Dimineaţa, aprilie 1935 (Anul 31, nr. 10152-10179)
1935-04-01 / nr. 10152
I NOUI DRUMURI ITALIENE V.—Perugia Drurnul de la Florenţa la Peru- in amintirea admirativă a secogia se strecoară prin întortochieri brusce şi îndrăzneţe sărituri sub dealurile de vii şi măslini deasupra cărora nemilos plouă, adăugind la umezeala care se ridică până sus la fereştile caselor rare. In locul roşului şi verdelui veşmintelor obişnuite la Sud de Roma, aici, sub imensele umbrele colorate, un albastru sever e preferat de femeile, în genere frumoase, care se grăbesc să-şi facă drumul pe şoseaua netedă a constructorilor moderni. Un ceas şi jumătate până la Arezzo, care-şi înscrie pe muchia înălţimii zidurile brune, de o puternică alcătuire. Apoi în dreapta lacul Trasimen apare o imensă întindere de palid albastru, pustiu, fără luntri, dar deasupra căruia pescăruşii albi se zbat căutându-şi prada. gabbianii cu aripi care se rotunjesc larg ca nişte pânze de corabie. Ierburi, capcane pentru peşti îi mărgenesc ţermul jos. O insulă arată întărituri de castel şi mănăstire. Nu se deosebeşte lungul şir de case, întregi grupe orăşeneşti, care numai noaptea apare îndelung. Înconjurând cu foc marea întindere de un alburiu şters. La capăt, trebuind să fie luată în piept de trăsurile care-şi incoardă puterile, Perugia se descopere pe încetul în desfăşurarea serpentinelor. Etruscă e şi nobila cetate care se mândreşte cu numele unuia din cei mai mari pictori ai armoniei italiene, Perugino, dar şi aici lupta între misterul asiatic, sublimat prin creştinism, şi simplicitatea, claritatea latină cuprinde elementele unei interesante drame sufleteşti. Zidurile, arcele, porţile, „puţurile” sepulcrale, poate, fântânile, vin de la întemeetori, oameni ctitoriilor tainice şi ai riturilor sacre. Ceea ce se numeşte azi „Maiestatea Bolţilor” (Maest'ă della volte) e opera lor. Peste o epocă romană, rămasă fără alte urme decât bisericuţa Sant’Angelo, se ridică un strălucitor ev mediu, care nu şi-a săvârşit catedrala, dar a făcut din Palatul Comunei,imensă clădire masivă cu turn, crenele, trei registre de fereşti, dintre care cele de sus de un triumfant gotic, una din cele mai echilibrate vechi clădiri publice ale Italiei, şi frumuseţea sălilor de sfătuire e impunătoare. Alte palate, al Tribunalului, cu portalul aşa de elegant prin finele lui sculpturi, ale schimbului negustorilor de pe vremuri au acelaş puternic caracter. Unele străzi, ca a „Bivolului” (del Buffalo) prezintă aceleaşi bolţi, aceleaşi scări întinse până departe, aceleaşi funduri obscure ca Viterbo, pe când Orvieto se întinde în linii drepte fără ascunzători şi locuri de pândă. Trepte roase de paşii generaţiilor se ridică între negre ziduri moarte. Din acest mediu, pregătit prin eterice scene sacre şi îngereşti, sau legende ale sfinţilor ca aceia care, de mâna lui Fiorenzo di Lorenzo), in legătură cu vizita împăratului bizantin loan al VIII-lea, mergând la Sinodul de la Florenţa, cu bătrânul patriarh Iosif, prezintă la colţul unei minuni a Sfântului Bernardin, pe oaspeţii greci, se ridică Pietro Vannucci care păstrează lelor epitetul care-l leagă de cetatea naşterei sale. El nu e numai pictorul Madonei pe care a dus-o mai departe ucenicul său . Din acelaş timp, Bonigli şi autorul unor fresce, ca aceia, de mare valoare, care reprezintă asediul Perugiei, Boccaţi şi Caporali, de prof. N. Iorgat Rafael, ci şi înfăţişătorul întregii legende sacre a Mântuitorului, de la iesle până la Drumul Crucii, unde el apare cu lacrimi de sânge in ochi, dar de faţa celui ce îndură senin pentru a se împlini voia tatălui său. Miracolul lui S. Bernardino de Fiorenzo di Lorenzo (Pinacoteca din Perugia) h Luni I Aprilie 1935 Construirea a două contra-torpiloare poloneze VARȘOVIA, 30 (Rador). — Guvernul a semnat un contract cu șantierele navale Samuel White din Cowes (Anglia), pentru construirea a două contra-torpiloare destinate marinei polone. Fiecare dintre cele două contra-torpiloare va avea câte 2.000 tone. Orice carte franceză literară, ştiinţifică, medicală, de drept etc., ce nu găsiţi în librărie se procură urgent prin Librăria A.R. Hachette Str. Lipscani 26, Bucureşti Pentru informaţii mărci pentru răspuns Curiozităţi Pentru distracţia animalelor O doamnă din America are o meserie ciudată: e „umoristă” in scopul de a dispune animalele. Bineînţeles animalele de lux, câini, papagali sau canari din palatele miliardarilor, uşor neurastenizaţi, fără poftă, de mâncare. Umoristă e chemată să le amelioreze dispoziţia prin fel de fel de giumbuşlucuri muzică sau alte trucuri. De curând ea a fost consultată in următorul caz: un negustor de animale constată cu neplăcere că un superb pui de leopard, un exemplar preţios, pe care-1 asigurase in caz de deces, se arăta extran de apatic. Deşi medicii nu puteau constata nici un fel de boală la el, animalul zăcea nemişcat in cuşca lui zile întregi. Negustorul aştepta pentru ziua următoare vizita unui client care se interesa de leopard. Dar o fiară prost dispusă şi melancolică avea puţine şanse de reuşită pe lângă amator. De aceea negustorul se hotări să consulte pe umoristă, care după oşedinţă de patru ore, reuşi să înveselească leopardul, din lumea largă Primăvara, — pe calea Victoriei Vaticanul modernizat Vaticanul s’a modernizat foarte mult in cursul ultimilor ani S’a instalat un ascensor, telefon, radio, s’g, făcut gară proprie şi in curând va avea şi un aerodrom. Deocamdată posedă un avion oferit din partea, misionarilor. Papa l-a examinat şi a felicitat pe pilot. E vorba ca Vaticanul să aibă peste puţin un avion al cetăţii sfinte. Cum se exploatează o statistică La adunarea generală a Agirului s’au tras concluzii false dintr’o statistică a inginerilor după origina etnică Asociaţia Generală a inginerilor români (Agir) a ţinut şedinţă, Duminica trecută, şi a discutat chestiunea proporţionalităţii in meseria inginerească. Cum. se potriveşte pentru această profesiune, raportorii au. prezentat ,cifre, şi table,, arătând, situaţia din punctul de vedere al cetăţeniei, şi al origonei etnice. FC traz&. .acestorcifre, după parola lansată in ultimul timp, s’a cerut proporţionalitatea. Iar ziarele favorabile ideii au scris comentarii, aprobănd cererea și afirmând că din acele tabele, reese necesitatea imperioasă de a se „restabili” echilibrul. Asemenea vorbe le auzim de mult. Dar bazate pe impresii, nu pe cifre. Acuma se repetă cererea, bazată de astă dată pe tabele. SITUAŢIA LA C. F. R. Spre uimirea noastră, vedem însă că tabelele prezentate la adunarea generală a Agirului duc la concluzii exact contrare. Iată, de pildă, tabela privind pe inginerii de la C. F. R.: In posturile superioare, 24 minoritari din 160, adică 18 la sută. In posturile mijlocii, 103 minoritari din 271, adică 38 la sută. In posturile mici, 108 minoritari din 275, adică 39 la sută. In total 235 din 706, adică 33 şi jumătate la sută. La celelate instituţii, depinzând de Ministerul Comunicaţiilor, 105 minoritari din 297, adică 34 la sută, Ge însemnează aceste cifre? După părerea, partizanilor numărului proporţional, ele arată că statul, printr’o nepăsare vinovată, a tolerat să se ajungă la această situaţie gravă pentru elementul românesc. Dar care este realitatea? DIN 1919 PANA AZI Ca să ştiu unde a ajuns cineva sau ceva, trebue să ştiu ,de unde a pornit. In cazul de faţă, in 1919, imediat, după Unire, aveam 3000 de km. de cale ferată in vechiul Regat, cu un personal exclusiv românesc şi am luat instăpânire 8000 de km. de cale ferată în nouile provincii, cu un personal aproape exclusiv minoritar. In total se aflau atunci la C. F. R. aproximativ70 la sută ingineri minoritari şi 30 la sută români de baştină. Noi am fi putut decide, atunci, închiderea celor mai multe linii de cale ferată, ca să nu primim pe aceşti minoritari. Dar am preferat să menţinem căile ferate şi deci şi personalul tehnic pe care-1 avem. Prin urmare, In 1919, aveam in România Mare 70 la sută ingineri, minoritari. In 1934, numărul lor A SCĂZUT la 33 şi jumătate la sută. Pe ce cale? Printr’o toleranţă excesivă a forurilor conducătoare, cari au admis năvala minoritarilor in slujbe, aşa cum se spune? Sau din contra, printr’o înlăturare aproape absolută a minoritarilor la nouile numiri? Noi nu avem la dispoziţie tabele ca d. ing. I. Dumitrescu, spre a controla exact situaţia. Dar am publica bucuros, dacă d-sa ne-ar pune la dispoziţie, tabele arătând situaţia din cinci in cinci ani, dela Unire până azi. Şi astfel s’ar vedea dacă procentul minoritarilor e in creştere sau in scădere. Judecând numai cu logica, noi spunem că durata serviciului unui funcţionar fiind de 30—35. de . ani in cei 16 ani dela 1919 la 193Litre-1 -bug sa fi părăsit serviciul prin moar- te, pensionare, etc., cam jumătate din numărul celor ce se aflau, in serviciu in 1919. Si vedem din cifrele d-lui ing. Dumitrescu că, actualmente, se află in serviciu 33—34 la sută minoritari, adică numai jumătate din numărul ceferiștilor din 1919. Ceea ce dovedeşte că in acest interval nu s’au mai numit minoritari, decât intrăm număr cu ,totul neînsemnat. Şi mai înseamnă că, dacă se continuă cu acest sistem, Încă un an, cel mult doi, se va atinge idealul partizanilor proporţionalităţii, adică vom avea 39 la sută minoritari. Prin Cum se vede, contrar afirmaţiilor curente, locurile de comandă sânt rezervate aproape exclusiv românilor de baştină: din 15 ingineri inspectori generali, numai unul este minoritar, desigur dintre cei rămaşi infuncţie din 1919 şi care, de pe atunci, era inspectorgeneral. Elementul românesc a fost protejat la avansări, sărind câte două şi trei clase peste minoritari, spre a ocupa locurile de comandă rămase vacante, urmare, peste un an sau doi, cine va cere în mod sincer proporţionalitatea, va trebui să pretindă schimbarea sistemului de numire, dar in sens invers, decât cel cerut de „valachişti”, va trebui înmulţit numărul minoritarilor nou numiţi, pentru că altfel el ar scădea sub proporţionala cerută. SITUAŢIA LA CELELALTE SERVICII Mai complect este tabloul pe care d. in Dumitrescu ni-l dă asupra inginerilor la celelalte servicii publice. lată-l: Deasemenea reese din tabela că nouile numiri se fac aproape exclusiv dintre românii de baştină. Aceasta o dovedeşte faptul că, in contingentele cele mai tinere,stagiari şi ingineri ordinari ci III, printre cari aproape numai sânt funcţionari rămaşi din 1919) avem din 134 numai 24 minoritari, adică numai 19 la sută doi total, deci sub proporţionalitatea cerută de d. Vaida. Gradul şi clasa Total Români Minoritari ■ Procentul minoritarilor ing. insp, g-ral I2 . 2 . ' ing. insp. g-ral 11 13 121 896 ing. şefi cl. I 189 9 50% ing, şefi cl. II 44 24 20 15.5% ing. ordinar ci. 1 73 33 40 54.7% . ; ing. ordinar cl. II 73 49 24 34% ing. ordinar cl- III 124 102 22 18% ing stagiar 108 2 20% Total 357 239 118 In mediu 33% De ce fac cei acuzaţi? Pentru ce relevăm aceste lucruri? Pentru că ele arată o situaţia din cele mai curioase. In adevăr, de la unire încoace toate guvernele au urmat aceiaşi politică, şi anume restrângerea numărului minoritarilor din funcţiile politice, restrângere care a mers,din majoritatea, cazurilor, până la Înlăturarea absolută a. minoritarilor la. 'nouile numiri. Rezultatul a fost că, după 16 ani, chiar in acele instituţii unde, la unire, numărul minoritarilor era covârşitor, azi să avem proporţia aproape normală. Cu toate acestea,, s’au găsit politicieni, ca d. Goga acum doi ani şi d. Vaida astăzi, came să afirme că, intenţionat sau din nepăsare, guvernele au admis ca minoritarii să ocupe locurile românilor. Multe ziare le ţin hangul. Şi, curios este că miniştrii din guvernele trecute, în loc să protesteze şi să arăte realitatea, acceptă atacurile ce li se aduc. Ba unii contribue chiar la ele. De pildă, d. Mirto, care a fost ministru al comunicaţiilor, aderă la acţiunea d-lui Vaida, ca protest contra d-sale insuşi că in trecut ar fi numit minoritari, ceea ce nu-i adevărat. Sau d. D. R. loaniţescu: Nu-i nici o lună de când scria că, prin cuvântul „străini", nu se poate înţelege de cât cetăţenii altor state. Iar azi, nici crap la proţap cu mujdei de usturoiu n’a mâncat, nici gura nu-i miroase, şi insultă guvernele trecute pentrucă n’au făcut nimic spre a proteja munca naţională. D-sa trece de partea d-lui Vaida, pentru, ca, cel puţin pe viitor, să cuprindă şi pe minoritari printre cei ce trebuesc alungaţi peste graniţe, căci numiri de minoritari nu făcuse nici d-sa. N’a fost nevoe nici de d. Goga, nici — ___ ... de d. Vaida, nici de ziarele şovine, pentru, ca să se ia măsuri făcute împotriva numărului mare de minoritari in funcţiile publice. Dar cei ce le-au luat şi azi se văd insultaţi, pentru cât nu le-ar fi luat, cel puţin să protesteze. Dacă din considerente practice tac din gură, arătăm noi in locul lor adevărata situaţie. CÂŢI ARHITECŢI ARE COMUNA BUCUREŞTI O ultimă observaţie. La întrunirea „Agirului" s'a spus că, in Bucureşti, din 552 arhitecţi, 188 sânt minoritari şi evrei; din 334 ingineri conducători, 208 sânt minoritari şi evrei; din 783 constructori sânt 297 minoritari şi 44 evrei. Este şi natural ca, atunci când minoritarii nu sunt primiţi in funcţiile publice, să se aglomereze in profesiile libere. S’a afirmat insă că e vorba de funcţionari ai municipiului. Am zâmbit, intrebându-ne dacă se va găsit un singur cititor care să creadă că Municipiul Bucureşti are 552 arhitecţi. Nici New- Yorkul, cu 11 milioane de locuitori, nu poate avea un număr atât de mare. Dar credulitatea este mare. Au fost ziare cari au repetat foarte serios aceste cifre, crezându-se că in adevăr municipiul Bucureşti are in cadrele sale de funcţionari 552 arhitecţi, 334 de ingineri conducători de construcţii şi 783 constructori... G. GAMA CATAR AL APARATULUI DIGESTIV In activitatea medicală se întrebuințează cu mare succes apa naturală purgativă. .TRANS - IOSEF”, U bărbaţi, femei cjjfru lg, cpPU, •• T .a T Revolta negrilor din Harlem In ultimul timp s’au întâmplat dese cazuri de linşare a negrilor in statele din sudul Americii, ceea ce a stârnit pe de o parte revolta negrilor. pe de altă parte a contribuit la unirea numeroaselor grupări de negri, care se dușmăneau intre ei. In orașul lor, Harlem, cartierul negrilor din New-York, s’au ţinut o serie de întruniri sub deviza împotriva brutalităţii albilor. In această atmosferă de încordare a survenit zvonul despre uciderea unui negru de 16 ani de către nişte funcţionari comerciali albi. In prăvălia in care intrase tânărul pentru o târguiala ii dispăru unui vânzător un briceag. Vânzătorul învinui pe negru, dar in realitate briceagul căzuse sub o tejghea si a fost regăsit in curând. A avut loc un schimb violent de cuvinte, urmat de o inederare in cursul căreia negrul a fost, trântit.,la pământ de patru albi. O negresă, care i-a sărit li ajutor,a fost Şi ea ,maltratată. Negrii au suferit insă, numai, leziuni uşoare.Pentru populaţia neagră acest incident, cuzvonul de ucidere, a fost semnalul de alarmă pentru o revoltă cum n’a mai văzut New-Yorkul. Cu o repeziciune uimitoare, care sfida orice măsuri ale poliţiei, s’a format un cortegiu demonstrativ uriaş, cu steaguri roşii in frunte. Mii de negri, urmaţi şi de grupuri de muncitori albi, au colindat străzile, cântând Internaţionala. Pe afişe uriaşe se puteau citi inscripţiile: Răzbunare pentru linşările negrilor, vrem egalitate. S’au devastat prăvălii ai căror patroni erau socotiţi duşmani ai negrilor, ca şi restaurantele in care negrii nu au acces şi hotelurile in care negrii fuseseră bruscaţi. O armată de 2000 poliţişti a căutat, să se opuie demonstranţilor, care insănu s-au lăsat descurajaţi nici de gaze lacrimogene, nici de focuri de armă. Au fost răniţi câteva sute de negri, dintre cari şase foarte grav. La rândul lor negrii au ripostat cu aceleaşi măsuri, trăgând focuri de armă în poliţişti de pe acoperişurile, caselor din Avenue 125. Printre demonstranţii se află şi câţiva muncitori albi. Revolta dela Harlem a avut repercusiuni şi in statele dela sud unde, s’a format o ligă a negrilor cu deviza: „Să se pună capăt linşărilor". Un comitet compus din personalităţi marcante albe şi negre studiază posibilităţile de echivalare şi egalizare de drepturi in societate ale negrilor pe cale paşnică, de frica altor incidente similare sau chiar mai grave. Prima femee poliţistă in Orient La Istanbul femeile au cucerit şi posturile de agenţi de circulaţie. Când s’a văzut pentru prima oară o femeie la răscrucea unorstrăzi din bentru foarte frecventate, pietonii se îngrămădeau s’o privească cu uimire. Poliţistă a auzit şi cuvinte de laudă şi admiraţie, dar şi altele de batjocură. Energică, femeia s-a întors odată, apucând de guler pe unul dim mulţime care făcea ceri mai mare gălăgie, şi ii adresa ironii şi chiar înjurături, şi l-a dus la un coleg poliţist, care la rândul lui il escortă la comisariat. Fusese o situaţie critică, dar prima femeie poliţistă din Istambul o biruise. Din clipa aceea ea s’a bucurat, şi se bucură de respectul şi stima universală. Scrisoarea cu bucluc Un cunoscut avocat parizian s’a căsătorit la o dată anumită, să zi-' cem 19 Martie, şi invită la nuntă, numeroşi colegi intre care şi pe un avocat a cărui alegere ca decan al baroului o susţinuse, cu mult zel cu Câtăva vreme inainte. Acesta se scuză prin următoarea scrisoare: * .Regret din suflet, dragă colega şi prietene. Până in ultima clipă am sperat să-ţi pot strânge mană, dumitale şi încântătoarei d-tale soţii şi să-ţi exprim verbal felicitările mele. Dar o chestiune urgentă, pe care n’o puteam prevede, mă sileşte in ultimul moment să renunţ la aceasta plăcere deosebită”. Scrisoarea era datată din 19 Martie. Adresantul o primi insă în ziua de 13, căci fusese dictată secretarei in ziua de 12, iar secretara o pusese imediat la poştă, din eroare. Candidatul la însurătoare spuse, zâmbind: se cunoaşte că colegul meu nu mai candidează anul acesta la barou. Pagina 3-a Un sport străvechi Unul din sporturile care are cel mai mare succes in public este hockey-ul pe ghiaţă. Dar nu e un sport nou. El a luat fiinţă in secolul al XV-lea, in Ţările de Jos, de unde a fost introdus in Anglia. Acolo a fost botezat „bandy“. Abia in 1860 hockey-ul pe ghiaţă a fost introdus în Canada, unde e sportul cel mai popular, care se poate practica pe 500 piste artificiale, fără a mai socoti pe cele naturale. In 1908, hockey-ul canadian a luat definitiv locul bandy-ului în Europa. Atunci a fost fondată la Paris Federaţia internaţională a hockeyului pe ghiaţă. Cel mai sănătos băiat din America La acest concurs n’au putut candida decât băeţi americani, intre 14 şi 18 ani. Ei au fost examinaţi de către 35 de medici specialişti. Dintre cei 11 000 candidaţi a ieşit biruitor un tânăr de 16 ani Leland Monasmith. El a căpătat un premiu de 5000 dolari şi a semnat un contract cu o firmă de reclame, care ii dă un frumos venit lunar pentru dreptul de a utiliza fotografia şi numele lui in scop de reclamă, ca de pildă. „Cel mai sănătos băiat din America consumă exclusiv preparatele cutare. O femee salvează trei sute de câini Municipiul oraşului Zurich a sporit anul acesta taxa, pe câini cu sută la sută. Acest impozit fiind prea greu pentru mulţi proprietari săraci de câini, ei s’au decis — cu inima sângerândă — să se despartă de tovarăşii patrupezi şi să-i otrăvească. Recent a apărut insă in ziarele elveţiene un anunţ, prin care toţi proprietarii de câini in imposibilitate de a plăti impozitul sunt solicitaţi să-şi dea adresele. Anunţul a fost dat de o doamnă bătrână din elită, care a făcut personal anchete la domiciliu şi a plătit impozitele, salvând astfel viaţa, a trei sute de câini. Doamna a ţinut să rămână anonimă şi a refuzat toate onorurile oferite de S. P. A. elveţian. i Boioratri