Dimineaţa, mai 1935 (Anul 31, nr. 10181-10210)
1935-05-02 / nr. 10181
Anul 31 No. 1.0181141PAGINI PALACE MARITIM NEPTUN (Situat la 50 intr. de Faleză) EFORIE-Plajă Informaţiuni şi reţineri de camere In Bucureşti, „MERCEA CEL MARE” Bulevardul Elisabeta 2, Telefon 358.13 Iunie şi Septembrie MARI REDUCERI Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei la Bucureşti, Str. Const. Miile (Sărindar) 5-7-9 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincie 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Joi 2 Mai 1935 CEA MAI AGREABILA SI O PETRECEŢI LA RESTAURANTUL VHORHOH (lângă Arcul de Triumf) Orchestru. jazz KLEIN-SEIDM. Diseur JOHNNT HAWIS Preţuri moderate mmmi Ne~a rămas din trecut ziua de 1 Mai, Armindenul — când tradiţia cere, ca omul să bea pelin pe iarbă verde. Cu toate nevoile şi cu toate grijile de odinioară, — fatalismul păstra veşnic în sufletul Românului nădejdea îu mai bine. Iar de sărbători se pun necazurile deoparte; şi, la un pahar de vin, mesenii spun: „cele bune să se adune, cele rele să se spele“. După sărbătorile religioase ale Paştilor, când credincioşii retrăesc evenimentele sacre de la începutul creştinismului, vine 1 Mai, zi care are cu totul alt caracter. Aceiaşi ţărani care umblă cu „pluguşorul“ în noaptea de Sf. Vasile, care seamănă a doua zi — urându-ne „să înflorim ca merii, ca perii* — pornesc primăvara pe câmp într-adevăr cu aratul. Când câmpul e arat şi semănat, plugarul se poate odihni în ziua de 1 Mai — cerând cerului soare şi ploae la vremea lor. Ca şi cetăţenii, toţi locuitorii acestei tari — care trăesc din roada câmpului — dau o deosebită cinste sărbătorii pământului, dătător de hrană şi odihnă tuturora. Sărbătoarea celei mai vechi munci a trecut, simbolic, la meşteşuguri, industrii şi negoţ... La 1 Mai, lucrătorii pun jos ciocanul, se întrunesc — şi ei — după datină pe iarbă verde. Dar acolo ei nu cer binele de sus, de unde cade ploaia. Muncitorii din fabrici văd prosperitatea numai în strângerea rândurilor şi în lupta comună pentru mai multă dreptate socială, însăşi manifestarea solidarităţii proletare a pus ocârmuirea pe gânduri. Ziua de 1 Mai a fost condamnată. Iar legalizarea ei a însemnat o prima srebandă a muncii. Dar sărbătoarea muncii este a tuturor celor ce lucrează cu minutea în birouri publice şi private. E sărbătoarea celor ce administrează, judecă şi învaţă ţara aceasta. A celor ce o vindecă şi o apără. A tuturor care nu trăesc în trândăvie, ci din truda braţului şi a capului. Pentru cei ce îşi duc viaţa în birouri închise, Armindenul nu-i numai o simbolică sărbătoare a muncii. El e şi o evadare din oraşele de asfalt, piatră şi de fier , din oraşele înăbuşite de benzina şi de fumul fabricilor. După goana febrilă pentru câştig, după zarva târgurilor — calmul de la ţară linişteşte inimile. Dă putere nouă pentru munca viitoare. Dă o altă înţelegere a lucrurilor şi deschide perspective largi sufletului, minţii — nu numai ochilor. Mai demult, edilii se îngrijeau numai de pavaj. Azi se gândesc la parcuri, păduri şi lacuri de recreare în jurul oraşelor. Această grijă are un rost mai mare decât cel strict higienic. E vorba de un tratament sufletesc pentru orăşan. Armindenul este cea dintâiu zi care ne chiamă din târg la câmp. M. Sevastos ZIUA MUNCIIO nouă răpire a hitleriştilor Defilarea celor ce muncesc Din începuturile mişcării socialiste la noi LA IARBĂ VERDE Mişcarea socialistă cunoscuse intre 1886—96 timpuri de linişte şi prosperare. La şedinţele de Sâmbătă seara în str. Traian, Şelari sau Doamnei (ultimul sediu a fost la hotel Fiesky) sălile erau pline, iar întrunirile erau populate de meseriaşii cari veneau să asculte discursurile stilizate ale lui Diamandi, cuvântul înflăcărat al lui Morţun şi Tony Bacalbaşa, sau expunerile de principii ale lui Ion Nădejde. La Bucureşti, sediul partidului este călcat de primul procuror Caracas cu agenţii de Siguranţă, care confiscă registrele. Totodată începe seria expulzărilor. Sache Petreanu, Adolph Clamnet, N. Grunberg, Guttman, Brunetti, B. Brănişteanu Alb, Friedman, Kälber, sunt aruncaţi în 24 de ore peste graniţă. Procese se înscenează, Tribunalul Slatina, cu confirmarea Casaţiei condamnă „pentru escrocherie“ pe I. Banghereanu, Th. V. Frcşinescu Marinescu, Bunescu, etc., şi 28 de săteni, la închisoare variind între 2-7 luni. Teroarea deslănţuită atunci, la Deaci, şi din această cauză, mişca- ■ şitatea unora, reaua credinţă a alt Mai era ziua când totdeauna zece mii de meseriaşi străbateau în corpore străzile Capitalei şi petreceau pe iarbă verde la Vila Regală sau la Filaret, până noaptea târziu. După această perioadă, începe declinul. Partidul este subminat şi sfâşiat de certuri. Gruparea intelectualilor (Morţun, Diamandi, Radoviei, etc.) cochetează cu liberalii. Gruparea „anarhistă“ (Moşoiu) activează nedisciplinat. Nouii membri şi împrejurările forţează extinderea activităţii la sate, rea se dezorganizează. Guvernul liberal (tot el!) găseşte prilej de atac. La faţa teroarea se întinde asupra judeţelor Teleorman, Vlaşca, Romana?!" şi Olt, tinde „partida muncitorilor“ avea câteva zeci de secţiuni. Autorităţile dizolvă cluburile ţărăneşti, confiscă totul, arestează şi maltratează pe săteni. tora, dezorganizează mişcarea. Ion Nădejde, şeful, nu se mai înţelege nici cu intelectualii, nici cu massa partidului. La 21 Februarie 1899 ei părăseşte lupta, încăleind-o cu articolul ,,Retragerea mea“ publicat în ,,Lumea nouă“, (dureros sfârşit după 21 ani de activitate socialistă). TRECEREA LA LIBERALI In acest timp, V. Gh. Morţun, ca deputat socialist, protestează în Cameră împotriva teroarei, iar în culise prepară trecerea la liberali. In sânul mişcării, el şi ceilalţi intelectuali, reuşiseră să formeze un puternic curent naţional (cereau transformarea partidului socialistdemocrat in naţional-democrat), curent la care nu se ataşează cea mai mare parte din muncitori şi doar vreo 2-3 Intelectuali. Intre polemica iscată de articolul lui Nădejde, căruia i-au urmat articolele lui I. C. Frimu, C. Buzdugan şi Al. Ionescu cu „Suntem şi rămânem“, şi cari căutau să salveze rămăşiţele unei mişcări sortită pieirii prin teroarea unora, dar mai cu seamă prin trădarea altora, şi pregătirea istoricului congres de la 2—4 Mai 1899, congres care a sancţionat desfiinţarea partidului,—ziua de 1 Mai avea să treacă aproape neobservată. Câteva foi volante şi o informaţie strecurată in „Lumea Nouă" anunţau sărbătoarea muncii. Un număr de muncitori s-au întrunit la club şi au mers apoi în corpore la Vila Regală (şoseaua Kiseleff) unde le-au vorbit Al. Ionescu, Tache Georgescu şi pasămite... Morţun. Ca întotdeauna la noi, a fost suficientă o înăsprire a procedeurilor administrative, pentru ca un partid care începuse să însemne ceva in viaţa politică, să fie distrus. Adevărat *», pe de altă parte, că nici trădarea „generoşilor“ nu a contribuit mai puţin. Istoria socialismului de pretutindeni nu cunoaşte o mai formidabilă trădare ca cea dela 1899 din ţara noastră. Toţi conducătorii mişcării trecuseră intr-o noapte, in tabăra duşmană. ÎNCERCAREA DE REORGANIZARE A urmat o încercare de organizare şi un moment se părea că totul va fi refăcut. Nu părăsiseră mişcarea I. C. Frimu, Al. Georgescu, C. Buzdugan, Dr. Racovsky (debia venise), I. Tabacovici, N. Păcală, I. Marinescu, Al. Ionescu, Gh. Liineanu, Iosif Nădejde, N. Armăşescu şi alţii. In grabă şi de unde înainte, din Comitetul executiv nu lipseau Nădejde, Morţun, Diamandi, Radovici, şi alţi intelectuali, noul comitet executiv era compus din C. Z. Buzdugan, ziarist; C. N. Avramescu, tipograf; Gh. Popescu, tâmplar; I. c. Frimu, idem; P. Vasilescu, lăcătuş; Al. Constantinescu, tapiţer; toţi, cu o singură excepţie, muncitori manuali. Frimu, era sufletul celor cari mai persistau in credinţa socialistă. Cu propagandă asiduă se reorganizează: cluburile din Bucureşti, Galaţi şi câteva pe la sate. ■ TEROAREA IN CAPITALĂ DE ALTA DATA PROPAGANDA INTENSĂ IN 1900 1 Mai 1900 se bucură de propagandă intensă. Manifestul lansat— primul manifest socialist român in „stil modern“, cheamă muncitorimea în Cişmigiu pentru ca de acolo să plece la Vila Regală. Breslele de tapiţeri, tipografi, dulgheri, zidari, cismari, societăţile „Solidaritatea“,, „Egalitatea“, „Nicovala“, „Gutenberg“ şi cetăţenii simpatizanţi cari au străbătut străzile Capitalei, s-au oprit la Vila Regală unde le-au vorbit I. C. Frimu, Vasile Anagnoste, Gh. Ionescu Al. Ionescu, etc. Părea că se uită totul şi cadre noi se formează. Dar lipsurile materiale şi deziluziile, au făcut ca chiar din acel an să nu se mai pomenească mult timp despre existenţa mişcării socialiste în ţara românească. Până la întrunirea de la „Eforie“ mai aveau să se scurgă aproape cinci ani. N. Deleanu LONDRA, 30. (Rador).— Corespondentul din Fraga al ziarului „Times” anuniţă: Josef Lampersberger, emigrant german în Cehoslovacia, fost membru al sociaţiei „Reichsbann din Muenchen, a fost pit în plină zi de un gr de cetăţeni germani dus peste graniţă«, Mari inundaţii în diferite regiuni ale Ardealului Numeroase linii au fost întrerupte Ploile căzute in ultimele zile in Ardeal, au provocat revărsarea a numeroase râuri, inundarea liniilor ferate, iar pe alocarea, întreruperea circulaţiei trenurilor. Astfel cum vestesc telegramele sosite la direcţiunea generală a căilor ferate, apele Vişeului au inundat linia între Valea Vişeului şi Borşa în mai multe puncte, iar circulaţia trenurilor a fost suspendată în ziua I-a şi a II-a de Paşti. SITUAŢIA IN REGIUNEA MARAMUREŞULUI In urma măsurilor luate de urgenţă de inspecţie şi organele întreţinerii liniilor, situaţia în Maramureş se prezenta cum urmează, în dimineaţa zile de 30 cor.: pe linia Dragoş-Vodă—Valea Vişeului-frontieră, circulaţia s-a menţinut cu restricţii de tonaj şi viteză la toate treburile. " Intre Valea Vişeului şi Borşa, din cauza terasamentului liniei care a fost luat de ape pe o întindere de circa 50—60 metri şi o adâncime de 2 metri, trenurile de marfă nu au mai putut circula, iar între staţia Leordina şi cantonul No. 6, trenurile de călători circulă cu transbordare la punctele unde linia a fost slăbită de apele cari se scurg tumultoase, rupând totul, un cafea .or. Linia îngustă Borşa-Iacobeni, care fusese inundată in mai mult puncte ,din care cauză trenurile n'au putut circula timp de două zile, a fost refăcută cu mari sforţări şi redată circulaţiei. Estimările oficiale arată, căgubele cauzate căilor ferate in ceasta regiune, trec de un mili lei, şi că lucrările de refacei instalaţiilor C F. R. şi a lini dura cel puţin zece zile, bineînţe dacă ploile nu vor reîncepe. In celelalte porţiuni ale liniei lea Vişeului şi Borşa, circulaţia t nurilor de călători a fost normizată, iar pentru trenurile de nucă se menţin unde restricţii vind viteza şi tonajul REVĂRSAREA APELOR IN ALII ŢINUTURI Aceleaşi înştiinţări telegrafice site la C. F. R., anunţă că, ploile provocat numeroase întreruperi, circulaţie şi în alte regiuni alesă. Intre Staţiile Sovata—Praid linia Blaj—Praid, apele au imil râul Târnava provocând revărsat lui şi întreruperea circulaţiei. Pe distanţă de 300 metri toate trenul circulă prin pilotare, iar pe lin Copşa mică—Sibiu între Loamne, Ocna Sibiului, la kilometrul 503, trasamentul a fost luat de ape, î şinele complect slăbite. Linia îngustă Sighişoara—Sibiu fost spălată de ape intre staţi Cornăţeî-----Petre Liciu, pe oră de trei kilometri, In această cauză trenurile circii ' ( (T r. * iÎm. j -i-. «.*.'4. '.D • . " '■ / ( ■ '-.--••»-'i Cu toate măsurile luate de servciul de întreținere, refacerea liniii se face cu mare greutate, din caii apelor cari acoperă pe alocarea terisamentele. Moartea profesorului Iulian Teodorescu Aseară a încetat din viaţă la Câmpulung profesorul Iulian Teodorescu, IULIAN TEODORESCU de la Facultatea de Drept din Bucureşti. Defunctul era suferind de inimă şi moartea lui a fost provocată de un acces de cord. Profesorul Iulian Teodorescu ocup catedra de Drept Penal şi se stabilise la Bucureşti după război. Până la 1918, a profesat la Facultatea de Drept din Iaşi. Om de ştiinţă, detunctul era foarte cunoscut şi apreciat in toate cercurile penaliştilor din Europa. Studiile sale asupra criminalităţii copiilor sunt foarte preţuite. El era un continuator al lui Tanoviceanu şi printr’o activitate foarte energică a făcut din Institutul de Drept Penal un nucleu de amplă activitate ştiinţifică. Om corect, punctual, inimos, profesorul Iulian Teodorescu lasă in urma sa unanime regrete. Corpul defunctului va fi adus în cursul zilei de azi la Bucureşti şi va fi incinerat mâine, la crematoriul „Cenuşa”. Grav accident de automobil în jud. Severin Sunt 4 morţi şi 16 răniţi In judeţul Severin, pe şoseaua Reşiţa Furliug, între comunele Renetea-Pogoneşti şi comuna Furliug, s’a întâmplat un grav accident de autobuz, unde şi-au găsit moartea patru persoane şi au fost grav rănite 16. Nenorocirea s’a întâmplat Sâmbătă 27 Aprilie. Maşina era condusă de şoferul Franz Toma din Furling. înainte de a intra în susnumita comună din cauza şoselei care era desfundată, automobilul în sau ccq,ş&ţHlţ aj cogjjjgţfe, se aUăM 21 de muncitori dela U.D.R. s’a răsturnat în marginea unui râu, unde au murit locuitorii: Balint Toma, Franz Nicolae, Mateescu Gheorghe şi Balint Nicolae. Răniţii în număr de 16, au fost pansaţi de medicul circumscripţiei dr. Tisu din Furliug. La faţa locului au sosit imediat d-nii maior Motora comandantul legiunii şi căpitan Georgescu. Cadavrele victimelor au fost transportate la dispensarul medical. Ancheta a stabilit că și bara de direcție era defectă. O arestare curioasă BOSTON, 30. (Rador). — Pe când d. Augusto Rosso, ministru Italiei, la Washington, vizita sa la drapelelor din primăria oraşului Boston, agenţii de siguranţă cari îl întovărăşeau s’au repezit asupra unuia din vizitatori, arestându-l. Arestatul, numit Eugenio Canini, avea asupra sa un patiial care se putea deschide prin simpla apăsare a unui buton. Suspectul este în vârstă de 42 de ani și era stabilit la Boston. ------------a »-«a»» ------------- Copii strivit de automobil BOTOŞANI, 26. — Un grav accident de automobil s’a întâmplat astăseară la Botoşani. In timp ce automobilul cu No. 284 Cernăuţi trecea cu viteză mare prin calea Naţională, a surprins in mijlocul străzii pe copilul de trupă Vranciu Gh. din regimentul 7 călărași, care tocmai traversa strada. Copilul sdrobit. El a fost internat muribundă la spitalul rr" Şoferul criminal a fost su*