Dimineaţa, ianuarie 1936 (Anul 32, nr. 10423-10453)

1936-01-01 / nr. 10423

Copilul Dv. , răcit.­ţi trebuie să­­vaţi măsurile necesare ca să împiedicaţi agravarea acestei situaţii. Aveţi la îndemână pentru sănătatea copilului Dvs. un produs de valoare „JAWOI" care va îndepărta cauzele răului şi-i va reda vioi­ciunea atât de necesară unui copil, punându-l la adăpost de toate neplăcerile unui ano­timp friguros și umed. IM ANTINEVRALGICUL IDEAL Cutia cu 3 tablete lei 9 Ld Farmacii şi Croquerii NICOLAE SARU BUCUREȘTI PASAGIUL ROMÂN, 31 H fUILtflZOOJfL CUR»­I «?eGAl6 sv/ RADIO - MISCHONZNIKY București, Str. Coltei 7 Oferă cele mai moderne aparate de radio la priză «1 baterie HERALD 329 Paris, Londra, Roma, Berlin, la orice oră Marti 01T Cui. Maisă Itie­ania Cai f. Silvestru tir. 5 leveti 5E§S31 Decenii Răî. soarelui 7.56 — Ap. soarelui 16.44 RADIO 1875 mProgramul pentru M­­arţî RADIO-ROMANIA 30 kw. 160 kHz. 364,5 m, BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30; Ora. Calendar. Actualităţi. Co­ta Dunării. 12.35: Concert de prânz — Orchestra Ionel Cristea şi P. Alexandru Canto. Arii naţionale, seara, tango de Mia Braia; Cântec de dragoste, de Bixio; Flori, de lotus, vals de Olsen; Arii, na­ţionale. 13.15—13.25; Sport. Ştii artistice. 13.30; Continuarea concertului: Pot­­puri din Liliacul de Johan Strauss; La fereastra unde doarme o pisică, tango de Vasilescu; Unde se cântă şi se bea, de Vintilescu; Hai troica, tango de Corologos; Menuet de Bolzoni; Inter­mezzo de Culotta; Arii naţionale. 14.15: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului; Pră­jituri dintr-o mică cofetărie, potpuriu de Benatzky; Serenadă de Lehar; Arii naţionale. 15.00: Ultimile ştiri. 18.00: Lectură din „Conaşhi“ de Gh. Brăescu. 18.15: Concert de după amiază — Mu­zică variată (discuri); Uvertură la Io­­lantica de Sullivan (orchestră simfoni­că, dirijată de Sargent — H. M. V.); Două sonate de Scarlatti şi Preludiile No. 3 şi 24 de Chopin (pian: Zilcher — C); Drăguţ şi sărac de Barnby şi Cântec de mulţumire de Allitsen (voce: Essie Ackland — H. M. V.); Arleziana, suită de Bizet (orchestra Simfonică din Filadelfia, dirijată de Stokowsky — H. M. V.). 19.00: Sărbătorile anului nou în anti­chitate de C. Gerota. 19.15: Muzică uşoară (discuri): Fox Intermezzo de Pressor şi Când ceasul bate 12, de Grothe (Gramofon); Ro­manţă necunoscutei, de Jean Boyer şi Scandal de Warren (voce: George Mil­­ton— C); Mereu împreună şi Blues de Crumit (voce: Frank Crumit — H. M. V.); Valsuri de Ernst şi Rieder (H. M. V); Rumba de Riestra şi Dans cuban de Castellanos (C.); Bonsoir. de Andree­­scu şi Un căntec de ţigan pribeag de Dendrino (voce: Moscopol — H. M. V.) Niciodată n’au cântat viorile atât de frumos de Melichar şi Fericit sunt, fe­ricit rămân, de Sauer (H. M. V.). 20.00: Radio jurnal. Viaţa culturală. 20.15: Cântece vesele dela noi şi de Mara REVELION La Motanul Negru Rahovei, 192. - Reţineţi mese la timp pretutindeni (canto: D-rele Dimar, A­­lexandra Grozea şi G. Georgescu. Con­ducerea: Th. Sibiceanu); România: Am un lc la inimioară, de Petrovici (Georgescu); Franţa: Urmaţi-mă, de Mistinguet-Chagnon (Dimar); Germa­nia: In Heidel­erg iubit-am prima oa­ră, de_ Raymond (Dimar); Rusia: a) Sufleţelul leliţei; b) In grădina casei mele (Aiex. Grozea); Anglia: Cântec scoţian (Dimar); Elveţia: Vals tiolez de Fryberg (Dimar); România: 1) Am un foc la inimioară, de Petrovici: 2) Ciocârlia. 20.45: Răvaşe de anul nou de Horia Furtună. 21.00: Retransmitem de la „Radio-Bu­cureştii veseli“ un program de Rever­­lon. 21.00: Urarea Societăţii de Radiodi­fuziune. 24.00—2.00: Muzică de petrecere (discuri). GRUPUL DE NORD MILANO. — 18.15: Muzică de dans; 19: ştiri agrico­le; 20: Muzică variată; 21.05: Semnal orar; 21.25: Jurnalul radio, bul. met.; 21.30: Cavalerul lunelor, operetă in 3 acte de Ziehrer. PRAGA. .. 17: Muzică; 18: Pentru copii; 18.20: Pentru lucrători, scene de Reveillon din diverse epoci; 18.40: Cân­tece; 19: Plăci; 19.10: Emisiune germa­nă; 19.55: Plăci; 20.15: Brno; 21.45: Ini. 23.30: Program de Reveillon; 0.30: Pro­gram variat; 1.10: Plăci. VTENA. — 17.05: Filme sonore (plăci) 17.55: Emisiune veselă; 18.25: Concert; 19: Conf.; 19.25: ..Reveillon”; 19.45: Ora, met. Programul de mâine; 19.55: „Liliacul” operetă de Johann Strauss; 23: Ştiri; 23.10: „La mulţi ani” caba­ret de Reveillon; 0.55: Felicitările de Anul Nou, ale postului de radio; 1.05: Muzică de Anul Nou. BUDAPESTA. — 17.10: Conf.; 17.45: Ora, met.; 18: Conf.; 18.15: Orca, de ţigani Lakatos; 19.20: Concert vesel; 21.20: Ştiri; 21.50: Seara de Reveillon. VARŞOVIA. — 17.15: Melodii uşoare; 19.30: Schiţă literară; 19.45: Programul de mâine; 20.05: Reclame 20 35: Int. 17.45: Cântece; 18:Conf.; 18.15: Placi; 13.50: Poşta radio; 19: Recital de pian; sportive; 20.50: Causerie; 21: Monolog de Reveillon; 21.10: Melodii din opere; 22: Radio jurnal; 24: Corn. met.; 1.30: Muzică de dans (plăci). , «'•' 1875 P­rogramul pentru M­­iercuri m. RAlJIQ-ROMAJVK­ 20 kw. I UNIVERSITATEA R. „„ 160 kHz. “• BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30. Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. — Muzică u­­şoară (discuri). Două slow-foxtroturi de Balz şi Böhmelt (Kristal); Două şanso­­nete de Simons şi Connelly (voce: Saint Granier — C); Omul cu acordeonul, fox de Knox şi Timpuri vechi, slowfox de Carr (C.); Potpuriu de valsuri, de More­na (Kristal); Două cântece ruseşti (vo­ce: Lescenco — C); Tango de Keif (vo­ce: Pe­troff — HMV.); Foaie verde foi de praz şi Maria neichii Marie (voce: Zavaidoc — C.). 13.15—13.25: Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13.30: Muzică românească — Taraf ni Ion Matache: Dela primărie ’n sus: Ho­ra Nunţii; Din Poiana Vadului, doină; Sălbărelul: Sârba ca la Vâlcele. Petrece­rea dela Stâlpeni; Patru boi suciţi la coarne; Ciuleandra. 14.15; Radio jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri): Două foxtroturi din revista „Goana după fe­ricire” de Schwenn (HMV); Fără dra­gostea ta, tango de Verdi şi Amintire, tango de Melfi (C); Valsul umbrit şi Cântecul torţei de Warren (C.). Necu­noscută sunt tuturor de Max Halm şi Ce mi-a rămas, de Stin (voce: Viorica Vrioni—C.). . 15.00: Ultimile ştiri. 18.00: Lectură de poezii de Radu Gyr. 18.15: Concert de după amiază — Or­chestra Iancu Constantinescu; Tranda­firii din Sud, vals de Joh. Strauss; Arii naţionale; Sora albă, tango de Negre­­scu; Hora de la Griviţa, de Ventura şi Crâşmăriţa din Buzău, de Popescu-Po­­pu; Arii naţionale. 19.00: Sfântul Vasile cel Mare de Pro­fesor V. Ispir. 19.15: Continuarea concertului: Oglin­da dragostei, vals de Demart; Bumba cartoforilor, de Richard; După fragi şi după mure, de Paraschiv; Arii naţiona­le; Sărmană pâpuşica, tango de Petro­vici; Mai adă o litră măi crâş­nare, tango de li­via Mecca; Să mă vindec de iubit şi Arii naţionale. 20.00: Radio jurnal. Ştiri sanitare. 20.15: Noutăţi muzicale de Anul Nou (discuri). RADIO 21.10: Poşta de Anul Nou. 21.30: Muzică românească. — Corul A­­sociaţiei sportive şi culturale C. F. R. condus de N. Georgescu Postelnicu; Re­gele­­ munţilor, de T. Popovici (solist: Virgil Mora); Serenada de Forumbescu; Lugojana de I. Vidu; Pupi de flori, de Velcereanu; Trandafiri de pe răzoare, de Sabin Drăgoi. 22.05: Muzică de jazz pentru pian — Th. Sibiceanu: Blues patetic, de Ray Noble; Vals din filmul „Fericirea”; Ma­rigold, slowfox de Billy Mayerl; Mam­a ta, de Delettre; Balonase, rumba de Bil­ly Mayerl; Jonglerii pentru pian de Bil­ly Mayerl. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45.—24.00: Muzică de dans — Jazzul Ghindă.­­Refren vocal: D-ra Ileana Tă­nasescu și Gică Petrescu. — Trio vocal. GRUPUL DE NORD MILANO. — 20.40:știri variate; 20.50: Știri sportive; 21.05: Jurnalul radio; 21.15: Semnal orar; 22.50: Muzică de cameră; 23.45: Jurnalul radio. PRAGA. — 19.50: Inf.; 19.55: Plăci; 20.05: Radio jurnal; 20.15: Parafrază din fantezie de Schubert; 20 25: Brno; 23 15: Plăci; 23.20: Inf.; 23.25: Plăci 23 30; Brno, VIENA. — 18: Concert distractiv; 19.30: Cântece; 20: Ora, met. programul de mâine; 20.10: Plăci; 21: Oră distrac­tivă; 23: Știri; 23.35: Lied-uri contem­porane; 24: Corn.; 0.15: Muzică de dans. BUDAPESTA. — 17.30: Conf.; 18: Mu­zică la două piane: 19: Quintet ungar de salon; 20.10: Conf.; 20 40: Pescăru­şul de argint, operetă de Buttykay; 23: Met. ştiri; 23.20: Orch. de ţigani M. şi T. Lakatos; 1.05: Ultimile ştiri. VARŞOVIA. — 17.20: Recital de vio­loncel; 19.15: Arii şi cântece; 19.40: Teatru de imaginaţie; 20.10: Reclame; 20.40: Programul de mâine; 20 50: Re­portaj; 21: Audiţie veselă; 21.55: Ta­blouri din Polonia contemporană; 22.35: Causerie; 23.05: Muzică de dans; 24: Com. met.; 0.05. Muzică de dans la plăci. ★ Programele complecte și detailate de la toate posturile europene de radio pentru întreaga săptămână, sunt publi­cate în revista „Radio” 32 pagini ilu­strate 5 lei. V SPECIALITĂŢILE PRIMEROS sunt executate în fabrici proprii, fiecare bucată fiind controlată cu aparate speciale pneumatice. Ele vă oferă deci, pe lângă o fineţe mătăsoasă, o siguranţă absolută. Deci întrebuinţaţi NUMAI cel mai fin şi cel mai sigur FRICȚIUNEA M­ÓRJA a Liber4 EXPOZÎTH Pinacoteca statului, palatul Ateneu­lui, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 3-5. Pinacoteca Municipiului. Bulevardul Lascăr Catargiu 21 Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10-13. Muzeul municipal calea Victoriei 117, Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10-13.Muzeul Arhivelor Str Arhivelor 4, iar Duminica şi sărbătoarea dela 10-13 şi după atmaza dela 15-17. ViUzeui .a..ui Carol, deschis vrajţi. Joi 10-12 iar Duminica şi săr­bătoare 10-13 şi după amiază dela 15-17 Str. Gen. buuiş.canu­zai, collcţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stări­le, medalii, deschis Joi şi Duminică de la 2-4. Muzeul Simc, deschis Joi şi Dumini­ca 10-1 Muzeul Tom­a Stelian, şoseaua Kis*­­elf, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10- 12 şi 2 juni.­5. Muzeul­­ Mindeni. Str Renaşterei 3 Deschis Joi şi Duminică de la 10-12 şi 2-4. Sărbători 9-1. Intrarea liberă. Muzeul lh. Aman. str C. A. Rose­tti 3. Deschis Marţi, Joi şi Dum­ica deia 9-12 şi 3-5. Intrarea liberă. Muzeul Monumentelor istorice. Str G-rai Berthc­ot 28. Descris zilnic fle la 11- 1. Intrarea libera. Muzeul Geologic. Şoseaua Kiseleî 2 Descris zilnic de la 9-13 Intrarea libe­răMuzeul de Istorie Naturala. Şoseaua Kisseiefi 1. Deschis Joi de la 1-3. Du­minica şi sărbaton de la 10-4. intra­rea libera. Muzeul Naţional de Arta Religioasa Str. ştirbey Vouă 3d. Destius ziunc nc la 9-19. intrarea 20 lei. Duminica de la 0-3 intarea u­ltra. Muzeul Naţional de Antichitaţi. Su Victor Emmanuel Ki. Deschis la fine intrarea libera. Muzeu­ numismatic lAcademia Ro­mana,­ Calea Victoriei 125. Deoenis Marţi, Joi, bamouta pe la 9-12, cutii, Mie­ cun. Vineri de la 3-6. institutul geografic militar. Expozi­ţia de cariografe descinsa publicului de la 9-12 in­­uete­le 27-30 ale fiecarei luni. Ateneul Român : expoziţia de pictură Grigore Manea, Take tooroceaau, A. Bălţa­nu. Sălile de artă „Mozart” Sărindar Nr. 4, Georges Catargi (miniaturi), I. Dan, Drăguţescu şi Tomaziu, C­a­­vriliţă, Gâscă şi Vlasiu, Stelian Po­­pescu-Ghimpaţ­i. Sala „Hasefer” Eugen Carada 7. Ex­poziţia Lichtenstein (Paris). . Sala Darles. Expoziţia Fiorica Juvara Kimon Loghi, expoziţia pictorilor fran­cezi. Octavian Băncila­, Mihail Onofrei. Str. Brezoianu 23. Expoziţie de pictu­ră Jules Sănătescu, H. Vintilescu. Cercul avocaţilor, calea Victoriei 29: expoziţia pictorului polonez urbanski. Ed. Care 28 : Expoziţia Lilly Verea. Parcul Carol: expoziţia echipelor re­­ţ­eale studenţeşti. Calea Victoriei 1: expoziţia de sculp­tură şi desen Pauli Hertz. Muzeul Toma Stelian, expoziţia de desenuri şi gravuri engleze-Cabinetul de am „Bibliofita“, Expo­ziţia de stampe japoneze originale. CARTEA ROMÂNEASCĂ lansează în curând „Sfântă, 1a mare neruşinare noul roman al talenta­tului scriitor George Mihail Zamfirescu *7mPoi­nta Min’ Rafina­mente azi „une broche a transformation”. A­­ceastă broşa, când vrem, se desface in două „elipse” egale prinzând in stânga şi in dreapta decolteul unei rochi de seară, sau înlocuiesc nasturii unei ro­chii de după amiază. Ele dau tot­odată viaţă unei pălării, luminează reverul unui costum şi, ca ultimă cochetărie, se pot prinde în păr la tâmple, ca agrafele. Un clips se poate desface fără nici o complicaţie în două piese triunghiulare, cari ascunzând sfârcul urechii, devin cercei. Brăţări cu incrustaţii, inele cu pietre imense, coliere grele de sclave sunt darurile cari dau femeii­ actuale aerul de „idol” modern. In ceace privește parfumurile nu sunt­­ recomandabile decât cele de bună ca­litate. Câteva picături din aromele ief­tine, au inconvenientul de a se evapora imediat, iar o cantitate mai mare dau un miros neplăcut, care indispune. Un parfum ca şi o rochie trebuie să ţi se potrivească. El se impregnează epider­­mii, se contopeşte cu Întreaga persoană şi­­complectează desăvârşit personali­tatea unei femei. Nu vă luaţi după re­comandaţii. O aromă e pe unele epider­me încântătoare, iar pe altele direct imposibilă. Un parfum trebuie încercat numai pe piele — dealtfel numai pie­lea şi părul se parfumează — căci u­­leiurile din ele pătează stofele şi mă­­tăsurile. Ca să fii bine parfumat­, nu tre­buie să întrebuin­ezi nenumărate ape de Cologne, loţiuni său briantine cu al­te mirosuri. Toate aceste ajutoare ale toaletei feminine trebuie să conţie ace­laşi parfum. In cazul că nu se gasesc in comerţ, se iau din cele fără miros şi se parfumează cu parfumul ales. Acestea sunt in genere darurile pe cari le dorim. „O sărbătoare tară un dar — spun unii— e ca o flacără fără căldură, e un an ce sfârşeşte cu un ne­tocmai concepţiilor actuale de lux. Pan-­­ caz şi începe cu o ciudă dan tivul din diamante al bunicii, devine _ _____________luiu kalia Străvechea datină a darurilor îşi gă­seşte în zilele acestea o mare împlinire. Intr’adevăr, suntem in plin sezon al cadourilor care, dacă-s alese cu bun Marţi, Joi 10-12 şi după amiază 15-17,­­ simt pot fi foarte elocvente. lni llum IViinr. ni curbâ'­no.m»­­ ir. 1*1 . __ * Dacă alegerea lor se rezolvă uşor pen­tru unii, printr'un buchet de flori, o cutie cu bomboane, sau chiar bani, pen­­tu alţii, cari speculează un gând sau ur­măresc realizarea unei dorinţi a primi­torului, alegerea devine mai dificilă. Farmecul cadoului ii formează mai ales neprevăzutul. Aceasta nu înseamn­â că anumite sugestii — făcute fără a părea intenţionate — nu produc bucurii când sunt realizate. Din noianul de cadouri închinate cochetăriei feminine unele sunt mai carten­e la ales — bună­oară blănurile, poşetele sau mănuşile, cari trebuesc asortate întregului an­samblu. Dacă bijuteriile erau Înainte vreme apanajul câtorva privilegiaţi, azi prin perfectele imitaţiuni cari se găsesc in comerţ au devenit accesibile marii mul­ţimi. Epoca bijuteriilor ia din ce in ce mai mare amploare. Azi, nu se concepe ro­chie mai „habille”, fără o bijuterie. A­­ceastă strălucire e poate o consolare momentană a timpului de brutalitate şi de mizerie pe care-i trecem, şi care face ca femeia, astfel înpodobită să pară ele­gantă. Din „ecrin”-urile vechi au eşit la iveală — la cerinţa modei de azi — fo­curile tuturor pietrelor preţioase. Rubi­ne, smaralde, diamante şi safire dezbră­cate de „carcasse-ele“­ lor grele de aur, sunt încrustate in monturi artistic cize­late în aur alb şi platină, după evoluţia gustului şi a rafinamentului câtorva ge­neraţii. Noile forme de bijuterii, ingenioase prin transformările lor, corespund in Geneva, oraşul ceasornicelor de pr­ecizie Cum se explică desvoltarea acestei industrii in oraşul pi înainte ca Geneva să fi devenit car nu-i decât un pas. Am Cuibul păcii“, adăpostul palatului necesita materii prime, care Societăţii Naţiunilor, unde se hotă­, prezinte o valoare însemnată fl răsce soarta tuturor popoarelor,a Ge-­j volum mic: aur argintul oţean neva se bucura de o altă faimă, pe cheluL etc. Pe de a.-a par la care de altfel, o menţine şi astăzi , sornicana necesita o anum­­e şi anume aceia de a fi centrul cea- voltare inte-sctuala^şi art sornicelor de precizie. Puţine oraşe pe lume se bucura de urî asemenea renume, in legătură cu un singur produs. . De ce s’a desvoltat oare industria orologeriei tocmai la Geneva, pen­tru a deveni, încetul cu încetul, cen­trul economic al întregii ţari . Pentru a înţelege acest lucru, trebuie să facem o expunere istori­că a desvoltării orologeriei. Din di­tele pe care le publică ziarul „La Tribune des Nations“, reiese că invenţia ceasornicului, datează de prin anul 1500. La început, se fabri­cau ceasuri numai la Nürnberg, Blois şi Florenţa. Abia prin mijlocul secolului al XV-lea, industria cea­sornicăriei se fixează şi la Geneva, apoi in toată Elveţia. Ceasornicăria deveni, In scurt vreme, o precesiune. Importantă pe la 1700, ceasornicarii se grupea­ză într’o mare corporaţie cu­r­­at fixe. Pe atunci, se impuneau condi­ţii extrem de severe la fabricare fiecărui obiect de orologerie, calita­te care distinge şi astăzi, de cele­lalte produse, ceasornicele fabricate, la Geneva. Prinţii Casei de Savoya, marii ne­gustori din Franţa, Germania, Egipt fac comenzi importante. Cesornică­­ria ia avânt, pentru a deveni indu-Geneva, renumită prin bâlciurile i­stria fruntașă a orașului, sale, se specializase, încă din se­­p,a început, fabricarea unui cea­­colul al xn-lea, m di ente obiec- sornjC era un meru foarte compu­te de argintărie. Dela meseria d£, cat. Toate părticelele obiectului tre­argintar, până la aceia de ceasorii­buiau să fie executate de meşteri. Chiar când lucrau şi calfele —­ bine înţeles în atelierul controlat de toţi membrii familiei, — obiectul trebuia să treacă prin mâna maestrul Abia prin anul 1750 se stabilea marea diviziune a muncii. In seco­lul al VII-lea, îşi fac apariţia gra­vorii şi emalierii, care execută a­devărate opere de artă. Graţie une Colaborări strânse între artişti comercianţi, ceasornicăria geneveză capătă un renume universal. Jean Jacques Rousseau, impresionat­ă talentul şi cultura acestor meşte­şugari, scria: „Un ceasornicar din Geneva e u om cu care te poţi prezenta orişi­unde“. întreg secolul al XIX-lea a fost epocă excepţional de înfloritoare pentru ceasornicăria geneveză. In­treg cartierul Saint Gervais e ocu­pat de fabrici şi ateliere de ceasor­nicărie. UN OROLOGIU MINUNE Geneva are şi o Şcoală de orolo­gene, unde elevii studiază ani. Absolvenţii şcolii se special­zeaza pentru­­ anumită parte a bricaţiunii. Intre alte minunăţii ai acestei producţiuni, trecue citat­e orologiu care sună orele, sferturil de ceas şi minutele pe un clopote cu patru timbre.. El marchează fa­zele lunii, ora, minutul şi secund perioadei siderale, equaria intre tim Construirea acestui ceasornic durat peste cinci ani. Orologiul cu­prinde 110 roţi, 90 de resorturi, 430 de arcuri, 120 diferite piese de me­canisme, nouă cadrane 19 ace. ----------• naiggii ► • cum Geneva era un c°n. cultură destul de temeinP-ri'­geria a găsit, aici, un tem­ * poate de propice, EVOLUTIA ACESTEI IND Iote Bucureşti- Belgrad vor circula vagoane directe la rută va fi prin Parcevo şi nu Suliţa Legătura directă ince­pe la 20 Ianuarie începând de la 20 Ianuarie di­recţiunea generală a căilor noa­stre ferate pe baza unui acord cu calea ferată iugoslavă, va realiza cu trenurile Simplon Orient Expres (No. 11 ş. 112) şi trenurile accelerate 103 şi 104, o legătură directă intre Bucureşti şi Belgrad. De la data sus arătată, se va ata­şa zilnic trenului Simplon care plea­că din Bucureşti la 9 dimineaţa, un vagon de clasa I şi a IX-a (A. B.) pentru Belgrad, unde va sosi în a­­ceiaşi zi la ora 11 seara. Iar din Belgrad pentru Bucureşti, Simplonul care va pleca din capita­la Iugoslaviei la ora 5 dimineaţa a­­vând sosirea la Bucureşti în ceiaşi zi la 11 şi jum. seara, va avea de­­semenea un vagon direct clasa I-a şi a II-a (A.B.). Pentru ca această legătură direc­tă de un mare interes economic pen­tru ambele ţări, să poată folosi cât mai mult publicului, s’a hatârit ca dela aceiaşi dată, adică dela 20 Ia­nuarie, să se ataşeze şi între Timi­­şoara-Belgrad, la legătura cu tre­nurile Simplon Orient Expres (No. 11 şi 12), un vagon de clasa IlI-a zilnic între capitala Iugoslaviei şi a Banatului. LEGĂTURA BUCUREŞTI—BEL­GRAD ŞI CU TRENURI ACCELE­RATE Tot de la 20 Ianuarie, la trenul acce­lerat 103 care pleacă din Capitală la exa­m­ul 22 seara, se m­ataşa deasa­­menea un vagon de cl. I-a şi a II-a (A.B.) şi unul de clasa III-a, cari vor circula până la Timişoara, iar de aci direct la Belgrad, cu sosi­rea în capitala Iugoslaviei a doua zi la ora 12. Aceleaşi vagoane directe vor ple­ca zilnic de la Belgrad la ora 1 d. a., iar la Timişoara vagoanele respec­tive vor fi ataşate trenului accelerat 104, cu sosire la Bucureşti a doua zi la ora 9.33 dimineaţa. PODUL CONSTRUIT DE SÂRBI LA PANCEVO Semnalăm amănuntul important, ca de la 20­anuarie când se --------- - .­­ . . va realiza această legătură ferovia­ pul real şi timpul mediu, răsantu­ră directă între cele două capitale şi apusul soarelui, precum şi tot cu trenurile Simpion Orient Expres construcţiile vizibile­­şi acceleratele 10­3 şi 104, circulaţia se va face prin Timişoara-Stamora- Moraviţa-Pancevo-Belgrad în loc de Subotiţa-Belgrad. Aceasta, graţie noului pod de cale ferată construit de sârbi la Pancevo şi care a fost dat circulaţiei de câ­teva săptămâni. Este o lucrare executată in condi­­ţiuni tehnice desăvârşite şi pentru care guvernul iugoslav a cheltuit sume foarte mari. Noua legătură directă între Bucu­reşti şi Belgrad scurtează drumul cu câteva ore, şi deschide importante perspective de viitor relatiunilor noa­stre economice cu Iugoslavia. Budgetul Italiei ROMA, 29. (Rador). — Mâine di­­m­ineaţă se va ţine un consili de mi­niştri subt preşidenţia d-lui Musso­lini. Consiliul se va ocupa cu pregăti­rea budgetului pe exerciţiul finan­ciar 1936-1937. ►4*

Next