Dimineaţa, februarie 1936 (Anul 32, nr. 10454-10482)
1936-02-29 / nr. 10482
Sâmbăta 29 Februarie 1936 VIATA POLITICA BULETIN INTERN Fascizarea instituţiei parlamentare ? La Cameră s-a pregătit o zi de mare spectacol. Partidul naţional-creştin a găsit un nou prilej pentru a întinde agitaţia fascistă. Nu e vorba de o desbatere parlamentară. Ar fi explicabil ca d. Goga să arate Camerei în ce condiţii a fost înfrânt la Mehedinţi şi Hunedoara. D. Goga s’ar putea servi de interpelarea d-sale, bunăoară, pentru a îndrepta un fulminant atac în contra guvernului, care nu l-a sprijinit în mod suficient! D. Goga nu vrea insă aceasta. D-sa vrea să continue agitaţia, vrea să introducă în lupta parlamentară mijloacele de care s’a slujit în campania electorală. Galeriile vor fi tixite cu lăncieri, drumul deputaţilor înspre dealul Mitropoliei va fi barat de legiunile albastre. în incintă, deputaţii gogo-cuzişti se vor prezenta în uniforme. Nu ştim încă dacă vor fi şi înarmaţi, judecând după precedente — lucrul n’ar fi exclus. Sunt necesare aceste mijloace pentru a dovedi teza pe care o va susţine partidul naţional-creştin în desbatere? Desigur că nu. Tezele politice se susţin cu mijloace intelectuale — şi numai cu ele. D. Goga vrea însă o demonstraţie. Vrea să arate că pentru partidul d-sale legea nu există. Se interzice într’adevăr portul uniformelor, — dar deputaţii d-sale sunt liberi să facă ce vor. Regulamentul nu permite massarea partizanilor — şi cu atât mai puţin a partizanilor înarmaţi — în galeriile Camerii. D. Goga e liber însă să militarizeze parlamentul. Legile de ordine publică nu îngădue ca voinţa adunărilor legiuitoare să fie constrânsă prin gloate ameninţătoare, concentrate in jurul palatului Camerii D. Goga e totuşi liber să organizeze asemenea mici lovituri. Ne aflăm în faţa unui sistem, menit să deprindă lumea cu loviturile de forţă, să prepare lovitura mare de mâine. Ce face guvernul? Desigur, nimic! El este consecvent cu politica de încurajare a dreptei, practicată până acum. Intr’o discuţiune care angajează Întreaga desfăşurare politică a ţării, — factorii de seamă ai guvernului vor lipsi. D. Inculeţ este intr’adevăr bolnav. Dar se putea foarte bine ca la această şedinţă guvernul să fie reprezentat de însuşi şeful său. D. Tătărescu a plecat însă aseară, in Ardeal, pentru a face o inspecţiune... urgentă ! Este încă una dintre dovezile care exemplifică dispreţul guvernului pentru instituţia parlamentară. Pe de o parte, dreapta este încurajată pentru a introduce in această instituţie metode de luptă violentă — acele metode pe care le-au folosit partidele fasciste de aiurea. Pe de altă parte, guvernul bagatelizează desbaterea — prin lipsa factorilor săi răspunzători. Chestiunea nu este insă atât de simplă. Dacă se introduc în Cameră mijloacele folosite la Mehedinţi, dacă guvernul nu ia nici o măsură pentru a opri ca treburile parlamentare să alunece pe acest povârniş, — atunci opoziţia, adevărată opoziţie va fi silită — ca şi la Mehedinţi — să apere singură legalitatea. Ce aspect vor lua atunci luptele parlamentare? Şi cine va purta răspunderea dărâmării definitive a parlamentarismului ? Demisia subsecretarului de stat al aerului D. ing. N. D. Caranfil, subsecretar de stat al aviaţiei, şi-a înaintat demisia din guvern. D. Caranfil, care a ezitat timp îndelungat să părăsească postul de conducere al Uzinelor comunale, pentru a primi răspunderea departamentului aviaţiei, este de eiultă vreme nemulţumit. D-sa a socotit că nu e vreme de experienţe, de dibuiri, într’un moment când toate statele fac imporiante jertfe pe tărâmul aviatic. „ Or, după informaţiile pe cari le posedăm dela oameni de răspundere, d. Caranfil şi-ar fi exprimat, în ultimele luni, părerea că, în condiţiunile în care este chemat să lucreze actualmente, ministrul aerului nu poate realiza nimic temeinic. ** Nemulţumirea ar fi provocată de două motive: dependenţa strictă a aviaţiei de ministerul armatei, şi lipsa de fonduri. „ „ Prima chestiune se prezintă in felul următor: deşi există o lege de organizare a subsecretariatului de stat al aerului, titularul departamentului nu poate avea nici o iniţiativă, întrucât este pus sub un control riguros al birourilor din ministerul armatei. Lucrul n’ar stânjeni poate în aşa mare măsură — spun cei dela cari am luat aceste informaţii — dacă nu s’ar îngreuia enorm mersul aviaţiei din cauza deosebirii de ritm şi de concepţie dintre aviaţie şi celelalte ramuri ale apărării naţionale.* D. ing. Caranfil s’a străduit să convingă pe cei în drept de necesitatea independenţii departamentului său, precum şi de nevoia de a se găsi soluţia grabnică a remedierii lipsei de fonduri. Negăsind sprijinul necesar pentru realizarea programului său de imediată înzestrare a aviaţiei, d. Caranfil a socotit că e preferabil să plece, tot aşa cum a procedat acum un an d. ing. Radu Irimescu. ŞTIRI POLITICE I. G. Tătărescu preşedintele consiliului, însoţit de d. P. Bejan subsecretar de stat al armamentului şi Husărescu, inspector de siguranţă, a plecat aseară să viziteze uzinele de armament de la Copşa Mică-Cugir. Primul ministru se va înapoia, în Capitală Vineri sau Sâmbătă. In şedinţa de ori a Camerei la articolul din codul penal care pedepseşte portul insignelor, uniformelor, etc., s'a adoptat un important aliniat nou care are următorul cuprins: — Când uniformele, emblemele, insignele sau steagurile sunt ale unui stat străin, ori ale unei instituţiuni străine, pedeapsa e închisoarea corecţională dela 2-6 luni şi amenda dela o mie la două mii de lei. Blocul parlamentar agricol a ţinut şedinţă ei dimineaţă la Senat, sub preşedinţia d-lui Vasile Alimănişteanu şi în prezenţa d-ui Mircea Candici subsecretar de stat la ministerul agriculturii şi domeniilor. S-a luat în discuţie proectul privitor la organizarea şi Încurajarea agriculturii. Capitolul privitor la aplicarea măsurilor de încurajare şi de propagandă, în scopul de a ajuta creşterea animalelor. La discuţia a participat şi d. Ionescu-Brăila directorul general zootehnic. Au mai luat cuvântul d-nii senatori Vidrescu, Ştefan Ioan, Bădărău, Negruţi, C. Alimănişteanu, Damian şi V. Alimănişteanu şi d-nii deputaţi Al. Alimănişteanu, Bolomei şi Mircea Costinescu. Şedinţa s-a ridicat la ora 1,45 anunţându-se cea viitoare pentru mâine Vineri 23 Februarie orele 10 şi jumătate dimineaţa. V. Iuliu Maniu a părăsit ori dimineaţă, capitala, dtcându-se la Bădoieni, de unde va pleca Sâmbătă la Viena. Parlamentarii naţional-ţarănişti au hotărît să se adune la ora 3 (l. a. la hotelul Athenée Palace, de unde au plecat împreună cu d. dr. N. Lupu la Cameră. In acelaş timp ei au sesizat ministerul de interne că după informaţiilor lor, gogo enziştii proectează manifestaţii împotriva lor şi i-au cerut să ia măsuri serioase pentru asigurarea pazei lor personale. La ministerul de interne s’a anunţat că s'au luat, pentru eri după amiază, intense măsuri pentru a se preveni incidente in galeriile Cameri şi in jurul palatului Adunării. Se va face un control sever: cordoane de poliţişti şi jandarmi vor păzi intrările adunării. Vineri după amiază va avea loc la locuința d-lui Dinu Brătianu, un ceai oferit unui grup de parlamentari. Aceste ceaiuri vor continua în fiecare Vineri. GARDISTÎNTRE El Ziarul „Cruciada Românismului” vorbind de certurile dintre diversele categorii de foşti gardişti de fier, spune: ,JDe curând văzând că brutalităţile nu sânt suficiente pentru a dărâma Cruciada, s'a dat ordin ca până la Paşte, Mihail Stelescu, eroul crucii şi vajnicul luptător al românismului, să fie ucis. „Vom produce în curând şi documente scrise, care să dovedească in mod indiscutabil veracitatea celor afirmate de noi. „Dar avertizăm că în caz de o nebunie de care directorul nostru nu se teme, vom da publicităţii documente zdrobitoare pentru mâinile pătate de sânge ale lui Codreanu., cavaler de Cernaianca” DIMINEATA Hotărîrile grupului avocaţilor democraţi Atitudinea faţă de dizolvare, sindicalizare şi modificarea legii avocaţilor.-Alegerea comitetului central.-O conferinţă cu reprezentanţi din toate barourile Grupul avocaţilor democraţi, a ţinut, sub preşidenţia d-lui dr. Radu Olteanu, o şedinţă, cu delegaţi din provincie, în care s’au discutat toate problemele de acţiune şi organizare, care interesează viaţa şi dezideratele barourilor din întreaga ţară. S’au examinat următoarele chestiuni: 1) Atitudinea faţă de disolvare; 2) Sindicalizarea corpului avocaţilor; 8) Modificarea legii avocaţilor in legătură cu problema avocaţilor stagiari şi mişcarea studenţilor în drept; 4) Organizarea. ATITUDINEA FATA DE DIZOLVARE ŞI SINDICALIZARE Luându-se în discuţiune deciziunea Uniunei, prin care se încearcă dizolvarea grupului avocaţilor democraţi cura şi o altă deciziune prin care se împiedică sindicalizarea, discuţiune la care au participat jinii: Radu Olteanu, A. Mâţă-Chişinău, Alexandru Şteflea-Constanţa, dr. L. D. Pătrăşcanu, Stănescu Piteşti şi alţii s’a luat următoarea hotărîre: „Deciziunea Uniunei prin care se urmăreşte disolvarea grupului nostru cuprinde două dispoziţiuni: a) dispoziţiunea prin care se hotărăşte dizolvarea asociaţiunilor; ii) dispoziţiunea prin care se ordonă barourilor să trimită in judecata consiliilor de disciplină pe avocaţii cari continuă să activeze în asociaţiunea disolvată. Prima dispoziţiune nu are nici un temei legal. In atribuţiunile consiliului general nu intră şi aceea a supraveghea şi reglementa activitatea avocaţilor, în afara exerciţiului profesiune! (art. 131), iar comisiunea permanentă nu are altă atribuţiune decât aceea de a alcătui un cod al moralei profesionale (art. 145 aL e). Comisiunea nu va putea lua hotăriri în cazuri izolate si privind disciplina corpului; ea trebue să întocmească un regulament sau corp privind morala (nu disciplina, nici organizarea profesională. In ceea ce priveşte dispoziţiunea a doua, coralsiunea permanentă are dreptul de a sesiza barourile numai în cazul în care se calcă legea de faţă sau se contravine regulelor moralei (art. 141). Nefiind nici o lege care să interzică asociaţiunilor, nu există nici o abatere şi deci art. 145 nu-şi găseşte aplicaţiunea. Dealtfel, consiliile de disciplină nu au puterea de a judeca asemenea cazuri. Conform art. 156, singurul drept şi datorie de control al activităţii avocaţilor este cel prevăzut la punctul e: „să menţină principiile de moderaţiune şi desinteresare care sunt principiile tradiţionale şi de bază ale corpului avocaţilor”. Din acest punct de vedere, „Grupul avocaţilor democraţi”, nu are să-şi reproşeze nimic. In schimb trebue să întrebăm Uniunea care s’a grăbit să dea o deciziune fără nici un temei legal, dacă şi-a îndeplinit conştiincios datoria de a sesiza barourile, ori de câte ori acest principiu a fost călcat în picioare. Pe cine a sesizat Uniunea, din Februarie 1934, de când o violentă agitaţie a fost începută în Baroul de Ilfov? Cum a putut tolera Uniunea, referatul d-lui P. Pogonaru în congresul de la Tg. Mureş, în care se ultragiază ţările şi popoarele prietene şi aliate, arătându-se că numai Germania hitlerista şi Italia fascistă au un regim politic sănătos, interpretarea pătimaşă şi reacţionară care a dus la continuarea luptei violente şi la spargerea solidarităţii şi unităţii corpului avocaţilor? Ce măsuri a luat comisiunea permanentă, când consiliul de disciplină al Baroului de Ilfov a fost alungat cu forţă şi brutalitate, când violenţa a fost legalizată prin demisia consiliului şi alegerile sălbatice şi huliganice de la 8 Decembrie? Ce măsuri a luat Uniunea faţă de acţiunea sistematică de terorizare a consiliilor de disciplină de către grupările antisemite? (Brăila, Timişoara, Oradea, etc.). Şi acum voeşte să interzică activitatea unei grupări, care pe căi legale, doreşte să impună principiul de moderaţiune şi legalitate, prescris in lege. Comitetul central, în faţa acestor fapte constată că Uniunea a întârziat de a veghea la aplicarea de către instanţe a tarifului minimal (art. 145) şi de a delibera asupra nenumăratelor chestiuni de interes profesional (art. 136). UNIUNEA ŞI SINDICALIZAREA In acelaş timp constată că Uniunea a împiedicat organizarea pe baze sindicale a corpului avocaţilor, hotărînd, printr’o decizie, că sindicalizarea nu se poate încadra în principiile legilor avocaţilor, fiind o problemă facultativă. Mai mult decât atât, Uniunea în loc să încurajeze începuturile de sindicalizare care duceau la soluţionarea crizei din barou, prin înfăptuirea acţiunii de unitate, şi organizare — singura expresie adevărată a solidarităţii profesionale — a încurajat prin deciziunea luată toate acele elemente din mijlocul corpului avocaţilor care luptând contra sindicalizării, luptau in mod voit şi direct pentru menţinerea actualei situaţiuni de criză şi mizerie în care se zbate corpul avocaţilor de pretutindeni. Această încurajare a mers până la susţinerea miş- carii valahiste. Drumul spre adevărata solidaritate a Corpului avocaţilor, nu poate fi decât calea organizării prin sindicalizare. AVOCAŢII DEMOCRAŢI ISI CONTINUA ACTIVITATEA Trecând la problema dizolvării, comitetul central inchee astfel: pretextul invocat de Uniune se potriveşte desigur asociaţiunei avocaţilor creştini pe care comisiunea permanentă o tolerează de doi ani. Grupul avocaţilor democraţi rmăreşte promovarea intereselor profesionale şi restabilirea unităţii, demnităţii şi libertăţii tradiţionale în mijlocul baroului. Democraţia pe care cerem noi este democraţia în sânii barourilor şi în afară, iară care, profesiunea de avocat nu poate să existe. De aceea noi ne vom continua activitatea pe acest drum, împotriva oricăror formule obscurantiste şi reacţionare, cu încrederea că vom solidariza in jurul nostru pe colegii din întreaga ţară. MODIFICAREA LEGII AVOCAŢILOR ŞI ACŢIUNEA STUDENŢILOR IN DREPT Trecând la examinarea problemei care frământă atât barourile cât şi studenţimea în drept, după ample discuţiuni adunarea constată că: 1) împiedicarea pătrunderii tineretului în viaţa barourilor nu este o soluţiune de rezolvare a crizei, ci dimpotrivă o atitudine obscurantistă, menită să menţină privilegiile şi mizeria întregei generaţii tinere; 2) Principiile de libertate care stau la baza oricărui regim democratic, nu poate să accepte reînvierea formulelor feudale ca soluţiuni valabile pentru vremurile progresiste de astăzi; 3) aceste tendinţe de excludere a stagiarilor, a tineretului universitar, a evreilor ca şi reînvierea formulelor care amintesc evul mediu, sunt tentative de a împinge pe căi greşite corpul avocaţilor, în lupta lui pentru cucerirea revendicărilor vitale. Comitetul central declară că nu există nici o contradicţie de interese intre studenţime şi avoraţi şi hotărăşte continuarea sprijinirei acţiunei studenţilor şi stagiarilor în lupta pentru modificarea legii avocaţilor, corolar al democratizării narourilor. ORGANIZAREA După aceste discuţiuni s’a hotărît alegerea următorului comitet central: Dr. Radu Olteanu, Ella Negruzi, Dr. Ilie Lazăr, Victor Gherasim, Stelian Niţulescu, A. Steflea-Constanţa, A. Mâţă-Chişinău, Virgil Ccaclan Oradea, V. Viesspecu, T. Shuionescu- Piteşti, Dr. L. D. Pătrăşcanu, Const. Dianu-Craiova, Eugen Ionescu, Al. Iorgulescu, Dr. Petre Pindrea, P. Grozdea, Mihail Stratan Cetatea Albă, Al. Diaconescu-Hotin, I. Stater, Ion Gh. Maurer-Sighişoara, Felician Zaci Satu Mare, M. Macavei T. Severin, Lascăr Saraga, Cornel Vaida-Oradea, Dr. Goiţi-Timişoara, Radu Popescu şi Gh. Ionescu stagiari. După aceasta s-a procedat la alegerea unui birou al comitetului central compus cu d-nii: V. Gherasim, Radu Olteanu, A. Mâţă, Ion G. Maurer, Stelian Niţulescu, V. Ceaclan, Radu Popescu. Luându-se în discuţiune „Buletinul grupului avocaţilor democraţi” s’a hotărît alegerea unei comisiuni de presă. S’a ales deasemenea o comisiune financiară pentru strângerea fondurilor. O CONFERINŢA PE ÎNTREAGA ŢARA Adunarea hotărăşte convocarea pentru zilele de 28 şi 29 Martie a. c. a unei conferinţe in Bucureşti cu delegaţi din toate barourile ţării. Toată corespondenţa se pe trimite pe adresa: V. Gherasim Str. Titus No. 28 Buc. secretar general a fost ales d. Ioan Gh. Maurer. — ■■ ■ — ■■ ■ Ce se petrece la Baroul de Ilfov Primim: „Biroul Comitetului Central al grupului avocaţilor democraţi din România, luând cunoştinţă de condiţiile nereale — viciate de o grabă pătimaşă — in care au fost şi sunt citaţi, cercetaţi şi judecaţi, în ultimele zile, avocaţii stagiari evrei din Bucureşti, pornindu-se astfel la radierea lor in massă şi aruncarea in mizerie a sute de tineri jurişti, deschizându-se prin aceasta calea tuturor abuzurilor în Barou; protestează cu toată energia în contra acestor metode şi abuzuri; cere stricta aplicare a Legii avocaţilor, care impune în primul rând Consiliilor de disciplină, ca norme tradiţionale şi de bază, „moderaţia nea şi imparţialitatea”; atrage atenţiunea tuturor confraţilor din ţară asupra acestor grave fapte, cerându-le să protesteze contra lor; atrage serioasa atenţiune a tuturor avocaţilor că asemenea procedee obscurantiste deschid calea pentru înlăturarea din barouri, sub diferite pretexte, a oricărui avocat — indiferent de naţionalitate sau confesiune — pe criterii din ce în ce mai arbitrare şi mai reacţionare, şi prin înfrângerea solidarităţii şi unităţii Corpului, decide înfiinţarea unui Birou de asistenţă a colegilor nedreptăţiţi şi invită pe toţi confraţii să participe la această apărare”. Şedinţa biroului partidului naţional-ţărănesc Biroul partidului naţional-ţărăeesc a ţinut ori două şedinţe înainte şi după prânz. După discuţii de patru ore, dezbaterile s’au terminat fără să se dea presei vreun comunicat. Nici unul din fruntaşi n‘a vrut să dea cea mai mică lămurire asupra celor hotărîte. Am putut însă afla că s’a dezbătut linia de conduită a partidului, luând parte a această discuţie d-nui Ion Mihalache, Iuliu Maniu, dr. N. Lupu, V. Madgearu şi N. Costăchescu. Toţi fruntaşii au fost de acord că partidul naţional-ţărănesc trebuie să pornească la o luptă mai intensă pentru răsturnarea guvernului, mai ales în urma succeselor înregistrate în ultimul timp la alegerile parţiale şi prin sentinţa Casaţiei în procesul generalului Cihoschi. A rămas să se hotărască chestiunea tacticei, care se va pune în discuţia comitetului executiv. Acesta va fi convocat în scurtă vreme. Din discuţiile de eri s’a desprins siguranţa că d. Mihalache are mână liberă în conducerea partidului putând da acţiunii lui directiva pe care o va crede necesară. * Sfatul parlamentar al partidului naţional-ţărănesc s’a întrunit dri dimineață, la clubul partidului. Se desmint svorurile despre un atentat impotriva d-lui Stalin LONDRA, 27 (Rador). — In legătură cu plecarea precipitată a chirurgului suedez Olive Crone la Moscova, au circulat svonuri despre un atentat comis împotriva d-lui Stalin. Comisariatul afacerilor străine a desminţit corespondentului agenţiei „Reuter“ toate aceste svonuri. A apărut Mo. 795 Adevărul Literar şi Artistic Cu următorul sumar: 20 DE ANI DE LA MOARTEA CARMEN SYLVEI Prima poetă de Vasile Lovinescu Carmen Sylva : Notă biografică „Din Cugetările unei Regine”. Versuri de Carmen Sylva: Iehova; Rugăminte; Pe vârf de stânci; Cuvânt în urmă. Trad. de A. Toma Dămboviţa; Regine; Dor de-acasă Trad. de G. Coşbuc DRAMA DE LA TUNUL „DOI” de C. Manolache CRONICA TEATRALA Teatrul Naţional : „Veste bună” piesă în două părţi (şapte tablouri) de d. Mircea Ştefaneseu de M. Sevastos CRONICA LITERARA Baia Boureanu : Golful sângelui de C. Călinescu PRIMA DEZILUZIE de Lucia Scurţi. O LECŢIE DE MUZICA, CU D-NA MANYA BOTEZ de Vaier Donea SOCIOLOGIE ROMANEASCA de Octav G. Georgescu PLASTICA de H. Blazian MIZANTROPUL, INSEMARI, RECENZII, MUZICALA, CINEMATOGRAFUL, ŞTIINŢIFICA, SPORTIVA. CRONICA MODEI : îngrijirea pielei, farduri şi pomezi de Bitrix SAN MICHELE de Isabela Sadoveanu CUTREBRAND PRIN MUNŢII ABISINIE Chivotul; Puţină geografie; Catâri şi doctori; Şi fiscul; Ace de siguranţă împotriva puricilor; Caravane şi înotători; Poşta în beţe despicate; Ţara eminamente agricolă; Sarea ca monedă; Abisinia pitorească; Şedinţă sub smochini; Câte vârfuri atâtea biserici de Leo B. Roberts 10 PAGINI IN CULORI — EXEMPLARUL LEI 5 Faguna^5»a Acţiunea frontului studenţesc democrat Aseară a avut loc la str. Batiştei. 26, o adunare a studenţilor in drept, convocată de Frontul studenţesc '• democrat pentru a se discuta situa-ţia creată studenţimei de la Făcui- | tatea de Drept in ultima vreme. Adunarea a fost prezidată de studentul Dante Gherman, care lămureşte acţiunea sinceră pe care o duce Frontul studenţesc democrat. Vorbeşte apoi d. avocat Radu Olteanu, aducând salutul Asociaţiei avocaţilor democraţi. D-sa insistă asupra importanţei pe care o prezintă acţiunea de acum a studenţilor, care este prima de acest fel. Cere studenţilor să se unească pentru a reuşi in lupta grea pe care o întreprind. In chestiunea legei avocaţilor vorbesc d-nii: Dinu Mihail, Constantinescu R. şi I. Constantinovski, cari, analizând condiţiunile in care a fost concepută actuala lege, conchid că trebue întreprinsă o luptă ce trebue dusă până la dărâmarea legii avocaţilor. Vorbesc apoi d-nii: Găbunea Alfred şi Victor Fieiller, cari expun situaţia compromiţătoare a societâţei studenţilor la drept, a cărei conducere a fost realeasa ilegal. Au luat apoi cuvântul d-nii: Marinescu Mircea şi Georgescu M., arătând stuaţia creată studenţilor restanţieri, prin ultimele măsuri luate de conducerea facultăţei. Apoi d. Dante Gherman, rezumâd desbaterile adunării, a citit o moţiune prin care se protestează Împotriva actelor săvârşite de Societatea studenţilor în drept şi modului cum s-au făcut alegerile de către actualul comitet al societăţii. In continuare, moţiunea spune: „Adunarea hotărăşte un ultim demers pe lângă forurile universitare, pentru admiterea de noi înscrieri în societate şi efectuarea de alegeri libere, sub controlul unui profesor universitar, delegat de consiliul profesoral. In caz contrar studenţimea nu va recunoaşte societatea studenţilor în drept şi va păşi la organizarea luptei pentru modificarea legei avocaţilor, sub conducerea unui „comitet larg al unităţii studenţeşti", în care să intre studenţii fără deosebire de orientare politică, hotărâţi să lupte cinstit pentru nevoile profesionale studenţeşti. Adunarea protestează în contra intransigenţei forurilor universitare, în ceea ce priveşte admiterea unei sesiuni de corigenţă. Toată studenţimea cere insistent să se acorde posibilitatea colegilor corigenţi de a-şi trece ultimele examene. Adunarea protestează in contra abuzurilor cu taxele şcolare şi in contra poliţismului din facultate, la baza căruia studenţimea este alungată din sălile şi culoarele facilitate, luându-i-se posibilitatea de a sa constatul. Adunarea îşi manifestă hotărîrea fermă de a duce prin toate trujoacele, lupta pentru modificarea legei avocaţilor şi salută cu entuziasta gestul Asociaţiei avocaţilor democraţi, care a înţeles să se alăture studenţimei la această luptă. Adunara face apel la întreaga studenţime a facultăţei de Drept să se unească in jurul comitetelor de unitate studenţească, pentru a se putea duce cu succes lupta pentru cucerirea revendicăriilor studenţeşti şi în primul rând pentru modificarea legei avocaţilor. Aseară, la cercul studenţesc teleormănean un grup de studenţi gardişti a provocat o incăerare. Studentul Marinescu Filip a fost grav rănit. * Procesul antifasciştilor din Chişinău CHIŞINĂU, 27. In ziua de 5 Martie vor începe în faţa consiliului de răsboi de pe lângă corpul 3 armată, desbaterile procesului intentat d-lui prof. P. Constantinescu- Iaşi şi celorlalţi antifascişti din localitate. In acest proces, figurează aproape 600 martori, dintre cari foarte mulţi din străinătate, unii din aceştia fiind personalităţi politice de primul rang. Acuzarea va fi susţinută de d. comisar regal, maior Cristea Manea, iar apărarea de d-nii avocaţi Paraschivescu-Bălăceanu I. Sraier, Petre Fandrea, Al. Mâţă, C. Popescu, etc. Desbaterile procesului vor ţine, după toate probabilităţile timp de o lună. lista avocaţilor apărători in procesul celor 19 antifascişti Primim spere publicare: Subscrişii avocaţi, considerând că procesul deţinuţilor politici în frunte cu Ana Pauker şi Coleff, este un moment de excepţională importanţă in lupta contra fascismului reacţionar, care tinde la gâtuirea libertăţilor constituţionale, sprijină pregătirile războiului revizionist şi ajută la adâncirea crizei şi pauperismului, declarăm că ne înscriem in apărarea acuzaţilor din acest proces, care va fi judecat de Consiliul de Război din Bucureşti, la 27 Februarie crt. Ella Negruzzi, Eugen Herovanu, Lascăr Antoniu, Oswald Teodoreanu, Paul Diesen, Dr. V. Anca, C. Paraschivescu-Bălăceanu, N. Stănescu, M. Arţăreanu, C. Brezeanu-Ploeşti, Nic. Stroescu-Ploeşti, Gh. Tomescu-Ploeşti, V. V. Stanciu, Dr. I. Maurer, C. Vicol, Dr. I. Pandrea, N. Iunian, Dr. L. Pătrăşcanu, Lascar Saraga, A. Joja, St. Niţulescu, Ghiţă Ionescu, I. Sraier, dr. D. Avram, P. Grozdea, I. Calmanovici, Radu Popescu, P. Goldring, Emil Feraru, Mihail Graur, N. Gh. Costa-Foru, Const. Velican, Eugen Ionescu, A. Nachtigal, I. Raiciu, N. Cadioschi, S. Marian,, A. Iorgulescu, Dr. Aur Zaharescu, Const. Bock, Marioara Vasilescu, ştefan Călin, Teofil Mihalovici, M. Bacalu, Gh. Nenişor, Mihail Cruceanu, Paul Dascălu, Petre Strihan, M. Marcovici, Dr. Radu Olteanu, Ionel Bâsceanu, Cotic Popescu-Chişinău, Dr. Felician Zaci- Satu Mare, Cornel Vaida-Cluj, Mişu Papilian-Craiova, Mişu Macavei-Turnu Severin, Const. CT.Georghian, M. Witzman, Dr. Die Lazăr, Tuna Joja, C. Tisescu, L. Finkelstein, H. Cappon, W. Simsonovici, A. Solomon, M. Kaufman, A. Jaeger, Marcel Cohn, A. Westfried, Dr. S. Kahane, L. Bayer, Dr. Bruno, Gh. Cristescu, Paul Moscovici, V. Gherasim, Dr. V. Ceaclan-Oradea Mare, Crăciun Fostini-Galaţi, Sârbu Cernat, Al. Mâţă-Chişinău, Teo Simionescu-Piteşti, Cornel Petrovici-Timişoara, Emil Ghelejan-Cluj, Costel Dianu-Craiova, M. Nicolau, Z. Herşcovici, Paula Moscovici, V. Viespescu, Jepescu, D. V. Georgescu, B. Sepeanu, Emanoil Leon, Corin Zalman, Gh. Stihi, M. Gheorghiade, Gh. Mihail, A. Panur, Marcel Unterman, F. Pomârleanu, N. Tennen, V. Moscu și Ion Gh. Pardos, Nicu Economu, St. Stroe Petrescu, fost senator, fost prefect, Vasile Bucurescu fost ajutor de primar, Gh. Stanimir, Alexandru Caracaş, fost judecător de instrucţie, toţi din Ploeşti. O amendă vamală de 500 mii fel Ea a fost aplicată asupra vasului „Verbormîlia” GALAȚI. 27. — Acum câteva luni, organele vamale au făcut o descindere pe bordul vasului „Verbormilia”, sub pavilion englez, deoarece aveau indicii că comandantul acestui vapor va încerca să introducă în oraș — prin contrabandă — anumite mărfuri de preț, aduse din Rusia. „Verbormilia” sosise din Rusia cu un transport de 400 vagoane pământ mineral, destinat Cehoslovaciei. La revizia făcută, prin surprindere, de d. V. Daia, administratorul vămii, s’au găsit, într’adevăr, lucruri de mare valoare — constând în blănuri, articole de toaletă, etc., ce nu fuseseră declarate vămii la acostarea bastimentului în portul nostru. Căpitanul A. Bas a declarat că mărfurile acestea aparţin soţiei sale, care îl însoţise în voiajul fă ■ cut în Rusia şi că, prin urmare, nu putea fi obligat să le declare la vamă, din moment ce nu erau destinate puneri, in comerţ. Totuşi, autorităţile vamale au apreciat că dacă nu e vorba propriu zis de o contrabandă — in tot cazul căpitanul Bas s’a făcut vinovat de contravenţie. In consecinţă, au aplicat o amendă de peste 500.000 lei, punând totodată, sub sechestru pe „Verbormilia” pentru garantarea sumei. Armatorul vaporului a contestat procesul verbal la direcţia vămilor. Pe de altă parte s’au făcut insistente presiuni pentru ca amenda să fie ori anulată, ori micşorată. Direcţiunea vămilor a trimis în localitate, pentru a face un supliment de anchetă, pe d. inspector general Dosey. D-sa a constatat că administraţia vămii din Galaţi a procedat legal. Cu toate acestea au trecut mai multe luni până ce organele superioare au aprobat procesul verbal încheiat de autorităţile locale. In acest interval, „Verbor milia” a rămas spre iernare în portul nostru. Acum direcţiunea generală a comunicat vămii de aci că a confirmat amenda. Drept urmare s’a pus în vedere armatorului Rujanski care se află la Brăila ca până in trei zile să achite suma de 500.000 lei — contrar se va proceda la măsurile de rigoare. PESCUIREA UNUI CADAVRU PATARLAGELE BUZĂU. 27. —Zilele trecute, a fost pescuit din râu Buzău, în dreptul comunei Plescoi, cadavrul lui Vasile Cosoflet, administratorul d-lui Dinu Arten, proprietarul moșiei Ciuta-Magura. Acum o lună administratorul, s’a înecat în râul Buzău. In buzunarul hainei s,-a găsit suma de 3000 le.