Dimineaţa, martie 1937 (Anul 33, nr. 10844-10873)
1937-03-06 / nr. 10849
Pagina i£*a după conferinţa agricolă din Sudul Ardealului Ce trebue făcut pentru desvoltarea oieritului SIBIU. 4. — Ziarul nostru s’a ocupat la tmp de cele discutate cu ocazia conferinţei agricole a judeţelor Sibiu, Fălaş, Hunedoara şi Târnava Mică — conferinţă care a avut loc, zilele trecute la Sibiu, in sala prefecturii de judeţ, sub preşedinţia d-lui IonescuDârzu, director general al păşunilor din ministerul de Interne. Bună ce reprezentanţii administratori şi şefii serviciilor agricole judeţene din judeţele participante la această importantă conferinţă şi-au făcut rapoartele oficiale şi au propus soluţiile de ameliorare în ceea ce priveşte problema păşunilor şi înviorarea vieţii agricole din regiunea Ardealului de Sud, d. Niolie Munteanu, preşed. „Uniunii cisrilor” din România, a ridicat din nou în discuţie problemele ciobăneşti. D-sa a arătat fără nici un înconjur, o seamă de adevăruri in legătură cu starea jalnică in care îşi desfăşoară acivitatea pierii. Astăzi ei reprezintă următoarea bogăţie: valoarea oilor 4 miliarede şi a produselor lor alta 4 miliarde. Se constată însă că aceasta a fost continuu necditată, uitată chiar. Unele state cu mai largă înţelegere faţă de ramurile de bogăţie naţională au făcut sacrifcii enorme , înscriind sume importante în bugetele anuale. In bugetul statului român nu s’a înscris nici cel puţin un leu, pentru proteguirea şi promovarea clasei ciobăneşti. Şi dacă aşa ,grăiesc cifrele e firesc să ne întrebăm: ce sacrificii s’au făcut, din partea statului pentru oieri? Decepţionaţi, trebuie să răspundem: nimic, absolut nimic! SOLUŢII PENTRU VIITOR Aşa prezentându-se situaţia, fără îndoială va trebui să se soluţioneze cu un ceas mai devreme dezideratele oierilor. Trebuesc luate măsur de încurajare şi de raţională desvoltare a ramurei oiericului , punând astfel ciobanii în situaţia de a putea ţine piept concurenţei din afară, în ceea ce priveşte produsele de prima necesitate, ca brânzeturi, piei, lână, etc. O mare greşală a fost aceia, că la aplicarea reformei agrare, de nevoile oierilor nu s’a ţinut seamă. Ţări comerciale şi industriale au rezolvat favorabil chestiunea păşunilor, a „şcolilor stânii” şi a valorificării produselor ramurei oiereşti. Ţara noastră — cu întinse păşuni — are toate posibilităţile de a putea asigura nu numai o normală desvoltare a ramurei ciobăneşti, dar chiar progresului ei. In cele două adunări ciobăneşti dela Sibiu şi Tg. Jiu, s’a strigat sus şi tare: Să se voteze o lege şi să se înfiinţeze o direcţiune exclusivă pentru proteguirea ramurei oiereşti. Dacă se va da curs acestor două arzătoare deziderate ciobăneşti, se poate afirma că problema clericului, la noi în ţară, va fi rezolvată aproape în întregime. NICOBEADA in nevoile meseriaşilor din Zalău Ei cer înfiinţarea unei case cercuale ZALAU. 4. — Prin noua lege pentru unificarea asigurărilor sociale, judeţul Sălaj a fost împărţit în patru : o parte cuprinzând asiguraţii de regiunea Valea lui Mihai, a fost trecută la Casa de asigurări din Oradea, a doua cuprinzând asiguraţii din Cărei şi împrejurimi la casa Satu Mare, a treia cuprinzând asiguraţii din Surdine la casa Dej, iar a patra la oficiul Zalău, care aparţina de Casa de asigurări din Dej, deşi judeţul Someş are peste 10.000 de asiguraţi. S’ar putea deci înfiinţa o Casă cercuală la Zalău. In vederea acestui scop, meseriaşii din oraşul nostru, nemulţumiţi de aplicarea legii pentru unificarea asigurărilor sociale, au adresat un memoriu d-lui ministru Nistor. Prin acest memoriu meseriaşii cer să se înfiinţeze o Casă de asigurare la Zalău, cu local propriu, alături de Camera de comerţ, care a luat fiinţă de curând. Meseriaşii motivează cererea lor prin faptul că judeţul Sălaj dispune de un număr mai mare de asiguraţi ca alte judeţe arătând, totodată, că este imposibil ca un asigurat bolnav să se deplaseze până la Dej pentru îndeplinirea formalităţilor necesare ajutorării sale. Cu acest prilej, meseriaşii adresează un nou şi călduros apel către parlamentarii judeţului nostru şi în primul rând către d. deputat Emil Lobonţiu, vicepreşedinte al Camerei, care a început această frumoasă acţiune, pentru a lupta din toate puterile în vederea înfiinţării în oraşul nostru a Casei asigurărilor sociale. Şedinţa consiliului judeţean din Sibiu Votarea bugetului pe 1937-38 SIBIU, 4. — In sala mare a prefecturii de judeţ, a avut loc şedinţa ordinară anuală a consiliului judeţean. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Eugen Pîsa, asistat de d-nii dr. Niculae Begman, prefectul judeţului şi Ilie Muţiu secretar general al consiliului judeţean. După citirea procesului verbal din şedinţa treiută, s’a procedat la depunerea jurământului membrilor cari n’au satisfăcut această obligaţie legală. Au depus jurământul d-nii: dr. Alex. Bărbat, Toma Măhăra, Luca R. Sava şi dr. Ernest Petri. In prezenţa d-lui Mihaescu, preşedintele tribunalului, asistat de d. dr. Virgil Pascu, grefier, s’a făcut tragerea la sorţi a jumătate din consilierii judeţeni. La despuierea scrutinului au ieşit la sorți următorii consilieri: V. V. Tillea, dr. Adolf Eitel, dr. Weisekircher Richard, dr. Lucian Borcea, Bratu Ilarion, Ion Dordea, Coman Lungu, dr. Eugen Piso, dr. Ioan Popa, dr. Dionisie Mihu şi Sava R. Luca. D. Dumitru Floaşiu, inspector şcolar şi raportor al bugetului, a citit darea de seamă cu modificările survenite pe anul expirat. Se procedează apoi la votarea bugetului pe 1937—938. D. Dumitru Floaşiu, raportor, citeşte proectul de buget evaluat la suma de 16.455.000 lei. La discuţie au luat parte d-nii consilieri: dr. Ioan Popa, Martin Roth, etc. făcând diverse propuneri şi observaţion. După ce s’au luat in discuţie şi alte chestiuni de mai mică importanţă, şedinţa a luat sfârşit. Balul garnizoanei Dej DEJ, 4. — In sala festivă a prefecturii a avut loc tradiţionalul bal al garnizoanei din oraşul nostru. Balul acapatronat de d. general I. D. Poparu, comandantul diviziei locale. Frumoasa şi incâpătoarea sală a fost decorată cu un deosebit gust prin regrijirea soţiilor ofiţerilor şi cu concursul efectiv al d-nei Lola general Popescu. Oficiul de gazdă l-au îndeplinit cu uluită atenţie d. colonel I. Constantin Driscu, comandantul regimentului, ajutat de d. lt. col. Ştefan Gheorghiade. Balul garnizoanei a fost cel mai reuşibil din acest sezon. In numeroasa şi selecta asistenţă am r..r • următoarele persoane: d. dr. Ion P. Oiteanu, prefect, cu d-na şi d-rele; d. dr. Leonida Domide, medic primar judeţean şi inspector general sanitar, cu d-na; d. Leonida Persescu, preşedinte de tribunal, cu d-na; d. dr. Maim Fodor, directorul spitalului, cu d-na; d. Petre Cherebeţiu, directorul licului, cu d-na; d. N. Crafciuc, dirorul Bănii Naţionale, cu d-na,; d. George Mânzît, protopop, cu d-na şi d-ra; Constantin Teodorescu, dirigintele oficiului poştal, cu d-na şi d-ra; d. dr. Corneliu Balint, medic primar v.rinar, cu d-na; d. dr. Emanuil Jitir, medic șef al Casei cercuale cu c.-na; d. dr. Aurel Barbul, deputat cu d-na; d. dr. Iosif Pusasiu, avocat cu d-na; d. Simion Banu, procuror cu d-na; d. Anton Morariu, administrator financiar, cu d-na și d-na; d Eugen Töröc, profesor cu d-na; d. Ioan Filip, şeful servciului economic al prefecturii cu d-na; d. dr. E. Weinberger, avocat, cu d-na; d. dr. M. Lebovits, avocat, cu d-na. D-nele: dr. Elena Niculescu, văd.: Cornelia Pop, Maria Banu, directoarea şcoalei primare. D-rele: Mimi şi Iţa Olteanu, Luci Boca, Valeria col. Constamtinescu, Silvia Meruţiu, Florica Mihail, Nell Hieseni-Drăgăşani, Aurica şi Bubica Santa, Elvira Mânzat, Anişoara Manu, Buba Chirtoş-Beclean, Leiţa Teodorescu şi Buba, Morariu. D-nii: dr. George Istrati, dr. Tiberiu Pop, Franz Iosub, judecători: dr. Nicolae Nemeşiu, dr. Ştefan Homorodeanu, dr. Gică Gheorghiade, dr. Meiu Deac, dr. Apffel, dr. E. Simetar, medici, Aurel Chibelian, inginer, dr. Valeriu Pop avocat, Emil Marga directorul Casei I cercuale, Octavian Popa contabil şi Aurel Cândea casier la Banca Naţională, Augustin Bunea licenţiat în drept, Nicolae Reichenstein droghist, etc. Au mai luat parte câte o delegaţie de ofiţeri din garnizoanele: Careii- Mari, Satu-Mare, Cluj, Gherla şi Bistriţa, în frunte cu d. col. Toma Nadolu comandantul reg. din Cărei, cu d-na şi d. lt. col. Virgil Rădulescu, comandantul reg. de artilerie din Cluj. Ofiţerii şi doamnele din garnizoana locală au făcut o caldă primire tuturor invitaţilor. Magazinul DIMINEAȚA ÎNDRUMAREA TINERETULUI O vereroasă concepţie ştiinţifică a d-lui rector Ştefănescu Goangă.Activitatea Oficiului universitar — De la redacţia noastră din Cluj — După cum se ştie, problema tineretului e din nou la ordinea zilei. La Bucureşti se discută măsurile de ordine în universitate, iar partidele politice îngrijorate de proporţiile pe care le-au luat manifestaţiile anarhice, desbat şi ele soluţiunile ce se impun. Noi, nu ne vom ocupa nici de atitudinea pe care o are oficialitatea, nici de poziţia partidelor politice faţă de tineretul universitar. Vom stărui doar asupra unui aspect nou din domeniul educaţiei şi al pregătirii profesionale, aspect superior celorlalte şi de o importanţă capitală în pregătirea viitorilor conducători ai societăţii româneşti. La Cluj s-a elaborat o vastă concepţie ştiinţifică de îndrumare a studenţimii, în cuprinderea căreia intră toate elementele de higiena şi spiritualizare descoperite de savanţi şi pedagogi. Ea aparţine d-lui Ştefănescu Goangă, rectorul universităţii din capitala Ardealului şi subsecretar de stat la ministerul instrucţiunii. La atâtea opere pe care conducătorii cetăţii universitare le-a realizat, în proporţii de mare factură apuseană şi printr-o prestigioasă contribuţie personală , disciplinarea tineretului şi pregătirea lui prin desvoltarea maximă a facultăţilor sufleteşti şi cerebrale se adaogă ca o luminoasă legislaţie a laboratorului de psihologie experimentală pentru sporirea prosperităţii morale şi intelectuale. Dar trebuie să lămurim că d. Ştefănescu-Goangă nu-şi reduce concepţia la teoretizări, ci a trecut la crearea unor instituţiuni de utilitate imediată şi cu o sferă de activitate care înlesneşte ca îndrumă- SPIRITUL DE INTENDENŢĂ, DEMNITATE ŞI RĂSPUNDERE In vâltoarea complexă a vieţii moderne — e sfătuit tineretul —studentul care se pregăteşte, mai ales pentru posturi de conducere in societate, trebue să-şi formeze o atitudine distinctă de independenţă, stăpânire de sine şi dominare a situaţiilor dificile şi complicate, înăuntrul cărora trebue şi va trebui să-şi desfăşoare activitatea. Timiditatea, dependenţa oarbă de anumiţi oameni sau formule, sunt nu numai contra-indicaţii nete pentru profesiunile superioare ci formează pre-genere. Igiena mintală ne învaţă ca, încă din fragedă copilărie, să urmărim independent anume activităţi, să desvoltăm atonom aptitudinile şi capacităţile mintale şi să căutăm, totdeauna, motivarea acţiunilor noastre în propriile convingeri şi opinii. Nici o epocă istorică, poate, n’a prezentat ca cea de azi, prin manifestările sale anormale, prilejuri mai frecvente de a atinge demnitatea şi nobleţea fiinţei umane. Omul şi viaţa însă trebuiesc privite ca valori şi scopuri în sine, care nu pot fi subjugate nici materiei, nici maşinii, nici viziunilor patologice ale vremii. Acceptarea valorii omului şi formarea spiritului de demnitate presupun respectarea drepturilor şi integritatea propriei persoane şi a semenilor şi respectul valorilor etice ale culturii. A nu supune corpul sau spiritul experienţelor patologice, a satisface complexul de trebuinţe şi impulsuri, in mod firesc, prin formele impuse de societate, a căuta ca nici o centimă din capitalul organic sau psihic să nu fie învestit în întreprinderi degradante sau frauduloase — iată câteva din trăsăturile spiritului de demnitar. Pentru a te comporta însă independent şi demn, trebuie să-ţi asumi responsabilitatea actelor personale, să accepţi constrângerea socială exercitată asupra faptelor dăunătoare şi să tragi personal consecinţele manifestărilor tale. Oriunde s'ar găsi persoana umană—sus sau jos — se impune ca ea să rămână independentă şi demnă în arena de luptă a vieţii şi să se supună cu seninătate urmărilor fireşti ale actelor sale. CREAREA unei filozofii activiste Respectarea omului, transpusă pe planul vieţii colective, devine respect pentru autoritatea valorilor supreme ale culturii: adevăr, frumos, bine. Sunt valori în faţa cărora raţiunea se înclină pentru a le accepta, fiindcă ele reprezintă determinantele însăşi ale culturii şi vieţii sociale superioare — sunt adică fenomenele originare şi ipotezele de existenţă ale vieţii spirituale. Acceptarea lor integrală, trăirea lor emotivă şi năzuinţa de a le realiza prin acţiunea practică, constitue factorii de integrare în viaţa culturală a comunităţii şi de determinare a echilibrului psihic pe plan individual. Ele formează în acel timp stâlpii de existenţă a unei concepţii superioare despre lume şi viaţă. Fără a-ţi da seama de mărimea puterilor proprii, de limitările pe care ţi le impune mediul de viaţă şi de ceea ce poţi realiza în cuprinsul unei scurte existenţe, nu poţi niciodată atinge treapta libertăţii spirituale şi a independenţei personale. Ce trebue să fac în viaţă cu puterile pe cari le am şi în condiţiile locale şi istorice în care trebuie să trăiesc ? Iată problema capitală în jurul căreia se vor organiza convingerile şi cunoştinţele personale, sentimentele şi pornirile nouactivitatea practică. In sprijinul stre afective, din care va deriva activitatea practică. In sprijinul conducerii de sine în viaţă, se vor culege cunoştinţele despre om şi lume ale vremii, se vor practica valorile etice ale culturii prin trăirea lor pe plan efectiv. Totul însă va fi măsurat persoanei, căci fericirea sau nefericirea noastră, nu depinde de nimeni, decât de noi inşine. Tineretul să-şi creeze o filozofie activistă, o concepţie armonică şi dinamică despre lume şi viaţă, pe care să tindă s-o realizeze şi în care să fie cuprinse idealurile şi valorile dominante ale comunităţii sociale din care face parte, dacă vrea ca drumul ce-l are de străbătut să fie mereu luminat şi, dacă vrea să se desvolte şi să se desăvârşească până la marginile îngăduite de natură spre binele lui şi al altora. Iată câteva sfaturi din „îndrumări universitare“. Reflecţiile noastre sunt de prisos, din moment ce normele etice pornesc chiar de la o instituţie cu caracter ştiinţific şi ele sunt concluzia unei vaste experienţe în câmpul pedagogiei şi al desvoltărilor aptitudinilor sufleteşti şi mintale. V. MUNTEANU uule să-şi facă efectul în câmpul realităţii. Aşa, de pildă, d-sa a creat Oficiul universitar, care, atât pentru tineret, cât şi pentru întreaga societate românească, constitue unul dintre cele mai preţioase instrumente de igienă mintală şi sufletească, de informare şi documentare asupra disciplinelor ştiinţifice şi mai ales de serioasă pregătire profesională. Oficiul universitar, deşi înfiinţat de curând, a devenit indispensabil ca şi facultăţile pentru dobândirea unei funcţiuni intelectuale, deoarece el oferă acele condiţiuni apriorice învăţăturii, iniţiând pe student in ştiinţa de a învăţa şi a asigura facultăţilor biologice prospeţimea şi capacitatea de asimilare. In cadrul preocupărilor sale, Oficiul a scos din teascurile tipografiei o revelatoare lucrare ce poartă titlul „îndrumări universitare“. Sunt primele sfaturi raţionalizate metodic cari se dau studenţimii şi la ele contribue oamenii de ştiinţă cei mai competenţi din cetatea universitară. Iată sumar expuse câteva principii cuprinse în acest îndreptar. Sindicatul lucrătorilor C. F. R. din Simeria, a ţinut adunarea generală anuală în sala „Steiner”. Participă delegaţi din partea „Federaţiei C. F. R.”, „Uniunea sindicatelor C. F. R.”, asociaţiei „Agim” şi dela sindicatele Griviţa, Arad, Cluj şi Paşcani. După ce s’a citit darea de seamă morală şi materială, adunarea s’a ocupat de lupta de revendicări a personalului căilor ferate. S’a protestat contra scumpirei lemnelor de foc, contra taxei pe carnete, a vizei pe permise și a felului, cum s’a hotărît reîncadrarea lucrătorilor. Ocupându-se de excluderea Uniune! sindicatelor din sânul Confederaţiei generale a muncii, s‘a arătat greşala făcută prin această excludere deoarece se slăbeşte organizaţia muncitorească. S’a întocmit un memoriu prin care se cere revenirea asupra excluderii. Adunarea a trimis telegrame de salut şi mulţumire d-lor Romulus Georoceanu, preşedintele Federaţiei, C. Carcalli, vicepreşedintele Frontului Unic şi d-lui deputat Hudiţă. S’a procedat apoi la alegerea unui dict evidente pentru orice ps .. un nou comitet compus din tr-ui. Şirul D. Prof. ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ rectorul Universităţii din Cluj Universitatea din Cluj Adunarea generală a sindicatului C. F. R. Simeria Alegerea noului comitet în Mogoran, Bulum Titus, Bucurescu Nicolae, Tarcău, Fischer, Pavel Ştefan, Sârbu Ion, Cristache Vasile, Cristea Ion, Leonte Pavel, Orb ştefan, Năstase Alexe, Chira Dumitru şi Florian Ion. Dej — Asociaţia corală „Doina“ de sub preşedinţia d-lui dr. Valeriu Pop şi „Reuniunea mariană“ din localitate, organizează în seara de 6 Martie cin sala festivă a prefecturii un mare concert urmat de dans, cu concursul orhestrei regimentului completată cu amatori din oraşul nostru. — D-nii Petre Cherebeţiu, directorul liceului de băeţi, a ţinut în sala de gimnastică a liceului o interesantă conferinţă despre: „Oxigenul şi importanţa lui biologică“. Conferinţa a fost urmărită, cu un viu interes de un public numeros şi select. Petru Rareş-Ciuc — Asociaţia generală a absolvenţilor şcolilor profesionale c. f. r. filiala Petru Rare, şi Asociaţia depoul c. f. r., aranjează pentru seara zilei de 6 Martie, cu ora 8, în sala culturală din Siculeni, Petru Rareş, un festival urmat de bal. Se va desfăşura un bogat program compus din cântece, declamaţii, precum şi o revistă cu subiect din viaţa ceferistă de d. Nemţeanu-Braşov. Venitul va fi destinat acţiunilor de ordin cultural şi profesional ce se vor desfăşura in viitor de către Federaţia c. f. r. filiala Petru Rareş. Hunedoara . In sala de recepţie a preturii a avut loc o adunare administrativă la care au participat toţi directorii şcolilor primare, notarii cercuali şi primarii. A prezidat d. A. Buda, D. Vornicescu a ţinut o conferinţă din domeniul agricol dând o serie de instrucţiuni privitoare la stropitul şi curăţatul pomilor, alesul seminţelor de trifoi si grâu, îngrijirea vitelor, etc. Alba-Iulia — Femeia Dochia Badila, din co Activitatea învăţătorilor din Hunedoara HUNEDOARA, 4. Zilele trecute, a avut loc o frumoasă manifestaţie culturală în comuna Berthelot, din judeţul nostru. Pe lângă programul cercului cultural „Haţeg“ s-a desfăşurat şi un bogat program străjeresc. Au participat pe lângă cei 20 învăţători ai Cercului d-nii: Titu Vlădoianu inspector şcolar, Ion Popovici revizor şcolar , şi loan Baciu subrevizor şcolar. In şedinţa intimă, d-ra Ileana Armeanca a ţinut o lecţie practică de geografie despre „Cehoslovacia“. După aceasta asistenţa s’a îndreptat spre biserica unită, unde a participat la serviciul religios oficiat, de preotul Aron Mihăescu. Erupă terminarea serviciului divin, patrie şi neam,“, s-a procedat la sfinţirea pavilionului străjeresc. Cu această ocazie, preotul Mihăescu şi d. T. Vlădoianu au ţinut câte o cuvântare despre importanţa străjeriei. După amiază a avut loc şedinţa publică. S-a desfăşurat un bogat program compus din coruri, dansuri şi recitări. In aceiaşi zi, Cercul cultural „Hunedoara“ a ţinut o conferinţă, după care asistenţa a luat parte la serviciul divin oficiat de preoţii Tulceanu şi Gociu. După amiază s-a desfăşurat un bogat program cultural. D. Anghel Constantinescu, preşedintele Cercului, a vorbit despre: „Iubirea de Sâmbătă 6 Martie 1937 S#,a s !X Locuitor mâncat de lupi CAMPINA, 3. Cu prilejul unei patrulări, jandarmii din comuna Telega, au găsit în pădurea din satul Neliceni, comuna Telega, un cadavru. Din cercetările făcute s’a stabilit că este vorba de locuitorul Vasile Păun Neguţ în etate de 28 ani din comuna Aluniş, jud. Pahova, care în seara zilei de 18 Ianuarie crt. a condus la gară pe fratele său. Se pare că întorcându-se de la gară Vasile Păun Neguț a fost atacat și sfâșiat de lupi. - - I SITUAŢIA IN BAROUL ODORHEIU Primim: Vă rog să binevoiţi a publica următorul răspuns la articolul din ziarele „Universul“ şi „Curentul“ din 27 şi 28 Februarie 1937, referitor la românizarea baroului Odorheiu, în care se critică atitudinea subsemnatului. : „ , Adevărul este următorul: Uniunea avocaţilor din Bucureşti a trimes tuturor barourilor din ţară câte o adresă, ca fiecare să-şi dea păre-» rea asupra proporţionalităţii etnice în acel barou. Eu am spus că în toate judeţele în care populaţia română este in mare majoritate, trebue reglementată şi proporţia avocaţilor în favoarea românilor. Barourile fiind însă autonome cu organizaţie separată cu decan, consiliu, etc., separat,urmează că fiecare barou are dreptul să-şi reglementeze şi chestiunile profesionale şi materiale după interesele profesionale şi materiale locale. Aşa fiind, am spus că judeţul Odorheiu având 90 la sută populaţie maghiară, baroul Odorheiu reflectă această proporţie etnică având 50 avocaţi unguri şi 10 avocaţi români. Nu văd mijlocul legal de a se schimba această proporţie, chiar dacă s’ar aduce peste noapte 70 avocaţi români ca să facă majoritatea, aceştia ar muri de foame, fiindcă judeţul Odorheiu este cel mai sărac din ţară în procese. Dovadă o dă statistica timbrelor de pledoarie. N’ar exista apoi mijlocul legal de a constrânge pe împricinatul ungur să nu meargă la un avocat ungur, care-i place şi în care are încredere. Apoi, majoritatea avocaţilor români în Odorheiu o duc greu, ei pot rezista fiindcă au şi câte o slujbuliţâ la stat, judeţ, comună, Banca Naţională, c. f. r., etc. Acest principiu de proporţionalitate etnică al populaţiei maghiare în localitate a fost aprobat chiar de actualul prim ministru Tătărescu, când a numit ca preşedinte al co- misiei interimare a oraşului Odoheiu pe un ungur, d. Hecser, ceea ce nu înseamnă că d. prim ministru nu este bun român ! Apoi atât tratatele de pace cât şa art. 5 din Constituţie spun „că românii fără deosebire de origină etnică de limbă sau de religie se bucură de toate libertăţile şi drepturile stabilite prin legi“. In concluzie, am spus că şi în jud. Odorheiu sunt, pentru românizarea baroului însă prin evoluţie nu revoluţie. Prin evoluţie a început să se românizeze şi regiunea. Astfel, de unde înainte de unire nu era nici un român în oraşul Odorheiu, azi sunt peste 2000, două biserici noui, două şcoli secundare, regiment etc., iar în judeţ sunt peste 150 învăţători români, tot iit, judeţ s’au construit vreo 20 biserici noui etc. Sunt insă şi români cari merg la avocaţii unguri, deşi noi românii nu suntem inferiori acestora! Baroul din Alba Iulia compus din 71 la sută români şi 29 la sută minoritari, — într-un judeţ ca mare majoritate românească, — a respins principiul proporţionalităţii etnice, declarăndu-l inoperant, inactual şi inutil. In ce priveşte moţiunea Baroului Odorheiu, care se bazează în deosebi pe independenţa şi autonomia barourilor—şi din acest punct de vedere, moţiunea a respins amestecul altor barouri, — ea a fost scrisă de conducătorii baroului, înainte de adunarea generală, care a votat-o cru „aclamaţii“. Odorheiu, 28 Februarie 1937 Cu stimă , Dr. N. ILIESCU ! Avocat-Odorheiu. muna Ampoiţa, a reclamat că din-n tr‘un dulap i-a dispărut suma dai 30 mii lei. In urma cercetărilor făcute de jandarmi, s-a stabilit că banii au fost furaţi de o nepoată a reclamantului, anume Dochia Feneser. Jandarmii au descoperit in grădina locuinţei suma de 24.0001 lei, care era ascunsă la rădăcina, unui pom. Tg.-Mureş TG.-MUREŞ. — Femeia Margareta György șietate de 42 ani din comuna Celeşti, judeţul nostru s’a spânzurat pentrucă a fost părăsită de concubinul ei. — Filiala Tg.-Mureş a soc. „Principele Mircea” va organiza în seară de 14 Martie a. c.„ la ora 9, o petrecere dansantă, în sala de oglinzi a Palatului Cultural. Venitul va fi destinat pentru ajutorarea copiilor săraci. Cardi-Mar! — In timp ce muncitorul Valentini Nagy, în etate de 26 ani, de la fabrica de cherestea din Ghilvaci, lucra la un ferestrău circular i-a fost tăiată braţul stâng. Nefericitul muncitor a fost internat la spital. — Săteanul Ştefan Staltzmaier, din comuna Tiriam s’a urcat in podul casei sale unde s’a spânzurat. Cauza funestului act este o neînţelegere familiară. -- Dela 1 Ianuarie 1937 şi până la 27 Februarie, in Careii Mari s’au înregistrat 57 naşteri, 19 căsătorii şi 42 cazuri de deces. — Curtea cu juri din Sălaj a condamnat la un an închisoare pe flăcăul Ştefan Tempul, care a bătut şi a jefuit de suma de 400 lei pe consăteanul Mihail Buchmaler. Zalău — Locuitorul Gheorghe Tihărean, din comuna Mineu, judeţul nostru, nutrind o veche duşmănie împotriva consăteanului său Adi Aron, i-a aplicat o puternică lovitură de ciomag în cap. Rănitul a fost internat în spital, iar agresorul arestat. — Indivizii Alex, Nagy şi Vasile Nagy s’au introdus prin spargere în locuinţele sătenilor Dumitru Fărăuş şi Dumitru Moraru, de unde au furat diverse obiecte de preţ. Hoţii au fost prinşi şi înaintaţi parchetului.