, dincolo de linia ferată, între cartierele Fabrica şi Cetate. Foarte animat târgul de porci, cari s’au vândut în mare număr cu 15—17 lei kilogramul viu. In schimb, deşi bogata piaţă de vite a suferit din pricina crizei de bani. Vacile s’au vândut cu 3500_5000 lei bucata. Boii 7000—10.000 perechea, iar pe alocurea 14.000. Vițeii 1200—1800 iei unul. Fructele scumpe, de pare că le-am fi importat din cine ştie ce colonii. Astfel merele între 6—10 lei kgr. Perele 8—12 lei. Gutuile în cantităţi mici. Prunele uscate idem. Nucile 20—25 lei kgr. Pomii de Crăciun s’au vândut cu 15—120 unul. Industria casnică a fost foarte bine reprezentată iar covoarele, pânzeturile, ţesăturile, etc., s-au vândut pe preţuri derizorii. Negustorii cu articole de menaj au făcut afaceri bune. Poliţia târgului şi-a îndeplinit misiune, ţinând ordinea şi reuşind a aresta un mare număr de pungaşi de buzunare. Criza de numerar a marcat o însemnată diferenţă între traficul din anii precedenţi faţă de cel de astăzi. ft- » Citiți Radio“ iUe Sterele „Adeverul, str. Const. Miile No. 7—-II. dimineața Reinirmarea osemintelor marelui luptător bănăţean, Eftimie Marp TIMIŞOARA. „ Marţi 20 Decembrie vor fi aduse in ţară, cu autocamion mortuar, prin vama Cenad, osemintele marelui luptător naţional, de pe vremuri, Eftimiu Murgu, mort şi îngropat la Budapesta. Prima oprire va fi în comuna Sân Nicolaul Mare la biserica ortodoxă, unde un sobor de preoţi va oficia slujba pomenirei, iar corurile vor da răspunsurile, participând la corpore cu steaguri şi fanfare. Sicriul va fi apoi adus la Timişoara şi aşezat în catedrala ortodoxă, unde, în ziu de 21 Decembrie protopopul dr. Ţincra asistat de toţi preoţi din localitate va oficia parastasul, corurile timişorene vor da răspunsurile religioase. In urmă osemintele vor fi transportate la Lugoj şi aşezate pe un catafalc, in câmpia „Libertăţei” acolo unde la 1848 Eftimiu Murgu a vorbit poporului adunat la strigătul de redeşetaptare, dându-i-se cele din urmă onoruri în prezenţa autorităţilor, delegaţiilor din întreaga ţară şi ţăranilor bănăţeni. Guvernul a acordat pentru aceste serbări o reducere de 50 la sută pe C. F. R. Comitetul de iniţiativă, în frunte cu d. protopop C. Buracu, deputat, face întinse pregătiri pentru ca serbările să se desfășoare într’un cadru cât mai impozant. ORGANIZAREA PARTIDULUI ŢĂRĂNESC-LUPIST DIN JUDEŢUL SOMEŞ D. dr. Nicolae Lupu ales preşedinte al organizaţiei DEJ. — Membrii fondatori, membri candidaţi pentru cameră şi senat pe listele partidului ţărănesc până azi şi membrii activi ai partidului ţărănesc de sub conducerea d-lui Dr. Niculae Lupu, întrunindu-se la 23 Noemv. şi 1 Decemv. 1932, examinând situaţia existentă în cadrul mişcărei ţărăniste din judeţ, au hotărît constituirea lor în organizaţie statutară, alegându-şi comitetul de conducere judeţean şi Comitetul executiv al partidului pe judeţul Someş. Ca preşedinte activ al organizaţiei de Someş, în aclamaţii generale şi cu unanimitate de voturi a fost ales: d. dr. Nicolae Lupu preşedintele partidului ţărănesc pe ţară. COMITETUL JUDEŢEAN Comitetul judeţean a fost constituit în modul următor: Preşedinte: Dr. Niculae Lupu preşedintele partidului pe ţară. Vicepreşedinte: Dr. Anton Ionel Mureşeanu advocat şi ţăranul Ioan Curteanu. Secretar general: Niculae Petrean şi ţăranul Tomi Dănilă. MEMBRII Membrii în comitetul judeţean: Ioan Plaian inginer agronom, Dr. Vasile Rebreanu profesor, Cosmuţa Alexandru, Penta loan, Rus Dumitru, Urian loan Costin Niculae învăţător, Batinas loan, Petruţ Danila, Bora Aurel, Ungur Maftei, Dascăl Alexandru, Ciuruş loan, Teodoran Vasile, Musca loan, Niculae Lupu, Rus Andrei, Baias Vasile, Sava Grigore, Petri Vasilie, Coste Teodor, Cosmuta, loan, Barbul Gheorghe, Cecan Vasilie, Pop Trifan, Criste Petre, Pop Vasilie a Petri, Bote Chelemen, Augustin Tentea, Todoran David, a Jurii, Bohatel Dumitru, Pop Vasilie, Nicolae, Pocol, Bora Dumitru, Pop Vasilie, Todorut Andron, Pop Simion, Postas Nicolae, Cocis loan, Ungurean Gheorghe, Suarasean Grigore, Suvagiu Ion Coste Niculaes, Condor loan, Oros Victor, Petrut Miron, Barbul Petre, M. Baciu, Moldovan Vasilica, Vaida loan, Dregan Niculae, Dregan Gheorghe, Rus loan, Urian Simion, Honcan Vasilica, Jepan loan, Mateut Ioanaş, Codas loan, Vaida loan lui Tudor, Niculae Tomi, Sechel loan, Ilies Melanie, Blaj Petre, Vasilie Almasan, Vasilan Tilie. COMITETUL EXECUTIV Comitetul executiv al organizatiei de Someş, a partidului ţărănesc a fost consituit in felul următor: Preşedinte: dr. Niculae Lupi; vice-preşedinte: Dr. Anton Ionel Mureşeanu şi ţăranul loan Curteanu; secretar general, Niculae Petreanu şi ţăranul Tomi Danila, dr. Vasilie Rebreanu, Plaian loan, inginer Cosmuţa Alexandru, Rus Dumitru, Bara Aurel, Cosmuţa loan, Petruţ Danila, Cristea Tudor, Cecan Vasile Urian Ioan, Ungur Maftei, Sava Grigore, Borod Constantin, Honcan Vasilica, Pop Vasilie, N. Pocol, Niculae Tomni. Comitetul judeţean astfel constituit pe baze statutare au adus mai multe hotărîri în legătură cu modul de organizare a partidului şi activitatea în județ a membrilor în viitor. „PĂTUREL“ LA SATU-MARE Este adevărat că în şcoalele noastre din oraşele ardelene numele acesta nu prea s’a auzitpână acum. Păturel, un diminutiv al lui Patru poate ar fi prins mai bine la sate prin românescul lui, nu la oraşe, unde şcoalele primare in cea mai mare parte sunt frecventate de copii minoritari. Cu surprindere însă am văzut, că succesul primei fascicole împărţite gratis copiilor din şcoli ne îndreptăţeşte să credem că povestirea marelui scriitor francez, tradusă intr’o limbă clară, luminoasă şi pe înţelesul copiilor, va fi unul dintre cele mai cetite romane ce s’au scris până astăzi. Va fi cel mai cetit, nu numai în şcolile cu populaţie română, dar chiar acolo unde sunt minoritari. Am constatat aceasta la Satu Mare, oraş cu 70% minoritari. Şcoalele primare aici la noi se luptă cu mari greutăţi in ceia ce priveşte limba. Copiii ce se Înscriu în clasa I-a nu cunosc un cuvânt românesc. Când insă au ajuns in clasa III-a şi a IV-a ei cetesc şi scriu aproape corect româneşte. Pentru aceşti copii minoritari aventurile lui Păturel au avut darul, ca abia la prima fascicolă cetită să fie populariat numele eroului. Păturel este fiecare dintre colegii de joc, cari născocesc o nouă figură ştrengărească. Păturel este acela care a descoperit pe hartă’’ un oraş în Africa, înainte chiar de a-i explica profesorul. Ce însemnează, aceasta? Copiii sunt atraşi de admirabilele aventuri ale lui Păturel. Mărturisim cinstit că ne-a atras şi pe cei mari. Unii profesori mi-au declarat: — Şi eu citesc acest roman „pentru copii”. Nu degeaba scrie un pedagog vestit: „învăţătorii adevăraţi rămân nişte copii bătrâni”. Iată prin urmare, cum au fost primite Aventurile lui Păturel în Satu- Mare. Desigur tot astfel vor fi primite şi în alte oraşe şi nu ne îndoim că acestor instructive aventuri, cari captivează pe copiii noştri se vor ataşa şi bibliotecile şcoalelor, ba chiar comitetele şcolare, căutând să aprovizioneze pe micuţii şcolari lipsiţi de mijloace cu fascicolele care captivează, făcându-i fericiţi. Aventurile lui Păturel, sunt preţioase pentru oraşele din Ardeal nu numai pentru consideraţiile pe care le înşirarăm mai sus, dar şi pentru faptul, că pune în mâna şcolarului o lectură românească, debarasându-i de cea minoritară şi în felul acesta familiarizându-l cu limba română, lucru dorit şi de copil, dar şi de părinţii lui, care sunt nevoiţi de multe ori să plătească bani grei la diferiţi meditatori pentru a învăţa pe copil bine româneşte. A. DAVIDESCU Anularea mandatului unui consilier comunal din Alba-Iulia CLUJ. 17. — Comitetul local de revizuire în şedinţa de azi a anulat mandatul consilierului comunal de drept Bela Leore din Alba Iulia, care urma să reprezinte în consiliul comunal Camera de comerţ și industrie. Prin această hotărîre a fost admisă contestația directorului de bancă Iosif Datcu din Alba lulia, care a arătat că d. Leove nu era în măsură să reprezinte Camera de comerț. UN DUEL LA ALBA-IULIA CLUJ. 17. — In urma incidenţa lui petrecut deunăzi pe sala tribunalului din Alba lulia între d-nii dr. Daniel Tecău și dr. Traian Breazu, cei doi avocaţi au hotărît să se bată în duel. Duelul a avut loc în parcul Lumea Nouă de lângă Alba lulia. Arma aleasă a fost pistolul. S’au tras câte două salve fără rezultat. Adversarii nu s’au împăcat pe teren. Dela Bursa de cereale din Cluj CLUJ. La Bursa de mărfuri din Cluj pe ziua de 15 Decembrie s’au încheiat următoarele tranzacţţiuni de cereale: Un vagon porumb franco Cluj 20.500 lei, 4 vagoane de porumb fr. Cluj 24.500 lei vag, un vagon de porumb sânger 17.500 Iei, 2 vagoane grâu cu 62.500 lei vagonul, un vagon ovăz franco Cluj 25.000 lei, 6000 kgr. semințe de trifoi 1600 lei suta de kgr. ASOCIAŢIA PROFESORILOR SECUNDARI DIN CLUJ ŞI CERCETĂŞIA O şedinţă importantă.Cine a luat cuvântul şi ce s’a discutat GLUJ. — Asociaţia profesorilor secundari de sub priceputa conducere a d-lui prof. Gh. Popa intrată pe adevăratul făgaş al menirei sale, a luat în program discutarea tuturor problemelor cari frământă sufletele profesorilor dornici de-a ridica şcoala la înălţimea cerută de cursul vremurilor — şi găsirea de soluţii favorabile mersului bun al şcoalei. Astfel Joi 15 Dec. 1932 s’a ţinut o animată şedinţă discutându-se problema educaţiei extraşcolare a elevilor şi a activităţii extraşcolare a profesorilor prin cercetăşie. Din partea Asociaţiei cercetaşelor a vorbit d-na Andreevici, comandanta cercetaşelor clujene reliefând în cuvinte bine simţite activitatea cercetaşelor şi rostul profesorilor în educaţia elevelor prin cercetăşie. O fericită împrejurare a făcut că între timp să sosească la şedinţă şi d. inspector Nedelcu unul dintre apostolii cercetăşiei române. Din partea Asociaţiei Cercetaşilor Români ia cuvântul d. prof. A. S. Goia, comandant al cohortei „Fântânele”. D-sa salută în numele profesorilor pe d. inspector Nedelcu şi arată cu o deosebită competinţă rolul important ce-l îndeplineşte azi organzaţa cercetăşească menită să asigure ţării, un tineret organizat, disciplinat, generos, monarhic, gata oricând la jertfe, pătruns până în adâncul sufletului de idealul statului naţional român. Arată că dacă profesorii n’au îmbrăţişat în trecut activitatea extrapolară, se datorează şi faptului că in trecut ea n’a fost încurajată cu nimic de autorităţile superioare şcolare. Nefiind apreciată, nu atrăgea, sufleteşte profesorii. Azi insă când in fruntea şcoalelor se află d. ministru Gusti care are cea mai caldă înţelegere pentru toate problemele şcolare ca şi pentru nevoile profesorilor — e sigur că activitatea educativă, culturală, dezinteresată depusă de profesori va fi apreciată la justa ei valoare. Curentelor extremiste şi propagandei revizioniste le putem opune numai, un tineret organizat, pătruns de dragostea de ţară şi tron , şi cercetăşia ia asupra sa această organizare şi e sigură că profesorii se asociază cu drag. După entuziasta expunere a d-lui prof. Goia ia cu-^vântul d. insp. Nedelcu. D-sa mulţumeşte pentru ovaţiile călduroase ce i se fac — arată bucuria sa şi a ministrului şcoalelor, când vede profesorimea plină de idealism preocupată de problemele într’adevăr şcolare, discutând cu dragoste şi grije deosebită pentru viitorul şcoalei intr’o atmosferă de înaltă valoare morală pentru a găsi soluţii cât mai fericite pentru educaţia elevilor. Relevă deosebitul interes şi dragostea ce pune d. ministru al şcoalelor în înţelegerea şi soluţionarea nevoilor corpului didactic şi a şcoalei în general — face apel la profesori ca să îmbrăţişeze cu aceiaş căldură şi desinteres problemele educaţiei elevilor prin cercetăşie cu care au ştiut să menţină nimbul şcoalei româneşti de la care şi prin care trebue să ne vină salvarea. Şedinţa a luat apoi sfârşit. RIBP, t Timisoara are al 13-lea romat sub era românească Dela unire si până în prezent capitala Banatului a avut, timp de 13 ani, 13 primari. Numirea celui din urmă primar d. dr. Livius Gabor s’a făcut in ziua de 13 Decembrie. Partea curioasă e, că înaintea d-sale au căzut în balotaj cu câte 13 voturi cei 2 candidaţi la alegerea de primar efectuată acum o lună cu prilejul reinstalării şi apoi dizolvării vechiului consiliu comunal. Instalarea noului primar si a comisiimii interimare compusă din d-nii dr. Aug. Bardossy, R. Carabas, dr. P. Nicolaevici, dr. Moldovan, dr. Al. Nobel, dr. V. Veteranu și V. Teodorescu se va face în ziua de 17 Decembrie ora 6 d. a. în prezenta d-lui C. Nicolau director administrativ regional. Lucrările pentru alegerile comunale cari s’au fixat pe ziua de 14 Ianuarie sunt conduse de d. Cornel Ștefan prim grefierul tribunalului. Cetăţenii vor vota la 12 secţii. Numărul alegătorilor este de peste 22.000. Noul comitet al sindicatului ziariştilor minoritari din Banat TIMIŞOARA. — Sindicatul ziariştilor minoritari din Banat, în ultima şedinţă plenară prezidată de d. Gabriel Sárkány şi-a ales noul comitet pe 1933, dând cu acelaş prilej descărcare vechiului comitet şi aprobând raportul secretarului, gestiunea casierului și încheerile cenzorilor. Noul comitet este compus din G. Sárkány preşedinte, G. Kalotay secretar, L. Leipnik supleant, St. Halass casier, A. Mangold și Desideriu Gross cenzori, Ad. Biro grefier, dr. R. Marcovici, Al. Gardos, R. Reiter, Ad. Schiff, Z. Frango, Al. Asstalos, I. Gisskalay, A. Weil, I. Bach, D. Gross, Ad. Iancsus, I. Ormos, H. Simonis, Elemer Havas, H. Büchelbauer. In comisiunea specială au fost numiţi I. Gassner, N. Haupt, S. Kastriener şi G. Nemedi. Rezultatul alegerilor comunale de la Lupeni si Petroşani PETROŞANI. — In regiunea noastră au mai avut loc la 8 şi 11.c alegeri în comuna rurală Lupeni unde au fost puse două liste, unaberală-naţional ţărănistă în frun cu canonicul N. Zugrav, iar a dorit social-democrată şi maghiară, având candidat de primar pe doan Mireuţă, meseriaş. Lista social-democrată in bloc c maghiarii, a obţinut un succes neaşteptat de mare, întrunind 67 ik a es ba te re memoriul stur sută din totalul voturilor exprimata, drept, referitor la taxe, adică 1086 v., iar lista naţ. ţărănist ac ane amucum acc tă liberală 542, adică 23 la sută, la stei facultăţi sunt de câteva săptă port şi Tin ci To nrimov QQA orar» rl qwi wiomÎ Îv. A ^ -consiliu şi la primar 995 sec.-dem. şi 561 lista a doua. Anulate au fost 143 voturi. La Petroşani a fost eri în 11 cor. unde naţ.-ţărăniştii au obţinut 1032 voturi, liberalii 1000 şi soc.dem. cu maghiarii în bloc 545 v. Au intrat in consiliu 7 naţ.-ţărănişti, 7 liberali şi 4 din blocul soc.dem. maghiar. BRAN TRIBUNALE MILITARE Consiliu! de războiu al div. I infanterie TIMIȘOARA.— Consiliul de război al diviziei la infanterie prezidat de d. colonel Coatu, comandantul regimentului 7 pioneri și având comisar regal pe d. căpitan T. Stoika, a judecat în ziua de 15 Dec. următoarele procese: . . Sergentul instructor Memete Ion din reg. 13 călăraşi, acuzat de insulta superiorului şi lovirea inferiorului, după mai multe incidente ridicate de apărare şi combătute de comisarul regal care a făcut un amplu rechizitoriu, a fost achitat pentru primul fapt, dar condamnat la 2 luni pentru secundul. Soldatul Schneider Carol zis Albert Sandor din Divizia navală, recidivist condamnat la 1 an închisoare pentru nesupunere la incorporare, dezertând şi trecând graniţa fraudulos în Ungaria, de unde s’a reîntors după un lung vagabondaj, a fost condamnat la 30 zile închisoare. Sublocotenentul Neagu Gh., din reg. 95 infanterie, acuzat că nu și-ar fi vizat carnetul pe anul 1931, intrucât comisarul regal a lăsat cazul la aprecierea consiliului, căruia i se prezentase, in şedinţă un certificat medical de reformă, eliberat de comisia medicală din Cluj, a fost achitat cu majoritae de voturi. Moartea Măriei Alkalay TIMIŞOARA. — La Timişoara a încetat din viaţă subit, în piaţa Seudier, aproape de farmacia Branch, fiind cuprinsă de un atac de cord, d-na Maria Alkalay născută Behron. Decedata, care moare in vârstă de 86 ani, aparţinuse unei nobile familii spaniole, era fiica fostului pereşedinte al comunităţei evreeşti din Kilinda-Iugoslavia iar soţul ei Abraham S. Alkalay mare comerciant de cereale a decedat acum 35 ani în localitate. Un unchiu al ei se află si azi in Iugoslavia, altul Iosif Specht este director general al unei ţesătorii in Viena. Ginerele său este secretarul societăței de asigurare din Triest, un altul directorul sindicatului fierarilor din Budapesta. Restul rudelor se găsesc la Dresda, Viena, Londra și Berlin. Reducerea taxelor facultăţii de drept din Cluj CLUJ. 17. — Senatul universitar s’a întrunit azi într’o şedinţă extraordinară şi după ce a ratificat alegerea d-lui Romulus Boilă ca decan al facultăţii de drept, a luat în desbatere memoriul studenţilor în După cum se ştie studenţii ace.mâni în grevă demonstrativă. Senatul universitar a admis numai propunerea referitoare la taxele de examen pe materie, fixând taxa la o sută lei. Celelalte propuneri ale studenţilor au fost respinse ca nejustificate. Senatul universitar a făcut cunoscut oficial decanatului facultății de drept hotărîrea luată./ Redactor responsabil : Nicolae Mateescu !