Dimineaţa, noiembrie 1933 (Anul 29, nr. 9643-9672)

1933-11-20 / nr. 9662

Luni 20 Noembrie 1933 I­NFORM­AŢIUNI Dumin. Ort 8f. Profit Mu Cat. Si Elisabeta Ebr. I Kislov 5694 Răsăritul soar. 7.17 — Apusul soar. 16.43 19 Noemb. Conform convenţiei încheiată de Mica înţelegere în conferinţa de la Praga, astăzi urma să se întrunea­scă în capitala Cehoslovaciei con­siliul economic superior, care este un organism comun pentru cele trei state, având însă trei secţiuni naţionale: română, cehoslovacă şi iugoslavă. Cum însă comitetele naţionale n’au terminat lucrările pregătitoa­re, întrunirea consiliului a fost a­­mânată pentru câteva zile. Conform convenţiei, consiliul ur­mează să se întrunească cel puţin de patru ori pe an, pe rând, în ca­pitala fiecărei ţări. BUZĂU DR. BERNEA din Bucureşti, spe­cialist in boale şi operaţiuni de ochi, nas, gât şi urechi va fi în Buzău în zilele de 19, 20 şi 21 Noembrie şi va da consultaţiuni in str. Regele Ca­rol I No. 71, fostă Unirei 45. Pe baza convenţiei economice în­cheiată cu Cehoslovacia, conform principiilor stabilite în conferinţa Micei înţelegeri de la Sinaia, au sosit zilele acestea în Capitală doi dele­gaţi ai centralei cooperativelor de vânzare din Praga, cu însărcinarea să cumpere trei mii vagoane de grâu, câteva, zeci de vagoane de o­­leaginoase, plante textile, etc. In felul acesta Banca Naţională a României va intra în posesiunea de coroane cehoslovace şi astfel negu­storii care au mărfuri comandate în Ciehoslovacia le vor putea achita. Mărfurile ce vor cumpăra cei doi de lege"' reprezintă importul ceho­slovac ,până la sfârşitul acestui an. Pentru anul viitor se va face un nou aranjament, pe baza principiului contingentării. De închiriat GARSONIERE cestioH rttodertî, preţuri modern­­e. Palatul Ciclop. Examenele fixate de către minis­terul de finanţe pentru ziua de 20 Noembrie in vederea ocupării pos­turilor de controlorii s’au amânat pentru o dată care va fi anunţată la timp. Dr. FELICIAN ELIAS Fost Intern de Spital Specializat la Berlin GENITO-URINARE (bărbaţi, femei) BOLI SEXUALE SIFILIS ŞI PIELE Electroterapie (impotenţa, pnanta, poluţii). Diatermia (uretrită, cistită, prostatită, metrită, cronică). Cisto- Urotroscopia. Diagnoza sifilisului prin Ultramicroscopia. Analize de laborator. Consult. 11—2 şi 5—9 seara STR. ACADEMIEI No 1­bis Alături Hotelul Esplanade (fost Bristol), telefon No. 348/78 D. Vaida Voevod a făcut Vineri o vizită d-lui N. Titulescu, care se află bolnav in pat. Salica Peskeriuan Maurice WeistsSein LOGODIŢI Bacău Herţa In locul oricărei alte înştiinţări Perla Landmann Dr. Phelips Keim LOGODIŢI Bucureşti Suceava In locul or cărei înştiinţări Preţul abonamentelor Lei 750 pe timp de un an „ 380 pe timp de 6 luni la 200 pe timp de 3 luni D. Roger Auboin, consilier tehnic la Banca Naţională, soseşte azi în Capitală. D. Auboin vine să întocmească ra­portul semestrial obişnuit. Primim: „Doamnele şi d-nii profesori cu examen complect de capacitate, ne­numiţi, sunt rugaţi a-şi trimite a­­dresele lor d-lui Mihail Botez, direc­torul şcoalei comerciale superiore de băeţi din Piatra-Neamţ, pentru a primi comunicări importante. Dr. M. FEIGHEL Fost asistent la clinica Universitară din Strassbourg SPECIALIZAT LA PARIS Boli de STOMAC INTESTINE, FICAT, HEMOROIZI (injecţii) NUTRIŢIE (Diabet, Guta, Reuma­tism, obesitate), RAZE X, ANALIZE Consult. 12-1, 4-7. 21 Bulev. Carol, 21 Telefon 202-49. In luna Octombrie 1933, România a exportat: 1938 vite cornute (faţă de 1747 Vi­te în Septembrie), 9605 porci (faţă de 7634 porci in Septembrie). După cum rezultă din datele de mai sus, exportul nostru a crescut cu 188 capete la vite şi cu 197 cape­te la porci. O delegaţie de funcţionari titraţi s-a prezentat ori în audienţă d-lui Victor Slăvescu, subsecretar de stat la ministerul de finanţe, cerând să se facă o mai bună repartiţie a ace­stei categorii de funcţionari. Ministrul de finanţe a reinoit de­legaţia d-lui Emil G­uan, ca repre­­zentant al ministerului în noul co­mitet al Bursei de acţiuni, efecte şi schimb din Bucureşti care se va constitui pe ziua de 1 Decembrie. „Monitorul Oficial“ publică ur­mătoarea decizie: „D. Oscar Kiriacescu, actual vice-guvernator al Băncii Naţio­nale a României, al cărui mandat expira la 31 Decembrie 1933, a fost numit din nou, pe termen de un an în aceia? funcţiune, pe ziua de 1 Ianuarie 1934? în baza art. 54 din statutele Băncii Naţionale a Ro­­mâniei‘‘. Pentru executarea măsurilor in le­gătură cu uscarea porumbului in­ judeţele, Unde, din cauza împreju­rărilor climaterice nefavorabile, a rămas necopt, şi pentru aprovizio­narea la timp în aceste judeţe cu porumb necesar hranei şi însâmân­­ţărilor primăvara viitoare, mi­nisterul Agriculturii şi Domeniilor a luat măsuri urgente reclamate de situaţiune şi a delegat pe d-unii ins­pectori generali: Vlad Brâncoveanu, I­oax Popovici, I. Botez şi I. Popes­­cu Greaca, ca, împreună cu organele administrative şi agricole, sa îndru­­meze şi să supravegheze la faţa lo­cului aplicarea urgentă a acestor măsuri Ministerul de finanţe desminte ştirea după care ministerul ar fi a­­nulat unele credite pentru plata ma­terialelor în cursul lunei Noembrie. Partidul poporului a încheiat un acord electoral cu partidul conser­vator, fixându-se liste comune în alegeri pentru toată ţara. Adunarea generală a Bursei de acţiuni, efecte şi schimb, care urma să se întrunească astăzi, s-a amânat pentru Sâmbătă 25 Noembrie ora 12 dimineaţa. Citiţi in numărul de azi începutul palpitantului roman TAINA UNEI OR­­FANE („Victimele spiona, j iei­ui”). Regele a primit ori în audienţă pe d. N. P. Commnen, ministrul Ro­mâniei la Berlin. D. I. G. Duca, preşedintele con­­siliului, a anunţat pe cale telegra­fică guvernele aliate de venirea să la cârma ţării. Asemenea telegrame au fost tri­mese şefilor de guverne precum şi miniştrilor de externe din Anglia, Franţa, Italia, Polonia, Cehoslova­cia şi Iugoslavia. Ca răspuns la aceste telegrame, d. Duca a primit felicitări din par­tea d-lor MacDonald, Sarraut, Jedrezejexvics, Malypetr, Siskici, Beneş şi Jeftici. Mâine d. C. Angelescu, guverna­torul Băncii Naţionale, va pleca în concediu pentru o lună de zile. In lipsa d-sale, locul va fi ţinut de d. Oscar Chiriacescu, viceguverna­torul băncii. La ministerul de finanţe va avea loc, în cursul săptămânii viitoare, o mare mişcare în personalul de con­ducere a serviciilor ministerului. D. Duca, preşedintele consiliului de miniştri a fost invitat ori la de­­jun­ de rege. D. subsecretar de stat la finan­ţe Victor Slavescu a avut ori dimineață o convorbire telefoni­că cu d. Ştefan Stănescu, direc­torul general al C. A. M. şi mem­bru in delegaţiunea română de la Paris pentru tratativele cu cre­ditorii externi. D. Stănescu a pus în curent mi­nisterul de finanţe Cu stadiul lu­crărilor în vederea încheerii a­­cordului definitiv cu creditorii. Cum urmează că noul guvern să ia anumite hotărâri in vederea încheerii acordului, d. Stănescu se va înapoia în fără. Primele informaţii despre inge­rinţe electorale — deocamdată numai un spe­r au şi sosit. Ni se afirmă că cu prilejul instalării sale, d. maior Voia, noul prefect al judeţului Lăpuşna a făcut acea­stă curioasă declaraţie: „Nu sunt copil ca să vă spun că în ziua de alegeri, mă voiu duce la biserică, dar mă angajez CA A DOUA ZI după alegeri, să nu mai ştiu ce e politica". O promisiune de toată savoarea, cu un singur merit necontestat: sinceritatea. Marţi 21 Noembrie va avea IOC la Sibiu constituirea consiliului na­ţional săsesc. Cu o zi înainte, preşedinţii orga­nizaţiilor judeţene şi parlamentarii saşi se vor întruni pentru a stabili programul lucrărilor. Aleea Cu ocazia acestei constitui­ri se va putea vedea precis care e influenţa hitleriştilor în reprezen­tanta poporului sas. S-a semnat decretul prin care d. Constant Georgescu a fost numit secretar general al ministerului de industrie şi comerţ. D. I. G. Duca, preşedintele con­­siliului a vizitat ori la amiază pe dr. Miron Cristea, patriarhul României. Primul ministru va primi în cursul după amiezii la preşidenţie, pe membrii corpului diplomatic. D. Ioniţă Petrescu de la Novaci, fost raportor al codului cooperaţiei din 1928, a fost numit comisarul gu­vernului pe lângă Banca Centrală Cooperativă. D. ministru de finanţe a autori­zat pe directorul mişcării fonduri­lor, d. Iiie Brăneanu, să dea prima semnătură pe acreditivele, cecurile şi dispoziţiunile de plată emise a­­supra Băncii Naţionale a României şi administraţiile de încasări şi plăţi, iar d-nii George Stoica, subdi­rector şi Ilie Economu, şef­ de ser­viciu, să dea a doua semnătură. D. ministru de interne a dat au­torizaţiile legale d-lor generali Const. Dumitrescu, Ion Stângaciu şi col. Gavril Marinescu. Partidul ţărănist radical ţine Du­minică şedinţă de comitet. Cu acest prilej d. Gr. Iunian va face declara­ții politice și va fixa atitudinea partidului în lupta electorală. or. H. asistent colaborat­ al instil Psiho-fisic (Paris!(IMPOTENTA Neurastenia, Fobia (frica) Bucuresti, str. Campineanu­­, Telefon 374-91, Consult.: 9-11, 3-7, VINDECĂ : PSIHONEVROSELE , TIMIDITATEA, HISTERIA, Melancolia (gânduri negre) NEVROSA INIMEI si a Stomacului: palpitaţie, sughiţ, nodun, vărsături, aerofagie) Nevralgie, migrenă, paralisie, reumatism, tremurători, insomnie. Reeducaţia copiilor im­pulsivi, vicioşî. Ticuri, gângâviala. Incontinenţa urinei onania). Neuro-Siflis. Hipnotism autosugestie. înaltă frecvenţă (fulguraţie) Diatermie. 1 „LA URS” 1 1 Str. Carol W©. 54 vinde P "1 BLANURI FINE ^ m Pălării BorsatinoV Haine de Domni şi Doamne W' Trenam­oaturi englezeşti 1 CU PREŢURI EFTINE Comisia interimară a cor­. Olteniţa Prefectura de Ilfov a dispus ori disolvarea vechei comisii interima­re a oraşului Olteniţa. Noua comisie interimară a ora­şului a fost alcătuită din d-nii: A­­ristide Penu, preşedinte, Al. Alimă­­neşteanu, D. Trefiens, av. Gh. Stoe­­nescu şi al Neagu, membri. d­imineața O dramă misterioasă la Iaşi O femeie înmormântată in victimei susţine că ar IAIȘI, 18.­­ După cum am rela­tat, acum câtva timp d. M. Berco­vici din str. C. Negri 5, a reclamat autorităţilor că mama sa, o femeie mai în vârstă, a dispărut fără urme. In urma cercetărilor ce s’au făcut atunci, mai mulţi locuitori din co­muna Tomeşti-Iaşi au dat unele lă­muriri, arătând că bătrâna căutată a fost văzută prin acea regiune. Apoi, s’a aflat că că ea a murit şi că a fost înmormântată în cimi­tirul creştinesc. D. M. Bercovici, fiul dispărutei a făcut atunci o cerere parchetului de a se aproba deshumarea cada­vrului, dar cererea i-a fost respinsă. Iată insă că acest caz a luat ieri o turnură neaşteptată. D. M. Bercovici a introdus o nouă reclamaţii la parchet, susţinând că ar fi vorba de un asasinat. DISPARIŢIA BATBANEI D. Bercovici arată ca mama sa Haia Golda Bercovici suferea de o boală mintală. Boala nu se manifesta prin accese, dar bătrâna era veşnic melancolică. Ea vagabonda toată ziua pe străzi, fără să vorbească cu cineva, iar sea­ra se întorcea la fel de taciturnă acasă. Acum câtva timp însă, Hala Ber­covici, a plecat într’o dimineaţă de acasă şi nu s’a mai întors seara, cum îi era obiceiul. Nici a doua zi şi nici a treia zi, bătrâna n’a mai rea­părut, spre îngrijorarea familiei. După patru zile, cum femeia n’a dat nici un semn de viaţă, d. Berco­vici s’a adresat chesturii, cerând să se facă cercetării pentru desco­perirea dispărutei. Nu s’a ajuns însă, la nici un re­zultat, toate circumscripţiile poli­­ţiene şi comunicând că bătrâna n’a putut fi găsită. S’au dat atunci circulari şi altor chesturi şi legiuni din ţară, pentru urmărirea nefericitei bătrâne. IPOTEZA UNUI ASASINAT După câteva zile, regiunea de jan­­darmi­ Iaşi, a înştiinţat poliţia că o bătrână ale cărei semnalmente co­respundeau cu ale dispărutei, a fost văzută prin comuna Tomeşti, de mai mulţi locuitori. A doua zi femeia a fost găsită moartă într’un şanţ. Deoarece în urma cercetărilor fă­cute nu s’a putut stabili de ce con­fesiune este victima, ea a fost în­mormântată in cimitirul creștin. De atunci, au trecut câteva săp­tămâni, in care interval reclaman­tul a întreprins cercetări personale și cu acest prilej a făcut o consta­tare gravă. D. M. Bercovici arată în reclama­ție că mama sa a fost victima unui odios asasinat. Nu-și poate Insă ex­plica mobilul crimei, deoarece bă­trâna n’ăvea bani asupra el. Dispă­ruta avea două inele de o impor­ imprejurări curioase.­Fiul fi vorba de o crimă tantă valoare, care n’au fost găsite asupra cadavrului. Dar se mai pune și o altă ipoteză. Bătrâna era întotdeauna bine îm­brăcată. Vagabondând, a ajuns în judeţ şi probabil că noaptea, în drum, a fost întâlnită de nişte in­divizi, cari bănuind că bătrâna are bani asupra ei, au asasinat-o. Dar toate acestea nu sunt deocamdată decât simple prezumţii, urmând ca adevărul să se stabilească după des­humarea victimei. D. M. Bercovici a mai cerut parchetului şi facerea autopsiei. Numai după rezultatul acestor cer­cetări se va putea şti dacă într’ade­­văr bătrâna a fost asasinată. Parchetul a aprobat atât deshu­marea cadavrului cât şi autopsia. O ALTA VERSIUNE Dar mai există o versiune: D. M. Bercovici, după dispariţia mamei, a aflat că ea ar fi fost în­mormântată în cimitirul creştinesc dela Tomeşti. Cum la început n’a putut stabili precis, dacă într’adevâr bătrâna este mama sa şi cum prima cerere de deshumare a cadavrului a fost respinsă, d. Bercovici a invo­cat bănuiala de asasinat, în care caz deshumarea e obligatorie. Dacă fiul îşi va recunoaşte mama, atunci va cere autorizarea de a fi înmormântată după prescripţiile re­ligiei mozaice, iar dacă se va stabili că e vorba de altă victimă, atunci d. Bercovici va continua cercetările pentru regăsirea mamei dispărute Deocamdată, acest caz e învăluit de mister și a produs in tot oraşul un viu interes. O nenorocire lângă Vijniţa VIJNIŢA, 18. — O impresio­nantă nenorocire s’a petrecut eri după amiază în suburbia Reva pe Ceremuş, situată la marginea româno-polonă în următoarele împrejurări: In­ comuna Reva se execută u­­nele lucrări­ pentru Construirea unor diguri de apărare la malu­rile Ceremușului. Lucrătorul Gyulei Constantin, în vârstă de 32 ani, de profesiu­ne mecanic, a fost angajat pen­tru efectuarea acestor lucrări, împreună cu altă echipă. Pe când numitul se ocupa cu facerea unui dig, o grămadă de pietre mări, având o greutate de peste 3000 kgr., s’a surpat peste lucrător. El a fost scos aproape striv­it. Autoritățile au instituit o an­chetă, pentru a stabili împreju­rările acestui tragic accident. Victima a fost internată în sta­re gravă la spitalul din Vijnița. TEORIA BAyaUK­ UBER APUCATĂ LA MEDIAȘ S’au amis aci, „bonuri de depozit“ cu putere circulatorie DEPOTSCHEIN Nr. über Lei 50.-— (Fünfzig Lei), die unter umseitig angege­benen Bedingungen in Verwahrung genommen wurden. Mediâş-Mediasch, am 1. November 1933. KONTROLLE: rile di a Scheu- Deutsche* Handelsgreffliurn FOR D1E DEPOT-VERWALTUNG: MEDIAS, 18. — Populaţia oraşului nostru s’a pomenit în ultimul timp asaltată cu un nou soiu de bani, sui generis. Este vorba de nişte bo­nuri de depozit, „Depot Scheine“ pe care le emite un anume dr. H. O­­berth din oraşul nostru, un adept al teoriei bonului liber (Frei Geld Teorie). Bonul este redactat numai în lim­ba germană și are putere de mone­­tă, mai multe întreprinderi indus­triale adoptând aceste hârtii, cu care plătesc pe muncitori. Muncitorii, la rândul lor, se pre­zintă cu bonurile, care valorează 20 sau 50 de lei, la magazine. Multe din magazine, în special cele săseşti, le acceptă drept bani. Magazinele ro­mâneşti însă le refuză. In felul acesta muncitorii acelor fabrici sunt indirect obligaţi sa se aprovizioneze la anumite magazine. Or, este absolut interzis unei per­soane particulare să emită bani. Susţinătorii teoriei bonului liber, pot susţine ideia numai în teorie şi nu au dreptul să o aplice în practică. Se mai adaugă faptul că munci­torul plătit cu un asemenea bon este supus unor taxe de manipula­re, ceea ce scade valoarea bonului, adică a retribuţiei sale. Poliţia sa sesizat de acest lucru şi a raportat organelor superioare. Este ciudat însă că organele în drept n’au luat nici o măsură până în prezent. Operaţia­­prohibită de le­ge îşi urmează nestingherit cursul. Muncitorii în situaţia de astăzi, când îi ameninţă şomajul, nu pot ridica nici un glas de protest, ci se văd nevoiţi să primească drept e­chivalent al muncii lor nişte boburi enigmatice. Să sperăm că Banca Naţională şi ministerul de finanţe vor interveni în cele din urmă, împiedecând ca populaţia să fie păgubită. M. M. Doamne decorate cu me­dalia „Ferdinand I“ Suveranul a conferit medalia „Fer­dinand I“ doamnelor: Virginia Nistor, născută Branişte; Maria Căpăţănă, născută Oncioiu, care au luat parte la războiul pentru întregirea neamului, îngrijind sol­daţii români în Braşov, au contrac­tat tifos exantematic şi insânăto­­şindu-se, au continuat îngrijind ar­matele retrase în Moldova; Maria Baiulescu, preşedinta Uniunii fe­meilor române, pentru munca de­pusă pe tărâm naţional înainte de războiu şi pentru străduinţele depu­se în îngrijirea ostaşilor români ră­niţi in timpul luptelor de la Braşov: Eugenia Brediceanu, Dora col. Bui­­cliu, născută Puşcariu, Elena Niţe­­scu, născută Munteanu, Margareta Pizo, Maria Maximilian, Ecaterina Maxim, Maria Moga, Maria Ivaşcu, Maria Duşoiu, Maria Suciu, născută Uregheş, d-rei l­a Dima, implicate în faimosul proces al „Crucii Roşii“ şi judecate de tribunalul marţial din Cluj, după retragerea armatelor ro­mâne din Transilvania şi care au urmat armatele române in Moldova, continuând a îngriji pe răniţi Pagina 7- IN JURUL SINUGIDEREI CRIMINALULUI ANDRUŢOS Scrisoarea lăsată de criminal BRAILA, 17. — Direcţiunea ares­tului a Întocmit un detailat raport relativ la modul cum şi-a pus capăt zilelor Andruţos, ucigaşul procuris­­tului Marianschi. Înaintând totodată parchetului şi o scrisoare lăsată de Andruţos, înainte de a se spânzura, scrisoare ce a fost găsită într’un bu­zunar al hainei sinucigaşului. Iată cuprinsul scrisorii adresată soţiei lui, d-na Margareta Andruţos: Scumpa mea Margareta, Te rog din suflet să mă ierţi de tot răul, necazurile şi supărările pe care ţi le-am pricinuit până acum. E prea grozav și oribil ce am făcut ca să mai pot suporta ca resemna­re urmarea. îmi iau singur pedeap­sa ce mi se cuvine. Tu ai căutat mereu să mă încu­rajezi de deprimarea fi mustrarea ce-mi apasă din zi un zi tot mai mult sufletul, dar nu zadar. Nu mai pot. Dacă n’am făcut până acum a­­cest gest, e că în primul rând mă îngrijeam de tine, mai ales că ve­deam câtă tenacitate şi alergături depuneai ca să-mi ameliorezi situa­ţia, deşi presimţeai că totul e un za­dar. Te rog să ai grijă de bătrâneţele sărmanei mele mame, care a trăit aproape o sută de ani spre a mă vedea aci. Ea nu are pe nimeni de­cât pe tine. In privinţa înmormân­tării, cât se poate de simplu fi dacă e posibil, de la penitenciar direct la cimitir. Cer iertare tuturora, iar pe voi să vă aibă Dumnezeu in preajma lui. De asemenea rog pe d. director al penitenciarului să mă ierte dacă de pe urma gestului meu va avea neplăceri. IANCU Din unele declaraţii depuse de personalul închisorii care asista la convorbirile dintre arestaţi şi ru­dele lor care-i vizitau, reese că au auzit pe criminalul Andruţos când cerea sofiei sale să nu mai cheltu­iască bani cu avocaţii şi să nu mai depună nici o stăruinţă pentru a-i uşura situaţia. Faptea mea — spu­nea ucigaşul către soţia sa — « prea monstruoasă pentru a scăpa de pedeapsă şi te asigur că-mi voi ri­dica viaţa Înainte de a fi trimis la ocnă. Ucigaşul lui Marianschi se mai plângea de remuşcări care nu-i dau o clipă de linişte şi avea dese ha­lucinaţii, fiind torturat de spectrul victimei sale. Cadavrul lui Andruţos a fost tran­sportat la morga spitalului unde i se va face autopsia. Parchetul a intervenit la grefa Curţii cu juri ca dosarul să fie în­chis. Întrucât prin moartea lui An­­drutos, acțiunea Împotriva lui e stinsă. Vagon de tramvai răsturnat DOI MORŢI ŞI 20 DE RĂNIŢI I MADRID, 18 (Rador). — Un vagon de tramvai, din localitatea Vigo, din cau­sa nefuncţionării frâne­lor, s’a răsturnat la un vi­raj. Sunt doi morţi şi 20 de răniţi, dintre care ma­joritatea sunt in stare gravă. Citiţi „Adevărul Literar" Incăerări sângeroase în jud. Cernăuţi Un sătean ucis.­Un consilier judeţean grav rănit.­ Alţi săt­eni răniţi CERNĂUŢI, 18.— Un omor mists­, rios s’a comis în comuna Mămăieş­­tii-Vechi. Acolo locuia săteanul Mi­­hai Corcionschi, care nu era căsă­torit şi n’avea nici rude apropiate. Numitul îşi avea locuinţa într’o ca­să izolată dela marginea satului. Timp de trei zile, el n’a mai fost văzut prin sat. Intrigaţi de acest lu­cru, mai mulţi locuitori au înştiinţat jandarmii. Şeful postului de jandarmi du­­cându-se la locuinţa lui Mihai Cor­­cianschi, a găsit uşa închisă. In­trând înăuntru, a constatat o mare dezordine în casă, iar pe locuitor l-a găsit mort, în mijlocul unei camere. Cadavrul prezentând urme de vio­lenţă, jandarmii au anunţat par­chetul şi au început cercetările. Medicul de circumscripţie a con­statat că moartea săteanului a sur­venit de câteva zie. Se aşteaptă sosirea medicului le­gist al tribunalului, care va proceda la autopsia cadavrului, spre a se stabili precis cauzele morţii. AGRESIUNE ÎMPOTRIVA UNUI CONSILIER JUDEŢEAN Locuitorii Ilie Vamarovschi şi Macarie Harabaglu, ambii din corn. Prevorochie, nutreau o duşmănie Împotriva locuitorului G. Ivanovici, consilier judeţean. Cei doi locuitori au pândit într’o seară pe consilierul judeţean G. Ianovici, pe când acesta se ducea spre casă. El a fost atacat de cei doi inşi, doborât la pământ cu puterni­ce lovituri de ciomag în cap şi apoi maltratat sângeros. Victima, a rămas in nesimţire la marginea drumului, iar agresorii au dispărut. După câtva timp, rănitul a fost găsit de alţi locuitori, cari au înştiinţat Jandarmii. Consilierul G. Ivanovici, a cărui stare e foarte gravă, a fost trans­portat la spitalul central din Cer­năuţi. Jandarmii au arestat pe cei doi agresori, care după terminarea cercetărilor vor fi predaţi parchetu­lui. ALTE AGRESIUNI SÂNGEROASE Locuitorul Teodor Pavel­iuc, din com­una Volca, judeţul Cernăuţi, pe când venea spre casă, a fost a­­tacat la marginea satului de doi indivizi. Agresorii l-au lovit până ce l-au lăsat în nesimţire. După câteva ore, victima a fost descoperită de alţi locuitori. Răni­tul a fost transporat la spitalul central din Cernăuţi. Jand­­rmii, procedând la cercetă­ri, au descoperit că agresorii sunt chiar cei doi fraţi ai victimei, a­­nume Nici şi Nazarie Pauliuc. Am­bii au fos arestaţi şi predaţi par­­cheului de Cernăuţi. Alt atac sângeros s-a produs în apropierea de comuna Nepolocăuţi.­­ Locuitorii Toader Sereeiuc, Simi- I­on Făduraru şi Dumitru Haiţchi se găseau în duşmănie cu săteanul I­­lie Hazopanu. Pe când acesta din urmă se în­torcea seara dela Cernăuţi, ceilalţi trei locuitori l’au atacat cu drugi de fier şi l’au lovit sângeros, lăsân­­du-i într’un lac de sânge. Victima fiind descoperită de alţi săteni, a fost dusă la gară şi apoi transportată cu trenul la Cernăuţi. Aci, rănitul a fost i­evat la spi­talul central. Jandarmii au arestat pe cei trei agresori, cari după terminarea cer­cetărilor vor fi predaţi parchetu­lui. Altă agresiune s-a produs în co­muna Gu­reşti, din judeţul Cer­năuţi. In urma unei certe, locuitorul Dumitru ştefaniuc, cu care se duş­mănea de mult timp, din cauza u­­nui proces pentru pământ. Agresorul a fost arestat de jan­darmi. E. K. Reprimirea funcţionarilor din cadrul disponibil al pref. de Ilfov Prefectura de Ilfov a hotărit re­primirea, cu începere de luni 20 cor., a tuturor funcţionarilor care fuseseră puşi în cadrul disponibil. Această dispoziţie a fost luată de d. Ioan Ghiaţă, prefectul judeţului, pentru considerentul că diversele servicii ale prefecturii sufereau din cauza numărului insuficient de func­ţionari şi mai ales că oameni cu vechime în serviciu erau lăsaţi pe drumuri în preajma iernii. Voiaj Paris—Nissa 22 Dec .-8 Ian. Lei 13.800 Ing. ERDES Victoriei 168 întristaţii: Charlotte şi Benjamin Habermann, Elise Marcus Jacob­­sohn, Fanny Jacques Gold, Ghisela Jacobsohn, Cecilia şi Solomon Lud­­mer, Jeana şi Faby Jacobsohn, Anna şi Martin Weinberg, fiice, fiu, nurori, gineri, cu copii lor, Ghisela Habermann, soră, precum şi fami­liile: Jacobsohn, Einhorn, Golden­berg, Weintraub, au durerea a vă anunţa încetarea din viaţă a prea iubitei lor mamă, soacră, bunică, soră, străbunică, mătuşă Marie Jacobsohn stinsă după o lungă suferinţă în vârstă de 88 ani. Serviciul funebru va avea loc Du­minică 19 Noembrie, orele 10 dim, precis la domiciliul decedatei, str. Doamnei No. 19, de unde cortegiul va porni la cimitirul Filantropia.

Next