Dimineaţa, iunie 1935 (Anul 31, nr. 10211-10240)
1935-06-01 / nr. 10211
Sâmbătă 1 Iunie 1035 Comisia financiară a Camerei franceze a respins proectul deplinelor puteri Moţiunea pentru apărarea francului ! Proectul va fi susţinut azi, la Cameră, de d-nii Flandin şi Herriot PARIS, 29. (Rador). — Comisiunea de Finanţe a Camerei s’a întrunit astăzi înainte de amiază pentru a asculta expunerea d-lui Flandin asupra proiectului relativ la deplinele puteri, depus ieri la Cameră. Dat fiind că preşedintele Consiliului nu este încă pe deplin restabilit de pe urma accidentului de autombil suferit acum câtva timp, comisiunea, care lucrează de obiceiu la Camera Deputaţilor, s’a întrunit de astădată în mod excepţional la Hotel Matignon, unde locuieşte d. Flandin. Comunicatul dat presei Drepturile victimelor războiului vor fi respectate PARIS. 29. (Rador). — După terminarea întrevederii dintre preşedintele Consiliului şi membrii comisiunii financiare a Camerei, s-a arat presei următorul comunicat: Comisiunea de finanţe a Camerei, întrunindu-se azi dimineaţă sub preşedinţia d-lui Malvy, a hotărât să meargă la Hotel Matignon pentru a asculta expunerea d-lui Flandin asupra proiectului de lege pentru redresarea bugetară şi economică. D. Flandin a justificat necesitatea proiectului şi a arătat împrejurările care au determinat guvernul să apere moneta împotriva atacurilor speculaţiei internaţionale. El a trecut în revistă evenimentele ce s’au produs de două săptămâni încoace şi care au făcut indispensabil un vot imediat care să permită guvernului de a continua politica sa de totdeauna: menţinerea valorii bonetei noastre. * Preşedintele Consiliului a expus cu tărie toate relele la care poate duce devalorizarea şi a insistat asupra faptului că, fiind profund ataşat instituţiilor republicane, el nu înţelege să procedeze la redresarea financiară şi economică a ţării decât în virtutea delegaţiei pe care i-ar da-o cele două Camere. I. D. Flandin a declarat că,\deoarece orice hotărîre trebue să fie luată numai un consiliu de miniştri, toate informaţiile privitoare la detaliile măsurilor pe care guvernul intenţionează să le ia, sunt premature. A mai declarat că pentru el singurul fi scop care trebue atins în materie financiară şi economică este redresarea echilibrului bugetar, scăderea preţurilor de producţie, reducerea dobânzilor şi deflaţia fiscală. D. Flandin a precizat că are intenţia de a asocia comisiunea de finanţe la hotărârile ce se vor lua pentru executarea legii deplinelor puteri, cu condiţia ca deciziile sale să nu fie subordonate votului comisiunii, şi că ar fi chiar fericit să ţină comisiunea in curent cu realizările obţinute. Comisia financiară a respins proectul deplinelor puteri PARIS, 29. (Rador). — Ţin şedinţa pe care a ţinut-o azi după amiază, după explicaţiile date de dl Germain Martin, ministrul Finanţelor, comisiunea financiară a Camerei a respins cu 25 contra 15 voturi şi o abţinere proietul deplinelor puteri prezentat de guvern. Moțiunea pentru apărarea francului PARIS, 29. (Rador). — Iată textul moţiunei adoptate de comisiunea financiară a Camerei, după votul defavorabil dat proectului deplinelor puteri. ,,Comisiunea financiară a fost împărţită în votul asupra proectului depus de guvern. Votul fiind dat, ea consideră ca o datorie esenţială de a-şi exprima un mari categorie un sentiment asupra căruia s’a pronunţat în unanimitate. „Faţă fie speculaţiile neînfrânate îndreptate împotriva francului, comisiunea se declară, hotărâtă să apere împotriva, lor prin toate mijloacele integritatea manetei naţionale. „Ea este de părere că guvernul ar trebui să deschidă şi să conducă cu repeziciune o acţiune publică contra speculanţilor... PARIS, 29. (Rador). — Ministerul Pensiunilor publică un comunicat în care se declară că proectul deplinelor puteri supus parlamentului de către guvern nu va aduce în aplicarea sa nici o atingere a drep-turilor dobândite de victimele răz- boiului. Situaţia la Bursă PARIS. 29. (Rador). — Din cauză că se află in preajma lichidării dela urnei, precum şi din cauza scăderilor înregistrate la bursele din Londra şi New-York, piaţa franceză a fost neregulată. Rentele franceze s’au încheiat azi in mare progres fată de nivelul deschiderii. Valorile internaţionale au fost neregulate, închiderea generală este bine orientată, iar schimburile susţinute. Comprimarea cheltuelilor Statului PARIS, 29. (Rador). — Federaţia Industriaşilor şi Comercianţilor a ţinut, subt preşedinţia d-lui Gignoux, fost subsecretar de stat, o întrunire, in cursul căreia s’a votat o moţiune, prin care se cere o energică operă de comprimare a cheltuielilor statului. Moţiunea cere deasemeni să se modifice legea asigurărilor sociale. D. Herriot va interveni în desbateri PARIS, 29. (Rador). — In cursul desbaterilor de mâine după amiază la Cameră, vor fi desigur numeroase intervenţii printre cari şi aceea a d-lui Herriot. D. Flandin va apăra proectul PARIS 29 (Rador). La preşedinţia consiliului s’a confirmat astă seară ştirea că d. Flandin va participa la şedinţa de mâine a Camerii şi că va lua apărarea proectului deplinelor puteri. Intervenţia engleză în favoarea francului, la Londra LONDRA, 29 (Rador). — Controlul britanic al schimburilor a intervenit azi pe piaţă în mod destul de constant, pentru a menţine francul în jurul valorii de 75 şi 1/8. Deportul de o lună a fost de 4 franci, iar acela pe 3 luni s’a ridicat la 5 franci de liră sterlină. Spre închidere, după încetarea operaţiilor de control britanic, in urma intervenţiei agenţilor americani, francul a tins spre valoarea de 75 şi 1/16, faţă de valoarea de 75 şi 7/32, înregistrată eri. Dolarul s’a amelioratşi el din cauza vânzărilor de lire sterline de către Statele Unite şi s-a înscris astăseară la 4.93 şi 3/4 faţă de 4.94 şi 5/8, pe ziua de eri. Moneda canadiană a urmat dolarul, cotând la închidere 4.93 faţă de 4.91 şi 3/4, eri. Devizele continentale au fost calme, tot din cauza intervenţiei britanice asupra valorii francului. Florinul, a rămas aproape neschimbat, la 7.31 şi 1/2, faţă de 7.31. Marca germană neschimbată, la 12.25. Belga s’a urcat mult la 28.87, faţă de 20.04. Peseta a trecut dela 30 şi 3/4 la 36 şi 5/9. Francul elveţian s’a ameliorat dela 15.30 şi 1/2 la 15 şi 30, pe când lira sterlină a scăzut dela 60 şi 1/8 la 60 şi 1/2. FLUXUL DE AUR FRANCEZ IN ANGLIA LONDRA 29 (Europapress).. Fluxul aurului francez in Anglia a continuat azi toată ziua. Până după masă au fost aduse 5 tone, de aur francez pe aeroportul de la Croydon, precum şi mari cantităţi de aur aduse de persoane particulare La Bursa de devize de la Londra nu s-au încheiat afaceri de termen pentru francul francez, deoarece nimeni nu căuta franci. Se pare că în Anglia se crede, că francul francez va fi devalorizat. Totuşi schimbul a fost liniştit din cauza înţelegerii luate cu Banca Franței şi a stockului valutar englez. Prefacerile din Capi faţă Lucrările pentru acoperirea Dâmbovîţei DIMINEAȚA Când vorbește dragostea Princesa Pearl, fiica maharadjalei din Sarava, aflându-se la Londra, s’a îndrăgostit dela prima vedere de dirigintele unei orchestre de jazz ,,Harry Roy“. Tatăl muzicantului e tâmplar intr’unul din cartierele periferice ale Londrei, locuit de sărăcime. Tatăl miresei, maharadjana, care şi-a dat consimţământul în scris, e aşteptat zilele acestea la Londra pentru a asista la ceremonia nupţială. Prinţesa e in vârstă de 22 ani, mirele ■de 32. Scrisori de dragoste păzite de mitraliere Artista de cinema Wilma de Aknay, născută Vajda, a, dat în judecată pe cunoscutul scriitor de filme Ernst Vajda, cerând 100.000 dolari despăsgubiri pentru călcarea unei promi* DE AIUREA ŞI DE AICI AMNISTIE Un grup de intelectuali in frunte cu d-na Ella Nesruzzi a pornit o campanie în favoarea deţinuţilor politici. Amnestierea lor ar fi un act de dreptate socială. Dacă e să cercetăm convingerile şi ideile noastre intime, cred că prea puţini dintre noi sunt de acord cu organizaţia socială actuală. Atâta doar, că aceste convingeri nu sânt destul de tari în noi, că le mascăm, spre a nu devia de la linia de conduită impusă, că doza de laşitate ce sălăşlueşte în fiecare anihilează răzvrătirile lăuntrice, sau le estompează discret. Sunt însă alţii, cari, ca şi Brand, înţeleg că nu dai nimic, dacă nu dai viaţa. Că o convingere trebue spusă şi răspusă, scrisă şi cetită pentru ca să găsească ecou, că trebue împărtăşită altora cu orice risc. Ce crimă comit oare aceşti oameni şi cu ce drept îi judecăm, ii osândim? Libertatea gândirii este un bun de care trebue să aibă parte orice om, indiferent de rangul său social. Exprimarea unei idei, unei convingeri, atât timp cât această idee nu înseamnă îndemnul la crimă, ar trebui să fie primită ca o manifestaţie a conştiinţei cetăţenilor unei ţări. „Errare humanum est“ — poate că «uleie din ideile deţinuţilor politici sunt într’adevăr greşite sau sunt, socotite astfel, astăzi. Precum atât de just a expus chestiunea de avocat Melinte — mâine aceşti deţinuţi huliţi vor fi poate slăviţi, căci vor fi fost profeţi. Dar chiar greşite fiind — pentru o idee greşită să’ţi pierzi anii tinereţii şi să’ţi iroseşti energiile, (ce ar putea fi canalizate in alte direcţii folositoare omenirii), în beciurile temniţelor, supus unui regim barbar medieval, in condiţii deplorabile de igienă şi hrană? Nu este oare aceastăjudecată mai greşită decât greşitele idei ale arestaţilor politici? Un om care trăeşte pentru o idee, care i se închină aproape cu evlavie, nu este oare un om superior? Niciodată nu se agită pentru un interes personal, totdeauna frământările lui sunt pentru binele obştesc. Cei peste o mie deţinuţi bărbaţi şi femei, care populează astăzi închisorile ţării, şi-au ispăşit îndejuns idealismul. Să li se acorde amnistia! Şi să nu se uite, că „amnistie” înseamnă „uitare” — adică mai mult decât iertare. Să uite şi ei chinurile îndurate şi să-şi refacă viaţa, cu acea energie care-i caracterizează. Opinia publică la noi nu prea se ocupă cu asemenea chestiuni şi trebue deci trezită. Noţiunile: Arest, cercetare, temniţă, sunt foarte vagi pentru majoritatea burghejilor de treabă, care astăzi încă se mai simt temelia statului, „Stâlpii societăţii”. Nimeni nu ştie însă ce va fi mâine, dacă rolurile nu se vor inversa. N’am dori o asemenea inversiune, ci o amnistie generală. Deocamdată, ne-am mulţumi şi cu schimbarea soartei deţinuţilor politici, dar o schimbare rapidă şi radicală fără reminiscenţe caragialeşti, cum e obiceiul, se modifică pe ici colea, dar nu in punctele esenţiale. E. MARGHITA * siuni de căsătorie. Vajda a răspuns cu acţiunea în judecată contra reclamantei şi prietenei ei Sari Fedak. Ambele au fost acuzate de altfel şi pentru mărturie falsă. Sari Fedak a fost achitată între timp iar Wilma von Aknay duce lupta mai departe bazată pe o serie de scrisori de dragoste pe care i le-ar fi scris Vajda în timpul logodnei. Locuitorii din Los Angeles pot asista acum la un spectacol original. Preţioasele scrisori sunt transportate într-o maşină blindată, cu paza mitralierelor, la tribunal o măsură de prudență, luată împotriva gangsterilor tocmiţi de partea adversă. O nouă boală Medicii americani cred că au descoperit o nouă boală care ar fi in legătură cu influenţa undelor scurte. Persoanele in serviciul aparatelor de emisiune de radio, în special acele care au de lucru la aparatele cu unde scurte, suferă de această boală care se manifestă printr’o tensiune arterială foarte scăzută, migrenă persistentă, slăbirea auzului, oboseală continuă. Se știe că pe de altă parte undele scurte joacă un important rol terapeutic in medicina modernă așa incât efectele se cam compensează.. Gratiile căzute din cer In cursul şederei sale în capitala U. R. S. S.-ului, d. Pierre Laval a fost plăcut impresionat mai ales de parada aeriană organizată in onoarea sa, de către autorităţile sovietice. In cursul acestei serbări, 32 ■aviatori au aterizat in acelaş timp. Dar ministrul Franţei a rămas foarte surprins când a recunoscut printre aviatori şi 4 femei, foarte frumoase. — Când graţiile cad din cer, a spus un colaborator al ministrului, nu sunt trei, ci patru! Spiritul mareşalului Balbo Mareşalul vizitând recent o expoziţie de automobile, un constructor îi oferi o maşină in fața căreia se oprise mai mult. — Amice, ii spuse Balba, in situația mea eu nu pot primi cadouri. — Ei bine, ți-o vând atunci pentru o liră. Dar mareşalul n’avea decât o piesă de două lire asupra lui, pe care expozantul n’a putut-o schimba. — Nu face nimic, spuse vizitatorul, dă-mi două automobile. Victimele fiarelor Dintr’o statistică făcută in Indiile engleze, rezultă că intr’un an, 26.000 persoane sunt omorâte ele fiare salbatice şi de reptile. Şerpii, îndeosebi cobra, au omorât 23.000 oameni. Cât despre oamenii omorâţi de animalele carnivore, ei se repartizează astfel: tigri: 1.046 persoane; urşi leoparzi: 849; lupi: 377; hiene: 64. Au fost ucisi in schimb 30.555 tigri, 38.211 leoparzi, 4719 lupi, 4128 urşi, 2387 hiene. / Curiozităţi din lumea largă Soldaţi italieni plecând spre Eritreea RS Pagina 3-a . Un institut pentru cercetarea sgomotului La sfârşitul lunei Martie 1925 s’a constituit la Fraga Institutul cehoslovac pentru tehnica sunetului, care urmăreşte să întrunească pe colaboratorii ştiinţifici şi practici in domeniul cercetărilor sunetului din punct de vedere fizic, tehnic şi fiziologic. Institutul intenţionează organizarea de anchete, excursii, conferinţe ştiinţifice şi populare şi dezvoltarea activităţii experimentale şi de editură. Prima procurare a acestui noi institut va fi de a pregăti infiinţarea unui laborator pentru toate problemele tehnicei sonorităţii. Din aceste probleme, cărora institutul vrea să se consacre în cel mai scurt timp este, în primul rând, cercetarea sgomotului şi lupta contra lui, precum şi tehnica instrumentelor muzicale. Preşedinte al Institutului a fost ales in unanimitate d. Dr. K. Teige, profesor universitar, iar vicepreşedinţi profesorii universitari Dr. M. Seemen şi Dr. V. Voptech din Praga. Peşte cu şerpi Rai Saheb Jogendra Nath Sarker, magistrat onorific din Calcutta, vizitând casa lui dela ţară la Bublagari Hat, a cumpărat un peşte. Când l-a tăiat şi l-a curăţat pe dinăuntru s’au descoperit patru şerpi vii, destul de mari, cari au fost aruncaţi in gârlă unde au dispărut înot. Peștele făcea parte din specia ,molii” foarte apreciată în Bengalia. El cântărea aproximativ 13 kg. Baruri cu lapte in Australia Acum doi ani s’a deschis la Sidney un bar unde se consuma lapte, in loc de băuturi alcoolice. Inovaţia a avut mare succes. Şi acum Australia are 30 de baruri asemănătoare. Se vând fel de fel de specialităţi de lapte, in toate culorile. Intre altele se fabrică şi îngheţata de lapte. Laptele se combină cu zeamă de fructe şi are un gust excelent. Un asemenea bar vinde săptămânal 4500 kgr. lapte. Deşi amenajarea unui asemenea, local costă 1500 lire sterline, are totuşi o mare rentabilitate. Sălile sunt construite de arhitecţi moderni împodobite cu flori şi fiind deschise şi noaptea constitue un loc de întâlnire pentru societatea australiană. Toate acestea fără nici o „săptămână a laptelui“. Othello fură o căsuţă poştală Un tânăr din Smrşiz, în Cehoslovacia, se indrăgostise de o fată pe care insă declaraţiile amoroase ale junelui o lăsau rece. Tânărul era convins că refuzul d-rei era motivat printr’o altă dragoste. Se făcu luntre și punte să dea de urma acestui rival supraveghiând mereu pe adorata lui — ce-i drept, nu prea de aproape, — căci încercând acest fel de urmărire domnișoara i-a tras o palmă... Așa dar, ignatul se posta adesea sub bolta casei vecine spre a supraveghia de acolo venirile și ieșirile dulcineii. Observă intr’o seară, că fata pune o scrisoare in cutie. Cu siguranță — işi zise acest Othello ceh — că scrisoarea era adresată rivalului necunoscut. In sfârşit, va putea să-l afle. După ce fata dispăruse iar in casă, gelosul amorez alergă fuga la căsuţa poştală pe care o demontă, luând-o cu sine acasă. Acolo, deschise plicul şi a constatat că, răvaşul era adresat unei mătuşe complect inofensive. Tânărul a fost însă observat la rândul lui, pe când demonta căsuţa poştală şi a fost dat în judecată, atât pentru lezarea secretului scrisorilor cât şi pentru furt. Acest eroism sentimental n’a putut totuși convinge fata. Reclama unui lăcătuş Un poliţist suedez care se pricepe şi la lăcătuşerie a găsit o metodă ingenioasă de reclamă. Cu procedeele obişnuite ale spărgătorilor, el vizitează apartamentele şi spune apoi locatarilor: — Lama briceagului meu a fost de ajuns ca să intru cu forţa pe uşă. Ai face bine să schimbi broasca și să pui una care prezintă mai multă siguranță. . g luptă cu gaze între bandiţi şi poliţişti la San Francisco