Dimineaţa, mai 1933 (Anul 30, nr. 9474-9489)
1933-05-16 / nr. 9474
"rT A niJi 29 iMo. 9^74-A apărut în Biblioteca „Dimineața“ EDIȚIA II Viața și filosofia lui Spinoza de DOCTORUL YGREC (un volum de 108 pagini 6 LEI). Fondată in 1904 (1e CONST. MILLF 8 pagini Marți 16 Maiu 1933 A APĂRUT REGINE ÎNCORONATE POVESTIRE DIN TRECUT DE MARIA REGINA ROMÂNIEI TELEFON Direcția FON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Ed. „Adeverul" ?Tumulia: 3-2474. Adția: 3-2473. Provincia: 3-1066 a V înăsprirea contingentărilor Banca Națională nu este mulțumită de modul cum funcționează, actualmente, regimul contingentărilor la import. Motivul principal de nemulțumire a Institutului nostru de emisiune este că regimul în vigoare îngreuiază menținerea echilibrului de transferturi de devize. Deci, în condițiunile actuale de contingentare, Banca Națională nu poate să-și aplice cu succes politica va monetară. Dar nici ministerul de industrie și comerț nu e mulțumit de modul de funcționare al regimului contingentărilor. Motivul însă este altul: actualul regim nu asigură echilibrul balanței noastre comerciale. Pentru aceste motive, Banca Națională și ministerul de industrie au căzut de acord asupra necesității de a înăspri regimul contingentărilor. De a-l înăspri prin două feluri de măsuri: prin extinderea contingeri tării și la alte articole aduse din străinătate, prin introducerea de măsuri mai severe în ce privește oficiul compensațiilor și chiar cotele contingentare. N’am fi avut ceva de obiectat fată de acordul intervenit și fată de hotărârile luate, dacă n’ar fi fost în cauză și a treia parte — „terții” de ale căror interese trebue să se țină seamă. „Terții” aceștia sunt comercianții, cari importă din străinătate, precum mai suntem și noi clienții, cari cumpărăm și consumăm mărfurile își articolele importate. Așa, din partea comercianților și a caselor importatoare am primit și primim scrisori, în care se arată că, și așa cum funcționează până astâzi regimul contingentărilor, s’au făcut nu numai nedreptăți patente, ci în multe privinți s’au creat situații imposibile, absurde. De pildă, un importator de articole manufacturate își aducea toată marfa de la o anumită fabrică ori casă comercială din Anglia, cu care avea legături vechi, socoteli vechi și întreținea raporturi întemeiate pe o încredere mutuală de mulți ani de zile. In acelas timp, tocmai la fabrica sau la casa aceea găsea el articole in specialitatea, care-i trebuia și cu prețurile care-i conveneau. După intrarea în vigoare a regimului contingentărilor, aceluiai comerciant i se admite să iși procure cantitatea de mărfuri de care are nevoie însă din diferite țări, unde nu e cunoscut și unde nu știe ce calități de mărfuri poate găsi și cu ce prețuri pot fi cumpărate. Se stabilesc, de comisia respectivă de la ministerul de industrie, proporții cari, dacă sunt de acord cu punctul de vedere al Băncii Naționale sau al ministerului, dăunează însă intereselor reale ale comercianților și firmelor importatoare. De asemenea, măsuri de natura aceasta lovesc și în interesul publicului, prin faptul că provoacă o scumpire a articolelor importate, deci o scumpire a vieții. Putem enumera multe exemple și cazuri precise, cari să arate situația păgubitoare, datorită regimului contingentării și ne închipuim lesne ce are să fie după înăsprirea acestui regim. De aceea, Banca Națională și ministerul de industrie, înainte de a lua hotărîri, care lovesc în interesele legitime ale celor mulți, au datoria de a lua, în prealabil, și avizul celor direct interesați în cauză și competing în materie. N. Batzaria Condamnat la moarte TUNIS. 14. (Rador). — Un oarecare Joseph Boscaiio a fost condamnat la moarte pentru uciderea lui Kalfon. Acesta este primul caz când un italian este condamnat la moarte in Tunis. Germania în impas Plecarea d-lui Rosenberg de la Londra sub paza poliției.Misiunea d-lui Schacht la Washington a eșuat PARIS, 14 (Radar). • Agenția „Havas*5 anunță din Londra s _D. "Rosenberg, șeful secțiunii de politică externă a partidului național-socialist german, a părăsit Londra azi la ora 10 plecând în Germania. Sosit la gară cu un sfert de oră înainte de plecarea trenului, d. Rosenberg s’a închis în compartimentul său. Un serviciu de poliție a asigurat ordinea. S’au produs totuș demonstrații anti-hitleriste. Poliția a făcut o arestare, G. Schacht se reîntoarce la Berlin NEW YORK, 14. (Rador). Dr. Schacht s-a îmbarcat pe bordul vaporului ,,Europa“, cu destinația Berlin. înainte de plecare, d-sa a declarat că ar intenționa să ceară purtătorilor străini de titluri germane să se întrunească la Berlin pentru a examina împreună mijlocul de a face față plății cupoanelor acestor titluri. Insuccesul d-lui Schacht (Prin telefon de la corespondentul nostru special) PARIS. 14— „Le Temps" publică o telegramă din New York că vizita d-lui Schacht, guvernatorul Băncii Reichului, la Washington, e considerată ca un insucces. La New York se crede că conferința mondială ar trebui amânată, pentru că eventualul ei eșec ar crea o atmosferă dezastruoasă în toată lumea. NEW YORK, 14. (Rador). — D. dr. Schacht a declarat ziariștilor că întrevederile avute cu d. Roosevelt au decurs într-un cadru amical. D-sa a discutat cu d. Roosevelt toate problemele economice actuale. D. dr. Schacht a subliniat că plata datoriilor către America nu poate fi făcută decât în devize. d. a. la Berlin și a fost imediat primit de d. von Neurath, ministrul de externe al Reichului. D. Nadolny va fi primit tot astăzi de cancelarul Hitler, căruia îi va face un raport amănunțit asupra dificultăților ivite la Geneva. Se crede că d. Nadolny va fi primit și de președintele von Hindenburg. Presa în unanimitate continuă să susțină că în revendicarea egalității depline de drepturi pentru Germania, cancelarul Hitler este sprijinit de țara întreagă. „Koelnische Zeitung“ precizează că :,revendicarea actuală a Germaniei se exprimă astăzi prin sforțarea de a dobândi egalitate de drepturi, fiu va fi vina Germaniei dacă mai târziu va prezenta alte revendicări", vezi un articol, în care își exprimă convingerea că, dacă hitlerismul nu va putea fi readus la realitate, vom avea război european. Războiul european va avea de consecință întinderea războiului în Africa și alte continente. De asemeni și Statele Unite vor fi obligate să intre în foc. Garvin adaugă că, in Lume, nu va putea fi pace, cât timp spiritul crucii încârligate nu va fi abandonat în Germania» 9 demonstrație ia Viena prilejul vizitei hitleriste cu VIENA. 14. (Rador). In prezența cancelarului Dolfuss și a membrilor guvernului s’a desfășurat azi înainte de amiază, la parcul castelului Schoenbrunn, o mare manifestație patriotică organizată de asociația Heimatschutz, pentru a sărbători aniversarea eliberării Vienei de sub stăpânirea turcilor. Au participat 40.000 membri ai organizației Heimatschutz în uniformă. Serbarea a avut caracterul unei impunătoare demonstrații a voinței de independență a Austriei, ca răspuns la agitațiile din ultimele zile ale național-socialiștilor și la semnificația de Anschluss, dată vizitei miniștrilor germani. Au vorbit maiorul Fey, ministrul Siguranței, prințul Starhemberg, șeful organizației Heimwehr, apoi cancelarul Dolfuss, care și-a încheiat discursul cu declarația că independența Austriei este mai presus de orice. VIENA, 14. (Rador). — In cursul ecepției ce s’a dat în palatul legației germane, în onoarea reprezentanților presei străine, și de la care stiție al Bavariei, a declarat că „ofensa pe care au suferit-o miniștrii germani, la sosirea lor în Viena, din partea guvernului austriac", nu va rămâne fără răspuns și că demersuri s’au și făcut chiar în această privință. Cu toate că n’a precizat natura acestor demersuri, se crede că ele nu vor putea fi decât de ordin diplomatic. VIENA, 14. (Rador). — D. Kehrl și delegații germani ai partidului național-socialist au plecat aseară spre Berlin, cu avionul, afară de d. Frank. Acesta pleacă 1" £"raz. # * toarcerea d-lui Zdolny la Berlin BERLIN. 14. (Rador). — întrunirea de Miercuri a Reichstagului continuă a fi obiectul tuturor preocupărilor în cercurile politice. D. Naan fost excluși reprezentanții presei dolny, șeful delegației germane la franceze, d. Frank, ministrul de la conferința dezarmării, a sosit la 2 AURUL ȘI CAPITALURILE TEZAURIZATE Ni se scrie din Paris. Acum un an balanța comercială a Franței înregistra în fiecare lună, in mijlociu, un deficit de 900 milioane de franci. In anul de față, deficitul mijlociu este de 1.100 milione. „Diferența, spune un publicist francez, este considerabilă. Ea ar fi alarmantă.... dar, pentru moment balanța noastră de plăți este excedentară. De altă parte, banii s‘au scumpit. Creditul funciar francez n’a putut acum în urmă, să emită un împrumut decât cu o dobândă de 6.35 la sută. De ce s‘a urcat dobânda ? La prima vedere, lucrul pare inexplicabil. Franța e plină de capitaluri ce nu produc. Tezaurizarea, scrie autorul de la care luăm datele ce reproducem, în cele ce urmează, este considerabilă. S vorbește de 25 de miliarde de franci tezaurizate sub formă de bilete de bancă și de 5 până la 7 miliarde ascunse sub formă de lingouri de aur. Afară de aceasta, „stagnarea industriei și a comerțului reduce la minimum trebuințele scontului“. Care este deci cauza banilor scumpi în Franța ? Este, după cum se știe, frica și neîncrederea. Neliniștea universală face ca posedanții să fie la ei banii și să nu se învestească. Cumpărările de aur-metal și tezaurizarea acestuia contuinuă pe o scară din ce în ce mai întinsă. In Statele Unite cu toate pedepsele prevăzute in lege în contra celor dovediți că dețin aur și nu-1 aduc la „Federal Reserve Board“ (10 ani închisoare) se socotește la aproape un miliard dolari valoarea metalului ascuns. Săptămână copilului: Mulțimea la patriarhie Germania și dezarmarea care niciodată nu au fost înarmate sunt socotite ca efective militare, în timp ce Franța nu se gândește să limiteze materialul ei de război ș, să reducă numărul armamentelor ușoare și să suprime armamentele grele. Germania nu este de altfel singura care să ceară la Geneva suprimarea armelor ofensive, întrucât aceasta o voiește și America. IFLAJIA IN AMERICA BERLIN, 14. Rador). — Agenția „Wolff“ anunță Relativ la evenimentele actuale !) Parker Willis, corespondentul din sânul confernței dezarmatei, din New-York al lui Aurnro Fm cercurile politice din Berlin remar Ji .n. 10. ”V.S?esfecă faptul că chestiunea efectivelor 110 lle Financiere din Paris a devenit un adevărat vodevil a a„ telegrafiat ziarului (la 10 Mai) ca,tunci când organizațiile germane „împotriva asigurărilor date de d. Roosevelt că politica inflaționistă nu va fi aplicată decât în chip moderat, o mare expansiune de credite sau de circulație fiduciară este inevitabilă“. Aceasta „din cauza enormității deficitelor bugetare și din cauza imposibilității pentru tezaurul american de a plasa obligațiuni pe piață“. Publicul american, neștiind ce valoare va avea dolarul, refuză să subscrie. D. Parker Willis spune că ultimele bonuri de tezaur oferite de guvern nu au fost subscrise. Numai băncile au luat bonurile „sub presiunea administrației". Starea aceasta de lucruri, conchide corespondentul: „CONSTITUE EVIDENT O BAZA PENTRU O INFLAȚIE HAZAADATA, pentru o inflație ce nu va putea fi controlată“, itierismul provoacă războiul mondial (Prin telefon dela corespondentul na. ru special) PARIS, 34. — Ziaristei Garvin pedică în „Obser» Luptele severinenilor pentru podul de peste Dunăre De câțiva ani încoace, severinenii agitau prin oamenii lor cei mai de seamă ideia construirii unui pod peste Dunăre care să lege țara, prin dreptul lor, cu țara vecină a Iugoslaviei. Și agitau această idee cu atât mai multă străduință, cu cât în realizarea ei își puneau singura lor nădejde de a reda orașului ceva din pulsația de altădată când—punct de frontieră al vechiului regat —el părea destinat să însemneze ceva mai mult, prin viața portului, a șantierelor navale și așezărilor lui industriale, decât un frumusel oraș de provincie, pitoresc, calm, înăbușit de parcuri cu roze și alei de tei, minunat loc de retragere pentru pensionari atinși de recrudescență poetică. Căci a fost o vreme când, în portul Severinului, zeci de elevatoare lucrau zi și noapte pentru sutele de șlepuri trimise să încarce acolo bucate adunate pe tot întinsul Olteniei și de dincolo de Olt. Era o forfoteală atunci în port și în oraș o mișcare de atâta avânt și înflorire, încât pentru cel care le-a cunoscut, Severinul de azi seamănă cu acele expoziții cărora după închidere, li s’a inspirat cu pompa parcă sufletul și au rămas în dosul arcului de triumf, stinse, cu becurile știrbe și literele moarte, să li se vadă intimitatea de paiante și cărți. Acum în primăvară, odată cu liliacul și floarea de castan, nădejdea orășelului prinsese iarăși suflet. Un mare oltean, sortit să precupețească pe piața Europei, în numele a 3 state, prestigiu nou pentru toți jureții, a adus svon că visul severinenilor e gata gata de împlinire. Că adică podul de peste Dunăre nu mai e o biată idee de interes local, o licărire de speranță ca un mititel arc de cobiliță, în mintea unor oameni necăjiți. Podul se va face. Iugoslavia s’a nimerit în interese cu Severinul. Și s’a luat in cercetare un plan, s’au stabilit sumele de cheltuit — vreo 900 de milioane și mai la urmă s’a decis și punctul precis unde va trebui să se dureze construcția. E lesne de închipuit entusiasmul severinenilor în fața acestei atât de neașteptate realizări. Iată însă că în ziua fixată pentru începutul lucrărilor, o comisie mixtă care s’a întrunit la Severin — și aceasta este o prea ascuțită ironie — anunță că podul se va construi la vreo 30—40 de kilometri înspre răsărit de oraș. Că Severinul nu va avea deci nimic de câștigat, bacă dimpotrivă la locul acela va fi să se ridice un nou orășel care să se desvolte în dauna Severinului însuși. Așa stabilește convenția cu vecinii iugoslavi. Se putea o lovitură mai dureroasă ? Se putea o jignire mai profundă ? Cum s’a întâmplat aceasta, e un lucru pe care oamenii nu pot să-l înțeleagă și nu pot să-l erte. Zece ani au vânturat ideia acestui pod salvator, zece ani s’au muncit s’o facă împărtășită și de cei cari decid în țara aceasta, și iată că la urmă rodul insistențelor lor este o amarnică deziluzie. Pentru că într’adevăr, nu numai că, de acum încolo orașul nu va avea nici o șansă de desvoltare, dar prin construirea podului la Țigănașu, centrul de viață al Mehedințului se va deplasa în mod fatal către acest pod. Severinul va rămâne din ce în ce mai izolat, mai îmbătrânit, mai ocolit. Și lovitura aceasta o primește tocmai în anul când se pregătea să-și sărbătorească al 100-lea an de existență. Nu știm pentru cari motive Țigănașu a fost preferat vechii Drubeta. Ne e teamă să nu fie o nedreptate justificată doar de aparente interese superioare. Și atunci ar fi de neertat. Căci nu se omoară un oraș ridicat din trudă de generații întregi fără o grea, o apăsătoare răspundere. CONSTANTIN BALEANU mteaza in China SHANGHAI, 14 (Rador). Trupele japoneze continuă să înainteze la sud de marele zid chinezesc. Japonezii sunt acum la 20 de kilometri de Tientsin, care se crede că va cădea mâine în mâinile japonezilor. Alianța militară grecoturcă dezmințite ATENA, 14. (Rador).— Din cercuri oficiale se anunță : Cu privire la informațiile apărute în anumite organe de presă străină, după care Grecia și Turcia ar fi încheiat o alianță militară, am putut să confirmăm că discuțiile cari au avut loc de curând la Atena între delegații greci și turci, în afară de încheierea unui acord comercial, n’au avut alt rezultat decât sa dea o nouă dovadă despre perfectele relații de prietenie care unesc pe cele două țări. N’a fost vorba decât de un schimb de vederi servind consolidării politice a păcii, urmărită în comun de cele două țări vecine. Orice pion asupra unui așa zis acord militar nu corespunde politicii pur pacifice urmată de Grecia și Turcia. Explozie SOFIA. 14. (Rador). La depozitele administrației podurilor s-a produs un violent incendiu. O cantitate de explosive, destinate lucrărilor in carierele de piatră, au explodat Se semnalează mai mulți răniți și un mort. Prăbușirea dealului „Piroiu“ din Muscel Cum s’a produs nenorocirea.Noui amănunte CÂMPULUNG, ... — Am telefonat la timp că în satul Valea, Dindărăt s’a produs un curios fenomen sismic, scufundându-se mai bine de trei pogoane de pădure la o adâncime ce trece de 30 metri. Cu o mașină, am plecat la fața locului. Drumul a fost nespus de greu — aproape impracticabil — trebuind pe șleaul de căruțe să urci pante ca Vârteala Groșanilor, și să străbați kilometri de prundiș pentru a răsbate la locul unde s’a petrecut fenomenul. „PIROIUL“ In stânga șoselei care leagă Poenarii de Drăghici se ridică creasta unui deal înalt, împădurit complect cu fagi și mesteceni. E pădurea „Piroiul“ proprietatea d-lor Nicolae și Gheorghe Constantinescu. Pădurea are vechime seculară, ici vezi arbori groși cât putina, dincolo lăstăriș din săniuță. CUM S’A PRODUS FENOMENUL Urcând spre locul dezastrului, suntem întâmpinați de d-nii învățători Marcușanu și Bratu, profesor Simion Ionescu, Gh. Arsenescu și alții, caii nu mai prididesc să ne dea amănunte. Dintre toate rețin povestirea sugestivă a babei Floarea Păduleaia din Valea Dindărăt. „Păi, maică, așa a fost! Veneau copii cu vitele din pădure (pădurea Piroiul) când auzirăm, așa, ca un zumzet nedeslușit. Noi, ăștia, din valea Dindărăt, ne închipuiam că e vre-o petrecere prin Poenari, ori la Jugul, cu lăutari, că era Duminică sara. Și zumzetul a încetat. Ne-am culcat. Peste un răstimp, iar a început. Dar nu mai era ca la început. Acu se deslușau pârlituri, pocnituri, troznituri. Alte alea. Ne făceam cruce, noi care ne trezisem din somn. De sub pădurea Ptroiului se auzeau urzeli mari, așa ca și când tună prelung. Și tunetele se făceau mai aproape, tot mai aproape. Uruia maică, uruia de simțeai pământul cum se clatină. Iar s’au oprit zgomotul. Și deodată, o răsburneală drăcească, mai tare ca trăsnetul, făcu să ne cutremurăm. Pare că se scufundase pământul cu noi. Mi-am făcut cruce! Și atunci, ucigă-l toaca a fugit. N’am mai auzit nimic, decât lăpătul jigodiei mele prin ogradă. Până dimineața n’am mai ațipit. Când s’a luminat, vecinii își dedeau gură, că vezi ce aproape stăm unii de alții. Toți ne întrebam ce-a fost peste noapte. Și atunci am văzut, ioție, ce vedeți și dv. că „Piroiul“ s’a scufundat. SPRE CENTRUL PĂMÂNTULUI Abia am trecut vâlceaua ce desparte pădurea de șosea, când ia marginea costișei și zărim o brazdă proaspătă și copaci răsturnați. Sunt primele crăpături și deplasări de teren pe cari le zărim. Cu cât înaintăm, cu atât dezastrul apare mai intens. Aproape de vârf, terenul este lăsat drept în jos, iar coama tăiată parcă cu un cuțit. Vârful a rămas în picioare, înconjurat de amenințătoare prăpăstii, cari în unele locuri trec de 30 de metri. Și curios, majoritatea copacilor au rămas tot în picioare. ALT FENOMEN La vre-o două sute de metri de scufundătură „Valea Cerbului“ face acum una, cu dealurile din cele două părți, ridicându-se, cu copaci cu tot 15 metri. întreaga suprafață a prăpastiei se întinde pe o porțiune de trei pogoane, în care nu se socotesc deplasările și crăpăturile mai depărtate. CAUZELE PRĂBUȘIRII In privința cauzelor acestui fenomen, sunt mai multe păreri. Astfel de prefect al județului pr. N. Mănescu, declară că întreaga regiune a Foenarilor este gata de dislocare, fiind situată pe un gol suppământean. Profesorul Simion Ionescu crede că izvoarele cari se scurg de sub „Piroiul“ a săpat o peșteră care mai târziu s’a prăbușit. Dovadă ridicarea de teren în alt punct. De remarcat că în faliile dealului, am observat la o adâncime de 15 m, cum începe un strat de nomol pietrificat. Rămâne ca specialiștii de la institutul geologic cari au fost chemați de prefectură, în urma so~d~ și studiilor ample să exp .menul. In întreg județul mina Poenari este tălmăcită și cită atât de popor cât și tuali. N. : Deferirea unzicimiiei NEW-YORK. 14.Radi localitatea Canon City, borado, s’a descoperit un pământ aurifer. Imediat ce s’a răspândespre această descoperi ținutul s’a produs o aderă după aur. Finala cupei I ATENA, 14. (Rador). cupei Davis, grecul Nicolaut pe românul Poulieff 6-2, 6-2. Grecul Xydis a bătut . Omii Botez cu 4-S, 6-3, 6-4, 6-1. I Total: Grecia 4 puncte și Roma i Inia 1 punct. I Ploile au continuat șt ele, in cantitate redusă, atmosfera a fost calmă. După știrile primite prin radio, rezultă că maximul barometric de vest se deplasează spre Europa centrală și Marea Mediterană. E de așteptat o schimbare favorabilă a vremii, vânt de miază-zi. Presiunea și temperatura încep să crească. RAVAGIILE GRINDINEI IN JUDEȚUL IAȘI Ploile torențiale căzute in județul Iași dela 11—13 Mai au fost însoțite de grindină de o mărime neobișnuită in Moldova. Pagubele sunt mari. Ruperea de nori dela 11 Mai a fost mai violentă în regiunea Voinești. Codrii seculari din împrejurimile Iașului acoperă suprafețe de mii de hectare, de aceia atrag norii de grindină. Dealurile Repedea și ale Bârnovei având 500 m. înălțime (aproape altitudine de munți), maele de aer răcesc des la Iași și se formează grindină. CONTINUARE LA CLASIFICAREA NORILOR Continuăm clasificarea norilor principali, începută în buletinul precedent. Alto-strații sunt nori în formă de văluri cenușii, fără halo uri. Plutesc la 3000 metri înălțime provenind din coborîrea ciro-straților și anunță apropierea unei ploi torențiale cu grindină. Stratocumulii sunt întunecoși, cu marginile în valuri. Coboară sub 1000 metri, uneori chiar la 500 metri. Vara se observă mai des dimineața, formându-se din ridicarea ceții lăsată pe pământ în a doua jumătate a nopții. Până la amiază acești nori sunt de obicei împrăștiați de dogoarea soarelui. In alte dăți persistă zile întregi fără precipitațiuni, lăsând să cadă cel mult câteva picături. Ele au apărut pe cerul Capitalei stratocumuli, necunoscuți insă de mofani și cari au alungat pe excursioniști din împrejurimi la primul tunel. A plouat însă ziua foarte puțin, temperatura a continuat să crească, norii s-au concentrat și a plouat abia la ora 8 seara, la trecerea nimbușilor. Nimbui sau Nimbus cum sunt denumiți în cărțile școlarilor (păstrându-se denumirile latinești: Cirrus, Cumulus, Stratus și Nimbus), sunt nori intunecoși, cenușii sau negri, coborînd până la 200 metri. De multe ori în timpul averselor de vară Turnul Eiffel și zgârie-norii americani dispar intr-un nimbus. Ei anunță o depresiune imediată, furtună, ploi. Cumulți par niște munți de zăpadă în rotogol pe cer. Altitudinea lor e între 1000—1500 metri. Când au marginile albe, frumos conturate, prevestesc timp frumos. Cumulus nimbii au baza orizontală întunecoasă. Anunță curenții verticali puternici. Grosimea unui astfel de nor e de 4000 metri, altitudinea bazei coborind la 500 metri, iar creasta lor e la 4500 metri. Când au și falsi cili în vârf e de așteptat o furtună cu rupere de nori. Strații sunt nori cenușii uniformi provenind dintr’un plafon de ceață. Anunță timp stabil. CUM E TIMPUL Ultimele ploi Presiunea și temperatura încep să crească D. T. TEODORESCU-BRANISTE ROSTINDU-ȘI DISCURSUL