Dimineaţa, octombrie 1935 (Anul 31, nr. 10333-10363)

1935-10-04 / nr. 10336

TURNEUL .‘ v mm i®entele cel m­ai şi mai bine gătit devine o mân­care lipsită de gust când a fost preparat într un untdelemn «oarecare”. Nu cereţi furnizo­rului D-voastră un untdelemn «oarecare”, ci pretindeţi-i un bidon de un­td­el­emn „SPHINX”, spre a vă convinge şi D-voa­­stru, că nimic nu egalează ca fineţe ÎNGRIJIREA atenta a tenului... desigur, o primă datorie a doamnei elegante. O pudră care ar confine cât de mici urme de produse vătămătoare, îţi va arăta, mai devreme ori mai târziu, efectele deza­struoase. De aceea, la calitățile elementare ale unei pudre,­cum ar fi, de pildă, aderența, —trebuie, să existe nu produse nocive ci folositoare tenului. E ceea ce oferă pudra cu calităfi fără egal. — „Douce France" —Lubin-Paris la cari se adaogă parfumul „DOUCE FRANCE", al acelei Ape de Colonia, ce stăruie in amintirea tuturor cari o întrebuințează. DOUCE FRANCI L.U. NORA PIACENTINI ?i cu ROMEO LAZARESCU, G. CHA­­MEL, C. ANTONIE, etc şi M. WAU­­VRINA, TINA RADU, ANGELA MA­TEE­SCU, MICA SILVETTA, etc. ITINERARIU: Joi 24 Octombrie Constanţa] Vineri 25 „ Buzău Sâmbătă 26 „ Brăila Duminică 27 „ Galaţi Luni 28 „ Iaşi Marţi 29 „ Botoşani Miercuri 30 „ Cernăuţi Joi 31 „ Roman Vineri 1 Noembrie Ba­cău 1 „CONTENCIOSUL” birou de in­­formaţiuni juridice şi administra­tive, se ocupă cu rezolvarea chestiu­nilor de orice natură pendinte în faţa autorităţilor publice sau a in­stanţelor judecătoreşti din Capitală. Graţie biroului „CONTENCIOSUL" lumea din provincie este scutită de cheltuelile deplasării, întrucât prin corespondenţă se aranjează toate interesele şi se îndeplinesc orice for­malităţi, obţinându-se şi consulta­­ţiuni juridice în orice materie. Biroul „CONTENCIOSUL”, care se ocupă şi cu chestiuni fiscale în le­gătură cu impunerile comercianţi­lor şi celorlalţi contribuabili, func­ţionează în permanenţă sub condu­cerea d-lui avocat M. Graur, in pa­latul ziarelor „Adevărul” şi „Dimi­neaţa“, strada Const. Miile 7-11 Sâmbătă 2 31 P. Neamţ Duminică 3 11 , Focşani Luni 4 11 Ploeşti Marţi 5 31 Craiova Miercuri 6 11 Tg.-Jiu Joi 7 11 Lugoj Vineri 8 11 Timişoara Sâmbătă 9 a» Arad Di­nică 10 ii Oradea Luni 11 ii Satu-Mare Marţi 12 ii Cluj Miercuri 13 ii Sibiu Joi 14» Braşov Singura că­storie la Viena şi Budapesta 10*16 Octombrie 1935 cu un program bogat de vizitări, orga­nizată în cele mai bune condiţiuni de confort. . . . . . . .. Informaţiuni şi înscrieri la Oficiul de turism, din hall-ul palatului ziarelor „Adeverul şi Dimineaţa“ din Str. Const. Miile 5-9, Telefon 41004. ________ tribunalul jud. CALIACRA Publicaţiile No. 875 30 Septembrie 1935 Se încunostiinţeaza toţi creditorii debitorilor Vasilica şi Enache Nico­­laf, din satul Simionova, com. Spa­­sova, că sunt convocaţi la Tribuna­lul Caliacra în ziua de 25 Octombrie 1635, ora 9 dim., a aviza asupra ce­rerii numiţilor debitori pentru ra­dierea menţiunilor luate conform art. 26 legea conversiunii. Preşedinte (ss) Gh. Bărbulescu Grefier,­­(ss) M. Băcanu­ Pentru boli de plămâni SANATORIUL Dr. BUTT BRAŞOV, str. Nisipului de Sus. Telefon a. m., 899 şi d. m. 631. Birou de informa­ţie : Str. Murăşanilor 27. Nou deschis, confort, modern, al­titudine 750 metri, poziţie admira­bilă. Tratament modern. Preţuri moderate Citiţi Realitatea Ilustrată DIMINEAȚA ASASINUL DE LA IAȘI Am văzut, mai de mult, un film de cinematograf extraordinar de im­presionant prin fantasticul lui: un inginer-inventator, mecanic genial, reuşise să creeze un om artificial, care avea chiar un fel de creer, adi­că activa din proprie voinţă. Insă o­­mul-robot, cu liber arbitru, de înda­tă ce a putut face mişcări nestăpâ­nite de creatorul său, s’a apucat să făptuiască nişte groaznice omoruri, imposibil de potolit, in pornirea lui distrugătoare. . Tot un astfel de „robot” pare a fi fiorosul Tcaciuc, despre care nici nu se ştie câte asasinate are la activul său... şi pe cari desigur că nu s’ar putea afirma că le „are pe cuget”... Unii, făcând statistică, au numă­rat 19 crime comise numai la Iaşi, în afară de cele din Bucureşti. CUM LUCRA „ROBOTUL“-CRIMI­­NAL LA IAŞI? Nu era cunoscut ca Terente sau Coroiu... Nu-i urmărea poliţia şi nu vorbeau ziarele despre dânsul. In mijlocul Capitalei, sau în Moldova, el prefera sa-şi facă treburile in tă­cere. Sadic tăcut, se mulţumea cu vo­luptatea crimei, având prudenţa de a nu se da de gol niciodată. Atitudinea lui Tcaciuc era ştear­să. Ai fi zis: iată un mic proprietar care închiriază câte-o cameră, spre a se mai ajuta. Intr’un rând şi-a vândut căsuţa (aceea cu cele 6 ca­davre). Spunea că e în nevoe! La un moment dat a fost prins cu o potlogărie. A fost arestat, anche­tat, condamnat şi dus la temniţă. Dar nici un poliţist, nici un jude­cător sau procuror, nici un alt ob­servator cât de atent, vre-o vecină curioasă sau vre-un prieten de câr­ciumă, nimeni n’a bănuit că are în faţa lui un fioros asasin, un mons­tru, cum poate n’a mai existat. Ni­meni nu şi-a dat seamă că tovarăşul celor două surori, Elisabeta şi Aga­­piţa Buligă şi a celeilalte complice, Elena Ciurlea, cu care locuia îm­preună, e unul din acei aşa zişi „peşti” în slujba prostituatelor, du­blat de un sinistru scelerat, capabil să repete în orice clipă gestul prin care suprima viaţa. UNEALTA MORŢII Tcaciuc era artist in mânuirea bardei sale mici, „bărdiţa” sau „to­porişca” cum o numea el. — Revolverul sau puşca fac sgo­­mot — spunea el. — Cuţitul uneori alunecă pe sub coaste, se încurcă în haine şi nu loveşte în ţintă... Topo­rul cu coadă lungă e greoi şi neîn­demânatic... Dar cu toporişca „cu grije şi proas­păt ascuţită” — grije care totdeauna o avea Tcaciuc! — se pot face mi­nuni. Robortul de la Iaşi pretinde că putea fi invidiat chiar de un mata­dor sau toreador spaniol. Cu toate studiile savante de anatomie şi e­­xerciţii sârguincioase de ani de­ zile, luptătorul din arenă, cu spada lui subţire, dă uneori greş, iar taurul se transformă din victimă în agresor furios. Robotul­ criminal de la Iaşi nu a greşit însă nici o­dată! Toate loviturile sale au fost sigure şi au mers drept la ţintă. Nenorocitul, pe care Tcaciuc îşi punea ochii lui de Mefisto, era defi­nitiv condamnat la moarte. Desigur că criminologii vor studia de aproape acest tip extraordinar, care din fericire se naşte numai la câteva veacuri odată, ziarele streine au început deasemeni să se ocupe de tristele întâmplări din capitala Moldovei. Noi vom face câteva ob­servaţii, cari es în relief în primul rând: Tcaciuc a procedat cu meto­dă, calm şi plan bine studiat. In pri­mul rând el se împrietenea oareşi­­cum cu victima, uneori făcea chiar un chef... Pândea momentul când nenorocitul apleca puţin capul, poa­te adormea sau, obosit, începea să moţ­e pe scaun... In acea clipă cădea toporişca în ceafă, cu preciziunea unui meca­nism metalic. Odată loviturile pornite, nu se o­­preau. Mâna omului robot continua să, mânuiască barda, par’că activa­tă automat de un electromotor. Da­că filmul cinematografic văzut de mine, a fost o născocire literară... căci omul acela mecanic desigur că nu a existat aevea, în schimb natu­ra a produs, în realitate, un aseme­nea înfiorător şi fantastic robot cri­minal! CERCETĂRILE POLIŢIEI DIN CA­PITALA După cum rezultă din relatările, ce vin de la Iaşi, Tcaciuc ar fi măr­turisit mai multe crime comise la Bucureşti. Poliţia Capitalei a întreprins cer­cetări spre a preciza, în ce împre­jurări ar fi dispărut din Capitală bătrânul pensionar Marin Stoenescu, de lângă cimitirul Sf. Vineri, care —­­după mărturisirea lui Tcaciuc — a fost prădat de dânsul cu 20.000 lei și apoi ucis. Asasinul ar fi locuit, câtva timp, împreună cu victima sa, şi cu femeile Agapiţa şi Elisabeta Buligă. După asasinat, s-au mutat cu toţii la Filaret, unde Tcaciuc a comis o altă crimă, ucigând de astă dată o femee. TRIPLA CRIMA DIN CARTIERUL SEBASTIAN Misterul mai planează asupra sumbrei drame petrecute în Capita­lă, în primăvara anului trecut, când au fost găsiţi, ucişi mişeleşte, câr­­ciumarul Ion Ilie Sandu, soţia sa, şi un copil al lor de zece ani. Triplul asasinat a fost comis în acelaşi mod ca şi crimele din Iaşi, cu o bardă ascuţită de curând, a­­vând mâner scurt. A fost atunci un adevărat masa­­cru. Fiara a dat o primă lovitură wîn ceafă lui IUe, care probabil moţaia CRIMINALUL TCACIUC ► a MI Isprăvile lui Tcaciuc la București pe un scaun, lângă sobă, după ce ze, până ce nenorocitul, complect - — » ___1 n « ... rt f «woţiiipiţ f vNivi 1 O n rî r\­mâncase. Asasinul pândise momen­tul prielnic la o masă din spate. S’a găsit, pe masa lui Iile, ade­că acolo unde ştiau vecinii că mă­nâncă el deobiceiu, resturile prân extenuat, s’a prăbuşit într’un lac de sânge. La autopsie, medicul legist a nu­mărat nouă despicături în cutia cra­niană a nenorocitului. Cu aceiași secure, bruta a măce­lărit femeea şi copilul, surprinzân­­du-i tot în somn, în patul lor co­mun, dintr-o cameră vecină cu pră­vălia. Capul nevestii cârciumarului a fost despicat ca un buştean... Ace­­iaş ferocitate, acelaşi sadism de a ciopârţi victimele şi de a desfigura cadavrele, ca la Iaşi. SINGURUL MARTOR Unicul martor al sângeroasei dra­me din cartierul Sebastian a fost un câine legat în curtea din faţă. Criminalul a fost nevoit să treacă pe lângă dânsul... A făcut-o însă fă­ră grijă căci ii ştia neprimejdios, legat de lanţ. Animalul a lătrat fu­rios şi desnădăjduit in noaptea cri­mei. El este singurul, care cunoaş­te pe ucigaş... Mai era incă un câine într’o curte dosnică, dar acesta, fiind izolat cu scânduri, n’a văzut nimic. A doua zi dimineaţa, nimeni n’a mai dat atenţie câinilor, deşi ei con­tinuau să latre şi să schiaune, ca şi cum ar fi voit să spue ceva. In urmă toată lumea a plecat: po­liţişti, parchet, medici legişti, zia­rişti... Casa, un moment extraordi­nar de animată, s’a liniştit. S’au pus sigilii, animalele nefiind băgate in seamă. Câinii au stat câteva zile în­ zului, iar pe o altă masă, mai din fund, a rămas sticla cu vin şi pa­­chişi, lătrând şi urlând, până ce au harul, din care sorbise asasinul,­­­­pentru a-şi motiva prezenţa. Ilie s’a sculat în picioare, buimă­cit de lovitura primită pe neaştep­tate. A făcut câţiva paşi, şovăind în zigzag prin prăvălie... S’au găsit ur­mele: picături de sânge până la uşa de la stradă. In timpul acesta omul­­robot mânuind toporişca, cu mâna lui de fer, il lovea metodic: o tăetură adâncă în dreptul tâmplei drepte, o despicătură simetrică pe stânga, o alta spărgând creştetul capului... E o mirare că bietul Ilie mai putea șovăi în picioare. Asasinul se ţinea drăceşte de dânsul. Pe la spate, în mod perfid şi laş, — metoda lui Tcaciuc — i-a mai dat o pocnitură şi încă una, lovituri ciocănite re­pede, fără milă, în regiunea oase­lor parietale, peste ochi, peste leu­ALEX. F. MIHAIL intervenit vecinii să i se dea dru­mul. Oare câinele ,martor“, dacă s’ar găsi pe undeva, şi pus în faţa lui Tcaciuc, nu ar da oareşicare semne de nelinişte? N’ar recunoaşte el pe „omul rău“, care în acea noapte gro­zavă a răspus viaţa stăpânilor săi? Un modest căţeluş a avut gloria să descopere mormântul celor şase ca­davre din str. Baciului No. 16 din Iaşi. Fără acest incident, ciudat şi neprevăzut, nu s-ar fi aflat nimic despre viaţa întunecată a monstru­lui, prudent, calculat şi prevăzător, care ani de zile a ucis, fără să lase nici o urmă trădătoare. Dulăul, din cartierul Sebastian, va putea aduce şi el oare, un serviciu poliţiei bucureştene? cine mai sunt amestecaţi femeia Elena Ciurlea o concubină de a a­­sasinului precum şi Alexandru Ciur­­lea, fratele ei. Criminalul susţine că Elena Ciurlea a jucat un rol însem­nat în săvârşirea omorurilor. Ea a­­trăgea victimele, iar el le ucidea. Fireşte că Elena Ciurlea neagă orice amestec. Ea arată că avea nu­mai cunoştinţă de omorul săvârşit asupra comisionarului Wilhelm Cu­curuz. Cât priveşte pe Alexandru Ciurlea Tcaciuc l-a acuzat la început că el ALEXANDRU GIUMLEA bănuit în asasinatele lui Tcaciuc e autorul crimelor din str. Baciu. A revenit însă în urmă. Alexandru Ciurlea susţine că nu a stat în casa lui Tcaciuc decât vreo trei zile, in care timp nu s’a petre­cut nimic ciudat acolo. După cum se vede, firul acestei a­­faceri este destul de încurcat. Ră­mâne de văzut cum va reuşi poliţia să-l descurce. '****&ifc O nouă contradicţie şi o nouă r­esimnţire IAŞI. 2.­­ In cursul zilei de azi, poliţia locală a continuat cercetările in jurul monstruoaselor asasinate săvârşite la Iaşi şi în împrejurimi. A fost supusă unui nou şi sever in­terogatoriu, femeia Elisabeta Buligă, precupeaţă în piaţa Sf. Spiridon, concubina lui Vasile Tcaciuc, auto­rul cramelor. Amanta ucigaşului a relatat felul în care Tcaciuc a comis crima asu­pra cofetarului Gh. Neagu, originar din corn. Hârja, judeţul Bacău. Declaraţiile femeiei au fost trecute într-un proces verbal anexat dosa­rului afacerii. Din acest proces ver­bal reiese că în cursul anului 1930, Elisabeta Buligă lucra la via d-lui I. Popovici din Şorogari.. Acolo fe­meia a făcut cunoştinţă cu Gh. Nea-ELENA CIURLEA concubina asasinului Tcaciuc­iu, care lucra deasemenea la vie. Amândoi fiind originari din aceiaş comună, s’au împrietenit uşor. Eli­sabeta Buligă a invitat de câteva ori acasă la dânsa pe Gh. Neagu. In a­­ceeaş locuinţă şedea însă şi Vasile Tcaciuc. După culesul viei, Gheorghe Nea­gu s’a mutat în gazdă la Vasile Tca­ciuc şi au început să Întreprindă di­verse afaceri. Astfel în timpul iernei, Neagu făcea plăcintă pe care Tca­ciuc o vindea în oraş. Vara urmă­toare, victima — care era de mese­rie cofetar — a făcut îngheţată pe care asasinul o desfăcea prin cartie­rele periferice. Intr’un rând însă, Gh. Neagu şi Vasile Tcaciuc s’au certat şi cofeta­rul s’a mutat din casa criminalului. N’au trecut însă decât două luni și s’au împăcat iar Neagu a revenit la locuința prietenului său. Intre timp insă, Tcaciuc se certase cu concu­­bina sa Elisabeta Buligă care s’a an­gajat servitoare la clubul „Concor­dia“. CUM S’A SAVARSIT OMORUL Un timp Vasile Tcaciuc nu s’a mai întâlnit cu fosta sa amantă. In toamna anului 1932 însă, asasinul a revăzut în piața Sf. Spiridon pe Eli­sabeta Buliga cu care a intrat din nou în vorbă. Femeia l-a intrebat unde se află Gh. Neagu, iar Tcaciuc i-a răspuns că a plecat la București. Elisabeta Buligă nu a dat nici o im­portanţă acestui fapt Întrucât ştia că Neagu a mai fost prin Bucureşti unde a lucrat la diferiţi cofetari, Tcaciuc a rugat-o pe fosta sa a­­mantă să vie în ziua următoare la noua lui locuinţă din str. Soarelui 21, cartierul Ţicău, unde are să-i co­munice ceva important. Aceasta s’a întâmplat într’o zi de Duminică şi a doua zi. Luni după amiază Elisabeta Buligă a venit în str. Soarelui ca să caute locuinţa lui Vasile Tcaciuc. La casa cu No. 21 nu a găsit pe nimeni. Intrând în curte însă, a întâmpi­nat-o proprietarul casei care a în­trebat-o pe cine caută. Femeia a răspuns că pe Vasile Tcaciuc, fapt care l-a mirat mult pe proprietar, care dealtfel i-a răspuns că în acea locuinţă nu şade nici o persoană cu numele de Tcaciuc ci locuieşte un anume Gheorghe Neagu. Intre timp însă a sosit şi asasinul care a intrat în casă împreună cu Elisabeta Bun­ga. Femeia a observat cu stupefacţie că pereţii camerei de dormit a fostului ei amant sânt stro­piţi cu sânge, iar la un colţ se zărea o baltă de sânge închegat. Vasile Tcaciuc i-a spus că l-a ucis pe Gh Neagu şi a ameninţat-o că o va o­­morî şi pe dânsa dacă il va denunţa autorităţilor. Asasinul a pus-o apei să-i spele o cămaşă care era plină de sânge. De frică, femeia a făcut tot ce i-a poruncit. A fost însă acum o săptă­mână arestată şi silită să facă de­claraţii complecte asupra omorului săvârşit. Starea asasinului După cum se ştie asasinul a fost supus unui regim sever iar ancheta decurge rapid şi energic. Din această Cauză Vasile Tcaciuc este extrem de extenuat şi această stare nu-i per­mite să dea răspunsuri precise. Cri­minalul face declaraţiuni confuze, pe care nu se poate pune prea multă bază. O afirmaţie de a asasinului fă­cută astăzi, este a doua zi desmin­­ţită. Astfel, zilele trecute, Vasile Tca­ciuc a mărturisit că şi-a ucis părin­tele, care locuia în corn. Blândeşti din judeţul Iaşi. Criminalul a pove­stit chiar cu lux de amănunte felul în care a comis acest asasinat. A arătat că într’un rând a săvâr­şit un atac banditesc împreună cu tatăl său. Un călător a fost atacat şi jefuit de o importantă sumă de bani. La împărţirea banilor insă a survenit o ceartă între tată şi fiu şi Vasile şi­ a omorât cu lovituri de topor, părintele. Ulterior însă, criminalul a revenit asupra acestei declaraţiuni, arătând că nu are nici un amestec în ucide­rea tatălui său. Tcaciuc a fost inte­rogat din nou de d. procuror Costi­­nescu şi a negat de asemenea acea­stă faptă. Sătenii din com. Blândeşti însă, au arătat anchetatorilor că e mai mult ca sigur că Vasile Tcaciuc a ucis pe tată-su. In seara crimei, lo­cuitorii din comuna Blândești au auzit cum criminalul se certa­ cu bătrânul Tcaciuc și a doua zi, bătrâ­nul a fost găsit mort. Cercetările continuă spre a se sta­bili care este adevărul în această a­■f o/ipvP ALTE CERCETĂRI După cum se știe, in afacerea mea- Vineri 4 Octombrie 1235 CĂRŢI ŞCOLARE Liste complecte pentru toate şcolile Rechizite cu preţuri etene La Librăria ALCAIAY Examenele dela Facul­tatea de Drept înscrierile la actuala sesiune de examene, dela Facultatea de drept, se fac dela 2-10 Octombrie, în ordinea care urmează: 2 Oct. literile A. B. C.; 3 Oct. D. E. F. G.; 4 Oct. H. I. J.; 5 Oct. K. L. M.; 7 Oct. N. O. P.; 8 Oct. R. S.; 9 Oct. T. U.; 10 Oct. V. W. Z. . Facultatea face cunoscut stu­denţilor că după expirarea aces­tui termen, nu va mai fi primită nici o cerere de înscriere la exa­men, ori­care ar fi motivul indi- CatCanditatul va complecta un for­mular şi va prezenta recipisele de plata integrală a tuturor ta­xelor, precum şi cartea de le­gitimație și cadtul de cursuri. Ordinea examenelor se va anun­ța ulterior. Un muncitor îngropat de viu LUGOJ, 2. — In apropiere de comuna Ferdinand s’a întâmplat o nenorocire care a costat viața unui nefericit muncitor. Aci uzinele „Ferdinand” lucrea­ză o linie îngustă de cale ferată pentru un tren industrial. Munci­torul Andrei Kiseghe de 45 ani, domiciliat în Lugoj str. Făget Nr. 40 pe când lucra la nivelatul pământului un mal s’a surpat peste el, omorându-1 pe loc. S’a deschis o anchetă. Trag coi destin ai Negrilor secritele MISI.Int doui pasionante reportagiî de F. fi ERC­ cu numeroase ilustra iri in utimu! număr al exteentei re­v. sie „Realitatea Ilustrată“

Next