Dimineaţa, octombrie 1935 (Anul 31, nr. 10333-10363)
1935-10-04 / nr. 10336
TURNEUL .‘ v mm i®entele cel mai şi mai bine gătit devine o mâncare lipsită de gust când a fost preparat într un untdelemn «oarecare”. Nu cereţi furnizorului D-voastră un untdelemn «oarecare”, ci pretindeţi-i un bidon de untdelemn „SPHINX”, spre a vă convinge şi D-voastru, că nimic nu egalează ca fineţe ÎNGRIJIREA atenta a tenului... desigur, o primă datorie a doamnei elegante. O pudră care ar confine cât de mici urme de produse vătămătoare, îţi va arăta, mai devreme ori mai târziu, efectele dezastruoase. De aceea, la calitățile elementare ale unei pudre,cum ar fi, de pildă, aderența, —trebuie, să existe nu produse nocive ci folositoare tenului. E ceea ce oferă pudra cu calităfi fără egal. — „Douce France" —Lubin-Paris la cari se adaogă parfumul „DOUCE FRANCE", al acelei Ape de Colonia, ce stăruie in amintirea tuturor cari o întrebuințează. DOUCE FRANCI L.U. NORA PIACENTINI ?i cu ROMEO LAZARESCU, G. CHAMEL, C. ANTONIE, etc şi M. WAUVRINA, TINA RADU, ANGELA MATEESCU, MICA SILVETTA, etc. ITINERARIU: Joi 24 Octombrie Constanţa] Vineri 25 „ Buzău Sâmbătă 26 „ Brăila Duminică 27 „ Galaţi Luni 28 „ Iaşi Marţi 29 „ Botoşani Miercuri 30 „ Cernăuţi Joi 31 „ Roman Vineri 1 Noembrie Bacău 1 „CONTENCIOSUL” birou de informaţiuni juridice şi administrative, se ocupă cu rezolvarea chestiunilor de orice natură pendinte în faţa autorităţilor publice sau a instanţelor judecătoreşti din Capitală. Graţie biroului „CONTENCIOSUL" lumea din provincie este scutită de cheltuelile deplasării, întrucât prin corespondenţă se aranjează toate interesele şi se îndeplinesc orice formalităţi, obţinându-se şi consultaţiuni juridice în orice materie. Biroul „CONTENCIOSUL”, care se ocupă şi cu chestiuni fiscale în legătură cu impunerile comercianţilor şi celorlalţi contribuabili, funcţionează în permanenţă sub conducerea d-lui avocat M. Graur, in palatul ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa“, strada Const. Miile 7-11 Sâmbătă 2 31 P. Neamţ Duminică 3 11 , Focşani Luni 4 11 Ploeşti Marţi 5 31 Craiova Miercuri 6 11 Tg.-Jiu Joi 7 11 Lugoj Vineri 8 11 Timişoara Sâmbătă 9 a» Arad Dinică 10 ii Oradea Luni 11 ii Satu-Mare Marţi 12 ii Cluj Miercuri 13 ii Sibiu Joi 14» Braşov Singura căstorie la Viena şi Budapesta 10*16 Octombrie 1935 cu un program bogat de vizitări, organizată în cele mai bune condiţiuni de confort. . . . . . . .. Informaţiuni şi înscrieri la Oficiul de turism, din hall-ul palatului ziarelor „Adeverul şi Dimineaţa“ din Str. Const. Miile 5-9, Telefon 41004. ________ tribunalul jud. CALIACRA Publicaţiile No. 875 30 Septembrie 1935 Se încunostiinţeaza toţi creditorii debitorilor Vasilica şi Enache Nicolaf, din satul Simionova, com. Spasova, că sunt convocaţi la Tribunalul Caliacra în ziua de 25 Octombrie 1635, ora 9 dim., a aviza asupra cererii numiţilor debitori pentru radierea menţiunilor luate conform art. 26 legea conversiunii. Preşedinte (ss) Gh. Bărbulescu Grefier,(ss) M. Băcanu Pentru boli de plămâni SANATORIUL Dr. BUTT BRAŞOV, str. Nisipului de Sus. Telefon a. m., 899 şi d. m. 631. Birou de informaţie : Str. Murăşanilor 27. Nou deschis, confort, modern, altitudine 750 metri, poziţie admirabilă. Tratament modern. Preţuri moderate Citiţi Realitatea Ilustrată DIMINEAȚA ASASINUL DE LA IAȘI Am văzut, mai de mult, un film de cinematograf extraordinar de impresionant prin fantasticul lui: un inginer-inventator, mecanic genial, reuşise să creeze un om artificial, care avea chiar un fel de creer, adică activa din proprie voinţă. Insă omul-robot, cu liber arbitru, de îndată ce a putut face mişcări nestăpânite de creatorul său, s’a apucat să făptuiască nişte groaznice omoruri, imposibil de potolit, in pornirea lui distrugătoare. . Tot un astfel de „robot” pare a fi fiorosul Tcaciuc, despre care nici nu se ştie câte asasinate are la activul său... şi pe cari desigur că nu s’ar putea afirma că le „are pe cuget”... Unii, făcând statistică, au numărat 19 crime comise numai la Iaşi, în afară de cele din Bucureşti. CUM LUCRA „ROBOTUL“-CRIMINAL LA IAŞI? Nu era cunoscut ca Terente sau Coroiu... Nu-i urmărea poliţia şi nu vorbeau ziarele despre dânsul. In mijlocul Capitalei, sau în Moldova, el prefera sa-şi facă treburile in tăcere. Sadic tăcut, se mulţumea cu voluptatea crimei, având prudenţa de a nu se da de gol niciodată. Atitudinea lui Tcaciuc era ştearsă. Ai fi zis: iată un mic proprietar care închiriază câte-o cameră, spre a se mai ajuta. Intr’un rând şi-a vândut căsuţa (aceea cu cele 6 cadavre). Spunea că e în nevoe! La un moment dat a fost prins cu o potlogărie. A fost arestat, anchetat, condamnat şi dus la temniţă. Dar nici un poliţist, nici un judecător sau procuror, nici un alt observator cât de atent, vre-o vecină curioasă sau vre-un prieten de cârciumă, nimeni n’a bănuit că are în faţa lui un fioros asasin, un monstru, cum poate n’a mai existat. Nimeni nu şi-a dat seamă că tovarăşul celor două surori, Elisabeta şi Agapiţa Buligă şi a celeilalte complice, Elena Ciurlea, cu care locuia împreună, e unul din acei aşa zişi „peşti” în slujba prostituatelor, dublat de un sinistru scelerat, capabil să repete în orice clipă gestul prin care suprima viaţa. UNEALTA MORŢII Tcaciuc era artist in mânuirea bardei sale mici, „bărdiţa” sau „toporişca” cum o numea el. — Revolverul sau puşca fac sgomot — spunea el. — Cuţitul uneori alunecă pe sub coaste, se încurcă în haine şi nu loveşte în ţintă... Toporul cu coadă lungă e greoi şi neîndemânatic... Dar cu toporişca „cu grije şi proaspăt ascuţită” — grije care totdeauna o avea Tcaciuc! — se pot face minuni. Robortul de la Iaşi pretinde că putea fi invidiat chiar de un matador sau toreador spaniol. Cu toate studiile savante de anatomie şi exerciţii sârguincioase de ani de zile, luptătorul din arenă, cu spada lui subţire, dă uneori greş, iar taurul se transformă din victimă în agresor furios. Robotul criminal de la Iaşi nu a greşit însă nici odată! Toate loviturile sale au fost sigure şi au mers drept la ţintă. Nenorocitul, pe care Tcaciuc îşi punea ochii lui de Mefisto, era definitiv condamnat la moarte. Desigur că criminologii vor studia de aproape acest tip extraordinar, care din fericire se naşte numai la câteva veacuri odată, ziarele streine au început deasemeni să se ocupe de tristele întâmplări din capitala Moldovei. Noi vom face câteva observaţii, cari es în relief în primul rând: Tcaciuc a procedat cu metodă, calm şi plan bine studiat. In primul rând el se împrietenea oareşicum cu victima, uneori făcea chiar un chef... Pândea momentul când nenorocitul apleca puţin capul, poate adormea sau, obosit, începea să moţe pe scaun... In acea clipă cădea toporişca în ceafă, cu preciziunea unui mecanism metalic. Odată loviturile pornite, nu se opreau. Mâna omului robot continua să, mânuiască barda, par’că activată automat de un electromotor. Dacă filmul cinematografic văzut de mine, a fost o născocire literară... căci omul acela mecanic desigur că nu a existat aevea, în schimb natura a produs, în realitate, un asemenea înfiorător şi fantastic robot criminal! CERCETĂRILE POLIŢIEI DIN CAPITALA După cum rezultă din relatările, ce vin de la Iaşi, Tcaciuc ar fi mărturisit mai multe crime comise la Bucureşti. Poliţia Capitalei a întreprins cercetări spre a preciza, în ce împrejurări ar fi dispărut din Capitală bătrânul pensionar Marin Stoenescu, de lângă cimitirul Sf. Vineri, care —după mărturisirea lui Tcaciuc — a fost prădat de dânsul cu 20.000 lei și apoi ucis. Asasinul ar fi locuit, câtva timp, împreună cu victima sa, şi cu femeile Agapiţa şi Elisabeta Buligă. După asasinat, s-au mutat cu toţii la Filaret, unde Tcaciuc a comis o altă crimă, ucigând de astă dată o femee. TRIPLA CRIMA DIN CARTIERUL SEBASTIAN Misterul mai planează asupra sumbrei drame petrecute în Capitală, în primăvara anului trecut, când au fost găsiţi, ucişi mişeleşte, cârciumarul Ion Ilie Sandu, soţia sa, şi un copil al lor de zece ani. Triplul asasinat a fost comis în acelaşi mod ca şi crimele din Iaşi, cu o bardă ascuţită de curând, având mâner scurt. A fost atunci un adevărat masacru. Fiara a dat o primă lovitură wîn ceafă lui IUe, care probabil moţaia CRIMINALUL TCACIUC ► a MI Isprăvile lui Tcaciuc la București pe un scaun, lângă sobă, după ce ze, până ce nenorocitul, complect - — » ___1 n « ... rt f «woţiiipiţ f vNivi 1 O n rî r\mâncase. Asasinul pândise momentul prielnic la o masă din spate. S’a găsit, pe masa lui Iile, adecă acolo unde ştiau vecinii că mănâncă el deobiceiu, resturile prân extenuat, s’a prăbuşit într’un lac de sânge. La autopsie, medicul legist a numărat nouă despicături în cutia craniană a nenorocitului. Cu aceiași secure, bruta a măcelărit femeea şi copilul, surprinzându-i tot în somn, în patul lor comun, dintr-o cameră vecină cu prăvălia. Capul nevestii cârciumarului a fost despicat ca un buştean... Aceiaş ferocitate, acelaşi sadism de a ciopârţi victimele şi de a desfigura cadavrele, ca la Iaşi. SINGURUL MARTOR Unicul martor al sângeroasei drame din cartierul Sebastian a fost un câine legat în curtea din faţă. Criminalul a fost nevoit să treacă pe lângă dânsul... A făcut-o însă fără grijă căci ii ştia neprimejdios, legat de lanţ. Animalul a lătrat furios şi desnădăjduit in noaptea crimei. El este singurul, care cunoaşte pe ucigaş... Mai era incă un câine într’o curte dosnică, dar acesta, fiind izolat cu scânduri, n’a văzut nimic. A doua zi dimineaţa, nimeni n’a mai dat atenţie câinilor, deşi ei continuau să latre şi să schiaune, ca şi cum ar fi voit să spue ceva. In urmă toată lumea a plecat: poliţişti, parchet, medici legişti, ziarişti... Casa, un moment extraordinar de animată, s’a liniştit. S’au pus sigilii, animalele nefiind băgate in seamă. Câinii au stat câteva zile în zului, iar pe o altă masă, mai din fund, a rămas sticla cu vin şi pachişi, lătrând şi urlând, până ce au harul, din care sorbise asasinul,pentru a-şi motiva prezenţa. Ilie s’a sculat în picioare, buimăcit de lovitura primită pe neaşteptate. A făcut câţiva paşi, şovăind în zigzag prin prăvălie... S’au găsit urmele: picături de sânge până la uşa de la stradă. In timpul acesta omulrobot mânuind toporişca, cu mâna lui de fer, il lovea metodic: o tăetură adâncă în dreptul tâmplei drepte, o despicătură simetrică pe stânga, o alta spărgând creştetul capului... E o mirare că bietul Ilie mai putea șovăi în picioare. Asasinul se ţinea drăceşte de dânsul. Pe la spate, în mod perfid şi laş, — metoda lui Tcaciuc — i-a mai dat o pocnitură şi încă una, lovituri ciocănite repede, fără milă, în regiunea oaselor parietale, peste ochi, peste leuALEX. F. MIHAIL intervenit vecinii să i se dea drumul. Oare câinele ,martor“, dacă s’ar găsi pe undeva, şi pus în faţa lui Tcaciuc, nu ar da oareşicare semne de nelinişte? N’ar recunoaşte el pe „omul rău“, care în acea noapte grozavă a răspus viaţa stăpânilor săi? Un modest căţeluş a avut gloria să descopere mormântul celor şase cadavre din str. Baciului No. 16 din Iaşi. Fără acest incident, ciudat şi neprevăzut, nu s-ar fi aflat nimic despre viaţa întunecată a monstrului, prudent, calculat şi prevăzător, care ani de zile a ucis, fără să lase nici o urmă trădătoare. Dulăul, din cartierul Sebastian, va putea aduce şi el oare, un serviciu poliţiei bucureştene? cine mai sunt amestecaţi femeia Elena Ciurlea o concubină de a asasinului precum şi Alexandru Ciurlea, fratele ei. Criminalul susţine că Elena Ciurlea a jucat un rol însemnat în săvârşirea omorurilor. Ea atrăgea victimele, iar el le ucidea. Fireşte că Elena Ciurlea neagă orice amestec. Ea arată că avea numai cunoştinţă de omorul săvârşit asupra comisionarului Wilhelm Cucuruz. Cât priveşte pe Alexandru Ciurlea Tcaciuc l-a acuzat la început că el ALEXANDRU GIUMLEA bănuit în asasinatele lui Tcaciuc e autorul crimelor din str. Baciu. A revenit însă în urmă. Alexandru Ciurlea susţine că nu a stat în casa lui Tcaciuc decât vreo trei zile, in care timp nu s’a petrecut nimic ciudat acolo. După cum se vede, firul acestei afaceri este destul de încurcat. Rămâne de văzut cum va reuşi poliţia să-l descurce. '****&ifc O nouă contradicţie şi o nouă resimnţire IAŞI. 2. In cursul zilei de azi, poliţia locală a continuat cercetările in jurul monstruoaselor asasinate săvârşite la Iaşi şi în împrejurimi. A fost supusă unui nou şi sever interogatoriu, femeia Elisabeta Buligă, precupeaţă în piaţa Sf. Spiridon, concubina lui Vasile Tcaciuc, autorul cramelor. Amanta ucigaşului a relatat felul în care Tcaciuc a comis crima asupra cofetarului Gh. Neagu, originar din corn. Hârja, judeţul Bacău. Declaraţiile femeiei au fost trecute într-un proces verbal anexat dosarului afacerii. Din acest proces verbal reiese că în cursul anului 1930, Elisabeta Buligă lucra la via d-lui I. Popovici din Şorogari.. Acolo femeia a făcut cunoştinţă cu Gh. Nea-ELENA CIURLEA concubina asasinului Tcaciuciu, care lucra deasemenea la vie. Amândoi fiind originari din aceiaş comună, s’au împrietenit uşor. Elisabeta Buligă a invitat de câteva ori acasă la dânsa pe Gh. Neagu. In aceeaş locuinţă şedea însă şi Vasile Tcaciuc. După culesul viei, Gheorghe Neagu s’a mutat în gazdă la Vasile Tcaciuc şi au început să Întreprindă diverse afaceri. Astfel în timpul iernei, Neagu făcea plăcintă pe care Tcaciuc o vindea în oraş. Vara următoare, victima — care era de meserie cofetar — a făcut îngheţată pe care asasinul o desfăcea prin cartierele periferice. Intr’un rând însă, Gh. Neagu şi Vasile Tcaciuc s’au certat şi cofetarul s’a mutat din casa criminalului. N’au trecut însă decât două luni și s’au împăcat iar Neagu a revenit la locuința prietenului său. Intre timp insă, Tcaciuc se certase cu concubina sa Elisabeta Buligă care s’a angajat servitoare la clubul „Concordia“. CUM S’A SAVARSIT OMORUL Un timp Vasile Tcaciuc nu s’a mai întâlnit cu fosta sa amantă. In toamna anului 1932 însă, asasinul a revăzut în piața Sf. Spiridon pe Elisabeta Buliga cu care a intrat din nou în vorbă. Femeia l-a intrebat unde se află Gh. Neagu, iar Tcaciuc i-a răspuns că a plecat la București. Elisabeta Buligă nu a dat nici o importanţă acestui fapt Întrucât ştia că Neagu a mai fost prin Bucureşti unde a lucrat la diferiţi cofetari, Tcaciuc a rugat-o pe fosta sa amantă să vie în ziua următoare la noua lui locuinţă din str. Soarelui 21, cartierul Ţicău, unde are să-i comunice ceva important. Aceasta s’a întâmplat într’o zi de Duminică şi a doua zi. Luni după amiază Elisabeta Buligă a venit în str. Soarelui ca să caute locuinţa lui Vasile Tcaciuc. La casa cu No. 21 nu a găsit pe nimeni. Intrând în curte însă, a întâmpinat-o proprietarul casei care a întrebat-o pe cine caută. Femeia a răspuns că pe Vasile Tcaciuc, fapt care l-a mirat mult pe proprietar, care dealtfel i-a răspuns că în acea locuinţă nu şade nici o persoană cu numele de Tcaciuc ci locuieşte un anume Gheorghe Neagu. Intre timp însă a sosit şi asasinul care a intrat în casă împreună cu Elisabeta Bunga. Femeia a observat cu stupefacţie că pereţii camerei de dormit a fostului ei amant sânt stropiţi cu sânge, iar la un colţ se zărea o baltă de sânge închegat. Vasile Tcaciuc i-a spus că l-a ucis pe Gh Neagu şi a ameninţat-o că o va omorî şi pe dânsa dacă il va denunţa autorităţilor. Asasinul a pus-o apei să-i spele o cămaşă care era plină de sânge. De frică, femeia a făcut tot ce i-a poruncit. A fost însă acum o săptămână arestată şi silită să facă declaraţii complecte asupra omorului săvârşit. Starea asasinului După cum se ştie asasinul a fost supus unui regim sever iar ancheta decurge rapid şi energic. Din această Cauză Vasile Tcaciuc este extrem de extenuat şi această stare nu-i permite să dea răspunsuri precise. Criminalul face declaraţiuni confuze, pe care nu se poate pune prea multă bază. O afirmaţie de a asasinului făcută astăzi, este a doua zi desminţită. Astfel, zilele trecute, Vasile Tcaciuc a mărturisit că şi-a ucis părintele, care locuia în corn. Blândeşti din judeţul Iaşi. Criminalul a povestit chiar cu lux de amănunte felul în care a comis acest asasinat. A arătat că într’un rând a săvârşit un atac banditesc împreună cu tatăl său. Un călător a fost atacat şi jefuit de o importantă sumă de bani. La împărţirea banilor insă a survenit o ceartă între tată şi fiu şi Vasile şi a omorât cu lovituri de topor, părintele. Ulterior însă, criminalul a revenit asupra acestei declaraţiuni, arătând că nu are nici un amestec în uciderea tatălui său. Tcaciuc a fost interogat din nou de d. procuror Costinescu şi a negat de asemenea această faptă. Sătenii din com. Blândeşti însă, au arătat anchetatorilor că e mai mult ca sigur că Vasile Tcaciuc a ucis pe tată-su. In seara crimei, locuitorii din comuna Blândești au auzit cum criminalul se certa cu bătrânul Tcaciuc și a doua zi, bătrânul a fost găsit mort. Cercetările continuă spre a se stabili care este adevărul în această a■f o/ipvP ALTE CERCETĂRI După cum se știe, in afacerea mea- Vineri 4 Octombrie 1235 CĂRŢI ŞCOLARE Liste complecte pentru toate şcolile Rechizite cu preţuri etene La Librăria ALCAIAY Examenele dela Facultatea de Drept înscrierile la actuala sesiune de examene, dela Facultatea de drept, se fac dela 2-10 Octombrie, în ordinea care urmează: 2 Oct. literile A. B. C.; 3 Oct. D. E. F. G.; 4 Oct. H. I. J.; 5 Oct. K. L. M.; 7 Oct. N. O. P.; 8 Oct. R. S.; 9 Oct. T. U.; 10 Oct. V. W. Z. . Facultatea face cunoscut studenţilor că după expirarea acestui termen, nu va mai fi primită nici o cerere de înscriere la examen, oricare ar fi motivul indi- CatCanditatul va complecta un formular şi va prezenta recipisele de plata integrală a tuturor taxelor, precum şi cartea de legitimație și cadtul de cursuri. Ordinea examenelor se va anunța ulterior. Un muncitor îngropat de viu LUGOJ, 2. — In apropiere de comuna Ferdinand s’a întâmplat o nenorocire care a costat viața unui nefericit muncitor. Aci uzinele „Ferdinand” lucrează o linie îngustă de cale ferată pentru un tren industrial. Muncitorul Andrei Kiseghe de 45 ani, domiciliat în Lugoj str. Făget Nr. 40 pe când lucra la nivelatul pământului un mal s’a surpat peste el, omorându-1 pe loc. S’a deschis o anchetă. Trag coi destin ai Negrilor secritele MISI.Int doui pasionante reportagiî de F. fi ERC cu numeroase ilustra iri in utimu! număr al exteentei rev. sie „Realitatea Ilustrată“