Dimineaţa, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 10364-10393)
1935-11-10 / nr. 10373
* Masa cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“ Cavalerii ordinului „Mihai Viteazu” au asistat la un serviciu divin oficial la biserica Mihai Dumitíria I© Noembrís 1936 SERBAREA ONOMASTICEI VOEVODULUI MIHAI Tedeum-ul de la biserica Domniţa Bâlaşa Cu ocazia aniversării zilei onomastice a marelui voevod Mihai, s’a oficiat, la ora 11 a. m. un tedeum la biserica Domniţa Bălaşa în prezenţa membrilor guvernului şi a înalţilor demnitari civili şi militari. ASISTENŢA La slujba religioasă au asistat d-nii Ch. Tătărescu, preşedintele consiliului, I. Inculeţ, ministru de Interne, Victor Antonescu, ministru de finanţe, prof. dr. Angelescu, ministrul Instrucţiunii publice, general Paul Angelescu, ministrul apărării naţionale, Franasovici ministrul comunicaţiilor, Victor Iamandi, ministru de stat, Vasile Sassu, ministrul agriculturii, Vaier Pop, ministrul justiţiei, Leonte Moldovanu, preşedintele Senatului, N. N. Săveanu, preşedintele Camerii, subsecretarii de stat ing. Caranfil şi Vaier Roman, V. Potârcă, fost ministru, Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale, Alex. Donescu, primarul general al Capitalei, Corin Ştefănescu, procurorul general al curţii de apel, ing. Pitulescu, directorul general al poştelor, etc. Din partea palatului au asistat d-nii general Condiescu, Buchman şi comandor Zapan, adjutant regal. Apoi d-nii generali Prodan, Condeescu, Papazoglu, Manu, Pârâianu, Partenie, Gelu Petrescu, Ştefănescu- Amza şi dr. Sardac. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul divin a fost oficiat de arhiereul Tit Simedrea, vicar al patriarhiei, înconjurat de clerul bisericii Domniţa Bălaşa. După terminarea serviciului religios, d. general Paul Angelescu a trecut în revistă compania din reg. 2 artilerie cu muzică şi drapel. A urmat apoi defilarea trupei. Parastasul de la biserica Mihai Vodă dui dimineaţă la orele 30.30 s-a oficiat la biserica „Mihai-Vodă“, din curtea Arhivelor Statului, un parastas pentru pomenirea ctitorului acestui locaş, Voevodul Mihai Viteazul, pentru regele Ferdinand, întemeetorul şi fost cap al cavalerilor ordinului „Mihai Viteazu“, precum şi parastasul pentru cavalerii acestui ordin. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu arhimandritul Justin Ştefănescu şi fiind înconjurat de părintele Păsculescu. Arba, parohul bisericei „Mihai-Vodă“ părintele Marin Vulpescul, de la biserica Creţulescu şi părintele căp. Georgescu, din garnizoana Bucureşti. Răspunsurile fiind date de corul bisericii. Au asistat d-nii generali Samsonovici, Stângacii, Zizi Cantacuzino, Popovici, Gorski, Dragalina, Lomnoschi,, Truşculescu, Kobiko, Papazoglu, comandantul pieţii, Lerond (francez) ,Mitrovici (sârb), Rădulescu, Rujinski, colonel Lovici, colonel Frantisek, Ion Mihalache, Grigore Gafencu, Pamfil Şeicaru. La orele 12 a sosit suveranul însoţit de d. comandor Fundăţeanu, fiind întâmpinat de d-nii general Grigorescu şi col. Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei. După slujba religioasă suveranul a trecut în revistă compania de onoare din regimentul 6 Mihai Viteazu. La orele 12:30 suveranul a părăsit curtea bisericii. LA SINAIA SINAIA, 9. — Astăzi fiind ziua onomastică a marelui voevod Mihai, moştenitorul tronului, s’a oficiat la mănăstirea Sinaia, un te-deum înprezenţa capilor autorităţilor militare şi civile şi a unui numeros public. Te-deumul s’a oficiat la ora 11 jumătate — după săvârşirea serviciului religios obişnuit de către arhimandritul Serafim Georgescu, stareţul mănăstirii înconjurat de preoţii Vasile Hăisan, parohul oraşului, Nicodim. Petrescu, Macarie Vasilescu, Eftimie Mohor şi diaconul Teofan, răspunsurile fiind date de corul mănăstirii. Se aflau de faţă d-nii col. Bălănescu, comandantul garnizoanei, arhitect Ernest din partea casei regale, col. Cameniţă, comandantul batalionului Vânători de Munte, col. dr. Marinescu, maiorul Greaza, Gh. Mateescu primarul, oraşului, judecător Ionescu, dr. Staicovici, Movileanu directorul gimnaziului, Manolescu dirigintele Oficiului de telefoane, dr. Petrescu şi P. Dragomirescu secretarul general al primăriei, elevii şi elevele gimnaziului „Principele Nicolae“ şi a şcoalelor primare „Carmen Sylva” şi „Regina Maria“, străjerii şi un foarte numeros public. O companie de onoare, cu drapel, al batalionului I vânători de munte sub comanda căpitanului Taraş, au dat onorurile. După te-deum, d. colonel Bălănescu a vorbit trupei şi asistenţei despre însemnătatea zilei făcând urări pentru suveran şi marele voevod Mihai. A urmat defilarea companiei in faţa autorităţilor şi publicului, după care capii autorităţilor au trecut, la castelul Peleş, unde au semnat în registrele deschise. Vodă, de unde apoi in corpore s’au dus la palatul regal din Calea Victoriei, unde are loc tradiţionalul dejun oferit de rege, în fiecare an, cavalerilor. In acest scop, regele a sosit în capitală unde îşi va relua, cu începere de eri reşedinţa de iarnă. La ora 12 jumătate au început să sosească cavalerii ordinului Mihai Viteazu. Primul a sosit marele mutilat străin Lowrich, rămas- orb din război, condus de doi ofițeri români, cavaleri ai ordinului. Apoi general Marinkovici, general Le Rond, din armata franceză. Apoi rând pe rând sosesc generalul Rujinski, colonel Râmniceanu, I. Mihalache, Pamfil Şeicaru, general Samsonovici, șeful marelui stat major, etc. Masa cavalerilor are loc la 1 jumătate în sala mare a palatului. La masă nu vor lua parte decât membrii ordinului. înscrierile la palat şi delegaţiunile ce s au prezentat voevodului In cursul dimineţii s’au prezentat, la palatul regal, şefii misiunilor străine, ataşaţii militari străini, foşti miniştri şi înalţi demnitari pentru a semna în registele, deschise cu ocazia aniversării onomasticei voevodului Mihai. A impresionat faptul că primul venit a fost bătrânul Catargi, fostul mareşal al Curţii. O delegaţie din partea liceului militar „1Vfânăs' 'rea Dealului” — compusă din d-nii colonel Bălăce-scu, comandantul liceului, profesor Pavelescu, director de studii şi căp. Vlădescu cu patru elevi, premianţi de clasă — s’a prezentat voevodului Mihai. Odată cu urările făcute, au înmânat voevodului un dar care constă dintr’o casetă lucrată în argint pe ale cărei feţe sunt imprimate •scene din epopeia napoleoniană: împăratul călare înconjurat de trupe, apoi Napoleon în timpul asediului de la Austerlitz, etc. Delegaţia elevilor de la şcoala de aviaţie Mediaş — compusă din căpitan comandor Păun, comandantul şcolii şi patru elevi — a oferit voevodului două statuete de fildeşartistic lucrate SOSIREA REGELUI IN CAPITALĂ Eri la orele 9.35 dimineaţa, regele, însoţit de voevodul Mihai, s-a înapoiat în Capitală, reluîndu-şi reşedinţa de iarnă. Pe peronul haltei Cotroceni se aflau, în întâmpinare, d-nii prim ministru Gh. Tătărescu, miniştrii Inculeţ, dr. Angelescu, general Paul Angelescu, Vasile Sassu, prof. Nistor şi Richard Franasovici apoi d-nii N. Lupu, fost ministru, generalii Prodan, Condiescu şi Papazoglu, colonel Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei, col. Urdăreanu, prefectul palatului, maior Mihăilescu şi comandor Zapan, adjutanţi regali. Cu trenul regal au mai sosit d-nii general Vasievici, Mocioni, general Balif şi dr. Eugen Bianu, directorul general al siguranţei. Suveranul s’a întreţinut câteva minute cu cei prezenţi, şi s’a dus, apoi, împreună cu voevodul Mihai, la palatul regal din calea Victoriei. Explozie pe un vapor rusesc CONSTANŢA, 8.-- Posturile de T. F. F. din localitate au recepţionat cererea de ajutor de pe vaporul sovietic ,,Sovnarcon”, la bordul cărui s’a produs o explozie, urmată de incendiu. Mai târziu s’a aflat că la bordul vaporului tank „Sovnarcon” s’a produs o explozie, în timp când acest vas se afla sub încărcare, cu produse petroliere în portul Krasnovodsk. Doi oameni din echipaj au fost uciși. Timpul pe Marea Neagră constanţa, 8. Din utimele 48 de ore, marea s’a linişit. Eri, aparatele meteorologice ale căpităniei de port au înregistrat: Vânt de Nord Vest de forţa 1—2; hulă de fund; cerul nouro’s, spre seară s’a lăsat ceaţă; presiunea atmosferică 776—778 milimetri. OIK!WEATA Inaugurarea bustului lui Caragiale la Ploeşti atentatul delit. Cine a fost primul editor al marelui scriitor PLOEŞTI. 7. — Astăzi Vineri la ora 11 dimineaţa are loc solemnitatea desvelirei monumentului lui I. L. Caragiale care a fost ridicat pe bulevardul Independenţei, în grădina din faţa liceului „Sfţii Petru şi Pavel”, din oraşul nostru. La această festivitate vor participa d-nii: dr. Const. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice, prof. universitar Rădulescu-Motru şi I. Petrovici, mediu care nu prea are de-a face cu „înalta spiritualitate“, locueşte într’o cameră înconjurată de fel de fel de „case de schimb“, un bătrân ciudat. Deşi trecut de „şaptezeci“, poartă nu privirea-i, încă vie, o strălucire, aş putea spune, tinerească. Bătrânul este decanul librarilor români, Elias Şaraga, mutat de curând de la Iaşi, la Bucureşti, cel care, cu mulţi ani în urmă, a fost primul editor al lui Mihail Eminescu, Ion Luca Caragiale şi al lui Creangă. Bătrânul acesta e o... poemă. Are spiritul încă vioi, memoria bună şi mai ştie să şi povestească fapte extrem de interesante despre lucruri şi oameni, pentru noi de mult intrate în domeniul istoriei. Ba, la început, îţi vine chiar cam greu să-l pricepi când vorbeşte cu atâta desinvoltură de „conu Mitiţă“ (care nu-i altul decât D. A. Sturdza), despre „conu Mihalache (Kogâlniceanu) sau despre „conu Iancu“ (nimeni, altul decât marele Ion Luca). Bătrânul Elias Şaraga, ajuns la vârsta patriarhilor, s-a rupt cam de mult de ceea ce se numeşte „viaţa activă“. Şi-a lichidat întreprinderea de la Iaşi, oprindu-şi doar nişte lucruri, de cari, după cum mi-a mărturisit, nu se poate despărţi, căci acestea alcătuesc „viaţa“ lui. In Bucureştiul care pe zi ce trece tinde să fie mai puţin romantic, este o adevărată plăcere pentru mine să stau de vorbă cu moşneguţul original — şi nu numai o singură dată am răspuns invitaţiei sale, în camera păstrătoare de atâtea vestigii, documente importante pentru trecutul nostru cultural. O cameră cu mobilă veche de tot, cu fotolii cu ciucuri şi cu garderobe date cu„bradolină“. Pe pereţi chipuri de oameni din alte vremuri şi o mulţime de fotografii ale lui Eminescu, Creangă, Caragiale, Alecsandri. Acum câteva zile a venit vorba despre Caragiale, al cărui bust, ridicat dintr’o prea frumoasă iniţiativă, se desveleşte astăzi, in faţa liceului din Ploeşti. — L-ai cunoscut bine pe Caragiale ? — Cum nu ? Stai să-ţi arăt ceva. Şi bătrânul deschide o enormă casa de bani, caută, cu mâini trePaul Prodan, directorul general al teatrelor, I. Valjan, Gaton Teodorian, d-na Maria Filoti, d-na Ciucurescu, Iancu Brezeanu, etc. Deasemeni vor lua parte văduva marelui scriitor împreună cu fiica ei d-na Ecaterina Caragiale-Logady. Găsim interesant să dăm cu prilejul solemnităţii de astăzi, un capitol din relaţiile lui Caragiale cu editorii săi : „Poftim, e primul contract de editură cu Caragiale; eu l-am editat cel dintâi“. Şi într-adevăr, cetesc cu nesaţiu slova regulată şi atât de citeaţă a autorului unei „Scrisori pierdute“. Şi în afară de această „învoială“, care ar merita să figureze, prin interesul ei, într’un museu, ciudatul colecţionar mai mi-a arătat o scrisoare a lui Caragiale, prin care marele autor îşi întreba „adrisantul“ : „Ce facem cu afacerea Teatrului?“. Şi, „adrisantul“ m’a lămurit ce-i cu chestia asta : e o dovadă de încredere pe care i-a arătat-o Caragiale. Acesta, disperat că nu i se achită drepturile de autor din reprezentarea pieselor sale, i-a propus editorului Şaraga concesionarea drepturilor sale asupra lucrărilor de teatru. Şi din aceiaşi casă de bani, bătrânul Şaraga a scos cu mâini tremurânde, aşa ca pe nişte moaşte, prima, rara şi poate unica ediţie a poeziilor lui Eminescu, cu prefaţa lui A. D. Xenopol, prima ediţie a povestirilor lui Creangă şi alte multe lucruri, care, după cum spusei, merită să figureze într’un museu. Elias Şaraga este dintr’un neam de librari. Un strămoş al lui s’a stabilit cam prin 1825 la Iaşi şi a fost tot librar. Dacă tatăl lui edita mai mult căliţi bisericeşti — evanghelii şi psaltiri — el a fost unul din primii editori de cărţi literare, aceasta într’o vreme cam vitregă cu literele româneşti. Şi de aceea meritul său este mare. Editorul — mă gândesc la cel de adevărată literatură — este şi astăzi — când multe s’au schimbat — un apostol. Dar mi-te acum şaizeci de ani! Elias Şaraga însă, împreună cu un frate al său răposat, a fost un om cu adevărat îndrăzneţ : a editat operile genialului Caragiale în 6000 exemplare, tiraj impunător şi. astăzi. Omagiând pe primul editor al operelor lui Caragiale, nu pot încheia fără a aduce laude acelora din iniţiativa căroraSpioeştii vor avea un bust al lui Caragiale — al marelui Caragiale, mai român şi mai viu, ca oricând. IOAN MASSOFF coalei întâia. La caz dacă nu vom merge, sau nu voiu da însărcinarea cuiva, voi putea pune în vânzare volumele neiscălite dându-mi un act autentic din partea tipografului respectiv că nu s’au tras mai mult de 6000 şase mii exemplare de fiece volum. Preţul ediţiei întâia l-am primit în sumă de trei sute lei (300) şi mă oblig a Ie acorda d-Ior Şaraga prelungirea indefinită a acestei invoeli de faţă ori de câte ori mi-o vor cere cu aceleaşi condiţii aci mai sus arătate. Fără de o altă învoială între noi mă oblig a nu mai da drept de v'imart. tS‘»VJJUl . fl ÜMflUt1^*0* • * ."Jp!** it •**« .i'tttt'***«*'“** tutst» éfhoJíf . *f**o*t ‘ OKsi ' 3 ,, Jţi & <y/nA (r’a/ni, editură a acestor opere nimănui în România pe viitor, nici nicăeri în limba română. Se înţelege că aceasta nu priveşte decât cele două volume ale mele, iar nu şi prefaţa la operele lui Eminescu pe care le-o dau Fraţilor Şaraga ca prieteşug şi fără nici o pretenţie. Corectura pe curat trebue s’o văz eu şi să dau bunul de imprimat. N’au voie Fraţii Şaraga a mai publica un şir măcar străin în volumele mele, fie ca prefaţă, ca note, ca orişice fără o prealabilă şi anume o învoire a mea, nici a schimba o iotă măcar din textul meu. Fraţii Şaraga se obligă la fiecare ediţie a-mi trimite de fiecare volum al meu câte patru zeci (40) exemplare ediţie populară şi câte (10) zece exemplare de lux, asemenea şi câte două (2) exemplare din orice volum apărut sau ar apărea în colecţia populară literară Şaraga. Vom preda manuscrisul până într’o lună de astăzi complect. Făcut astăzi în Bucureşti, cu bună învoială. 1893, Ianuarie 22. I. L. CARAGIALE Strada Colţei 78, Bucureşti Solemnitatea inaugurării PLOEŞTI, 8. — In cadrul unei frumoase festivităţi s’a făcut, azi la amiază, desvelirea bustului lui I. L. Caragiale, ridicat din iniţiativa unut comitet de intelectuali din oraşul nostru, în grădina din faţa liceului Sf-ţii Petru şi Pavel. Au participat la solemnitate, delegaţi ai ministerului instrucţiunii publice, Academiei române, direcţiunii generale a teatrelor, Societăţii scriitorilor români, autorilor dramatici, Teatrului Naţional, etc. Apoi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare din localitate, membrii corpului didactic secundar şi primar şi un mare număr de admiratori ai lui Caragiale. După oficierea slujbei religioase de către un sobor de preoţi, în frunte cu protoereul Aurică Popescu, d. prof. I. A. Bassarabescu a procedat la desvelirea bustului. S-au rostit apoi cuvântări de către protoereul Aurel Popescu, prof. I. A. Bassarabescu, în numele comitetului de iniţiativă pentru ridicarea monumentului, prof. Şoimescu administratorul Casei şcoalelor în numele ministerului instrucţiunii publice, prof. Rădulescu-Motru din partea Academiei române, prof. Ştefan Ioan în numele Ateneului român, Petre Comarnescu din partea direcţiunii generale a teatrelor, Liviu Rebreanu, din partea Teatrului naţional, Jean Valjean, din partea societăţii scriitorilor români şi a autorilor dramatici, d-na Maria Filotti din partea societăţii artiştilor dramatici şi prof. Radu Cosmin în numele liceului Sf. Petru şi Pavel din Ploeşti. La urmă, d. prof. I. A. Bassarabescu a adus la cunoştinţa asistenţei că, la solemnitate, iau parte şi d-na Ecaterina Logaci Caragiale, fiica marelui scriitor şi d. Şaraga, primul editor al lui Caragiale. IV. Primul editor In Pasagiul Vilacros, deci într’un murânde, un act și mi-1 întinde , & •a.i * • ff» ** ' ., -fi* St ^ JSjjrUft Invoială JS”t\ trw&t- » . .■ ‘ , ,v ■ &' *m. oAAi «fc- yt**f*~ Ay&t A « y*; pţ. n/f W Ca*. <*■ 'T'l’ri'"u % • /W Ât/** *, - ’ rV-*-* *7*f*r ** r, ii •"> «*? “3» *** -fr«.riu ">**■ * «-*«.-«*• *???"-■ * VC*» 1xrM~ , m/s »aţi.?*, c* ’<“* *» j? y ST' >*• * "" °*>0- °’*A'***~t-«io ir jhhr . +>ntt‘£ dr Gittét6 •A *46* * îi -ir»!/it rd/f. rjrnjts 4 /t/g &-•■&•¥*/ A o* A'c#* f»' *' ** Cct Hr rx4,- «rihk ■%?>•' 't / ‘t/ă- ' ii rrti/x~"i <fi r?u. ff GXfep pi . r/ţtidfU -4* o'C/rr-f /»»ir ir «*1 frr- nctaóA «» •frr'ntr6' *4 üt -T r?u. « Sff J*/ Zlt U H rn*L Â/tAşuj y ' _ t'l’*l/irn> ~6r6,C srp Ş Jt -rntrrmAi . -Htf vwf*. jit/ó * »nţ?*44'et ^rHS rnmr Art»ţ vi »«£ «e dgtţţ^ fMm • a*~mr at**. , a *'6**/^, # titif MAr 4n iQrflf Mjt-. A arte OfritA *«" **ffvg, A ‘rfc/îh -A*" -;.... t’tî* ~ia6f t /Ltug -r -rjSr/s ff/ăr. ^St*rusjtgeft, ea rt/-r*/. Sz. Subsemnații I. L. Caragiale, Bu- Nirvana“, „Două Note“ şi „Icoane’, curenţi, şi Fraţii Şaraga, librari, ca prefaţă la poeziile lui Eminescu .“1’ în ediţia Şaraga cu condiţiile urmă-Iaşi am convenit: Eu Caragiale am vândut d-lor Şaraga dreptul de a tipări operele mele teatrale şi adică „Noaptea furtunoasă“, „Scrisoarea pierdută“, „Conu Leonida“, „Năpasta” şi „D’ale Carnavalului“, şi încă o piesă într’un act, netipărită încă până acum turaort, precum şi trei articole din volumul meu „Note şi Schiţe“. „In toate , Domnii Şaraga vor tipări piesele mele în două volume cu titlul I. L. Caragiale Teatru I şi H, a câte 600« (şase mii) exemplare unul, toate iscălite de mine sau de un însărcinat al meu la Iaşi. DD. Şaraga mă vor anunţa prin o scrisoare recomandată cu 115 zile înainte de apariţia '{• s (j /&- &r'*/4fn’* ‘»r^ */&r? h&ffar = Descoperirea arheologică dela Turda-Tulcea BABADAG, 8. — Am arătat ori că, cu prilejul săpării unei fântâni în comuna Turda-Tulcea, au fost descoperite mai multe oase de animal preistoric. Se presupune că oasele aparţin unui mamut sau mastodont, deoarece s’au găsit şi fildeşii, din care unul mai bine conservat. Săpăturile continuă sub supravegherea revizorului de pescărie Covăceanu. După ce vor fi desgropate toate oasele, scheletul va fi transportat la muzeul dr. Antipa din București. Citiţi Cuvântul Liber Fagista 3-a Cercetările cabinetului de instructie T. SEVERIN. 8. — Am arătat că cercetările instrucţiei în legătură cu atentatul săvârşit împotriva lui Marius Vorvoreanu, n’au dus până in prezent la nici un rezultat. De două zile, cercetările au fost îndreptate în altă direcţie. Cabinetul de instrucţie a cerut poliţiei şi legiunii de jandarmi să i se trimită un tablou cu numele tuturor persoanelor arestate cu prilejul asasinării lui I. G. Duca şi care făcuseră parte din fosta organizaţie a gărzii de fier. S’a mai cerut dela toate autorităţile locale tablouri de funcţionarii concediaţi in ultimii doi ani. Justiţia speră să găsească linele indicii, cari să ducă la identificarea asasinului. A 18-a aniversare a revoluţiei ruseşti Recepţia de la legaţia sovietica Joi a avut loc o strălucită recepţie, oferită de d-na şi d. Ostrovski, ministrul Rusiei Sovietelor la Bucureşti, în saloanele Asociaţiei finanţei şi marei industrii, cu ocazia sărbătoarei naţionale a Uniunii Sovietice. La recepţie au participat peste 300 de persoane. Guvernul a fost reprezentat prin d. Niculae Titulescu, ministrul afacerilor străine, d. Inculeţ, ministru de interne, d. Franosovici, ministrul comunicaţiilor şi de lucrări publice, d. general Angelescu, ministrul armamentului, aghiotant regal şi inspector general de armată, d. Lapedatu, ministrul cultelor, d. Savel Rădulescu, subsecretar de stat la ministerul de externe. Lumea politică a fost deasemenea reprezentată prin personalităţile cele mai marcante, între cari am remarcat pe d-nii dr. Niculae Lupu, Virgil Madgearu, Grigore Iunian, Grigore Filipescu, etc., etc. A asistat deasemenea şi corpul diplomatic străin, aproape in întregime precum şi funcţionarii superiori din corpul diplomatic român. Armata a fost reprezentată, în afară de d. general Angelescu, de d-nii generali Samsonovici, şeful Marelui Stat Major, Gorski, inspector general de armată, Ştefănescu-Amza, inspector general de armată, şi peste 20 de ofiţeri superiori şi de aviaţie. . Cunoscuta primadona Piagy a dat concursul său cântând câteva arii, cari au stârnit entuziasmate aplauze. Recepţia a durat până la orele 2 şi jumătate noaptea. După un bufet foarte bogat, s-a dansat la muzica unui excelent jazz-band-Oaspeţii au fost primiţi cu mulită afabilitate şi atenţiune de către d-na şi d. Ostrowski, asistat l d® personalul superior al legaţiei sovietice din Bucureşti. Oficiosul „Izvestia“ scrie: „Ţara este sigură că,în cazul unui atac mai multe milioane de oameni se vor ridica să o apere. Atâta timp cât va mai exista o ameninţare de răsboiu, întregul program al politicei sovietice va fi: apărarea păcii şi apărarea patriei“. Festivităţile de la Moscova MOSCOVA, 7 (Rador). — Uniunea Sovietică a sărbătorit într’o atmosferă de mare entuziasm, a 18-a aniversare a Revoluţiei din Octombrie. Moscova a fost literalmente înecată sub flori şi sub milioanele de drapele transparente pe care eru imprimate diferite devize proletare. Pe străzile iluminate feeric erau expuse nenumărate pancarte, hărţi şi fotografii menite să demonstreze puternicul, avânt luat de economia naţională şi de cultura ţării. Zeci de mii de oaspeţi din toate regiunile Uniunii Sovietice, delegaţii de muncitori străini şi sute de turişti din Europa şi America au venit la Moscova pentru a asista la serbări. Ziarele au consacrat evenimentului numere întregi, pline de o bogată, documentare asupra progreselor realizate în toate domeniile de activitate. „Pravda“ scrie că cei 170 milioane de muncitori din Rusia Sovietică au transformat geografia ţării, făcând de netrecut graniţele ei pentru vreun duşman din afară. Săvârşind în câţiva ani o operă care sub vechiul regim ar fi cerut secole întregi, poporul rus, eliberat a făcut din Uniunea Sovietică — scrie „Pravda“ TM un paznic neadormit D. N. Titulescu face serioase comunicări «lui Iunian (la mijloc, d. Tabacowici) Un almanach cum n a mai fost încă! O operă de artă. Un tezaur de cunoştinţe instructive şi folositoare. O bogăţie de pagini literare, ştiinţifice, artistice, humoristice. Sute de ilustraţii şi desene. 40 de hers-texturi în culori. Evenimentele anului expirat, găsiţi în Allisanachul ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ la care colaborează publiciştii ,cel mai de seamă ai scrisului românesc, O copertă aurită, desăvârşeşte realizarea technică şi de artă a acestui volum de 490 pagini. Apărut azi cu numeroase suplimente 1'“' ........ 'dori. rsproatt* deseas, 5-9 . al intereselor muncitorimii din tOa-jl» heliogravwr». iu cii0ri r»«ruau 1» tarne. 'cerilegrafice și p