Dimineaţa, mai 1933 (Anul 30, nr. 9474-9489)

1933-05-16 / nr. 9474

"rT A niJi 29 iMo. 9^74-A apărut în Biblioteca „Dimineața“ EDIȚIA II Viața și filosofia lui Spinoza de DOCTORUL YGREC (un volum de 108 pagini 6 LEI). Fondată in 1904 (1e CONST. MILLF 8 pagini Marți 16 Maiu 1933 A APĂRUT REGINE ÎNCORONATE POVESTIRE DIN TRECUT D­E M­ARIA REGINA ROMÂNIEI TELEFON Direcția FON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Ed. „Adeverul" ?Tumul­ia: 3-2474. Ad­ția: 3-2473. Provincia: 3-1066 a V înăsprirea contingentărilor Banca Națională nu este­ mulțu­mită de modul cum funcționează, actualmente, regimul contingentări­­lor la import. Motivul principal de nemulțumire a Institutului nostru de emisiune este că regimul în vigoare îngreuiază menținerea echilibrului de transferturi de devize. Deci, în condițiunile actuale de contingen­­tare, Banca Națională nu poate să-și aplice cu succes­ politica va monetară. Dar nici ministerul de industrie și comerț nu e mulțumit de modul de funcționare al regimului contin­gentărilor. Motivul însă este altul: actualul regim nu asigură echilibrul balanței noastre comerciale.­­ Pentru aceste motive, Banca Na­țională și ministerul de industrie au căzut de acord asupra necesității de a înăspri regimul contingentărilor. De a-l înăspri prin două feluri de măsuri: prin extinderea contingeri tării și la alte articole aduse din străinătate, prin introducerea de măsuri mai severe în ce privește oficiul compensațiilor și chiar co­tele contingentare. N’am fi avut ceva de obiectat fată de acordul intervenit și fată de ho­tărârile luate, dacă n’ar fi fost în cauză și a treia parte — „terții” de ale căror interese­ trebue să se țină seamă. „Terții” aceștia sunt co­mercianții, cari importă din străi­nătate, precum mai suntem și noi clienții, cari cumpărăm și consu­măm mărfurile își articolele impor­tate.­­ Așa, din partea comercianților și a­ caselor importatoare am primit și primim scrisori, în care se arată că, și așa cum funcționează până as­tâzi regimul contingentărilor, s’au făcut nu numai nedreptăți patente, ci în multe privinți s’au creat situa­ții imposibile, absurde. De pildă, un importator de arti­cole manufacturate își aducea toată marfa de la o anumită fabrică ori casă comercială din Anglia, cu care avea legături vechi, socoteli vechi și­ întreținea raporturi întemeiate pe o încredere mutuală de mulți ani de zile. In acelas timp, tocmai la fabrica sau la casa aceea găsea el articole in­ specialitatea, care-i tre­buia și cu prețurile care-i conve­neau. După intrarea în vigoare a regi­mului contingentărilor, aceluiai co­merciant i se admite să iși procure cantitatea de mărfuri de care are nevoie însă­ din diferite țări, unde nu e cunoscut și unde nu știe ce calități de mărfuri poate găsi și cu ce prețuri pot fi cumpărate. Se stabilesc, de comisia respec­tivă de la ministerul de industrie, proporții cari, dacă sunt de acord cu punctul de vedere al Băncii Na­ționale sau al ministerului, dău­nează însă intereselor reale ale co­mercianților și firmelor importa­toare. De asemenea, măsuri de natura aceasta lovesc și în interesul publi­cului, prin faptul că provoacă­ o scumpire a articolelor importate, deci o scumpire a vieții. Putem enumera multe exemple și cazuri precise, cari să arate situa­ția păgubitoare, datorită regimului contingentării și ne închipuim lesne ce are să fie după înăsprirea ace­­stui regim. De aceea, Banca Națională și ministerul de industrie, înainte de a lua hotărîri, care lovesc în intere­sele legitime ale celor mulți, au da­toria de a lua, în prealabil, și avi­zul celor direct interesați în cauză și competing în materie. N. Batzaria Condamnat la moarte TUNIS. 14. (Rador). — Un oare­care Joseph Boscaiio a fost con­damnat la moarte pentru uciderea lui Kalfon. Acesta este primul caz când un italian este condamnat la moarte in Tunis. Germania în impas Plecarea d-lui Rosenberg de la Londra sub paza poliției.­Misiunea d-lui Schacht la Washington a eșuat PARIS, 14 (Radar). • Agenția „Havas*5 anunță din Londra s _D. "Rosenberg, șeful sec­­țiunii de politică externă a partidului­ național-so­­cialis­t german, a părăsit Londra azi la ora 10 ple­­când în Germania. Sosit la gară cu un sfert de oră înainte de pleca­­rea trenului, d. Rosen­berg s’a închis în compar­timentul său. Un serviciu de poliție a asigurat ordi­nea. S’au produs totuș de­monstrații anti-h­i­tler­iste. Poliția a făcut o ares­tare, G. Schacht se reîntoarce la Berlin NEW­ YORK, 14. (Rador).­­ Dr. Schacht s-a îmbarcat pe bordul va­porului ,,Europa“, cu destinația Ber­lin. înainte de plecare, d-sa a decla­rat că ar intenționa să ceară purtă­torilor străini de titluri germane să se întrunească la Berlin pentru a examina împreună mijlocul de a fa­ce față plății cupoanelor acestor titluri. Insuccesul d-lui Schacht (Prin telefon de la corespondentul nostru special) PARIS. 14— „Le Temps" publi­că o telegramă din New­ York că vizita d-lui Schacht, guvernatorul Băncii Reichului, la Washington, e considerată ca un insucces. La New­ York se crede că conferința mondială ar trebui amânată, pentru că eventualul ei eșec ar crea o at­mosferă dezastruoasă în toată lu­mea. NEW­ YORK, 14. (Rador). — D. dr. Schacht a declarat ziariștilor că întrevederile avute cu d. Roosevelt au decurs într-un cadru amical. D-sa a discutat cu d. Roosevelt toa­te problemele economice actuale. D. dr. Schacht a subliniat că pla­ta datoriilor către America nu poa­te fi făcută decât în devize. d. a. la Berlin și a fost imediat pri­mit de d. von Neurath, minis­trul de externe al Reichului. D. Na­­dolny va fi primit tot astăzi de can­celarul Hitler, căruia îi va face un raport amănunțit asupra dificultă­ților ivite la Geneva. Se crede că d. Nadolny va fi primit și de președin­tele von Hindenburg. Presa în unanimitate continuă să susțină că în revendicarea egalității depline de drepturi pentru Germa­nia, cancelarul Hitler este sprijinit de țara întreagă. „Koelnische Zeitung“ precizează că :,revendicarea actuală a Germa­niei se exprimă astăzi prin sforța­rea de a dobândi egalitate de drep­turi, fiu va fi vina Germaniei dacă mai târziu va prezenta alte revendi­cări", vezi un articol, în care îș­i exprimă convingerea că, dacă hitlerismul nu va pu­tea fi readus la realitate, vom avea război euro­pean. Războiul european va a­­vea de consecință întin­derea războiului în Africa și alte continente. De ase­meni și Statele­ Unite vor fi obligate să intre în foc. Garvin adaugă că, in Lume, nu va putea fi pace, cât timp spiritul crucii în­­cârligate nu va fi abando­nat în Germania» 9 demonstrație ia Viena prilejul vizitei hitleriste cu VIENA. 14. (Rador).­­ In prezen­ța cancelarului Dolfuss și a membri­lor guvernului s’a desfășurat azi înainte de amiază, la parcul caste­lului Schoenbrunn, o mare manifes­tație patriotică organizată de asoci­ația Heimatschutz, pentru a sărbă­tori aniversarea eliberării Vienei de sub stăpânirea turcilor. Au participat 40.000 membri ai or­ganizației Heimatschutz în unifor­mă. Serbarea a avut caracterul unei impunătoare demonstrații a voinței de independență a Austriei, ca răs­puns la agitațiile din ultimele zile ale național-socialiștilor și la sem­nificația de Anschluss, dată vizitei miniștrilor germani. Au vorbit maiorul Fey, ministrul Siguranței, prințul Starhemberg, șe­ful organizației Heimwehr, apoi can­celarul Dolfuss, care și-a încheiat discursul cu declarația că indepen­dența Austriei este mai presus de orice. VIENA, 14. (Rador). — In cursul ecepției ce s’a dat în palatul lega­ției germane, în onoarea reprezen­tanților presei străine, și de la care stiție al Bavariei, a declarat că „o­­fen­sa pe care au suferit-o miniștrii germani, la sosirea lor în Viena, din partea guvernului austriac", nu va rămâne fără răspuns și că demer­suri s’au și făcut chiar în această privință. Cu toate că n’a precizat natura a­­cestor demersuri, se crede că ele nu vor putea fi decât de ordin diplo­­ma­tic. VIENA, 14. (Rador). — D. Kehrl și delegații germani ai partidului național-socialist au plecat aseară spre Berlin, cu avionul, afară de d. Frank. Acesta pleacă 1" £"raz. # * toarcerea d-lui Zdolny la Berlin BERLIN. 14. (Rador). — întruni­rea de­ Miercuri a Reichstagului con­tinuă a fi obiectul tuturor preocu­părilor în cercurile politice. D. Na­an fost excluși reprezentanții presei­ dolny, șeful delegației germane la franceze, d. Frank, ministrul de la­ conferința dezarmării, a sosit la 2 AURUL ȘI CAPITALURILE TEZAURIZATE Ni se scrie din Paris. Acum un an balanța comercia­­lă a Franței înregistra în fiecare lună, in mijlociu, un deficit de 900 milioane de franci. In anul de față, deficitul mijlociu este de 1.100 mi­­lione. „Diferența, spune un publicist francez, este considerabilă. Ea ar fi alarmantă.... dar, pentru moment balanța noastră de plăți este exce­dentară. De altă parte, banii s‘au scumpit. Creditul funciar francez n’a putut acum în urmă, să emită un împru­mut decât cu o dobândă de 6.35 la sută. De ce s‘a urcat dobânda ? La prima vedere, lucrul pare inexplica­bil. Franța e plină de capitaluri ce nu produc. Tezaurizarea, scrie au­­torul de la care luăm datele ce re­producem, în cele ce urmează, este considerabilă. S vorbește de 25 de miliarde de franci tezaurizate sub formă de bilete de bancă și de 5 până la­ 7 miliarde ascunse sub for­mă de lingouri de aur. Afară de a­­ceasta, „stagnarea industriei și a comerțului reduce la minimum tre­buințele scontului“. Care este deci cauza banilor scumpi în Franța ? Este, după cum se știe, frica și ne­încrederea. Neliniștea universală fa­ce ca posedanții să fie la ei banii și să nu se învestească. Cumpărările de aur-metal și te­­zaurizarea acestuia contuinuă pe o scară din ce în ce mai întinsă. In Statele Unite cu toate pedepsele prevăzute in lege în contra celor do­vediți că dețin aur și nu-1 aduc la „Federal Reserve Board“ (10 ani în­­chisoare) se socotește la aproape un miliard dolari valoarea metalului ascuns. Săptămână copilului: Mulțimea la patriarhie Germania și dezarmarea care niciodată nu au fost înarmate sunt socotite ca efective militare, în timp ce Fra­nța nu se gândește să limiteze materialul ei de război ș­, să reducă numărul armamentelor ușoare și să suprime armamentele grele. Germania nu este de altfel sin­gura care să ceară la Geneva su­primarea armelor ofensive, întrucât aceasta o voiește și America. IFLAJIA IN AMERICA BERLIN, 14. Rador). — Agenția „Wolff“ anunță Relativ la ev­enimentele actuale !) Parker Willis, corespondentul din sânul confernței dezarmatei, din New-York al lui Aurnro Fm cercurile politice din Berlin remar­ Ji .n. 10­. ”V.S?e­sfe­că faptul că c­hestiunea efectivelor 110­­­ lle Financiere din Paris a devenit un a­devărat vodevil a­ a„ telegraf­iat ziarului (la 10 Mai) ca,­tunci când organizațiile germane „împotriva asigurărilor date de d. Roosevelt că politica inflaționistă nu va fi aplicată decât în chip mo­derat, o mare expansiune de cre­dite sau de circulație fiduciară este inevitabilă“. Aceasta „din cauza e­­normității deficitelor bugetare și din cauza imposibilității pentru te­zaurul american de a plasa obliga­țiuni pe piață“. Publicul american, neștiind ce valoare va avea dola­rul, refuză să subscrie. D. Parker Willis spune că ulti­mele bonuri de tezaur oferite de guvern nu au fost subscrise. Numai băncile au luat bonurile „sub pre­siunea administrației". Starea acea­sta de lucruri, conchide corespon­dentul: „CONSTITUE EVIDENT O BAZA PENTRU O INFLAȚIE HA­­ZA­ADATA, pentru o inflație ce nu va putea fi controlată“, itierismul provoacă războiul mondial (Prin telefon dela corespondentul na. ru special) PARIS, 34. — Ziaristei Garvin pe­dică în „Obser» Luptele severinenilor pentru podul de peste Dunăre De câțiva ani încoace, severinenii agitau prin oamenii lor cei mai de seamă ideia construirii unui pod pes­te Dunăre care să lege țara, prin dreptul lor, cu țara vecină a­­ Iu­goslaviei. Și agitau această idee cu atât mai multă străduință, cu cât în realizarea ei își puneau singura lor nădejde de a reda orașului ceva din pulsația de altădată când—punct de frontieră al vechiului regat —el părea destinat să însemneze ceva mai mult, prin viața portului, a șan­tierelor navale și așezărilor lui in­dustriale, de­cât un frumusel oraș de provincie, pitoresc, calm,­ înăbu­șit de parcuri cu roze și alei de tei, minunat loc de retragere pentru pen­sionari atinși de recrudescență poe­tică. Căci a fost o vreme când, în por­tul Severinului, zeci de elevatoare lucrau zi și noapte pentru sutele de șlepuri trimise să încarce acolo bu­cate adunate pe tot întinsul Olte­niei și de dincolo de Olt. Era o forfoteală atunci în port și în oraș o mișcare de atâta avânt și înflorire, încât pentru cel care le-a cunoscut, Severinul de azi seamănă cu acele expoziții cărora după în­chidere, li s’a inspirat cu pompa parcă sufletul și­ au rămas în dosul arcului de triumf, stinse, cu becu­rile știrbe și literele moarte, să li se vadă intimitatea de paiante și cărți. Acum în primăvară, odată cu li­liacul și floarea de castan, nădej­dea orășelului prinsese iarăși suflet. Un mare oltean, sortit să precupe­țească pe piața Europei, în numele a 3 state, prestigiu nou pentru toți jureții, a adus svon că visul severi­nenilor e gata gata de îm­plinire. Că adică podul de peste Dunăre nu mai e o biată idee de interes local, o li­cărire de speranță ca un mititel arc de cobiliță, în mintea unor oa­meni necăjiți. Podul se va face. Iugoslavia s’a nimerit în interese cu Severinul. Și s’a luat in cerce­tare un plan, s’au stabilit sumele de cheltuit — vreo 900 de milioane și mai la urmă s’a decis și punctul precis unde va trebui să se dureze construcția. E lesne de închipuit entusiasmul severinenilor în fața acestei atât de neașteptate realizări. Iată însă că în ziua fixată pentru începutul lu­crărilor, o comisie mixtă care s’a întrunit la Severin — și aceasta este­ o prea ascuțită ironie — anun­ță că podul se va construi la vreo 30—40 de kilometri în­spre răsărit de oraș. Că Severinul nu va avea deci nimic de câștigat, ba­că dim­potrivă la locul acela va fi să se ri­dice un nou orășel care să se des­­volte în dauna Severinului însuși. Așa stabilește convenția cu vecinii iugoslavi. Se putea o lovitură mai dureroa­să ? Se putea o jignire mai profun­dă ? Cum s’a întâmplat aceasta, e un lucru pe care oamenii nu pot să-l înțeleagă și nu pot să-l erte. Zece ani au vânturat ideia aces­tui pod salvator, zece ani s’au mun­cit s’o facă împărtășită și de cei cari decid în­ țara aceasta, și iată că la urmă rodul insistențelor lor este o amarnică deziluzie. Pentru că într’adevăr, nu numai că, de acum încolo orașul nu va a­­vea nici o șansă de desvoltare, dar prin construirea podului la Țigăna­șu, centrul de viață al Mehedințu­­lui se va deplasa în mod fatal că­tre acest pod. Severinul va rămâne din ce în ce mai izolat, mai îmbă­trânit, mai ocolit. Și lovitura aceasta o primește toc­mai în anul când se pregătea să-și sărbătorească al 100-lea an de exis­tență. Nu știm pentru cari motive Țigă­­nașu a fost preferat vechii Dru­­beta. Ne e teamă să nu fie o nedrepta­te justificată doar de aparente in­terese superioare. Și atunci ar fi de neertat. Căci nu se omoară un oraș ridicat din trudă de generații întregi fără o grea, o apăsătoare răspundere. CONSTANTIN BALEANU mteaza in China SHANGHAI, 14 (Rador). Trupele japoneze conti­­nuă să înainteze la sud de marele zid chinezesc. Japonezii sunt acum la 20 de kilometri de Tien­tsin, care se crede că va cădea mâine în mâinile japonezilor. Alianța militară greco­­turcă dezmințite ATENA, 14. (Rador).— Din cercuri oficiale se anunță : Cu privire la informațiile apărute în anumite organe de presă străină, după care Grecia și Turcia ar fi în­cheiat o alianță militară, am putut să confirmăm că discuțiile cari au avut loc de curând la Atena între delegații greci și turci, în afară de încheierea unui acord comercial, n’au avut alt rezultat decât sa dea o nouă dovadă despre perfectele re­lații de prietenie care unesc pe cele două țări. N’a fost vorba decât de un schimb de vederi servind consolidării poli­tice a păcii, urmărită în comun de cele două țări vecine. Orice pion asupra unui așa zis a­­cord militar nu corespunde politicii pur pacifice urmată de Grecia și Turcia. Explozie SOFIA. 14. (Rador).­­ La depo­zitele administrației podurilor s-a produs un­ violent incendiu. O can­­tita­te de explosive, destinate lucră­rilor in carierele de piatră, au ex­plodat Se semnalează mai mulți răniți și un mort. Prăbușirea dealului „Piroiu“ din Muscel Cum s’a produs nenorocirea.­Noui amănunte CÂMPULUNG, ... — Am telefonat la timp că în satul Valea, Dindărăt s’a produs un curios fenomen sis­­mic, scufundându-se mai bine de trei pogoane de pădure la o adân­cime ce trece de 30 metri. Cu o mașină, am plecat la fața lo­cului. Drumul a fost nespus de greu — aproape impracticabil — trebuind pe șleaul de căruțe să urci pante ca Vârteala Groșanilor, și să străbați kilometri de prundiș pentru a răs­bate la locul unde s’a petrecut fe­nomenul. „PIROIUL“ In stânga șoselei care leagă Poe­­narii de Drăghici se ridică creasta unui deal înalt, împădurit complect cu fagi și mesteceni. E pădurea „Pi­roiul“ proprietatea d-lor Nicolae și Gheorghe Constantinescu. Pădurea are vechime seculară, ici vezi arbori groși cât putina, dincolo lăstăriș din săniuță. CUM S’A PRODUS FENOMENUL Urcând spre locul dezastrului, sun­tem întâmpinați de d-nii învățători Marcușanu și Bratu, profesor Simion Ionescu, Gh­. Arsenescu și alții, caii nu mai prididesc să ne dea amă­nunte. Dintre toate rețin povestirea su­gestivă a babei Floarea Păd­uleaia din Valea Dindărăt. „Păi, maică, așa a fost! Veneau copii cu vitele din pădure (pădurea Piroiul) când auzirăm, așa, ca un zumzet nedeslușit. Noi, ăștia, din valea Dindărăt, ne închipuiam că e vre-o petrecere prin Poenari, ori la Jugul, cu lăutari, că era Duminică sara. Și zumzetul a încetat. Ne-am cul­cat. Peste un răstimp, iar a început. Dar nu mai era ca la început. Acu se deslușau pârlituri, pocnituri, troz­­nituri. Alte alea. Ne făceam cruce, noi care ne tre­zisem din somn. De sub pădurea Pt­­roiului se auzeau urzeli mari, așa ca și când tună prelung. Și tunetele se făceau mai aproape, tot mai a­­proape. Uruia maică, uruia de sim­țeai pământul cum se clatină. Iar s’au oprit zgomotul. Și deodată, o răsburneală drăcea­scă, mai tare ca trăsnetul, făcu să ne cutremurăm. Pare că se scufunda­se pământul cu noi. Mi-am făcut cruce! Și atunci, ucigă-l toaca a fugit. N’am mai auzit nimic, decât lăpăt­­­ul jigodiei mele prin ogradă. Până dimineața n’am mai ațipit. Când s’a luminat, vecinii își de­­deau gură, că vezi ce aproape stăm unii de alții. Toți ne întrebam ce-a fost peste noapte. Și atunci am văzut, ioție, ce vedeți și dv. că „Piroiul“ s’a scufundat. SPRE CENTRUL PĂMÂNTULUI Abia am trecut vâlceaua ce des­parte pădurea de șosea, când ia marginea costișei și zărim o brazdă proaspătă și copaci răsturnați. Sunt primele crăpături și­­ depla­sări de teren pe cari le zărim. Cu cât înaintăm, cu atât dezastrul apare mai intens. Aproape de vârf, terenul este lă­sat drept în jos, iar coama tăiată par­că cu un cuțit. Vârful a rămas în picioare, în­conjurat de amenințătoare prăpă­stii, cari în unele locuri trec de 30 de metri. Și curios, majoritatea co­pacilor au rămas tot în picioare. ALT FENOMEN La vre-o două sute de metri de scufundătură „Valea Cerbului“ face acum una, cu dealurile din cele două părți, ridicându-se, cu copaci cu tot 15 metri. întreaga suprafață a prăpastiei se întinde pe o porțiune de trei po­goane, în care nu se socotesc depla­sările și crăpăturile mai depărtate. CAUZELE PRĂBUȘIRII In privința cauzelor acestui feno­men, sunt mai multe păreri. Astfel de prefect al județului pr. N. Mănescu, declară că întreaga regiu­ne a Foenarilor este gata de dislo­care, fiind situată pe un gol suppă­­mântean. Profesorul Simion Ionescu crede că izvoarele cari se scurg de sub „Piroiul“ a săpat o peșteră care mai târziu s’a prăbușit. Dovadă ridica­rea de teren în alt punct. De remarcat că în faliile dealu­lui, am observat la o adâncime de 15 m, cum începe un strat de nomol pietrificat. Rămâne ca specialiștii de la insti­tutul geologic cari au fost chemați de prefectură, în urma so~d~ și studiilor ample să exp .­menul. In întreg județul mina Poenari este tălmăcită și cită atât de popor cât și­­ tuali. N. : Deferirea un­zicimiie­i NEW-YORK. 14.­­Radi localitatea Canon City, borado, s’a descoperit un pământ aurifer. Imediat ce s’a răspân­despre această descoperi ținutul s’a produs o ader­­ă după aur. Finala cupei I ATENA, 14. (Rador).­­ cupei Davis, grecul Nicol­aut pe românul Poulieff­­ 6-2, 6-2. Grecul Xydis a bătut­­ . Omii Botez­ cu 4-S, 6-3, 6-4, 6-1. I Total: Grecia 4 puncte și Roma­ i I­nia 1 punct. I Ploile au continuat șt ele, in can­titate redusă, atmosfera a fost calmă. După știrile primite prin radio, rezultă că maximul barometric de vest se deplasează spre Europa cen­trală și Marea Mediterană. E de aș­teptat o schimbare favorabilă a vre­mii, vânt de miază-zi. Presiunea și temperatura încep să crească. RAVAGIILE GRINDINEI IN JUDE­ȚUL IAȘI Ploile torențiale căzute in județul Iași dela 11—13 Mai au fost însoțite de grindină de o mărime neobișnui­tă in Moldova. Pagubele sunt mari. Ruperea de nori dela 11 Mai a fost mai violentă în regiunea Voinești. Codrii seculari din împrejurimile Ia­șului acoperă suprafețe de mii de hectare, de aceia atrag norii de grin­dină. Dealurile Repedea și ale Bâr­­novei având 500 m. înălțime (aproa­pe altitudine de munți), ma­­ele de aer răcesc des la Iași și se formează grindină. CONTINUARE LA CLASIFICAREA NORILOR Continuăm clasificarea norilor principali, începută în buletinul pre­cedent. Alto-strații sunt nori în formă de văluri cenușii, fără halo­ uri. Plutesc la 3000 metri înălțime provenind din coborîrea ciro-straților și anunță a­propierea unei ploi torențiale cu grindină. Strato­cumulii sunt întunecoși, cu marginile în valuri. Coboară sub 1000 metri, uneori chiar la 500 metri. Vara se observă mai des dimineața, formându-se din ridicarea ceții lă­sată pe pământ în a doua jumătate a nopții. Până la amiază acești nori sunt de obicei împrăștiați de dogoa­rea soarelui. In alte dăți persistă zile întregi fără precipitațiuni, lă­sând să cadă cel mult câteva pică­turi. Ele au apărut pe cerul Capitalei strato­cumuli, necunoscuți insă de m­ofani și cari au alungat pe ex­cursioniști din împrejurimi­ la pri­mul tunel. A plouat însă ziua foarte puțin, temperatura a continuat să crească, norii s-au concentrat și a plouat abia la ora 8 seara, la trece­rea nimbușilor. Nimbui sau Nimbus cum sunt de­numiți în cărțile școlarilor (păs­­trându-se denumirile latinești: Cir­rus, Cumulus, Stratus și Nimbus), sunt nori intunecoși, cenușii sau ne­gri, coborînd până la 200 metri. De multe ori în­ timpul averselor de va­ră Turnul Eiffel și zgârie-norii ame­ricani dispar intr-un nimbus. Ei anunță o depresiune imediată, furtună, ploi. Cumulți par niște munți de zăpa­dă în rotogol pe cer. Altitudinea lor e între­ 1000—1500 metri. Când au marginile albe, frumos conturate, prevestesc timp frumos. Cumulus­ nimbii au baza orizonta­lă întunecoasă. Anunță curenții ver­ticali puternici. Grosimea unui ast­fel de nor e de 4000 metri, altitudi­nea bazei coborind la 500 metri, iar creasta lor e la 4500 metri. Când au și falsi cili în vârf e de așteptat o furtună cu rupere de nori. Strații sunt nori cenușii uniformi provenind dintr’un plafon de ceață. Anunță timp stabil. CUM E TIMPUL Ultimele ploi Presiunea și temperatura încep să crească D. T. TEODORESCU-BRANISTE ROSTINDU-ȘI DISCURSUL

Next