Dimineaţa, iulie 1933 (Anul 29, nr. 9520-9550)
1933-07-01 / nr. 9520
e îngrijorarea provocată de demisia d-lui Hugenberg Ziarele franceze despre pericolul Germaniei hitleriste PARIS. 29 (Rador).—Ziarele urmăresc cu atenţie evoluţia politică din Germania şi subliniază că demisia d-lui Hugenberg înseamnă o întorsătura serioasă, care pecetlueşte acum în mod definitiv mişcarea naţional-socialistă. „L’Oeuvre“, organul radical-socialiştilor scrie: „Acum cancelarul Hitler nu mai este împiedicat de nimeni la conducerea Heichului şi nu mai are deci nici o scuză de invocat: acum este vorba să aplice programul hitlerist. A sosit scadenţa aventurei hitleriste Tot astfel, „Le Journal“ scrie : mamei noui, ce va face d. Hitler? D-sa a declarat totdeauna că priveşte puterea numai ca un simplu mijloc pentru aplicarea programului său, program esenţial socialist. Acum şomerii cer pâine. D. Hitler va naţionaliza industriile şi va împărţi pământurile aşa cum a făgăduit? Magnaţii şi nobilii se vor lăsa să fie deposedaţi? Două mari forţe sociale se vor înfrunta". Această situaţie inspiră serioase îngrijorări tuturor cercurilor de orice opinie. Ziarele de stânga, printre care,Ere Nouvelle“, scrie: „Din singur om una în cine ştie ce aventură externă. Germania se îndepărtează din ce în ce de spiritul de cooperare „europeană. Pericolul cresc“. Ziarul „L’Homme Libre" repetă că în faţa unei atare situaţii Franţa trebue acum mai mult decât oricând să menţină programul pe care l-a apărat întotdeauna, în primul rând securitatea. Demisia d-lui Hugenberg n’a fost incă primită . BERLIN, 28 (Rador). — Se anunţă oficial că preşedintele Reichtului va primi zilele acestea la reşedinţa sa din Neudeck pe cancelarul Hitler pentru a discuta situaţia creată prin cererea de demisie a d-lui Hugenberg din postul de ministru al economiei nationale şi agriculturii. Contrar primei versiuni, demisia d-lui Hugenberg n’a fost încă acceptată de preşedintele Hindenburg. In unele cercuri s’a afirmat chiar incă aseară că ar fi dificultăţi în această privinţă, întrucât la formarea guvernului actual, prezenţa d-lui Hugenberg în cabinet fusese o condiţie esenţială şi se ceruse formal să se încredinţeze şefului partidului naţional-german conducerea întregii politici economice. Agenţia „Wolff“ relatează că cercurile politice sunt însă sigure că preşedintele Hindenburg va accepta această demisie şi că voiajul cancelarului Hitler la Neudeck ar fi în legătură cu numirea unor noui titulari la ministerele conduse până acum de d. Hugenberg. Ministru al agriculturii va fi numit probabil d. Darie, şeful organizaţiei ţăranilor naţional-socialişti. Se vorbeşte de asemenea de numirea d-lui Schmidt, actualul director al companiei de asigurări Allianz, ca ministru al Economiei Reichului şi ministru de comerţ al Prusiei, Prunire la care au participat 2000 membri ai partidului socialist. Deputatul Mielsen a ţinut o cuvântare în cursul căreia a declarat că social-democraţii danezi cer ca frontiera să rămână aşa cum este astăzi Vom combate împotriva stării de lucriri din Germania şi vom face tot ce stă în puterea noastră, pentru a nu lăsa să pătrundă la noi naţional socialismul. Ziarul mai publică numeroase informaţii asupra pregătirii militare secrete a tineretului german, arătând că nu se mai poate apăra astăzi politica de dezarmare a Danemarcei. Preşedintele de consiliu are sarcina să apere graniţele, astfel încât locuitorii să nu trăiască in conţinu cu frica unei invaziuni a grupurilor militare neregulate, venite din sud. Elveţia gata de represalii contra Germani BERNA, 28. (Rador). — Cercurile financiare anunţă că Elveţia ar fi hotărâtă să ia măsuri de represalii împotriva Germaniei in cazul când aceasta nu şi-ar respecta angajamentele faţă de creditorii elveţieni. In legătură cu obligaţiile Germaniei a avut loc la Londra, în cursul zilei de azi, o întrevedere intre dr. Schacht, preşedintele Băncii Reichului, şi ministrul de finanţe al Confederaţiei Helvetice, D. HUGENBERG Sâmbătă 1 Iulie 1933 Interzicerea nouilor organizaţii şi grupări BERLIN. 28. (Rador). Cu prilejul încorporării organizaţiilor „Casca de oţel” în mişcarea naţional-socialistă, cancelarul Hitler a publicat un manifest în care spune următoarele: „Germania nu poate fi salvată decât printr-o singură mişcare şi nu prin treizeci de mişcări. Viitorul poporului german depinde de subordonarea voinţelor multiple sub o singură voinţă şi de unirea tuturor într-o singură mişcare combativă. „Mişcarea naţional-socialistă a fost nevoită să suprime nenumărate organizaţii, fără a ţine socoteală de meritele sau de lipsa de merite a acestor organizaţii, ci urmărind numai ţinta de a da în sfârşit poporului german o organizare unică şi omogenă a voinţei sale politice, „întemeierea de noui organizaţiuni şi de noui grupări va fi împiedecată în viitor”. Serbarea de fine de an la şcoala pregătitoare de ofiţeri dii dimineaţă a avut loc — la şcoala pregătitoare de ofiţeri din Capitală — serbarea de fine de an a cursului comun (anul I) pentru toate armele — aşa zisul „curs pregătitor“. ASISTENŢA Serbarea s-a desfăşurat în prezenţa d-lui general Lăzărescu şeful marelui stat major însoţit de d-nii generali Ionescu ştefan subşeful marelui stat major, Miltiade, Dobre P. şi maior Paraschivescu — toţi din statul major. Au mai fost de faţă d-nii general Benglici comandantul şcoalei şi d-nii colonel N. Iliescu comandantajutor administrator, locat, colonel Suboti comandant-ajutor technic al şcoalei, colonelii Dumitrescu, Petrovici, maior Nicolescu, etc. Din numărul de 576 elevi din anul acesta au absolvit cursul 510 elevi, corigenţi au fost 60 şi 6 repetenţi. SERVICIUL RELIGIOS Serbarea a început cu primirea d-lui general Lăzărescu şeful marelui stat major al armatei. A urmat apoi trecerea în revistă a elevilor şi un serviciu religios oficiat de confesorul garnizoanei, părintele Inocenţiu ştefănescu. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL LĂZĂRESCU D. general LĂZĂRESCU a ţinut apoi o cuvântare vorbind primei promoţii a şcoalei. Le-a reamintit datoria, «e a ars către rege, şit dinastie cât şi faţă de ţară şi instituţiunile militare. DEFILAREA ŞI PRODUCŢIA A urmat apoi defilarea şi producţia elevilor dupe cum urmează: pe platou un ansamblu de scrimă, gimnastică suedeză mişcări ritmice cu bastonul şi ansamblu de mânuiri de armă. Apoi la poligonul de tragere s-a făcut o demonstraţie de tragere redusă. A urmat apoi producţii muzicale cu: Imnul regal, cor şi orchestră şi bucăţi din Möhring, Eubinberg, Fr. Schubert Rassimni etc.„ cât şi „marşul promoţiei“ cor compus de d. locotenent Popescu Ilie. Urmează un match de Foot-Ball pe stadionul Onef. Pe platoul şcoalei s-a făcut apoi citirea ordinului de zi cu rezultatul statistic de fine de ani şi cuvântarea de închidere de an a d-lui comandant al şcoalei. VIZITAREA INSTALAŢIILOR ŞCOALEI Se vizitează apoi cazinoul ofiţerilor şcoalei. Se mai vizitează importantele realizări ce s-au făcut la şcoală ca: instalarea unui cinematograf, a unui radio cu difuzor în curtea şcoalei şi în sălile de masă ale elevilor, un admirabil poligon de tragere redusă cu tot utilajul modern. Se vizitează localul şcoalei — care a fost cu totul renovat —unde s’a înfiinţat şi unul din cele mai moderne laboratoare de fizico-chi- Preşedintele Hindenburg a avut un atac de apropexie ? BERLIN, 28. (Europapress).Cercurile oficiale din Berlin demint ştirile despre boala gravă a preşedintelui Hindenburg şi declară că n’ar corespunde adevărului nici versiunea că ar fi suferit un atac de aproplexie. „Ziua de doliu a Germaniei“ aceasta esenţială — scrie „Times”, a dispărut, iar regimul hitlerist a pierdut încrederea pe care celelalte state începeau să o aibă în Germania de după războiu. LONDRA, 29. (Rador). — Reacțiunea produsă în Anglia de regimul hitlerist este încă odată ilustrată Ce scrie „Times14 revizuirii tratatelor rămâne acum pe un plan foarte îndepărtat. Pentru ca delicata chestiune a revizuirii să printr’un articol de fond publicat de fie negociată, trebue să existe mai Times”, sub titlul „Ziua de doliu întâi încredere mutuală. Condiţia a Germaniei”. Comentând manifestaţia de doliu organizată ori în Germania, cu prilejul aniversării semnării tratatului de pace din Versailles, „Times” observă că evenimentele din ultimii douăzeci ani vor fi bine înţeles relatate în Ihnbagiu hitlerist. Adevărul va fi luat foarte puţin în seamă. După regulile propagandei germane, perspectiva istorică va fi diformată complect, iar Germania va fi achitată de vina catastrofei din 1914. Germania n’ar fi pierdut răsboiul, vor spune conducătorii de azi, dacă n’ar fi primit lovitura din spate dată de socialiştii germani. Germania tânără, continuă „Times” nu va afla nimic despre tratatele brutale pe care această țară le-a impus oriunde a putut. Conducătorii de azi ai Germaniei cred că trecutul poate fi aruncat lao parte ca o filă de calendar. „Times” subliniază simpatia care exista cândva în Anglia fată de Germania si închee astfel. Una din cele mai stranii ironii este că Germania si-a pierdut simpatiile opiniei publice internationale până într’atât, încât chestiunea Danemarca cere măsuri de apărare contra Germaniei COPENHAGA, 28 (Rador). — Ziarul „Socialdemocraten”, organul președintelui de consiliu, publică o telegramă din Soendebord (Schleswigul german) privitoare la o în dimineața O nenorocire in jud. Cahul CAHUL 29. — In ziua de 26 Iunie a. c. pe la orele 14, femeia Eufrosin Abronovici de 28 ani şi fata Lucreţia Ion Ciurlău în vârstă de 12 ani, ambele din satul Voinescu, pendinte de com. Mingir, ducându-se la Prut să se scalde şi neştiind să înoate, au fost luate de curentul apei, înecân-, du-se. A fost pescuit numai cadavrul femeii Eufrosii. Parchetul fiind sesizat, a autorizat înmormântarea. Ravagiile grindinei in jud. Cahul CAHUL, 29. — O ploaie puternică însoţită de grindină de mărime neobişnuită care a ţinut o jumătate de oră, s’a abătut asupra regiunii de sud a judeţului, producând pagube însemnate semănăturilor. Astfel, pe teritoriul comunei Alexandru Cel Bun, grindina a nimicit complect 500 hectare semănătură, în comuna Găvănoasa 100 hectare semănături şi 50 hectare vie, în comuna Vulcăneşti 200 hectare semănătură şi in comuna Colibaş 400 ha. semănături şi 50 ha. grădini şi vii. Concordatul Soc. „Urania“ Fără îndoială că in mijlocul zdruncinului general provocat de actuala criză economică, societăţile de asigurare au dat dovadă de o rezistenţă excepţională. După aproape patru ani de criză şi după ce nenumărate întreprinderi vechi, de primul ordin, au fost aduse la ruină, comerţul de asigurări în România abia dacă are de împrejurare, îngrijind printre altele ca sumele obţinute din lichidări de activuri să meargă numai la asiguraţi, totuşi nu s’a putut obţine un rezultat pozitiv, aşa că singura soluţie care s’a impus a fost solicitarea concordatului. Prin această soluţie, asiguraţii fiind creditori privilegiaţi asupra plasamentelor constituite conform avut de înregistrat căderea câtorva legi pentru constituirea şi funcţionarea întreprinderilor private de asigurare, se vor despăgubi proporţional din lichidarea acelor plasamente. Pentru diferenţă asiguraţii vor participa la celălalt activ al societaţii şi se vor acoperi ca simpli creditori chirografari. Credem că informaţiile noastre sunt de natură a nu alarma în nici un fel pe asiguraţii celorlalte întreprinderi, care, încadrate in legea arătată, dispun de toate rezervele corespunzătoare obligaţiilor luate şi pot face faţă oricând angajamentelor lor, societăţi mici, neserioase, cari s’au născut în epoca de inflaţie. Iată însă că se produce prăbuşirea unei societăţi mai importante, socotită după volumul de afaceri, cum este „Urania“. De aci tendinţa unora din public de a se întreba dacă nu cumva ne găsim în faţa unui început de tulburare a întreg comerţului de asigurări din România. O asemenea presupunere se poate naşte însă numai la cei ce n’au căutat să se intereseze din vreme asupra situaţiei societăţilor de asigurare. Cazul „Uraniei” este un caz particular, care nu se resfrânge cu nimic asupra celorlalte societăţi. Astfel informaţii luate la loc competinte ne arată că încă înainte de Septembrie 1930, când s’a introdus controlul de stat asupra întreprinderilor de asigurare, prin crearea Oficiului de control (legea din 7 Iulie 1930. Soc. „Urania“ se găsea angajată în mari cheltueli de exploatare, disproporţionate faţă de productivitatea afacerilor ei şi neamortizabile în vremuri de criză. Deasemenea multe din plasamentele ei, făcute in anii de inflaţie (imobile, creanţe ipotecare) prezentau diferenţe greu suportabile. Situaţia societăţii s-a resimţit deasemenea de pe urma unor afaceri neobişnuite în Întreprinderile serioase de asigurări (participări la bănci, exploatări de păduri, întreprinderi balneare, etc.) Toate aceste acte au dus la imobilizarea complectă a societăţii şi deşi dela data de mai sus s’au făcut eforturi pentru ameliorarea situaţiei cu sprijinul Oficiului de control, care X teat* Ito&rcg măsurile reggmaPda- Prinţul Mae s-a întors la Paris VARŞOVIA 28, (Rador). — Principele Nicolae a plecat azi dimineaţă cu avionul spre Paris. La plecare au asistat d. Beck, ministrul Afacerilor Străine, d. Butkiewicz, ministrul Comunicaţiilor, d. Szembek, vice-ministru al Afacerilor Străine, şi generalul Faryey, ministrul de Răsboiu. O companie de infanterie cu drapeluri a dat onorurile militare, iar în momentul plecării orchestra a executat Imnul Naţional român. Curiozităţi din lumea largă face o percheziţie Recruţi ai poliţiei din New-York învaţă cum se operează o arestare şi cum se Note şi Impresii Vino la Varasdin! E melodia, îndrăcită,, şlagărul care s’a bucurat poate de cel mai mare succes, când melodioasa operetă, Contesa Mariţa de Kalman cunoştea voga ei cea mai mare. De fapt această ,,vogă“ n’a încetat niciodată, numai Bucureştii s’a cam lăsat de operetă — ceia ce e în paguba bucureştenilor, cari in afară de producţiile de operetă dela Radio, n’au prilejul să asiste la spectacole de asemenea natură. Dar opereta e un gen care cere şi puţin decor şi fast, ceea ce e posibil numai pe scenă. Audiţia la radio, oricât de bine executată, nu e complectă. Opereta însă e din fericire pasărea Phoenix, care renaşte din propria-i cenuşă; are, în România şapte vieţi în pieptu-i de instrumente de alamă. Ara revăzut-o astă iarnă, după ce a fost aproape definitiv îngropată înviând la Teatrul Ventura (,,El şi Ea”) şi la teatrul „Regina Maria“ cu delicioasa Nya-Roma-Marieta. Pe aceiaşi drăgălaşe artistă, care întruneşte atâtea calităţi o vom vedea în curând la Vox (Eforia) în, „Contesa Mariţa”, operetă care, ca şi „Liliacul” şi ,,Voevodul Ţiganilor” îşi păstrează mereu farmecul. Bucureştenii vor fredona iarăşi refrenul „Vino la Varaşdin” — mai actual acum când înfloresc intr’adevăr trandafirii ca şi in cuplet. Şi ar fi de datoria fiecărui om de bine să urmeze invitaţia (la figurat) deplasându-se nu chiar până la Varaşidin, dar până la teatrul Vox (Eforie) căci în seara aceia Contesa Mariţa şi lăutarii ei ţigani cântă spre a veni în ajutorul nenorociţilor persecutaţi în germania. De indignat ne-am indignat cu toţii tru seara O culoare împotriva persecuţiilor şi barbariilor ! rochie din ţara „Culturii”, ajutorul pozitiv n’a dat niciunul. Viena a făcut o expoziţie a cărţii proscrise in Germania. Praga invită scriitorii şi artiştii surghiuniţi să ţină conferinţe şi să joace în capitala Cehoslovaciei în limba germană. Amsterdamul face o editură pentru scriitorii persecutaţi, Parisul şi Londra îşi deschid porţile savanţilor surghiuniţi. Ce face Bucureştiul? S’a găsit un grup de tineri artişti inimoşi, în frunte cu încântătoarea Nya Roma, care să dea un răspuns pozitiv acestei întrebări. Orice om conştient va şti cum să răspundă la acest apel, care nu numai că nu-ţi pretinde nici un sacrificiu, dar dă şi putinţa să petreci o seară extrem de plăcută ascultând râsul şi plânsul muzical al Contesei Mariţa şi al partenerilor săi de operetă. E. MARGHITA Moda fără ciorapi La Londra a avut loc, zilele acestea, căsătoria unei tinere elegante. Mireasa era îmbrăcată cu o rochie de atlas albă, purta voal şi trenă, dar nu avea ciorapi. In staţiunile balneare din Franţa se dansează, la prânz şi seara în toalete elegante, dar fără ciorapi. America merge acum şi mai departe. In noul continent se poartă iar ciorapi, dar pictaţi pentru dimineaţa un ton mai deschis, iar penasortată la Jean Harlow, cunoscuta artista americană, ș* iot A-*-*a cunoscută pentru culoarea părului blondullii ..LGCIUra CM nuanțe de platină, și-a asigurat podoaba capului si ' nenk*« suma de £S milioane iti Pagina 3-a Un gaj original Un bărbat de vre’o 50 de ani a intrat într’un restaurant din Polonia, a comandat felurite bucate, le-a consumat, iar când fu să le achite, a declarat că n’are bani. Proprietarul restaurantului ameninţându-1 că-l va aresta, clientul îşi scoase dantura din gură, promiţând că va veni a doua zi să şi-o răscumpere, in schimbul banilor. Intr’adevăr omul se ţinu de cuvânt, intrând iarăşi în posesia danturei. întrunirea urmaşilor lui Luther Aniversarea de 450 ani a lui Luther va fi sărbătorită în toată Germania. Ca un fel de preliminarii ale serbărilor propriu zise a avut loc la Eisleben, oraşul in care s’a nă^PL marele reformator, o întrunire a tuturor urmaşilor lui Luther. Există actualmente 876 descendenţi în viaţă ai lui Luther, dar probabil că în realitate sunt mai mulţi, deoarece multe familii au emigrat în America şi nu s-a putut da de urma lor. Luther a avut şase copii, iar descendenţii trăesc in majoritate în Turingia şi Saxonia. Ceilalţi sunt împrăştiaţi în lumea întreagă, chiar in Africa şi Australia. Există printre ei teologi, jurişti, filologi, medici, ingineri, funcţionari, mecanici, negustori, etc. Urmaşii lui Luther s’au întrunit pentru prima oară la Erfurt in Iunie 1925, cu prilejul împlinirii a 400 ani dela nunta lui Luther. Ei au fondat acum societatea Lutherizilor, care şi-a luat între altele obligaţia de a strânge relaţiile amicale între rudele urmaşe ale reformatorului. Curiozităţi spaniole Spania este ţara bizareriilor. Aşa de pildă in teatrele din Madrid se dau două reprezentaţii pe seară: a doua se termină la noaptea. Reputaţia unei fete spaniole ar fi distrusă pentru totdeauna, dacă s’ar duce cu un bărbat la a doua reprezentaţie. La Sevilla şi în alte oraşe din sud se pot vedea sub ferestrele caselor „stâlpi de petit”. Dacă un bărbat vede o fată, cu care ar vrea să se căsătorească se plimbă zile întregi pe dinaintea stâlpilor din faţa casei, când a atras atenţia cuiva din casă se iau informaţii despre situaţia şi intenţiile sale. Dar să nu credeţi că este poftit in casă. Numai puţin timp înainte de cununie poate să păşească pragul casei iubitei sale. In Spania, există o lege a divorţului abia din Martie 1932. De atunci, tribunalul din Madrid, are însă tot atât de lucru, ca şi cele din Londra şi New-York. O dramă in mijlocul mării Vasul japonez ,,Fum-Maan”, având echipajul format numai din pescari, a naufragiat în apropierea peninsulei Kamciatka și s’a scufundat. Din cei 12 pescari cari se aflau pe bord, n’au putut fi salvaţi decât cinci, cu ajutorul unei bărci. După o luptă cu valurile mării naufragiaţii reuşiră să se apropie de coastă, unde spre nenorocul lor se găsea un post de pază al P. U.-ului. Agenţii bolşevici, crezând că in barcă se aflau emisari secreţi japonezi, îi somară să nu acosteze. Bieţii naufragiaţi, neînţelegând ruseşte, continuară manevra de abordare. Atunci grănicerii ruşi deschiserău focul asupra lor. Din prima salvă fură omoriţi patru oameni, iar al cincelea fu grav rănit. Barca şi-a continuat sinistra pereginare pe valuri, până fa întâlNEÎd aMS grucişetor japonez,.