Dimineaţa, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 10364-10393)
1935-11-01 / nr. 10364
tineri 1 Noembrie 1933 Investirea noului mitropolit al Bucovinei dela castelul Peleş SINAIA, 30.Dela trimisul nostru special. — Cu o deosebită solemnitate s’a săvârşit astăzi la castelul Peleş în prezenţa suveranului investirea noului mitropolit al Bucovinei. Solemnitatea a avut loc în sala maură, transformată ad-hoc în sala tronului. La ora 10 jum. au început să sosească membrii guvernului, demnitarii curţii, ofiţerii superiori ai garnizoanei Sinaia, şi notablităţile oraşului, care au luat loc în sala tronului. ASISTENŢA In asistenţă remarcăm pe d-nul Gh. Tătărescu, primul ministru, Leonte Moldovanu, preşedintele Senatului, Inculeţ ministru de interne, general Paul Anghelescu, ministrul apărării naţionale, dr. Angelescu ministrul instrucţiunii publice, Victor Antonescu, ministru de finanţe, V. Sassu, ministrul agriculturii, Lapedatu ministrul cultelor, Ion Nistor, ministrul muncii, Vaier Pop, ministrul justiţiei, dr. Costinescu ministrul industriei şi comerţului şi subsecretarii de stat Savel Rădulescu, Cancicov, Eugen Titeanu, Leon, Vaier Roman, Victor Rădulescu, Bejan Caranfil şi Aurelian Bentoiu, Miron Cristea patriarhul României, Gurie, mitropolitul Basarabiei, Cozma, episcopul Dunării de Jos, Ghenadie, episcopul Buzăului, Nifon episcopul Huşilor, arhimandritul Filaret, arhimandritul Tit Târgovişteanu, protopopii Capitalei Stoica şi Georgescu, consilier Iordănescu, Opriş, şi deputaţii eparhiali ai Bucovinei in frunte cu părinţii Şandru şi Vasilescu, arhipresbiteri, mitrofori, etc. Din partea curţii au luat parte de general Ilasievici mareşalul palatului, general Grigorescu, col. Urdăreanu prefectul palatului, col. Ulea, Buchman, directorul secretariatului particular al suveranului, dr. Mamulea, comandor Fundăţeanu, col. Drossu, col. Stavăr, căpt. Ştiubei, din partea ofițerilor garnizoanei, col. Bălânescu, comandantul garnizoanei, col. Ion Grigoriu, col. Camersiţă, Gh. Mateescu primarul oraşului Sinaia, prefectul Vuia, Stancu Brădişteanu directorul general al cultelor numeroşi preoţi şi demnitari din Bucovina. D. ministru Lapedatu aşteaptă cu decretul in mână sosirea suveranului. SOSIREA REGELUI La ora 11 îşi face apariţia regele Carol al II-lea îmbrăcat in uniforma vânătorilor de munte, însoţit de Marele voevod Mihai. Este aşteptat în antreul castelului de principesa şi principele de Hohenzollern, generalul Ilasievici mareşalul palatului şi col. Urdăreanu prefectul palatului. D. ministru Lapedatu prezintă decretul spre semnare. Apoi cu toţii au trecut în sala tronului unde aşteptau oficialităţile. In dreapta suveranului erau înşiraţi membrii guvernului şi invitaţii iar in stânga demnitarii curţii regale. Suveranul a luat loc pe tron iar voevodul Mihai, principesa şi principele de Hohenzollern au luat loc la dreapta suveranului. Se aşteaptă sosirea celui ce va fi învestit. SOLEMNITATEA INVESTIRII Peste câteva minute îşi face apariţia din sala florentină cortegiul compus din doi paji ai curţii apoi d. Stârcea mare maestru de ceremonii, care ţine in mână bastonul episcopal, după el aghiotanţii de serviciu d-nii maior Sidorovici şi Mihăilescu. Urmează doi diaconi, unul din ei ţinând în mână cârja episcopală. La mijloc îşi face apariţia mitropolitul Visarion Puiu al Bucovinei îmbrăcat in mantia arhiepiscopală, urmat de patru preoţi. Cortegiul este închis de d. col. Urdăreanu prefectul palatului. Apropriindu-se de tron cortegiul se închină in faţa suveranului, diaconul predă cârja patriarhului Miron Cristea. După aceia d. AL Lapedatu ministrul cultelor a dat citire decretului regal de numire, iar patriarhul Miron Cristea a întins suveranului cârja episcopală pe care la rându-i a inmânat-o mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, pronunţând următoarele cuvinte: Iţi încredinţez această cârje episcopală urându-ţi s-o porţi cu vrednicie ca semn al propovăduirii credinţei lui Christos, putem, împreună cu clerul meu şi cu sprijinul înaltei instituţii de cultură teologică din Cernăuţi, ce a dat bisericii atâţia ierarhi, mitropoliţi şi episcopi, în ţară şi peste hotare şi cler pentru atâtea eparhii, ca sublimele învăţături ale Dumnezeului nostru Iisus Hristos, să lumineze mintea, să încălzească sufleele şi să omduiască viaţa lumii noastre orăşeneşti; şi tot aşa, lumea acelor sate aşezate printre codrii frumoşilor Carpaţi bucovineni, spre a păstra pururea credinţa şi datinele lor neclintite de ispitirile rătăcitoare ale zilelor noastre. Mitropolitul VISAR,IU PUIU Voiu fi, in acelaş timp, treaz priveghetor asupra tuturor desfăşurărilor vieţii satelor bucovinene în mijlocul cărora se păstrează atâtea locuri de întremare sufletească pentru credinţă şi iubire de ţară, precum Suceava cu moaştele sfântului Ioan cel Nou, Putna cu mormântul celui mai strălucit voevod al Moldovei, al marelui ştefan Vodă, apoi Rădăuţii şi celelalte locuri în care odihnesc atâţia voevozi moldoveni, ctitori de biserici şi viteji apărători de ţară, pentru ca ele să rămână deapururi sfinte legături ale trecutului de restrişte şi de glorii ale neamului nostru cu prezentul fericitelor întocmiri ale regilor români din veacul deacum. Iar prin respectarea şi prin deasa lor cercetare, să se reîmprospăteze mereu în sufletele tuturor păstoriţilor noştri, religiofiitatea şi cea mai vie dragoste către Tron şi Ţară. Colaborând astfel prin biserică, împreună cu toţi factorii datori a-şi împlini misiunile faţă de popor, şi regescul Vostru crez, pe care ni-i predicaţi mereu şi îndemnător în tot largul ţării, spre binele şi propăşirea scumpei noastre Românii, voiu căuta să corespund încrederii şi sprijinului ce-aţi binevoit a-mi acorda odată cu încredinţarea acestei grele chemări metropolitane, ce mi se da în chip deplin şi aşa de sărbătoresc astăzi, încât să mă învrednicesc a primi din nou, aici pe pământ regeştile Majestăţii Voastre cuvinte de mulţumire, iar când va fi voia Domnului, să plec din această viaţă, să pornesc gândind în linişte sufletească, spre sfânta sa răsplată, cuvenită vrednicilor săi slujitori. Deci, nutrind acest fel de gânduri şi fericit fiind a primi astăzi din manile Majestăţii Voastre cârja pastorală a mitropoliei Bucovinei. Vă rog, să binevoiţi a primi respectuoase mulţumri şi urarea ce fac din adâncul inimei, zicând: Să trăiţi, Sire, împreună cu întreaga Augustă Familie Regală, întru mulţi şi fericiţi ani. — Amin, duhovnicească şi căpitanii ei trebuesc necontenit să stea de veghe şi să fie totdeauna gata de luptă. Biserica este a lui Dumnezeu şi neamului, deci şi Regelui cere prin fapt şi lege întruchipează neamul, numai lor trebue să le slujească şi asta spre întărirea şi demnitatea ei. Am cerut în trecut şi voi cere totdeauna ca biserica să fie vie. Credinţa să nu fie numai pe buze sau între zidurile, oricât ar fi ele de împodobite, ale bisericilor, ci îndeosebi în sufletul fiecărui credincios. Atât cuvintele cât şi faptele I. P. S. Tare mă îndrituesc a şti că pe această cale vei duce Biserica şi credincioşii eparhiei tale. Mulţumind I. P. s. Tale pentru bunele cuvinte ce Mi le-ai rostit Mie şi alor Mei, îţi urez o păstorie lungă şi bogată pentru credinţă şi patrie, în eparhia împodobită de atătea semne vădite de evlavie a strămoşilor noştri. Dumnezeu să te aibă în sfânta Sa pasă şi să-ţi lumineze calea cu puternicul Său har. După solemnitate După solemnitate, Suveranul s‘a îndreptat spre mitropolitul Visarion pe care l-a felicitat călduros şi cu care s‘a întreţinut îndelung. Apoi Suveranul s‘a întreţinut cu membrii guvernului. S-a format apoi cortegiul, ca la început, indreptându-se spre ieşirea castelului unde cu automobilele au plecat la mănăstire. In timpul când ieşea cortegiul din castel muzica palatului a intonat rugăciunea. La mănăstire a avut loc o slujbă religioasă oficiată de noul ales înconjurat de un sobor de preoţi. La această slujbă au luat parte şi membrii guvernului. Th.loreja Cuvântarea noului mitropolit După aceasta mitropolitul Visarion Puiu a pronunţat următoarea cuvântare: Sire, Ales de Congresul naţional bisericesc, in ziua de 17 octombrie a. c., pentru scaunul vechii episcopii a Rădăuţilor, înălţat nu de multă vreme în urmă la rangul de mitropolie cu reşedinţa în Cernăuţi, devenit vacant prin trecerea din această viaţă a blândului mitropolit Nectarie, mă aflu in clipa de faţă, potrivit datinelor străbune, înaintea Maiestăţii Voastre, spre a primi cârja pastorală a acestei frumoase eparhii din cuprinsul strămoşeştei noastre biserici ortodoxe române. Iar potrivit aceloraşi datine, urmând să arăt cu acest prilej Maiestăţii Voastre, în auzul înaltpreasfinţitului nostru Patriarh, a sfetnicilor Tronului, a fruntaşilor de oaste, a marilor cărturari şi a dregătorilor mireni, care vă înconjoară, cu ce gânduri de lucru pornesc a cârmui sufleteşte eparhia din acel colţ de miază noapte al Moldovei, aştern in scurte cuvinte următoarele : Sire, In zilele noastre, activitatea pastorală a oricărui ierarh, trebue desfăşurată armonic pe două terenuri deosebite: al lumii aşa de împestriţată din oraşe şi târguri, şi pe întinsul ogor al poporului de la sate, deoarece, în prezent, locuitorii ţării noastre se înfăţişează sub două ipostase, deosebite prin toate aspectele şi desvoltările vieţii lor. Cultura religioasă redusă din învăţământul şcoalelor noastre de toate gradele, din care cauză e absentă apoi în viaţa tuturor categoriilor sociale orăşeneşti, şi din care decurge înstrăinarea de credinţă până la ceea ce se zice liberacugetare şi ateism, producând şi prejudicii anti-creştine ; apoi, curentele de gândire străină de şubredă filosofare şi de îndrumări sociale fără destulă încercare; literatura ce nu se poate ridica din frământările şi scăderile vieţii pământeşti în sferă de odihnă şi de zidire sufletească superioară; şi setea actuală îndeobşte după cel mai cras materialism, — scăderi provenite din cauze de importaţie străină şi din depărtare de binefacerile sufleteşti şi sociale ale credinţei creştine, — duc lumea oraşelor spre o crescândă necunoaştere religioasă, din care rezultă apoi, fărădelegile şi falimentul onestităţii publice şi cascadele atâtor feluri de crize şi toată desorientarea din aspectul cel neplăcut al vieţii orăşeneşti actuale. Deci, următor fiind, cu voia lui Dumnezeu, atâtor distinşi ierarhi, care au păstorit acest colţ frumos de ţară, voi căuta să lucreze din răs Răspunsul Suveranului ÎNALT PREA SFINŢIA TA, un suflet chemarea duhovnicească stră este a lui Dumnezeu dar şi a Ales ai fost pentru frumoasa şi şi fiind numit diacon te-ai dus doi,neamului greaua sarcină de a pastori după ani de zile să-ţi înmulţeşti cunoscuvântul lui Hristos frumoasa şi mătintele la pravoslavnica facultate noasa eparhie a Bucovinei, dirn Kiev. Intăritu-te-am şi încredinţatu-ţiam deci cârja arhiepiscopală a mitropoliei Cernăuţiului şi Rădăuţiului fiind convins că eşti într’adevăr chemat să cărmueşti cu toată vrednicia acest scaun vlădicesc. Şi dacă M’am grăbit, ca prin regeasca, Mea împuternicire să dau la înfăptuire votul Congresului Naţional Bisericesc, este că trecutul înalt Prea Sfinţiei Tale atât ca episcop cât şi ca director de Instituţie de învăţământ, înfăţişează o chezăşie sigură că, eşti hărăzit prin voinţa Celui a tot Puternicului să aduci la îndeplinire învăţăturile Lui în acel colţ din Nordul României. Mitropolia, care astăzi, ţi se încredinţează a fost ilustrată de mulţi erarhi vrednici şi învăţaţi, iar de când s’a făcut realipirea cu Moldova strămoşească, doi au fost aceia cari au ocupat acest scaun, prea venerabilul Vladimir Repta şi Nectarie Cotlarciuc, ambii fii ai Bacoviei şi foşti profesori ai Facultăţii eologice cernăuţene. Astăzi alegerea înalt Prea Sfintei Tale, fiu al Moldovei rămase totdeauna Românească, este un frumos imbol şi o întărire a faptului că Bucovina şi Moldova sunt acelaş trup egară de nedespărţit. Pregătirea cărturărească a înaltrea Sfinţiei Tale este temeinică şi urmează o bază solidă pentru sluja la care eşti chemat. Întâi la Faultatea din Bucureşti unde în 1905 a luat licenţa, pe urmă stagiul ce ai făcut în Administraţia Casei sericei ţi-au pus prima temelie. Deja, aceşti primi paşi ai suitre-Reîntors în ţară şi hirotonisit preot ai început acea strălucită carieră didactică, care ţi-a deschis definitiv drumul spre episcopat. Din 1909 până în 1921 ai condus cu deosebită vrednicie seminarele din Galaţi şi Chişinău. La aceste şcoli de pregătire ale preoţimei s'a putut vedea cum, înalt Prea Sfinţia. Ta pricepe rolul şi chemarea sacerdotală. Aşa cum, ai ştiut în acel deceniu să îndrumezi tineretul înspre chemarea lui Dumnezeu aşa şi astăzi vei şti să îndrumezi slujitorii altarului să-şi îndeplinească cu credinţă şi râvnă chemarea lor duhovnicească atât de frumoasă, şi de frunte în ridicarea şi întărirea poporului drept credincios, păstorirea, ce ai îndeplinit-o la Argeş dar mai ales la Bălţi, unde ai fost episcop in adevăratul înţeles al cuvântului, ne îndeamnă pe toţi săavem credinţa că la Cernăuţi vei fi acelaş vlădică vrednic, înţelept şi în totul mânat de harul Sfântului Duh. Îndeosebi aci la Mitropolia Bucovinei, unde întinsele domenii ale fondului bisericesc, te vor face să te îndeletniceşti şi cu cele mai apropiate de nevoile lumeşti, stagiul făcut ca student în birourile Casei Bisericei îţi vor fi de un deosebit folos. Ştiu prin activitatea desfăşurată la eparhia Bălţilor, unde la fiece pas ai avut greutăţi de învins, că ai priceput pe deplin care este la noi menirea bisericei. E o menire creştină o menire naţională. Biserica noa In această dublă înfăţişare, care în acelaş timp este o unitate, trebue să te strecori. Pe zi ce trece, după vremurile de scădere a credinţei de la sfârşitul veacului al XIX şi începutul celui al XX-lea, astăzi credinţa şi deci biserica îşi recapătă locul pe care n’ar fi trebuit să-l piarzâ în societate şi în sufletul fiecăruia. Atâţia duşmani şi atâtea curse le mai întâlneşte la fiece pas credinţa şi biserica în calea ei, încât oastea DIMINEAȚA Aviatorii cehoslovaci au părăsit Capitala DEMONSTRAŢIILE DE ERI — SOSIREA UNUI AVION FRANCEZ Aviatorii cehoslovaci, cari au participat la meetingul aeronautic de Duminică, au părăsit eri la amiază capitala. înainte de plecare, d. comandor Beroniade a remis, în numele d-lui subsecretar de stat al aerului, insignele de pilot şi observator român, d-lui maior Hamsik, şeful escadrilei cehoslovace. Celorlalţi aviatori, Kt. Novak, sergentul Hubacek şi sergentul Siroky Ii s’au remis insignele de piloţi români. Escadrila cehoslovacă a fost însoţită până la Drăgăşani de două avioane S. E. T. pilotate de d-nii căp. Ionescu-Becu şi lt. George Popescu, înainte de a pleca, asul cehoslovac Novac a ţinut să facă un zbor cu avionul acrobatic construit de I. C. A. R., aparat cu care a evoluat la meeting Bâzu Cantacuzino. Lt. Novac a executat, cu avionul românesc, cu măestrie toată gama acrobațiilor. D. căpitan Gherassim a făcut de asemeni o serie de acrobații cu avionul Skoda Avia, al locotenentului Novak. - '■ —■— Camera iugoslavă va fi convocată la 7 noembrie BELGRAD 30, (Rador). — Preşedintele Camerei, d. Cirici, a fost primit dri seară de d. Stoiadinovici, preşedintele consiliului. După această întrevedere, d. Cirici a declarat reprezentanţilor presei că va convoca probabil Camera pentru ziua de 7 Noembrie. Un nou tip de avion de bombardament în Franţa Vor fi cele mai mari avioane din această categorie PARIS, 30. (Rador). — Uzinele Farman vor construi, până la sfârşitul anului, 24 de avioane de bombardament, complect metalice, cu 4 motoare, care vor fi cele mai mari din lume. Uzinele Farman au fost amenajate special pentru construirea acestor mari avioane de bombardament. Lucrările pentru nouile instalaţii au durat opt luni. Graţie modificărilor aduse la instalaţiile fabricei, nouile avioane de bombardament vor putea să fie construite într-o cadenţă impresionantă, la fiecare cinci zile va putea să fie livrat câte ua avion. Primul avion de tipul celor puse în construcție, va fi gata peste 8 zile. El este construit după modelul avionului „Centaure“ cu 4 motoare, care până acum a traversat de mai multe ori oceanul Atlantic, folosind ruta de la sud. Pentru construirea unui avion de bombardament uriaş, este nevoie de 8000 kilograme de materii prime, precum şi de numeroase accesorii. Uzinele Farman şi-au sporit considerabil numărul lucrătorilor pentru a putea să execute noua comandă de avioane primită din partea guvernului frances. încotro mergem? Nu e prima dată când rubrica faptelor diverse semnalează, cu o sobrietate brutală, lucruri îngrozisobrietate brutală, lucruri ingroztoare. In cuprinsul laconic al unei informaţii se poate descoperi o cumplită tragedie omenească, după cum, într’o altă frază simplă se desprinde o oroare. Iată un fapt, pe care ni l-a comunicat acum două zile, corespondentul nostru din Craiova: „Paznicii Dumitru şi Const. V. Grigore au surprins in bălţile statului din comuna Bistreţ pe mai mulţi săteni care pescuiau fără autorizaţie. Ei au devenit agresivi. Paznicii au făcut uz de armă, împuşcând pe Marin Z. Purcel şi pe Marin St. Diţoiu. Cel dintâi a rămas mort pe loc, iar al doilea, rănit, a fost trimis la spital. Ceilalţi tovarăşi au fugit. Parchetul a ordonat ancheta”. Vă daţi seama de relatarea de mai sus, că ne aflăm în faţa unei contravenţii. A unei simple contravenţii. Dar pentru aceasta avem dreptul să omorim pe contravenient. Paznicii au dat explicaţia steriotipă şi meschină: „sătenii au devenit agresivi”. Bineînţeles că, oricine va fi ameninţat cu o pedeapsă exagerată ori absurdă, pentru o vină de minimă importanţă, va protesta. Dar de aici şi până la aplicarea arbitrară a forţei, e o distanţă imensa. Şi totuşi, cazuri asemănătoare se petrec în tot cuprinsul lari. Juriştii, intelectualii fruntaşi ai ţarii, reprezentanţii autorizaţiai opiniei publice au protestat, oride câ-1 te ori a fost vorba de o o propunere concretă, împotriva introducerii pe-1 depsei cu moartea. In schimb, per- mitem, de atâţia ani, ca zeci de oa- meni să fie omorâţi fără nici un control şi fără nici o răspundere de nişte asasini improvizaţi pentru că, „contravenienţii au fost agresivi”, ori „criminalul a încercat să fugă”. Cunoaştem refrenul. E un leit , motiv perimat. Şi numai într’o societate ca a noastră, unde sintful răspunderii e o noţiune cosmică, făcută pentru nişte fiinţe interplanetare, se poate tolera, de atâta vreme, acest procedeu revoltător. Nu noi vom fi aceia care să cerem introducerea pedepsei cu moartea. Dar nici nu putem admite ca nişte simpli particulari, ori sergenţi „titraţi” să se improvizeze, mereu în distribuitori autonomi de dreptate, omorând oamenii, după bunul lor plac. Acum câteva zile, a fost împuşcat pe la spate în miezul nopţii „în timp ce încerca să fugă” banditul Tcaciuc. Nu pledăm pentru fiorosul autor al atâtor asasinate, dar punem întrebarea logică: Cine poate controla autenticitatea acestei versiuni „oficiale"? Maestrul Radu Rosetti emeritul penalist a publicat de curând un impresionant pomelnic, în care arată cum, în ultimii 20 de ani, toţi bandiţii de la noi, intraţi pe mâna autorităţilor au fost împuşcaţi în timp ce cercetările erau în curs. Coincidenţa se repetă prea des spre a nu fi frapantă. Dar modul acesta de a face dreptate găseşte mai cu seamă o aplicaţiune vastă în viaţa particularilor, în raporturile reciproce dintre ei. Un paznic prinde pe un sătean într’o vie şi drept sancţiune, trage asupra lui un foc de armă. Un ţăran, turmentat de băutură, descoperă un copil cocoţat intr’un prun. Intră repede în tinda casei, ia arma şi ocheşte. Episoade de soiul acesta se repetă la fiecare pas. Autorităţile jandarmereşti ori parchetul anchetează cazurile. Uneori se aplică pedepse. Dar aceasta nu-i o soluţie, fiindcă sistemul dăinueşte. Cu o frecvenţă, am putea spune, instituţională, încotro mergem? Condamnarea la moarte a unui semen al nostru este dreptul autorităţii de stat, pe baza legii, ori este cumva dreptul fiecăruia dintre noi? Cine ne poate răspunde la această întrebare? M. GRINDEA Pagina 3-a 1 Serbările şi recepţiile de la Sinaia Darurile oferite reginei Maria.Concertul de gală şi recepţia Festivităţile de la Sinaia au continuat Marţi după amiază, conform programului stabilit, in sala florentină, a castelului Peleş. Aci au fost primite, ca să prezinte felicitări suveranei, delegaţiile a numeroase societăţi patriotice şi de binefacere, prezidate de regina Maria. DARURILE Tot aci i s-au oferit suveranei sărbătorite diverse daruri, din partea membrilor familiei regale şi a guvernului. Regele i-a oferit un serviciu de sticlărie de Boemia. Voevodul Mihai mai multe obiecte de argint, principele Nicolae şi regina Elisabeta un automobil, etc. Regina a mai primit o broşă de briliante din partea guvernului, un superb cal arab din partea ministerului de domenii, etc. CONCERTUL Seara la orele 8 a avut loc un dineu, la care au participat numai membrii familiei regale, iar la ora 9 concertul Filarmonicei, la care au asistat şi membrii guvernului, precum şi numeroşi invitaţi. RECEPŢIA Festivităţile s-au terminat cu o mare recepţie, la care au participat sute de invitaţi: oameni politici, diplomaţi, ofiţeri superiori şi înalţi demnitari ai statului. Dintre şefii de partide s-a remarcat lipsa d-lui N. Iorga, care a trimis o telegramă de felicitări, scuzându-se că nu poate participa la festivitate. - ■——■ — Deasemeni a lipsit şi d. I. Mihalache, care a trimes o telegramă arătând că este bolnav. A mai lipsit mareşalul Presan şi mareşalul Averescu, care a trimes deasemeni o telegramă omagială. Regele Carol şi regina Maria au făcut cerc cu invitaţii, primind felicitări şi urări din partea tuturor. Suveranul s-a întreţinut cu d. prim ministru Tătărescu şi cu d. Savel Rădulescu subsecretar de stat la externe, cu care a discutat ultimele ştiri privind evenimentele externe. Deasemeni s-a mai întreţinut cu fruntaşi ai opoziţiei, d-nii dr. N. Lupu şi Virgil Madgearu, apoi cu miniştrii ţărilor străine, d-nii Ostrowski şi Arcisewski. Atât regele, cât şi principele Nicolae purtau uniforma de gală a curţii. Regina Maria, într-o toaletă de măslin roz, cu o capă bleu-pale s’a intreţinut cu invitaţii din camera italiană, având lângă dânsa pe regina Elisabeta, în rochie de şaten alb şi pe arhiducesa Ileana, deasemeni în alb i aipiu Dejunul «lela Castelul Peleș Deschiderea cursurilor Academiei de agricultură dii dimineaţă la ora 11 la Academia de inalte studii agronomice a avut loc solemnitatea deschiderii cursurilor noului an şcolar. Au luat parte numeroşi studenţi şi studente şi corpul profesoral al Academiei. Printre cei prezenţi au fost şi d-nii M. Manoilescu şi Gh. Ionescu-Siseşti foşti miniştri; I. Valaori, secretar general al ministerului instrucţiunii; Cicero Gordiu, secretar general al ministerului de agricultură; prof. Cr. Musceleanu, rectorul Academiei; I.C. Teodorescu, T. Mândru şi N. Dascălescu, directori generali în ministerul de agricultură; Ilie Purcaru, director general al învățământului profesional, prof. dr. M. Drăcea, inginer Hoisescu, inginer I. Sterian, prof. N. O. Popovici-Lupu, Al. Nasta, director general al Creditului ipotecar agricol, prof. T. Săvulescu, prof. dr. N. A. Dumitresecu, prof. E. Grinţescu, etc. S’a oficiat un serviciu divin în sala de lectură a căminului studenţilor. D. prof. Dr. Musceleanu, rector, luând cel dinţii cuvântul a făcut elogiul regretaţilor foşti rectori ai Academiei, decedaţii Sandu Aldea, D. Busuiocescu şi Chiriţescu Arva, evidenţiind contribuţia lor in desvoltarea acestei instituţii de educaţie agronoică. După aceasta d. prof. Dr. Musceleanu a vorbit despre necesitatea de a se complecta construcţiile necesare bunei funcţionări a instituţiei şi despre greutăţile pe care le întâmpină din cauză că nu se alocă fondurile trebuitoare în acest scop. A insistat apoi asupra rosturilor învăţământului agricol în ţara noastră a cărei principală ramură de producţie este plugăria. Vorbitorul a încheiat cu un cuvânt de îndemn la muncă, adresat studenţimii. Au mai luat cuvântul d-nii Cicero Gordiu, in numele d-lui ministru V. Sasu şi I. Valaori, secretar gen. al ministerului instrucţiunii, cari au promis tot concursul departamentelor respective. La sfârşit, d. prof. N. A. Dumitrescu a ţinut lecţia de deschidere, tratând despre: „Concepţiuni moderne în zootechnia românească”. CUVÂNTĂRILE AZ I Arestarea unui funcţionar englez in Germania BERLIN, 29 (Rador). — La Frankfurt am Main a fost arestat funcţionarul englez al societăţii de cale ferată „London Midland Scotish“, Charlewood, acuzat de spionaj. Asupra lui Charlewood au fost găsite mai multe planuri şi desene ale lucrărilor de cale ferată din regiune. Atestatul tăgădueşte în mod categoric că ar fi vinovat de spionaj. El a declarat că în calitate de funcţionar al căilor ferate se interesează personal de tot ceea ce priveşte calea ferată. Numai în acest scop, a adăugat el, a ridicat planurile lucrărilor de cale ferată, cari de altfel n’au nici cel mai neînsemnat caracter secret. Greva hamalilor din portul Alexandria ALEXANDRIA, 29 (Rador). — Dorind să obţină o mărire a salariilor, 1300 hamali din port au declarat grevă. Mişcarea grevistă ameninţă să se întindă. Hotărîrea hamalilor a fost prilejuită de marile comenzi de bumbac făcute de Italia, care a cerut ca această marfă să fie livrată imediat.