Dimineaţa, iunie 1935 (Anul 31, nr. 10211-10240)

1935-06-01 / nr. 10211

Sâmbătă 1 Iunie 1035 Comisia financiară a Camerei franceze a respins proectul deplinelor puteri Moţiunea pentru apărarea francului ! Proectul va fi susţinut azi, la Cameră, de d-nii Flandin şi Herriot PARIS, 29. (Rador). — Comisiu­­nea de Finanţe a Camerei s’a în­trunit astăzi înainte de amiază pen­tru a asculta expunerea d-lui Flan­din asupra proiectului relativ la de­plinele puteri, depus ieri la Cameră. Dat fiind că preşedintele Consi­liului nu este încă pe deplin resta­bilit de pe urma accidentului de autombil suferit acum câtva timp, comisiunea, care lucrează de obiceiu la Camera Deputaţilor, s’a întrunit de astădată în mod excepţional la Hotel Matignon, unde locuieşte d. Flandin. Comunicatul dat presei Drepturile victimelor răz­boiului vor fi respectate PARIS. 29. (Rador). — După ter­minarea întrevederii dintre preşe­dintele Consiliului şi membrii co­­misiunii financiare a Camerei, s-a arat presei următorul comunicat: Comisiunea de finanţe a Camerei, întrunindu-se azi dimineaţă sub pre­şedinţia d-lui Malvy, a hotărât să meargă la Hotel Matignon pentru a asculta expunerea d-lui Flandin asupra proiectului de lege pentru redresarea bugetară şi economică. D. Flandin a justificat necesita­tea proiectului şi a arătat împreju­rările care au determinat guvernul să apere moneta împotriva atacu­rilor speculaţiei internaţionale. El a trecut în revistă evenimentele ce s’au produs de două săptămâni în­coace şi care au făcut indispensabil un vot imediat care să permită gu­vernului de a continua politica sa de totdeauna: menţinerea valorii bonetei noastre. * Preşedintele Consiliului a expus cu tărie toate re­lele la care poate duce de­valorizarea şi a insistat a­­supra faptului că, fiind profund ataşat instituţii­lor republicane, el nu înţe­lege să procedeze la redre­sarea financiară şi econo­mică a ţării decât în virtu­tea delegaţiei pe care i-ar da-o cele două Camere. I. D. Flandin a­ declarat că,­­\deoarece orice hotărîre trebue să fie luată numai un consiliu de miniştri, toate informaţiile privi­toare la detaliile măsuri­lor pe care guvernul in­tenţionează să le ia, sunt premature. A mai decla­rat că pentru el singurul fi scop care trebue atins în materie financiară şi eco­nomică este redresarea echilibrului bugetar, scă­derea­ preţurilor de pro­ducţie, reducerea dobân­zilor şi deflaţia fiscală. D. Flandin a precizat că are in­tenţia de a asocia comisiunea de fi­nanţe la hotărârile ce se vor lua pentru executarea legii deplinelor puteri, cu condiţia ca deciziile sale să nu fie subordonate votului comi­­siunii, şi că ar fi chiar fericit să ţină comisiunea in curent cu realizările obţinute.­­ Comisia financiară a respins proectul deplinelor puteri PARIS, 29. (Rador). — Ţin şedinţa pe care a ţi­­nut-o azi după amiază, du­pă explicaţiile date de dl Germain Martin, minis­­­trul Finanţelor, comisiu­nea financiară a Camerei a respins cu 25 contra 15 voturi şi o abţinere proie­­tul deplinelor puteri pre­zentat de guvern. Moțiunea pentru apă­rarea francului PARIS, 29. (Rador). — Iată tex­tul moţiunei adoptate de comisiu­nea financiară a Camerei, după vo­tul defavorabil dat proectului de­plinelor puteri. ,,C­o­mi­si­unea financiară a fost împărţită în votul asupra proectului depus de guvern. Votul fiind dat, ea consideră ca o datorie esenţială de a-şi exprima un mari categorie un senti­ment asupra căruia s’a pronunţat în unanimita­te. „Faţă fie speculaţiile ne­înfrânate îndreptate îm­potriva francului, comisi­unea se declară, hotărâtă să apere împotriva, lor prin toate mijloacele in­tegritatea manetei naţio­nale. „Ea este de părere că guvernul ar trebui să des­chidă şi să­ conducă cu re­peziciune o acţiune publi­că contra speculanţilor... PARIS, 29. (Rador). — Ministerul Pensiunilor publică un comunicat în care se declară că proectul depli­nelor puteri supus parlamentului de către guvern nu va aduce în a­­plicarea sa nici o atingere a drep-turilor dobândite de victimele răz-­ boiului. Situaţia la Bursă PARIS. 29. (Rador). — Din cauză că se află in preajma lichidării dela urnei, precum şi din cauza scăderilor înregistrate la bursele din Londra şi New-York, piaţa franceză a fost neregulată. Rentele franceze s’au încheiat azi in mare progres fată de nivelul deschiderii. Valorile in­ternaţionale au fost neregulate, în­chiderea generală este bine orien­tată, iar schimburile susţinute. Comprimarea cheltue­­lilor Statului PARIS, 29. (Rador). — Federaţia Industriaşilor şi Comercianţilor a ţi­nut, subt preşedinţia d-lui Gignoux, fost subsecretar de stat, o întrunire, in cursul căreia s’a votat o moţiu­ne, prin care se cere o energică ope­ră de comprimare a cheltuielilor sta­tului. Moţiunea cere deasemeni să se modifice legea asigurărilor sociale. D. Herriot va interveni în desbateri PARIS, 29. (Rador). — In cursul desbaterilor de mâine după amiază la Ca­meră, vor fi desigur nu­meroase intervenţii prin­tre cari şi aceea a d-lui Herriot. D. Flandin va apăra proectul PARIS 29 (Rador). La preşe­dinţia consiliului s’a confirmat astă seară ştirea că d. Flandin va participa la şedinţa de mâi­­ne a Camerii şi că va lua apă­rarea proectului deplinelor puteri. Intervenţia engleză în favoarea francului, la Londra LONDRA, 29 (Rador). — Contro­lul britanic al schimburilor a inter­­venit azi pe piaţă în mod destul de constant, pentru a menţine francul în jurul valorii de 75 şi 1/8. Depor­­tul de o lună a fost de 4 franci, iar acela pe 3 luni s’a ridicat la 5 franci de liră sterlină. Spre închi­dere, după încetarea operaţiilor de control britanic, in urma interven­ţiei agenţilor americani, francul a tins spre valoarea de 75 şi 1/16, fa­ţă de valoarea de 75 şi 7/32, înregi­strată eri. Dolarul s’a ameliorat­­şi el din cauza vânzărilor de lire sterline de către Statele Unite şi s-a înscris as­­tăseară la 4.93 şi 3/4 faţă de 4.94 şi 5/8, pe ziua de eri. Moneda canadiană a urmat dola­rul, cotând la închidere 4.93 faţă de 4.91 şi 3/4, eri. Devizele continentale au fost cal­me, tot din cauza intervenţiei bri­tanice asupra valorii francului. Flo­rinul, a rămas aproape neschimbat, la 7.31 şi 1/2, faţă de 7.31. Marca germ­ană neschimbată, la 12.25. Bel­ga s’a urcat mult la 28.87, faţă de 20.04. Peseta a trecut dela 30 şi 3/4 la 36 şi 5/9. Francul elveţian s’a a­­meliorat dela 15.30 şi 1/2 la 15 şi 30, pe când­ lira sterlină­ a­ scăzut de­la 60 şi 1/8 la 60 şi 1/2. FLUXUL DE AUR FRANCEZ IN ANGLIA LONDRA 29 (Europapress).. Fluxul aurului francez in An­glia a continuat azi toată ziua. Până d­upă masă au fost adu­se 5 tone, de aur francez pe aeroportul de la Croydon, pre­cum şi mari cantităţi de aur a­­duse de persoane particulare La Bursa de devize de la Lon­dra nu s-au încheiat afaceri de termen pentru francul francez, deoarece nimeni nu căuta franci. Se pare că în Anglia se crede, că francul francez va fi devalorizat. Totuşi schimbul a fost liniştit din cauza înţelege­rii luate cu Banca Franței şi a stockului valutar englez. Prefacerile din Capi faţă­­ Lucrările pentru ac­operirea Dâmbovîţei DIMINEAȚA Când vorbește dragostea Princesa Pearl, fiica maharadjalei din Sarava, aflându-se la Londra, s’a îndrăgostit dela prima vedere de dirigintele unei orchestre de jazz ,,Harry Roy“. Tatăl muzicantului e tâmplar intr’unul din cartierele pe­riferice ale Londrei, locuit de sără­­cime. Tatăl miresei, maharadjana, care şi-a dat consimţământul în scris, e aşteptat zilele acestea la Londra pen­tru a asista la ceremonia nupţială. Prinţesa e in vârstă de 22 ani, mirele ■de 32. Scrisori de dragoste păzite de mitraliere Artista de cinema Wilma de Aknay, născută­ Vajda, a, dat în judecată pe cunoscutul scriitor de filme Ernst Vajda, cerând 100.000 dolari despă­­s­gubiri pentru călcarea unei promi* DE AIUREA ŞI DE AICI AMNISTIE Un grup de intelectuali in frunte cu d-na Ella Nesruzzi a pornit o campa­nie în favoarea deţinuţilor politici. Am­nestierea lor ar fi un act de dreptate socială. Dacă e să cercetăm convingerile şi ideile noastre intime, cred că prea pu­ţini dintre noi sunt de acord cu orga­nizaţia socială actuală. Atâta doar, că aceste convingeri nu sânt destul de tari în noi, că le mascăm, spre a nu devia de la linia de conduită impusă, că doza de laşitate ce sălăşlueşte în fiecare a­­nihilează răzvrătirile lăuntrice, sau le estompează discret. Sunt însă alţii, cari, ca şi Brand, în­ţeleg că nu dai nimic, dacă nu dai viaţa. Că o convingere trebue spusă şi răspusă, scrisă şi cetită pentru ca să găsească ecou, că trebue împărtăşită altora cu orice risc. Ce crimă comit oare aceşti oameni şi cu ce drept îi judecăm, ii osândim? Libertatea gândirii este un bun de care trebue să aibă parte orice om, indife­rent de rangul său social. Exprimarea unei idei, unei convingeri, atât timp cât această idee nu înseamnă îndemnul la crimă, ar trebui să fie primită ca o manifestaţie a conştiinţei cetăţenilor unei ţări. „Errare humanum est“ — poate că «uleie din ideile deţinuţilor politici sunt într’adevăr greşite sau sunt, socotite astfel, astăzi. Precum atât de just a expus chestiunea de avocat Melinte — mâine aceşti deţinuţi huliţi vor fi poate slăviţi, căci vor fi fost profeţi. Dar chiar greşite fiind — pentru o idee greşită să’ţi pierzi anii tinereţii şi să’ţi iroseşti energiile, (ce ar putea fi canalizate in alte direcţii folositoare omenirii), în beciurile temniţelor, su­pus unui regim barbar medieval, in con­diţii deplorabile de igienă şi hrană? Nu­ este oare această­­judecată mai greşită decât greşitele idei ale arestaţilor po­litici? Un om care trăeşte pentru o idee, care i se închină aproape cu evlavie, nu este oare un om superior? Nici­odată nu se agită pentru un interes personal, totdeauna frământările lui sunt pentru binele obştesc. Cei peste o mie deţinuţi bărbaţi şi femei, care populează astăzi închisorile ţării, şi-au ispăşit îndej­uns idealismul. Să li se acorde amnistia! Şi să nu se uite, că „amnistie” înseamnă „uitare” — adică mai mult decât iertare. Să uite şi ei chinurile îndurate şi să-şi refacă viaţa, cu acea energie care-i caracterizează. Opinia publică la noi nu prea se o­­cupă cu asemenea chestiuni şi trebue deci trezită. Noţiunile: Arest, cercetare, temniţă, sunt foarte vagi pentru majo­ritatea­ burghejilor de treabă, care astăzi încă se mai simt temelia statului, „Stâlpii societăţii”. Nimeni nu ştie însă ce va fi mâine, dacă rolurile nu se vor inversa. N’am dori o asemenea inver­siune, ci o amnistie generală. Deocam­dată, ne-am mulţumi şi cu schimbarea soartei deţinuţilor politici, dar o schim­bare rapidă şi radicală fără reminis­cenţe caragialeşti, cum e obiceiul, se modifică pe ici colea, dar nu in punctele esenţiale. E. MARGHITA * siuni de căsătorie. Vajda a răspuns cu acţiunea în judecată contra re­clamantei şi prietenei ei Sari Fedak. Ambele au fost acuzate de altfel şi pentru mărturie falsă. Sari Fedak a fost achitată între timp iar Wilma von Aknay duce lupta mai departe bazată pe o serie de scrisori de dra­goste pe care i le-ar fi scris Vajda în timpul logodnei. Locuitorii din Los Angeles pot a­­sista acum la un spectacol original. Preţioasele scrisori sunt transpor­tate într-o maşină blindată, cu paza mitralierelor, la tribunal o măsură de prudență, luată împotriva gang­sterilor tocmiţi de partea adversă. O nouă boală Medicii americani cred că au des­coperit o nouă boală care ar fi in legătură cu influenţa undelor scur­te. Persoanele in serviciul aparate­lor de emisiune de radio, în spe­cial acele care au de lucru la apa­ratele cu unde scurte, suferă de a­­ceastă boală care se manifestă prin­­tr’o tensiune arterială foarte scăzu­tă, migrenă persistentă, slăbirea auzului, oboseală continuă. Se știe că pe de altă parte undele scurte joacă un important rol tera­peutic in medicina modernă așa in­cât efectele se cam compensează.. Gratiile căzute din cer In cursul şederei sale în capitala U. R. S. S.-ului, d. Pierre Laval a fost plăcut impresionat mai ales de parada aeriană organizată in o­­noarea sa, de către autorităţile so­vietice. In cursul acestei serbări, 32 ■aviatori au aterizat in acelaş timp. Dar ministrul Franţei a rămas foar­te surprins când a recunoscut prin­tre aviatori şi 4 femei, foarte fru­moase. — Când graţiile cad din cer, a spus un colaborator al ministru­lui, nu sunt trei, ci patru! Spiritul mareşalului Balbo Mareşalul vizitând recent o ex­poziţie de automobile, un construc­tor îi oferi o maşină in fața căreia se oprise mai mult. — Amice, ii spuse Balba, in si­tuația mea eu nu pot primi cadouri. — Ei bine, ți-o vând atunci pentru o liră. Dar mareşalul n’avea decât o pie­să de două lire asupra lui, pe care­ expozantul n’a putut-o schimba. — Nu face nimic, spuse vizitato­rul, dă-mi două automobile. Victimele fiarelor Dintr’o statistică făcută in Indiile engleze, rezultă că intr’un an, 26.000 persoane sunt omorâte ele fiare sal­­batice şi de reptile. Şerpii, îndeosebi cobra, au omorât 23.000 oameni. Cât despre oamenii omorâţi de anima­lele carnivore, ei se repartizează astfel: tigri: 1.046 persoane; urşi leoparzi: 849; lupi: 377; hiene: 64. Au fost ucisi in schimb 30.555 tigri, 38.211 leoparzi, 4719 lupi, 4128 urşi, 2387 hiene. / Curiozităţi din lumea largă Soldaţi italieni plecând spre Eritreea RS Pagina 3-a . Un institut pentru cercetarea sgomotului La sfârşitul lunei Martie 1925 s’a constituit la Fraga Institutul ce­hoslovac pentru tehnica sunetului, care urmăreşte să întrunească pe colaboratorii ştiinţifici şi practici in domeniul cercetărilor sunetului din punct de vedere fizic, tehnic şi fiziologic. Institutul intenţionează organiza­rea de anchete, excursii, conferin­ţe ştiinţifice şi populare şi dezvol­tarea activităţii experimentale şi de editură. Prima procurare a acestui noi in­stitut va fi de a pregăti infiinţarea unui laborator pentru toate pro­blemele tehnicei sonorităţii. Din a­­ceste probleme, cărora institutul vrea să se consacre în cel mai scurt timp este, în primul rând, cerce­tarea sgomotului şi lupta contra lui, precum şi tehnica instrumen­telor muzicale. Preşedinte al In­stitutului a fost ales in unanimi­tate d. Dr. K. Teige, profesor uni­versitar, iar vicepreşedinţi profeso­rii universitari Dr. M. Seemen şi Dr. V. Voptech din Praga. Peşte cu şerpi Rai Saheb Jogendra Nath Sarker, magistrat onorific din Calcutta, vi­zitând casa lui dela ţară la Bubla­­gari Hat, a cumpărat un peşte. Când l-a tăiat şi l-a curăţat pe di­năuntru s’au descoperit patru şerpi vii, destul de mari, cari au fost a­­runcaţi in gârlă unde au dispărut înot. Peștele făcea parte din specia ,molii” foarte apreciată în Bengalia. El cântărea aproximativ 13 kg. Baruri cu lapte in Australia Acum doi ani s’a deschis la Sid­ney un bar unde se consuma lapte, in loc de băuturi alcoolice. Inova­ţia a avut mare succes. Şi acum Australia are 30 de baruri asemă­nătoare. Se vând fel de fel de spe­cialităţi de lapte, in toate culorile. Intre altele se fabrică şi îngheţata de lapte. Laptele se combină cu zeamă de fructe şi are un gust ex­celent. Un asemenea bar vinde săptămânal 4500 kgr. lapte. Deşi amenajarea unui asemenea, local costă 1500 lire sterline, are totuşi o mare rentabilitate. Sălile sunt con­struite de arhitecţi moderni împo­dobite cu flori şi fiind deschise şi noaptea constitue un loc de întâl­nire pentru societatea australiană. Toate acestea fără nici o „săptă­mână a laptelui“. Othello fură o căsuţă poştală Un tânăr din Smrşiz, în Ceho­slovacia, se indrăgostise de o fată pe care insă declaraţiile amoroase ale junelui o lăsau rece. Tânărul era convins că refuzul d-rei era motivat printr’o altă dragoste. Se făcu luntre și punte să dea de ur­ma acestui rival supraveghiând me­reu pe adorata lui — ce-i drept, nu prea de aproape, — căci încercând acest fel de urmărire domnișoara i-a tras o palmă... Așa dar, ignatul se posta adesea sub bolta casei vecine spre a supra­­veghia de acolo venirile și ieșirile dulcineii. Observă intr’o seară, că fata pune o scrisoare in cutie. Cu siguranță — işi zise acest Othello ceh — că scrisoarea era adresată rivalului necunoscut. In sfârşit, va putea să-l afle. După ce fata dispă­ruse iar in casă, gelosul amorez a­­lergă fuga la căsuţa poştală pe care o demontă, luând-o cu sine acasă. Acolo, deschise plicul şi a constatat că, răvaşul era adresat unei mătuşe complect inofensive. Tânărul a fost însă observat la rândul lui, pe când demonta căsuţa poştală şi a fost dat în judecată, atât pentru lezarea secretului scrisorilor cât şi pentru furt. Acest eroism sentimental n’a putut totuși convinge fata. Reclama unui lăcătuş Un poliţist suedez care se pricepe şi la lăcătuşerie a găsit­ o metodă ingenioasă de reclamă. Cu procede­ele obişnuite ale spărgătorilor, el vizitează apartamentele şi spune apoi locatarilor: — Lama briceagului meu a fost de ajuns ca să intru cu forţa pe uşă. Ai face bine să schimbi broas­ca și să pui una care prezintă mai multă siguranță. . g luptă cu gaze între bandiţi şi poliţişti la San Francisco

Next