Dimineaţa, mai 1935 (Anul 31, nr. 10181-10210)

1935-05-02 / nr. 10181

Anul 31 No. 1.0181141PAGINI PALACE MARITIM NEPTUN (Situat la 50 intr. de Faleză) EFORIE-Plajă Informaţiuni şi reţineri de camere In Bucureşti, „MERCEA CEL MARE” Bulevardul Elisabeta 2, Telefon 358.13 Iunie şi Septembrie MARI REDUCERI Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei la Bucureşti, Str. Const. Miile (Sărindar) 5-7-9 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincie 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Joi 2 Mai 1935 CEA MAI AGREABILA SI O PETRECEŢI LA RESTAURANTUL VHORHOH (lângă Arcul de Triumf) Orchestru. jazz KLEIN-SEIDM. Diseur JOHNNT HAWIS Preţuri moderate mmmi Ne~a rămas din trecut ziua de 1 Mai, Armindenul — când tradiţia cere, ca omul să bea pelin pe iarbă verde. Cu toate nevoile şi cu toate gri­jile de odinioară, — fatalismul pă­stra veşnic în sufletul Românului nădejdea îu­ mai bine. Iar de sărbători se pun necazu­rile deoparte; şi, la un pahar de vin, mesenii spun: „cele bune să se adune, cele rele să se spele“­. După sărbătorile religioase ale Paştilor, când credincioşii retră­­esc evenimentele sacre de la înce­putul creştinismului,­­ vine 1 Mai, zi care are cu totul alt caracter. Aceiaşi ţărani care umblă cu „pluguşorul“ în noaptea de Sf. Va­sile, care seamănă a doua zi — u­­rându-ne „să înflorim ca merii, ca perii*­ — pornesc primăvara pe câmp într-adevăr cu aratul. Când câmpul e arat şi semănat, pluga­rul se poate odihni în ziua de 1 Mai — cerând cerului soare şi ploae la vremea lor. Ca şi cetăţenii, toţi locuitorii aces­tei tari — care trăesc din roada câmpului — dau o deosebită cinste sărbătorii pământului, dătător de hrană şi odihnă tuturora. Sărbătoarea celei mai vechi munci a trecut, simbolic, la me­şteşuguri, industrii şi negoţ... La 1 Mai, lucrătorii pun jos cio­canul, se întrunesc — şi ei — du­pă datină pe iarbă verde. Dar a­­colo ei nu cer binele de sus, de unde cade ploaia. Muncitorii din fabrici văd prosperitatea numai în strângerea rândurilor şi în lupta comună pentru mai multă dreptate socială, însăşi manifestarea solidarităţii proletare a pus ocârmuirea pe gânduri. Ziua de 1 Mai a fost con­damnată. Iar legalizarea ei a în­semnat o prima s­rebandă a muncii. Dar sărbătoarea muncii este a tuturor celor ce lucrează cu minu­tea în birouri publice şi private. E sărbătoarea celor ce admini­strează, judecă şi învaţă ţara a­­ceasta. A celor ce o vindecă şi o a­­pără. A tuturor care nu trăesc în trândăvie, ci din truda braţului şi a capului. Pentru cei ce îşi duc viaţa în bi­rouri închise, Armindenul nu-i nu­mai o simbolică sărbătoare a muncii. El e şi o evadare din ora­şele de asfalt, piatră şi de fier , din oraşele înăbuşite de benzina şi de fumul fabricilor. După goana febrilă pentru câş­tig, după zarva târgurilor — cal­mul de la ţară linişteşte inimile. Dă putere nouă pentru munca vii­toare. Dă o altă înţelegere a lu­crurilor şi deschide perspective largi sufletului, minţii — nu numai ochilor. Mai demult, edilii se îngrijeau numai de pavaj. Azi se gândesc la parcuri, păduri şi lacuri de recre­are în jurul oraşelor. Această grijă are un rost mai mare decât cel strict higienic. E vorba de un tratament sufletesc pentru orăşan. Armindenul este cea dintâiu zi care ne chiamă din târg la câmp. M. Sevastos ZIUA MUNCIIO nouă răpire a hitleriştilor Defilarea celor ce muncesc Din începuturile mişcării socialiste la noi LA IARBĂ VERDE Mişcarea socialistă cunoscuse in­tre 1886—96 timpuri de linişte şi prosperare. La şedinţele de Sâmbă­tă seara în str. Traian, Şelari sau Doamnei (­ultimul sediu a fost la ho­tel Fiesky) sălile erau pline, iar în­trunirile erau populate de me­seriaşii cari veneau să asculte dis­cursurile stilizate ale lui Diamandi, cuvântul înflăcărat al lui Morţun şi­ Tony Bacalbaşa, sau expunerile de­ principii ale lui Ion Nădejde. La Bucureşti, sediul partidului este călcat de primul procuror Ca­racas cu agenţii de Siguranţă, care confiscă registrele. Totodată înce­pe seria expulzărilor. Sache Petrea­­nu, Adolph Clamnet, N. Grunberg, Guttman, Brunetti, B. Brănişteanu Alb, Friedman, Kälber, sunt arun­caţi în 24 de ore peste graniţă. Procese se înscenează, Tribunalul Slatina, cu confirmarea Casaţiei condamnă „pentru escrocherie“ pe I. Banghereanu, Th. V. Frcşinescu Marinescu, Bunescu, etc., şi 28 de săteni, la închisoare variind între 2-7 luni. Teroarea deslănţuită atunci, la De­aci, şi din această cauză, mişca- ■ şitatea unora, reaua credinţă a al­t Mai era ziua când totdeauna zece mii de meseriaşi străbateau în cor­pore străzile Capitalei şi petreceau pe iarbă verde la Vila­ Regală sau la Filaret, până noaptea târziu. Du­pă această perioadă, începe decli­nul. Partidul este subminat şi sfâ­şiat de certuri. Gruparea intelec­tualilor (Morţun, Diamandi, Rado­­viei, etc.) cochetează cu liberalii. Gruparea „anarhistă“ (Moşoiu) ac­tivează nedisciplinat. Nouii membri şi împrejurările for­ţează extinderea activităţii la sate, rea se dezorganizează. Guvernul li­beral (tot el!) găseşte prilej de atac. La faţa teroarea­ se întinde asu­pra judeţelor Teleorman, Vlaşca, Romana?!" şi Olt, tinde „partida muncitorilor“ avea câteva zeci de secţiuni. Autorităţile dizolvă clubu­rile ţărăneşti, confiscă totul, are­stează şi maltratează pe săteni. tora,­­ dezorganizează mişcarea. Ion Nădejde, şeful, nu se mai înţelege nici cu intelectualii, nici cu massa partidului. La 21 Februarie 1899 ei părăseşte­ lupta, încăleind-o cu ar­ticolul ,,Retragerea mea“ publicat în ,,Lumea nouă“, (dureros sfârşit după 21 ani de activitate sociali­stă). TRECEREA LA LIBE­RALI In acest timp, V. Gh. Morţun, ca deputat socialist, protestează în Cameră împotriva teroarei, iar în culise prepară trecerea la liberali. In sânul mişcării, el şi ceilalţi inte­lectuali, reuşiseră să formeze un pu­ternic curent naţional (cereau transformarea partidului socialist­­democrat in naţional-democrat), curent la care nu se ataşează cea mai mare parte din muncitori şi doar vreo 2-3 Intelectuali. Intre polemica iscată de artico­lul lui Nădejde, căruia i-au urmat articolele lui I. C. Frimu, C. Buzdu­gan şi Al. Ionescu cu „Suntem şi ră­mânem“, şi cari căutau să salveze rămăşiţele unei mişcări sortită piei­­rii prin teroarea unora, dar mai cu seamă prin trădarea altora, şi pre­gătirea istoricului congres de la 2—4 Mai 1899, congres care a sancţio­nat desfiinţarea partidului,—ziua­ de 1 Mai avea să treacă aproape neob­servată. Câteva foi volante şi o in­formaţie strecurată in „Lumea Nouă" anunţau sărbătoarea muncii. Un număr de muncitori s-au în­trunit la club şi au mers apoi în corpore la Vila Regală (şoseaua Ki­­seleff) unde le-au vorbit Al. Ione­scu, Tache Georgescu şi pasă­mi­­te... Morţun. Ca întotdeauna la noi, a fost sufi­cientă o înăsprire a procedeurilor administrative, pentru ca un par­tid care începuse să însemne ceva in viaţa politică, să fie distrus. Adevărat *», pe de altă parte, că nici trădarea „generoşilor“ nu a contribuit mai puţin. Istoria socia­lismului de pretutindeni nu cu­noaşte o mai formidabilă trădare ca cea dela 1899 din ţara noastră. Toţi conducătorii mişcării trecuseră in­­tr-o noapte, in tabăra duşmană. ÎNCERCAREA DE REOR­GANIZARE A urmat o încercare de organi­zare şi un moment se părea că to­tul va fi refăcut. Nu părăsiseră mişcarea I. C. Frimu, Al. Georgescu, C. Buzdugan, Dr. Ra­­covsky (debia venise), I. Tabaco­­vici, N. Păcală, I. Marinescu, Al. Ionescu, Gh. Liineanu, Iosif Nă­dejde, N. Armăşesc­u şi alţii. In grabă şi de unde înainte, din Comitetul e­xecutiv nu lipseau Nădejde, Morţun, Diamandi, Radovici, şi alţi inte­lectuali, noul comitet executiv era compus din C. Z. Buzdugan, ziarist; C. N. A­vrame­scu, tipograf; Gh. Po­­pescu, tâmplar; I. c. Frimu, idem; P. Vasilescu, lăcătuş; Al. Constan­­tinescu, tapiţer; toţi, cu o singură excepţie, muncitori manuali. Frimu, era sufletul celor cari mai persistau in credinţa socialistă. Cu propagandă asiduă se reorganizea­ză: cluburile din Bucureşti, Galaţi şi câteva pe­ la sate. ■ TEROAREA IN CAPI­TALĂ D­E ALTA DATA PROPAGANDA INTENSĂ IN 1900 1 Mai 1900 se bucură de propa­gandă intensă. Manifestul lansat— primul manifest socialist român in „stil modern“, cheamă muncitori­mea în Cişmigiu pentru ca de acolo să plece la Vila Regală. Breslele de tapiţeri, tipografi, dulgheri, zidari, cismari, societăţile „Solidaritatea“,, „Egalitatea“, „Nicovala“, „Guten­berg“ şi cetăţenii simpatizanţi cari au străbătut străzile Capitalei, s-au oprit la Vila Regală unde le-au vor­bit I. C. Frimu, Vasile Anagnoste, Gh. Ionescu Al. Ionescu, etc. Părea că se uită totul şi cadre noi se formează. Dar lipsurile mate­riale şi deziluziile, au făcut ca chiar din acel an să nu se mai po­menească mult timp despre exi­stenţa mişcării socialiste în ţara românească. Până la întrunirea de la „Eforie“ mai aveau să se scurgă aproape cinci ani. N. Deleanu LONDRA, 30. (Rador).— Corespondentul din Fra­ga al ziarului „Times” a­­nuniţă: Josef Lampersberger, e­­migrant german în Cehos­lovacia, fost membru al sociaţiei „Reichsbann din Muenchen, a fost pit în plină zi de un gr de cetăţeni germani dus peste graniţă«, Mari inundaţii în diferite regiuni ale Ardealului Numeroase linii au fost întrerupte Ploile căzute in ultimele zile in Ardeal, au provocat revărsarea a numeroase râuri, inundarea liniilor ferate, iar pe alocarea, întreruperea circulaţiei trenurilor. Astfel cum vestesc telegramele so­site la direcţiunea generală a căilor ferate, apele Vişeului au inundat li­nia între­ Valea Vişeului şi Borşa în mai multe puncte, iar circulaţia tre­nurilor a fost suspendată în ziua I-a şi a II-a de Paşti. SITUAŢIA IN REGIUNEA MARA­MUREŞULUI In urma măsurilor luate de ur­genţă de inspecţie şi organele în­treţinerii liniilor, situaţia în Mara­mureş se prezenta cum urmează, în dimineaţa zile de 30 cor.: pe linia Dragoş-Vodă—Valea Vişeului-fron­­tieră, circulaţia s-a menţinut cu re­stricţii de tonaj şi viteză la toate treburile. " Intre Valea Vişeului şi Borşa, din cauza terasamentului liniei care a fost luat de ape pe o întindere de circa 50—60 metri şi o adâncime de 2 metri, trenurile de marfă nu au mai putut circula, iar între staţia Leor­­dina şi cantonul No. 6, trenurile de călători circulă cu transbordare la punctele unde linia a fost slăbită de apele cari se scurg tumultoase, rupând tot­ul, un cafea .or. Linia îngustă Borşa-Iacobeni, care fusese inundată in mai mult punc­te ,din care cauză trenurile n'au putut circula timp de două zile, a fost refăcută cu mari sforţări şi re­dată circulaţiei. Estimările oficiale arată, că­gubele cauzate căilor ferate in ceasta regiune, trec de un mili lei, şi că lucrările de refacei instalaţiilor C F. R. şi a lini dura cel puţin zece zile, bineînţe dacă ploile nu vor reîncepe. In celelalte porţiuni ale liniei lea Vişeului şi­ Borşa, circulaţia t nurilor de călători a fost norm­izată, iar pentru trenurile de nu­că se menţin und­e restricţii vind viteza şi tonajul REVĂRSAREA APELOR IN ALII ŢINUTURI Aceleaşi înştiinţări telegrafice site la C. F. R., anunţă că, ploile provocat numeroase întreruperi, circulaţie şi în alte regiuni ale­să. Intre Staţiile Sovata—Praid linia Blaj—Praid, apele au imil râul Târnava provocând revărsat lui şi întreruperea circulaţiei. Pe distanţă de 300 metri toate trenul circulă prin pilotare, iar pe lin Copşa mică—Sibiu între Loamne, Ocna Sibiului, la kilometrul 503, t­rasamentul a fost luat de ape, î şinele complect slăbite. Linia îngustă Sighişoara—Sibiu fost spălată de ape intre staţi Cornăţeî-----Petre Liciu, pe o­ră de trei kilometri, I­n această cauză trenurile circii ' ( (T r. * iÎm. j -i-. «.*.'4. '.D • . " '■ / ( ■ '-.--••»-'i Cu toate măsurile luate de serv­ciul de întreținere, refacerea linii­i se face cu mare greutate, din caii apelor cari acoperă pe alocarea teri­samentele. Moartea profesorului Iulian Teodorescu Aseară a încetat din viaţă la Câm­pulung profesorul Iulian Teodorescu, IULIAN TEODORESCU de la Facultatea de Drept din Bucu­reşti. Defunctul era suferind de inimă şi moartea lui a fost provocată de un acces de cord. Profesorul Iulian Teodorescu ocup catedra de Drept Penal şi se stabi­lise la Bucureşti după război. Până la 1918, a profesat la Facultatea de Drept din Iaşi. Om de ştiinţă, de­­­tunctul era foarte cunoscut şi apre­­­ciat in toate cercurile penaliştilor din Europa. Studiile sale asupra criminalităţii copiilor sunt foarte preţuite. El era un continuator al lui Tanoviceanu şi printr’o activitate foarte ener­gică a făcut din Institutul de Drept Penal un nucleu de amplă activi­tate ştiinţifică. Om corect, punctual, inimos, pro­fesorul Iulian Teodorescu lasă in urma sa unanime regrete. Corpul defunctului va fi adus în cursul zilei de azi la Bucureşti şi va fi incinerat mâine, la crematoriul „Cenuşa”. Grav accident de automobil în jud. Severin Sunt 4 morţi şi 16 răniţi In judeţul Severin, pe şoseaua Reşiţa Furliug, între comunele Re­­netea-Pogoneşti şi comuna Furliug, s’a întâmplat un grav accident de autobuz, unde şi-au găsit moartea patru persoane şi au fost grav ră­nite 16. Nenorocirea s’a întâmplat Sâm­bătă 27 Aprilie. Maşina era con­dusă de şoferul Franz Toma din Furling. înainte de a intra în sus­­numita comună din cauza şoselei care era desfundată, automobilul în s­au ccq,ş&ţHlţ aj cogjjjgţfe, se aUăM 21 de muncitori dela U.D.R. s’a răsturnat în marginea u­­nui râu, unde au murit locuitorii: Balint Toma, Franz Nicolae, Ma­­teescu Gheorghe şi Balint Nicolae. Răniţii în număr de 16, au fost pan­saţi de medicul circumscripţiei dr. Tisu din Furliug. La faţa locului au sosit imediat d-nii maior Motora comandantul le­giunii şi căpitan Georgescu. Cada­vrele victimelor au fost transpor­tate la dispensarul medical. Ancheta a stabilit că și bara de direcție era defectă. O arestare curioasă BOSTON, 30. (Rador). — Pe când d. Augusto Rosso, ministru Italiei, la Washington, vizita sa la drapele­lor din primăria oraşului Boston, agenţii de siguranţă cari îl întovă­răşeau s’au repezit asupra unuia din vizitatori, arestându-l. Arestatul, numit Eugenio Can­ini, avea asupra sa un patiial care se putea deschide prin simpla apăsare a unui buton. Suspectul este în vârstă de 42 de ani și era stabilit la Boston. ------------a »-«a»» -------------­ Copii strivit de automobil BOTOŞANI, 26. — Un grav acci­dent de automobil s’a întâmplat astăseară la Botoşani. In timp ce automobilul cu No. 284 Cernăuţi trecea cu viteză mare prin calea Na­ţională, a surprins in mijlocul stră­zii pe copilul de trupă Vranciu Gh. din regimentul 7 călărași, care toc­mai traversa strada. Copilul sdrobit. El a fost internat muribundă la spitalul rr" Şoferul criminal a fost su*

Next