Dimineaţa, iulie 1933 (Anul 29, nr. 9520-9550)

1933-07-01 / nr. 9520

e îngrijorarea provocată de demisia d-lui Hugenberg Ziarele franceze despre pericolul Germaniei hitleriste PARIS. 29 (Rador).—Zi­arele urmăresc cu atenţie evoluţia politică din Ger­mania şi subliniază că de­misia d-lui Hugenberg în­seamnă o întorsătura se­rioasă, care pecetlueşte a­­cum în mod definitiv miş­carea naţional-socialistă. „L’Oeuvre“, organul ra­di­ca­l-soci­al­işti­lor scrie: „Acum cancelarul Hit­ler nu mai este împiedicat de nimeni la conducerea Heichului şi nu mai are deci nici o scuză de invo­cat: acum este vorba să a­­plice programul hitlerist. A sosit scadenţa aventu­­rei hitleriste Tot astfel, „Le Journal“ scrie : mam­ei noui, ce va face d. Hitler? D-sa a declarat totdeauna că pri­veşte puterea numai ca un simplu mijloc pentru aplicarea programu­lui său, program esenţial socialist. Acum şomerii cer pâine. D. Hitler va naţionaliza industriile şi va îm­părţi pământurile aşa cum a făgă­duit? Magnaţii şi nobilii se vor lăsa să fie deposedaţi? Două mari forţe sociale se vor înfrunta". Această situaţie inspiră serioase îngrijorări tutu­ror cercurilor de orice o­­pinie. Ziarele de stânga, printre care­­,Ere Nouvel­­le“, scrie: „Din singur om una în cine ştie ce aventu­ră externă. Germania se îndepărtează din ce în ce de spiritul de cooperare „europeană. Pericolul cre­­sc“.­­ Ziarul „L’Homme Libre" repetă că în faţa unei ata­re situaţii Franţa trebue acum mai mult decât ori­când să menţină progra­mul pe care l-a apărat în­totdeauna, în primul rând securitatea. Demisia d-lui Hugenberg n’a fost incă primită . BERLIN, 28 (Rador). — Se a­­­nunţă oficial că preşedintele Reich­­tului va primi zilele acestea la re­şedinţa sa din Neudeck pe cance­larul Hitler pentru a discuta situa­ţia creată prin cererea de demisie a d-lui Hugenberg din postul de mi­nistru al economiei nationale şi a­­griculturii. Contrar primei versiuni, demisia d-lui Hugenberg n’a fost încă ac­ceptată de preşedintele Hindenburg. In unele cercuri s’a afirmat chiar incă aseară că ar fi dificultăţi în a­­ceastă privinţă, întrucât la forma­rea guvernului actual, prezenţa d-lui Hugenberg în cabinet fusese o condiţie esenţială şi se ceruse for­mal să se încredinţeze şefului par­tidului naţional-german conducerea întregii politici economice. Agenţia „Wolff“ relatează că cercurile politice sunt însă sigure că preşedintele Hindenburg va ac­cepta această demisie şi că voiajul cancelarului Hitler la Neudeck ar fi în legătură cu numirea unor noui titulari la ministerele conduse până acum de d. Hugenberg. Ministru al agriculturii va fi nu­mit probabil d. Darie, şeful organi­zaţiei ţăranilor naţional-socialişti. Se vorbeşte de asemenea de nu­mirea d-lui Schmidt, actualul di­rector al companiei de asigurări Allianz, ca ministru al Economiei Reichului şi ministru de comerţ al Prusiei, Prunire la care au participat 2000 membri ai partidului socialist. Deputatul Mielsen a ţinut o cu­vântare în cursul căreia a declarat că social-democraţii danezi cer ca frontiera să rămână aşa cum este astăzi Vom combate împotriva stării de lucr­iri din Germania şi vom face tot ce stă în puterea noa­stră, pentru a nu lăsa să pătrundă la noi naţional socialismul. Ziarul mai publică numeroase in­formaţii asupra pregătirii militare secrete a tineretului german, ară­tând că nu se mai poate apăra as­tăzi politica de dezarmare a Dane­marcei. Preşedintele de consiliu are sarcina să apere graniţele, astfel încât locuitorii să nu trăiască in conţinu cu frica unei invaziuni a grupurilor militare neregulate, ve­nite din sud. Elveţia gata de represalii contra Germani BERNA, 28. (Rador). — Cer­curile financiare anunţă că Elveţia ar fi hotărâtă să ia măsuri de represalii împotri­va Germaniei in cazul când a­­ceasta nu şi-ar respecta anga­jamentele faţă de creditorii elveţieni. In legătură cu obligaţiile Germaniei a avut loc la Lon­dra, în cursul zilei de azi, o întrevedere intre dr. Schacht, preşedintele Băncii Reichului, şi ministrul de finanţe al Con­federaţiei Helvetice, D. HUGENBERG Sâmbătă 1 Iulie 1933 Interzicerea nouilor organizaţii şi grupări BERLIN. 28. (Rador).­­ Cu prilejul încorporării organiza­ţiilor „Casca de oţel” în miş­carea naţional-socialistă, can­celarul Hitler a publicat un manifest în care spune urmă­toarele: „Germania nu poate fi sal­vată decât printr-o singură mişcare şi nu prin treizeci de mişcări. Viitorul poporului german depinde de subordo­narea voinţelor multiple sub o singură voinţă şi de unirea tu­turor într-o singură mişcare combativă. „Mişcarea naţional-socialis­tă a fost nevoită să suprime nenumărate organizaţii, fără a ţine socoteală de meritele sau de lipsa de merite a aces­tor organizaţii, ci urmărind numai ţinta de a da în sfârşit poporului german o organiza­re unică şi omogenă a voinţei sale politice, „întemeierea de noui orga­­nizaţiuni şi de noui grupări va fi împiedecată în viitor”. Serbarea de fine de an la şcoala pregătitoare de ofiţeri dii dimineaţă a avut loc — la şcoala pregătitoare de ofiţeri din Capitală — serbarea de fine de an a cursului comun (anul I) pentru toate armele — aşa zisul „curs pre­gătitor“. ASISTENŢA Serbarea s-a desfăşurat în pre­zenţa d-lui general Lăzărescu şeful marelui stat major însoţit de d-nii generali Ionescu ştefan subşeful marelui stat major, Miltiade, Dobre P. şi maior Paraschivescu — toţi din statul major. Au mai fost de faţă d-nii general Benglici comandantul şcoalei şi d-nii colonel N. Iliescu comandant­­ajutor administrator, locat, colonel Suboti comandant-ajutor technic al şcoalei, colonelii Dumitrescu, Pe­­trovici, maior Nicolescu, etc. Din numărul de 576 elevi din anul acesta au absolvit cursul 510 elevi, corigenţi au fost 60 şi 6 re­petenţi. SERVICIUL RELIGIOS Serbarea a început cu primirea d-lui general Lăzărescu şeful mare­lui stat major al armatei. A urmat apoi trecerea în revistă a elevilor şi un serviciu religios oficiat de con­fesorul garnizoanei, părintele Ino­­cenţiu ştefănescu. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL LĂZĂRESCU D. general LĂZĂRESCU a ţinut apoi o cuvântare vorbind primei promoţii a şcoalei. Le-a reamintit­­ datoria, «e a ars către rege, şit dinastie cât şi faţă de ţară şi insti­­tuţiunile militare. DEFILARE­A ŞI PRODUCŢIA A urmat apoi defilarea şi produc­ţia elevilor dupe cum urmează: pe platou un ansamblu de scrimă, gim­nastică suedeză mişcări ritmice cu bastonul şi ansamblu de mânuiri de armă. Apoi la poligonul de tra­gere s-a făcut o demonstraţie de tragere redusă. A urmat apoi producţii muzicale cu: Imnul regal, cor şi orchestră şi bucăţi din Möhring, Eubinberg, Fr. Schubert Rassimni etc.„ cât şi „mar­şul promoţiei“ cor compus de d. lo­cotenent Popescu Ilie. Urmează un match de Foot-Ball pe stadionul Onef. Pe platoul şcoalei s-a făcut apoi citirea ordinului de zi cu rezultatul statistic de fine de ani şi cuvânta­rea de închidere de an a d-lui co­mandant al şcoalei. VIZITAREA INSTALAŢIILOR ŞCO­ALEI Se vizitează apoi cazinoul ofiţeri­lor şcoalei. Se mai vizitează impor­tantele realizări ce s-au făcut la şcoală ca: instalarea unui cinema­tograf, a unui radio cu difuzor în curtea şcoalei şi în sălile de masă ale elevilor, un admirabil poligon de tragere redusă cu tot utilajul modern. Se vizitează localul şcoalei — care a fost cu totul renovat —unde s’a înfiinţat şi unul din cele mai moderne laboratoare de fizico-chi- Preşedintele Hindenburg a avut un atac de apropexie ? BERLIN, 28. (Europapress).­­Cercurile oficiale din Berlin demint ştirile des­pre boala gravă a preşe­dintelui Hindenburg şi declară că n’ar corespun­de adevărului nici versiu­nea că ar fi suferit un a­tac de aproplexie. „Ziua de doliu a Germaniei“ aceasta esenţială — scrie „Times”, a dispărut, iar regimul hitlerist a pierdut încrederea pe care celelalte state începeau să o aibă în Germa­nia de după războiu. LONDRA, 29. (Rador). — Reac­­țiunea produsă în Anglia de regimul hitlerist este încă odată ilustrată Ce scrie „Times14 revizuirii tratatelor rămâne acum pe un plan foarte îndepărtat. Pentru ca delicata chestiune a revizuirii să printr’un articol de fond publicat de fie negociată, trebue să existe mai Times”, sub titlul „Ziua de doliu întâi încredere mutuală. Condiţia a Germaniei”. Comentând manifestaţia de doliu organizată ori în Germania, cu pri­lejul aniversării semnării tratatului de pace din Versailles, „Times” observă că evenimentele din ultimii douăzeci ani vor fi bine înţeles re­latate în Ihnbagiu hitlerist. Adevă­rul va fi luat foarte puţin în seamă. După regulile propagandei germane, perspectiva istorică va fi diformată complect, iar Germania va fi achi­tată de vina catastrofei din 1914. Germania n’ar fi pierdut răsboiul, vor spune conducătorii de azi, dacă n’ar fi primit lovitura din spate dată de socialiştii germani. Germania tânără,­­ continuă „Times” nu va afla nimic despre tratatele brutale pe care această țară le-a impus oriunde a putut. Conducătorii de azi ai Germaniei cred că trecutul poate fi aruncat la­­o parte ca o filă de calendar. „Times” subliniază simpatia care exista cândva în Anglia fată de Germania si închee astfel. Una din cele mai stranii ironii este că Germania si-a pierdut sim­patiile opiniei publice­ internatio­nale până într’atât, încât chestiunea Danemarca cere măsuri de apărare contra Germaniei COPENHAGA, 28 (Rador). — Zia­rul „Socialdemocraten”, organul pre­ședintelui de consiliu, publică o te­legramă din Soendebord (Schles­wigul german) privitoare la o în­ dimineața O nenorocire in jud. Cahul CAHUL 29. — In ziua de 26 Iunie a. c. pe la orele 14, femeia Eufrosin Abronovici de 28 ani şi fata Lucre­­­ţia Ion Ciurlău în vârstă de 12 ani, ambele din satul Voinescu, pendinte de com. Mingir, ducându-se la Prut să se scalde şi neştiind să înoate, au fost luate de curentul apei, înecân-, du-se. A fost pescuit numai cadavrul fe­meii Eufrosii. Parchetul fiind sesizat, a autori­zat înmormântarea. Ravagiile grindinei in jud. Cahul CAHUL, 29. — O ploaie puternică însoţită de grindină de mărime neo­bişnuită care a ţinut o jumătate de oră, s’a abătut asupra regiunii de sud a judeţului, producând pagube însemnate semănăturilor. Astfel, pe teritoriul comunei Ale­xandru Cel Bun, grindina a nimicit complect 500 hectare semănătură, în comuna Găvănoasa 100 hectare semănături şi 50 hectare vie, în co­muna Vulcăneşti 200 hectare semă­nătură şi in comuna Colibaş 400 ha. semănături şi 50 ha. grădini şi vii. Concordatul Soc. „Urania“ Fără îndoială că in mijlocul zdruncinului general provocat de actuala criză economică, societăţile de asigurare au dat dovadă de o rezistenţă excepţională. După aproape patru ani de criză şi după ce nenumărate întreprin­deri vechi, de primul ordin, au fost aduse la ruină, comerţul­­ de asigurări în România abia dacă a­re de împrejurare, îngrijind printre altele ca sumele obţinute din lichi­dări de activuri să meargă numai la asiguraţi, totuşi nu s’a putut obţine un rezultat pozitiv, aşa că singura soluţie care s’a impus a fost soli­citarea concordatului. Prin această soluţie, asiguraţii fiind creditori privilegiaţi asupra plasamentelor constituite conform avut de înregistrat căderea câtorva­ leg­i pentru constituirea şi funcţio­narea întreprinderilor private de a­­sigurare, se vor despăgubi propor­ţional din lichidarea acelor plasa­mente. Pentru diferenţă asiguraţii vor participa la celălalt activ al socie­taţii şi se vor acoperi ca simpli cre­ditori chirografari. Credem că informaţiile noastre sunt de natură a nu alarma în nici un fel pe asiguraţii celorlalte între­prinderi, care, încadrate in legea a­­rătată, dispun de toate rezervele co­respunzătoare obligaţiilor luate şi pot face faţă oricând angajamente­lor lor, societăţi mici, neserioase, cari s’au născut în epoca de inflaţie. Iată însă că se produce prăbuşi­rea unei societăţi mai importante, socotită după volumul de afaceri, cum este „Urania“. De aci tendin­ţa unora din public de a se întreba dacă nu cumva ne găsim în faţa u­­nui început de tulburare a întreg comerţului de asigurări din Româ­nia. O asemenea presupunere se poate naşte însă numai la cei ce n’au căutat să se intereseze din vreme asupra situaţiei societăţilor de asi­gurare. Cazul „Uraniei” este un caz particular, care nu se resfrân­­ge cu nimic asupra celorlalte socie­tăţi. Astfel informaţii luate la loc com­­­petinte ne arată că încă înainte de Septembrie 1930, când s’a introdus controlul de stat asupra întreprin­derilor de asigurare, prin crearea Oficiului de control (legea din 7 Iulie 1930. Soc. „Urania“ se găsea an­gajată în mari cheltueli de exploa­tare, disproporţionate faţă de pro­­ductivitatea afacerilor ei şi neamor­­tizabile în vremuri de criză. Deasemenea multe din plasa­mentele ei, făcute in anii de infla­ţie (imobile, creanţe ipotecare) pre­zentau diferenţe greu suportabile. Situaţia societăţii s-a resimţit de­asemenea de pe urma unor afaceri neobişnuite în Întreprinderile seri­oase de asigurări (participări la bănci, exploatări de păduri, între­prinderi balneare, etc.) Toate aceste acte au dus la imo­bilizarea complectă a societăţii şi deşi dela data de mai sus s’au făcut eforturi pentru ameliorarea situaţiei cu sprijinul Oficiului de control, care X teat* Ito&rcg măsurile reggmaPda- Prinţul Mae s-a întors la Paris VARŞOVIA 28, (Rador). — Principele Nicolae a plecat azi dimineaţă cu avionul spre Pa­ris. La plecare au asistat d. Beck, ministrul Afacerilor Străine, d. Butkiewicz, ministrul Comunica­ţiilor, d. Szembek, vice-ministru al Afacerilor Străine, şi genera­lul Faryey, ministrul de Răs­­boiu. O companie de infanterie cu drapeluri a dat onorurile milita­re, iar în momentul plecării or­chestra a executat Imnul Naţio­nal român. Curiozităţi din lumea largă face o percheziţie Recruţi ai poliţiei din New-York învaţă cum se operează o arestare şi cum se Note şi Impresii Vino la Varasdin! E melodia, îndrăcită,, şlagărul care s’a bucurat poate de cel mai mare succes, când melodioasa operetă, Con­tesa Mariţa de Kalman cunoştea voga ei cea mai mare. De fapt această ,,vogă“ n’a încetat niciodată, numai Bucureştii s’a cam lăsat de operetă — ceia ce e în paguba bucureştenilor, cari in afară de produc­ţiile de operetă dela Radio, n’au prile­jul să asiste la spectacole de aseme­nea natură. Dar opereta e un gen care cere şi puţin decor şi fast, ceea ce e posibil numai pe scenă. Audiţia la radio, oricât de bine executată, nu e complectă. Opereta însă e din fericire pasărea Phoenix, care renaşte din propria-i cenuşă; are, în România şapte vieţi în pieptu-i de instrumente de alamă. Ara revăzut-o astă iarnă, după ce a fost aproape definitiv îngropată învi­­ând la Teatrul Ventura (,,El şi Ea”) şi la teatrul „Regina Maria“ cu deli­­cio­asa Nya-Roma-Marieta. Pe aceiaşi drăgălaşe artistă, care întruneşte atâ­tea calităţi o vom vedea în curând la Vox (Eforia) în, „Contesa Mariţa”, operetă care, ca şi „Liliacul” şi ,,Voe­­vodul Ţiganilor” îşi păstrează mereu farmecul. Bucureştenii vor fredona ia­răşi refrenul „Vino la Varaşdin” — mai actual acum când înfloresc intr’a­­devăr trandafirii ca şi in cuplet. Şi ar fi de datoria fiecărui om de bine să urmeze invitaţia (la figurat) deplasân­­du-se nu chiar până la Varaşidin, dar până la teatrul Vox (Eforie) căci în seara aceia Contesa Mariţa şi lăutarii ei ţigani cântă spre a veni în ajutorul nenorociţilor persecutaţi în germania. De indignat ne-am indignat cu toţii­­ tru seara O culoare împotriva persecuţiilor şi barbariilor ! rochie­ din ţara „Culturii”, ajutorul pozitiv n’a dat niciunul. Viena a făcut o expoziţie a cărţii proscrise in Germania. Praga invită scriitorii şi artiştii surghiuniţi să ţină conferinţe şi să joace în­ capitala Ce­hoslovaciei în limba germană. Amster­damul face o editură pentru scriitorii persecutaţi, Parisul şi Londra îşi de­schid porţile savanţilor surghiuniţi. Ce face Bucureştiul? S’a găsit un grup de tineri artişti inimoşi, în frunte cu încântătoarea Nya Roma, care să dea un răspuns po­zitiv acestei întrebări. Orice om conştient va şti cum să răspundă la acest apel, care nu numai că nu-ţi pretinde nici un sacrificiu, dar dă şi putinţa să petreci o seară extrem de plăcută ascultând râsul şi plânsul muzical al Contesei Mariţa şi al parte­nerilor săi de operetă. E. MARGHITA Moda fără ciorapi La Londra a avut loc, zilele a­­cestea, căsătoria unei tinere ele­gante. Mireasa era îmbrăcată cu o rochie de atlas albă, purta voal şi trenă, dar nu avea ciorapi. In staţiunile balneare din Franţa se dansează, la prânz şi seara în toalete elegante, dar fără ciorapi. America merge acum şi mai depar­te. In noul continent se poartă iar ciorapi, dar pictaţi­ pentru dimi­neaţa un ton mai deschis, iar pen­­asortată la Jean Harlow, cunoscuta artista americană, ș* iot A-*-*­­a cunoscută pentru culoarea părului blond­ull­ii ..LGCIUra CM nuanțe de platină, și-a asigurat podoaba capului s­i ' nenk*« suma de £S milioane iti Pagina 3-a Un gaj original Un bărbat de vre’o 50 de ani a intrat într’un restaurant din Polo­nia, a comandat felurite bucate, le-a consumat, iar când fu să le a­­chite, a declarat că n’are bani. Pro­prietarul restaurantului amenin­­ţându-1 că-l va aresta, clientul îşi scoase dantura din gură, promi­ţând că va veni a doua zi să şi-o răscumpere, in schimbul banilor. Intr’adevăr omul se ţinu de cu­vânt, intrând iarăşi în posesia dan­­turei. întrunirea urmaşilor lui Luther Aniversarea de 450 ani a lui Lut­her va fi sărbătorită în toată Ger­mania. Ca un fel de preliminarii ale serbărilor propriu zise a avut loc la Eisleben, oraşul in care s’a nă^PL marele reformator, o întrunire­ a tuturor urmaşilor lui Luther. Există actualmente 876 descendenţi în viaţă ai lui Luther, dar probabil că în realitate sunt mai mulţi, de­oarece multe familii au emigrat în America şi nu s-a putut da de urma lor. Luther a avut şase copii, iar des­cendenţii trăesc in majoritate în Turingia şi Saxonia. Ceilalţi sunt împrăştiaţi în lumea întreagă, chiar in Africa şi Australia. Există prin­tre ei teologi, jurişti, filologi, me­dici, ingineri, funcţionari, mecanici, negustori, etc. Urmaşii lui Luther s’au întrunit pentru prima oară la Erfurt in Iunie 1925, cu prilejul împlinirii a 400 ani dela nunta lui Luther. Ei au fondat acum societatea Lutheri­­zilor, care şi-a luat între altele o­­bligaţia de a strânge relaţiile ami­cale între rudele urmaşe ale refor­matorului. Curiozităţi spaniole Spania este ţara bizareriilor. Aşa de pildă in teatrele din Madrid se dau două reprezentaţii pe seară: a doua se termină la­­ noaptea. Re­putaţia unei fete spaniole ar fi dis­trusă pentru totdeauna, dacă s’ar duce cu un bărbat la a doua re­prezentaţie. La Sevilla şi în alte oraşe din sud se pot vedea sub ferestrele caselor „stâlpi de petit”. Dacă un bărbat vede o fată, cu care ar vrea să se căsătorească se plimbă zile întregi pe dinaintea stâlpilor din faţa casei, când a atras atenţia cuiva din casă se iau infor­maţii despre situaţia şi intenţiile sale. Dar să nu credeţi că este poftit in casă. Numai puţin timp înainte de cununie poate să păşească pragul casei iubitei sale. In Spania, există o lege a divor­ţului abia din Martie 1932. De atunci, tribunalul din Madrid, are însă tot atât de lucru, ca şi cele din Londra şi New-York. O dramă in mijlocul mării Vasul japonez ,,Fum-Maan”, a­­vând echipajul format numai din pescari, a naufragiat în apropierea peninsulei Kamciatka și s’a scu­fundat.­­ Din cei 12 pescari cari se aflau pe bord, n’au putut fi salvaţi decât cinci, cu ajutorul unei bărci. După o luptă cu valurile mării naufragiaţii reuşiră să se apropie de coastă, unde spre nenorocul lor se găsea un post de pază al­­ P. U.-ului. Agenţii bolşevici, crezând că in barcă se aflau emisari secreţi japo­nezi, îi somară să nu acosteze. Bieţii naufragiaţi, neînţelegând ru­seşte, continuară manevra de abor­dare. Atunci grănicerii ruşi deschi­se­rău focul asupra lor. Din prima salvă fură omoriţi patru oameni, iar al cincelea fu grav rănit. Barca şi-a continuat sinistra pe­­reginare pe valuri, până fa întâl­­NEÎd­ a­­MS grucişetor japonez,.

Next