Dimineaţa, martie 1937 (Anul 33, nr. 10844-10873)

1937-03-06 / nr. 10849

Pagina i£*a după conferinţa agricolă din Sudul Ardealului Ce trebue făcut pentru desvoltarea oieritului SIBIU. 4. — Ziarul nostru s’a ocupat la tmp de cele discutate cu ocazia conferinţei agricole a judeţelor Sibiu, Fă­l­aş, Hunedoara şi Târnava Mică — conferinţă care a avut loc, zilele trecute la Sibiu, in sala prefecturii de judeţ, sub preşedinţia d-lui Ionescu­­Dârzu, director general al păşunilor din ministerul de Interne. Bună ce reprezentanţii administra­tori şi şefii serviciilor agricole judeţene din judeţele participante la această importantă conferinţă şi-au făcut ra­poartele oficiale şi au propus soluţiile de ameliorare în ceea ce priveşte pro­blema păşunilor şi înviorarea vieţii a­­gricole din regiunea Ardealului de Sud, d. Niolie Munteanu, preşed. „Uniunii cisrilor” din România, a ridicat din nou în discuţie problemele ciobăneşti. D-sa a arătat fără nici un înconjur, o seamă de adevăruri in legătură cu starea jalnică in care îşi desfăşoară ac­ivitatea pierii. Astăzi ei reprezintă următoarea bo­găţie: valoarea oilor 4 miliarede şi a produselor lor alta 4 miliarde. Se con­stată însă că aceasta a fost continuu necditată, uitată chiar. Unele state cu mai largă înţelegere faţă de ramurile de bogăţie naţională au făcut sacrifcii enorme , înscriind sume importante în bugetele anuale. In bugetul statului român nu s’a în­scris nici cel puţin un leu, pentru proteguirea şi promovarea clasei ciobă­neşti. Şi dacă aşa ,grăiesc cifrele e firesc să ne întrebăm: ce sacrificii s’au fă­cut, din partea statului pentru oieri? Decepţionaţi, trebuie să răspundem: nimic, absolut nimic! SOLUŢII PENTRU VIITOR Aşa prezentându-se situaţia, fără în­doială va trebui să se soluţioneze cu un ceas mai devreme dezideratele oie­rilor. Trebuesc luate măsur de încurajare şi de raţională desvoltare a ramurei oiericului , punând astfel ciobanii în situaţia de a putea ţine piept concu­renţei din afară, în ceea ce priveşte produsele de prima necesitate, ca brân­zeturi, piei, lână, etc. O mare greşală a fost aceia, că la aplicarea reformei agrare, de nevoile oierilor nu s’a ţinut seamă. Ţări comerciale şi industriale au re­zolvat favorabil chestiunea păşunilor, a „şcolilor stânii” şi a valorificării pro­duselor ramurei oiereşti. Ţara noastră — cu întinse păşuni — are toate po­sibilităţile de a putea asigura nu nu­mai o normală desvoltare a ramurei ciobăneşti, dar chiar progresului ei. In cele două adunări ciobăneşti dela Sibiu şi Tg. Jiu, s’a strigat sus şi tare: Să se voteze o lege şi să se înfiinţeze o direcţiune exclusivă pentru protegu­irea ramurei oiereşti. Dacă se va da curs acestor două ar­zătoare deziderate ciobăneşti, se poate afirma că problema clericului, la noi în ţară, va fi rezolvată aproape în întregime. NIC­­OBEADA in nevoile meseriaşilor din Zalău Ei cer înfiinţarea unei case cercuale ZALAU. 4. — Prin noua lege pen­tru unificarea asigurărilor sociale, judeţul Sălaj a fost împărţit în pa­tru : o parte cuprinzând asiguraţii d­e regiunea Valea lui Mihai, a fost trecută la Casa de asigurări din Oradea, a doua cuprinzând asi­guraţii din Cărei şi împrejurimi la casa Satu Mare, a treia cuprinzând asiguraţii din Surdine la casa Dej, iar a patra la oficiul Zalău, care a­­parţina de Casa de asigurări din Dej, deşi judeţul Someş are peste 10.000 de asiguraţi. S’ar putea deci în­fiinţa o Casă cercuală la Zalău. In vederea acestui scop, meseria­şii din oraşul nostru, nemulţumiţi de aplicarea legii pentru unificarea­ asigurărilor sociale, au adresat un­ memoriu d-lui ministru Nistor. Prin acest memoriu meseriaşii cer să se înfiinţeze o Casă de asigurare la Zalău, cu local propriu, alături de Camera de comerţ, care a luat fiin­ţă de curând. Meseriaşii motivează cererea lor prin faptul că judeţul Sălaj dispune de un număr mai mare de asiguraţi ca alte judeţe a­­rătând, totodată, că este imposibil ca un asigurat bolnav să se deplase­ze până la Dej pentru îndeplinirea formalităţilor necesare ajutorării sale. Cu acest prilej, meseriaşii adre­sează un nou şi călduros apel către parlamentarii judeţului nostru şi în primul rând către d. deputat Emil Lobonţiu, vicepreşedinte al Came­rei, care a început această frumoa­să acţiune, pentru a lupta din toate puterile în vederea înfiinţării în o­­raşul nostru a Casei asigurărilor so­ciale. Şedinţa consiliului judeţean din Sibiu Votarea bugetului pe 1937-38 SIBIU, 4. — In sala mare a prefec­turii de judeţ, a avut loc şedinţa or­­dinară anuală a consiliului judeţean. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Eu­gen Pîsa, asistat de d-nii dr. Niculae Begman, prefectul judeţului şi Ilie Mu­­ţiu secretar general al consiliului ju­deţean. După citirea procesului verbal din şe­dinţa tre­iută, s’a procedat la depune­rea jurământului membrilor cari n’au satisfăcut această obligaţie legală. Au depus jurământul d-nii: dr. Alex. Băr­bat, Toma Măhăra, Luca R. Sava şi dr. Ernest Petri. In prezenţa d-lui Mihaescu, preşe­dintele tribunalului, asistat de d. dr. Virgil Pascu, grefier, s’a făcut trage­rea la sorţi a jumătate din consilierii judeţeni. La despuierea scrutinului au ieşit la sorți următorii consilieri: V. V. Tillea, dr. Adolf Eitel, dr. Weisekircher Ri­chard, dr. Lucian Borcea, Bratu Ila­­rion, Ion Dordea, Coman Lungu, dr. Eugen Piso, dr. Ioan Popa, dr. Dioni­­sie Mihu şi Sava R. Luca. D. Dumitru Floaşiu, inspector şcolar şi raportor al bugetului, a citit darea de seamă cu modificările survenite pe anul expirat. Se procedează apoi la votarea buge­tului pe 1937—938.­­ D. Dumitru Floaşiu, raportor, cite­şte proectul de buget evaluat la suma de 16.455.000 lei. La discuţie au luat parte d-nii con­silieri: dr. Ioan Popa, Martin Roth, etc. făcând diverse propuneri şi observa­ţion­. După ce s’au luat in discuţie şi alte chestiuni de mai mică importanţă, şe­dinţa a luat sfârşit. Balul garnizoanei Dej DEJ, 4. — In sala festivă a prefec­turii a avut loc tradiţionalul bal al garnizoanei din oraşul nostru. Balul a­­ca­­patronat de d. general I. D. Po­­p­aru, comandantul diviziei locale. Frumoasa şi incâpătoarea sală a fost decorată cu un deosebit gust prin re­­grijirea soţiilor ofiţerilor şi cu con­cursul efectiv al d-nei Lola general Popescu. Oficiul de gazdă l-au îndeplinit cu uluită atenţie d. colonel I. Constantin Driscu, comandantul regimentului, aju­tat de d. lt. col. Ştefan Gheorghiade. Balul garnizoanei a fost cel mai reu­şi­bil din acest sezon. In numeroasa şi selecta asistenţă am r.­.r­­ • următoarele persoane: d. dr. Ion P. Oiteanu, prefect, cu d-na şi d-rele; d­.­ dr. Leonida Domide, medic primar judeţean şi inspector general sanitar, cu d-na; d. Leonida Persescu, preşe­dinte de tribunal, cu d-na; d. dr. Ma­im Fodor, directorul spitalului, cu d-na; d. Petre­ Cherebeţiu, directorul li­cului, cu d-na; d. N. Crafciuc, di­­r­­orul Băn­ii Naţionale, cu d-na,; d. George Mânzît, protopop, cu d-na şi d-ra; Constantin Teodorescu, dirigin­tele oficiului poştal, cu d-na şi d-ra; d. dr. Corneliu Balint, medic primar v­.­­rinar, cu d-na; d. dr. Emanuil Ji­ti­r, medic șef al Casei cercuale cu c­.-na; d. dr. Aurel Barbul, deputat cu d-na; d. dr. Iosif Pus­asiu, avocat cu d-na; d. Simion Banu, procuror cu d-na; d. Anton Morariu, administra­tor financiar, cu d-na și d-na; d Eu­gen Töröc, profesor cu d-na; d. Ioan Filip, şeful servciului economic al pre­fecturii cu d-na; d. dr. E. Weinberger, avocat, cu d-na; d. dr. M. Lebovits, avocat, cu d-na. D-nele: dr. Elena­ Nicule­scu, văd.: Cornelia Pop, Maria Banu, directoarea­­ şcoalei primare. D-rele: Mimi şi Iţa Olteanu, Luci Boca, Valeria col. Constamtinescu, Sil­via Meruţiu, Florica Mihail, Nell Hies­­eni-Drăgăşani, Aurica şi Bubica Santa, Elvira Mânzat, Anişoara Manu, Buba Chirtoş-Beclean, Lei­ţa Teodorescu şi Buba, Morariu. D-nii: dr. George Istrati, dr. Tiberiu Pop, Franz Iosub, judecători: dr. Nico­­lae Nemeşiu, dr. Ştefan Homorodeanu, dr. Gică Gheorghiade, dr. Meiu Deac, dr. Apffel, dr. E. Simetar, medici, Au­rel Chibelian, inginer, dr. Valeriu Pop avocat, Emil Marga directorul Casei I cercuale, Octavian Popa contabil şi Au­rel Cândea casier la Banca Naţională, Augustin Bunea licenţiat în drept, Ni­­colae Reichenstein droghist, etc. Au mai luat parte câte o delegaţie de ofiţeri din garnizoanele: Careii- Mari, Satu-Mare, Cluj, Gherla şi Bis­triţa, în frunte cu d. col. Tom­a Nadolu c­omandantul reg. din Cărei, cu d-na şi d. lt. col. Virgil Rădulescu, comandan­tul reg. de artilerie din Cluj. Ofiţerii şi doamnele din garnizoana locală au făcut o caldă primire tutu­ror invitaţilor. Magazinul DIMINEAȚA ÎNDRUMAREA TINERETULUI O vereroasă concepţie ştiinţifică a d-lui rector Ştefănescu Goangă.­Activi­tatea Oficiului universitar — De la redacţia noastră din Cluj — După cum se ştie, problema tine­retului e din nou la ordinea zilei. La Bucureşti se discută măsurile de ordine în universitate, iar partidele politice îngrijorate de proporţiile pe care le-au luat manifestaţiile a­­narhice, desbat şi ele soluţiunile ce se impun. Noi, nu ne vom ocupa nici de a­­titudinea pe care o are oficialitatea, nici de poziţia partidelor politice faţă de tineretul universitar. Vom stărui doar asupra unui as­pect nou din domeniul educaţiei şi al pregătirii profesionale, aspect superior celorlalte şi de o importan­ţă capitală în pregătirea viitorilor conducători ai societăţii româneşti. La Cluj s-a elaborat o vastă con­cepţie ştiinţifică de îndrumare a studenţimii, în cuprinderea căreia intră toate elementele de higiena şi spiritualizare descoperite de sa­vanţi şi pedagogi. Ea aparţine d-lui Ştefănescu­ Goangă, rectorul uni­versităţii din capitala Ardealului şi subsecretar de stat la ministerul in­strucţiunii. La atâtea opere pe care condu­cătorii cetăţii universitare le-a rea­lizat, în proporţii de mare factură apuseană şi printr-o prestigioasă contribuţie personală , disciplina­rea tineretului şi pregătirea lui prin desvoltarea maximă a facultăţilor sufleteşti şi cerebrale se adaogă ca o luminoasă legislaţie a laboratoru­lui de psihologie experimentală pentru sporirea prosperităţii mo­rale şi intelectuale. Dar trebuie să lămurim că d. Ştefănescu-Goangă nu-şi reduce concepţia la teoretizări, ci a trecut la crearea unor instituţiuni de uti­litate imediată şi cu o sferă de ac­tivitate care înlesneşte ca îndrumă- SPIRITUL DE INTENDENŢĂ, DEM­NITATE ŞI RĂSPUNDERE In vâltoarea complexă a vieţii moderne — e sfătuit tineretul —­­studentul care se pregăteşte, mai ales pentru posturi de conducere in societate, trebue să-şi formeze o a­­titudine distinctă de independenţă, stăpânire de sine şi dominare a si­tuaţiilor dificile şi complicate, înăun­trul cărora trebue şi va trebui să-şi desfăşoare activitatea. Timiditatea, dependenţa oarbă de anumiţi oa­meni sau formule, sunt nu numai contra-indicaţii nete pentru profe­siunile superioare ci formează pre-genere. Igiena mintală ne învaţă ca, încă din fragedă copilărie, să ur­mărim independent anume activi­tăţi, să desvoltăm atonom aptitudi­nile şi capacităţile mintale şi să căutăm, totdeauna, motivarea ac­ţiunilor noastre în propriile convin­geri şi opinii. Nici o epocă istorică, poate, n’a prezentat ca cea de azi, prin mani­festările sale anormale, prilejuri mai frecvente de a atinge demnita­tea şi nobleţea fiinţei umane. Omul şi viaţa însă trebuiesc privite ca va­lori şi scopuri în sine, care nu pot fi subjugate nici materiei, nici ma­şinii, nici viziunilor patologice ale vremii. Acceptarea valorii omului şi formarea spiritului de demnitate presupun respectarea drepturilor şi integritatea propriei persoane şi a semenilor şi respectul valorilor etice ale culturii. A nu supune corpul sau spiritul experienţelor patologice, a satisface complexul de trebuinţe şi impulsuri, in mod firesc, prin forme­le impuse de societate, a căuta ca nici o centimă din capitalul organic sau psihic să nu fie învestit în în­treprinderi degradante sau fraudu­loase — iată câteva din trăsăturile spiritului de demnitar. Pentru a te comporta însă inde­pendent şi demn, trebuie să-ţi a­­sumi responsabilitatea actelor per­sonale, să accepţi constrângerea so­cială exercitată asupra faptelor dău­nătoare şi să tragi personal conse­cinţele manifestărilor tale. Ori­unde s'ar găsi persoana umană—sus sau jos — se impune ca ea să rămâ­nă independentă şi demnă în arena de luptă a vieţii şi să se supună cu seninătate urmărilor fireşti ale acte­lor sale. CREAREA unei filozofii acti­viste Respectarea omului, transpusă pe planul vieţii colective, devine res­pect pentru autoritatea valorilor supreme ale culturii: adevăr, fru­mos, bine. Sunt valori în faţa că­rora raţiunea se înclină pentru a le accepta, fiindcă ele reprezintă de­terminantele însăşi ale culturii şi vieţii sociale superioare — sunt adi­că fenomenele originare şi ipotezele de existenţă ale vieţii spirituale. Acceptarea lor integrală, trăirea lor emotivă şi năzuinţa de a le realiza prin acţiunea practică, constitue factorii de integrare în viaţa cultu­rală a comunităţii şi de determina­re a echilibrului psihic pe plan indi­vidual. Ele formează în acel­ timp stâlpii de existenţă a unei concepţii superioare despre lume şi viaţă. Fără a-ţi da seama de mărimea puterilor proprii, de limitările pe care ţi le impune mediul de viaţă şi de ceea ce poţi realiza în cuprin­sul unei scurte existenţe, nu poţi niciodată atinge treapta libertăţii spirituale şi a independenţei perso­nale. Ce trebue să fac în viaţă cu puterile pe cari le am şi în condiţii­le locale şi istorice în care trebuie să trăiesc ? Iată problema capita­lă în jurul căreia se vor organiza convingerile şi cunoştinţele perso­nale, sentimentele şi pornirile nou­­acti­vitatea practică. In sprijinul stre afective, din care va deriva activitatea practică. In sprijinul conducerii de sine în viaţă, se vor culege cunoştinţele despre om şi lume ale vremii, se vor practica va­lorile etice ale culturii prin trăirea lor pe plan efectiv. Totul însă va fi măsurat persoanei, căci fericirea sau nefericirea noastră, nu depinde de nimeni, decât de noi inşine. Tineretul să-şi creeze o filozofie activistă, o concepţie armonică şi dinamică despre lume şi viaţă, pe care să tindă s-o realizeze şi în care să fie cuprinse idealurile şi valorile dominante ale comunităţii sociale din care face parte, dacă vrea ca drumul ce-l are de străbătut să fie mereu luminat şi, dacă vrea să se desvolte şi să se desăvârşească pâ­nă la marginile îngăduite de natură spre binele lui şi al altora. Iată câteva sfaturi din „îndru­mări universitare“. Reflecţiile noa­stre sunt de prisos, din moment ce normele etice pornesc chiar de la o instituţie cu caracter ştiinţific şi ele sunt concluzia unei vaste experienţe în câmpul pedagogiei şi al desvoltă­­rilor aptitudinilor sufleteşti şi min­tale. V. MUNTEANU uule să-şi facă efectul în câmpul realităţii. Aşa, de pildă, d-sa a creat Oficiul universitar, care, atât pentru tineret, cât şi pentru întrea­ga societate românească, constitue unul dintre cele mai preţioase in­strumente de igienă mintală şi su­fletească, de informare şi documen­tare asupra disciplinelor ştiinţifice şi mai ales de serioasă pregătire profesională. Oficiul universitar, deşi înfiinţat de curând, a devenit indispensabil ca şi facultăţile pentru dobândirea unei funcţiuni intelectuale, deoarece el oferă acele condiţiuni apriorice învăţăturii, iniţiând pe student in ştiinţa de a învăţa şi a asigura fa­cultăţilor biologice prospeţimea şi capacitatea de asimilare. In cadrul preocupărilor sale, Ofi­ciul a scos din teascurile tipografiei o revelatoare lucrare ce poartă ti­tlul „îndrumări universitare“. Sunt primele sfaturi raţionalizate meto­dic cari se dau studenţimii şi la ele contribue oamenii de ştiinţă cei mai competenţi din cetatea univer­sitară. Iată sumar expuse câteva principii cuprinse în acest îndrep­tar. Sindicatul lucrătorilor C. F. R. din Simeria, a ţinut adunarea generală anuală în sala „Steiner”. Participă delegaţi din partea „Fe­deraţiei C. F. R.”, „Uniunea sindica­telor C. F. R.”, asociaţiei „Agim” şi dela sindicatele Griviţa, Arad, Cluj şi Paşcani. După ce s’a citit darea de seamă morală şi materială, adunarea s’a ocupat de lupta de revendicări a personalului căilor ferate. S’a protestat contra scumpirei lemnelor de foc, contra taxei pe carnete, a vizei pe permise și a fe­­lului, cum s’a hotărît reîncadrarea lucrătorilor. Ocupându-se de excluderea Uniu­ne! sindicatelor din sânul Confede­raţiei generale a muncii, s‘a arătat greşala făcută prin această exclude­re deoarece se slăbeşte organizaţia muncitorească. S’a întocmit un me­moriu prin care se cere revenirea a­­supra excluderii. Adunarea a trimis telegrame de salut şi mulţumire d-lor Romulus Georoceanu, preşedintele Federaţiei, C. Carcalli, vicepreşedintele Frontu­lui Unic şi d-lui deputat Hudiţă. S’a procedat apoi la alegerea unui dict evidente pentru orice ps .. un nou comitet compus din tr-ui. Şirul­ D. Prof. ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ rectorul Universităţii din Cluj Universitat­ea din Cluj Adunarea generală a sindicatului C. F. R. Simeria Alegerea noului comitet în Mogoran, Bulum Titus, Bucure­­scu Nicolae, Tarcău, Fischer, Pavel Ştefan, Sârbu Ion, Cristache Vasile, Cristea Ion, Leonte Pavel, Orb şte­fan, Năstase Alexe, Chira Dumitru şi Florian Ion. Dej — Asociaţia corală „Doina“ de sub preşedinţia d-lui dr. Valeriu Pop şi „Reuniunea mariană“ din localitate, organizează în seara de 6 Martie c­­in sala festivă a pre­fecturii un mare concert urmat de dans, cu concursul orhestrei regi­mentului completată cu amatori din oraşul nostru. — D-nii Petre Cherebeţiu, direc­torul liceului de băeţi, a ţinut în sala de gimnastică a liceului o in­teresantă conferinţă despre: „Oxi­genul şi importanţa lui biologică“. Conferinţa a fost urmărită, cu un viu interes de un public numeros şi select. Petru Rareş-Ciuc — Asociaţia generală a absol­venţilor şcolilor profesionale c. f. r. filiala Petru Rare, şi Asociaţia de­poul c. f. r., aranjează pentru seara zilei de 6 Martie, cu ora 8, în sala culturală din Siculeni, Petru Rareş, un festival urmat de bal.­­ Se va desfăşura un bogat pro­gram compus din cântece, decla­maţii, precum şi o revistă cu su­biect din viaţa ceferistă de d. Nem­­ţeanu-Braşov. Venitul va fi destinat acţiunilor de ordin cultural şi profesional ce se vor desfăşura in viitor de către Federaţia c. f. r. filiala Petru Ra­­reş. Hunedoara . In sala de recepţie a preturii a avut loc o adunare administra­tivă la care au participat toţi di­rectorii şcolilor primare, notarii cercuali şi primarii. A prezidat d. A. Buda, D. Vornicescu a ţinut o conferinţă din domeniul agricol dând o serie de instrucţiuni privi­toare la stropitul şi curăţatul po­milor, alesul seminţelor de trifoi si grâu, îngrijirea vitelor, etc. Alba-Iulia — Femeia Dochia Badila, din co­ Activitatea învăţătorilor din Hunedoara HUNEDOARA, 4.­­ Zilele trecute, a avut loc o frumoasă manifestaţie culturală în comuna Berthelot, din judeţul nostru. Pe lângă programul cercului cultural „Haţeg“ s-a des­făşurat şi un bogat program străje­­resc. Au participat pe lângă cei 20 învăţători ai Cercului d-nii: Titu Vlădoianu inspector şcolar, Ion Po­­povici revizor şcolar , şi loan Baciu subrevizor şcolar. In şedinţa intimă, d-ra Ileana Ar­meanca a ţinut o lecţie practică de geografie despre „Cehoslovacia“. După aceasta asistenţa s’a în­dreptat spre biserica unită, unde a participat la serviciul religios ofi­ciat, de preotul Aron Mihăescu. Erupă terminarea serviciului divin, patrie şi neam,“, s-a procedat la sfinţirea pavilionului străj­eresc. Cu această ocazie, preo­tul Mihăescu şi d. T. Vlădoianu au ţinut câte o cuvântare despre im­portanţa străjeriei. După amiază a avut loc şedinţa publică. S-a desfăşurat un bogat program compus din coruri, dan­suri şi recitări. In aceiaşi zi, Cercul cultural „Hu­nedoara“ a ţinut o conferinţă, după care asistenţa a luat parte la ser­viciul divin oficiat de preoţii Tul­­ceanu şi Gociu. După amiază s-a desfăşurat un bogat program cultural. D. Anghel Constantinescu, preşedintele Cer­cului, a vorbit despre: „Iubirea de Sâmbătă 6 Martie 1937 S#,a­ s !X Locuitor mâncat de lupi CAMPINA, 3.­­ Cu prilejul unei patrulări, jandarmii din comuna Telega, au găsit în pădurea din sa­tul Neliceni, comuna Telega, un ca­davru. Din cercetările făcute s’a stabilit că este vorba de locuitorul Vasile Păun Neguţ în etate de 28 ani din comuna Aluniş, jud. Pahova, care în seara zilei de 18 Ianuarie crt. a condus la gară pe fratele său. Se pare că întorcându-se de la gară Va­sile Păun Neguț a fost atacat și sfâșiat de lupi. - - I SITUAŢIA IN BAROUL ODORHEIU Primim: Vă rog să binevoiţi a publica ur­mătorul răspuns la articolul din zia­rele „Universul“ şi „Curentul“ din 27 şi 28 Februarie 1937, referitor la românizarea baroului Odorheiu, în care se critică atitudinea subsem­natului. : „ , Adevărul este următorul: Uniu­nea avocaţilor din Bucureşti a tri­mes tuturor barourilor din ţară câte o adresă, ca fiecare să-şi dea păre-» rea asupra proporţionalităţii etnice în acel barou. Eu am spus că în toate judeţele în care populaţia română este in mare majoritate, trebue reglemen­tată şi proporţia avocaţilor în fa­voarea românilor. Barourile fiind însă autonome cu organizaţie sepa­rată cu decan, consiliu, etc., sepa­rat,­urmează că fiecare barou are dreptul să-şi reglementeze şi ches­tiunile profesionale şi materiale du­pă interesele profesionale şi mate­riale locale. Aşa fiind, am spus că judeţul O­­dorheiu având 90 la sută populaţie maghiară, baroul Odorheiu reflectă această proporţie etnică având 50 avocaţi unguri şi 10 avocaţi români. Nu văd mijlocul legal de a se schim­ba această proporţie, chiar dacă s’ar aduce peste noapte 70 avocaţi­­ români ca să facă majoritatea, a­­ceştia ar muri de foame, fiindcă ju­deţul Odorheiu este cel mai sărac din ţară în procese. Dovadă o dă statistica timbrelor de pledoarie. N’ar exista apoi mij­locul legal de a constrânge pe împricinatul ungur să nu meargă la un avocat ungur, care-i place şi în care are încredere. Apoi, majoritatea avocaţilor români în Odorheiu o duc greu, ei pot re­zista fiindcă au şi câte o slujbuliţâ la stat, judeţ, comună, Banca Na­ţională, c. f. r., etc. Acest principiu de proporţionali­­tate etnică al populaţiei maghiare­­ în localitate a fost aprobat chiar de­­ actualul prim ministru Tătărescu,­­ când a numit ca preşedinte al co-­­ misiei interimare a oraşului Odoheiu pe un ungur, d. Hecser, ceea ce nu înseamnă că d. prim ministru nu este bun român ! Apoi atât tratatele de pace cât şa art. 5 din Constituţie spun „că ro­mânii fără deosebire de origină et­nică de limbă sau de religie se bucu­ră de toate libertăţile şi drepturile stabilite prin legi“. In concluzie, am spus că şi în jud. Odorheiu sunt, pentru românizarea baroului însă prin evoluţie nu revo­luţie. Prin evoluţie a început să se românizeze şi regiunea. Astfel, de unde înainte de unire nu era nici un român în oraşul Odor­heiu, azi sunt peste 2000, două biserici noui, două şcoli secundare, regiment etc., iar în judeţ sunt pes­te 150 învăţători români, tot iit, judeţ s’au construit vreo 20 biserici noui etc. Sunt insă şi români cari merg la avocaţii unguri, deşi noi românii nu suntem inferiori acestora! Baroul din Alba Iulia compus din 71 la sută români şi 29 la sută minoritari, — într-un judeţ ca mare majoritate românească, — a respins principiul proporţionalităţii etnice, declarăndu-l inoperant, inac­tual şi inutil. In ce priveşte moţiunea Baroului Odorheiu, care se bazează în deo­sebi pe independenţa şi autonomia barourilor—şi din acest punct de ve­dere, moţiunea a respins amestecul altor barouri, — ea a fost scrisă de conducătorii baroului, înainte de a­­dunarea generală, care a votat-o cru „aclamaţii“.­­ Odorheiu, 28 Februarie 1937­­ Cu stimă , Dr. N. ILIESCU ! Avocat-Odorheiu. muna Ampoiţa, a reclamat că din-n tr‘un dulap i-a dispărut suma dai 30 mii lei. In urma cercetărilor fă­cute de jandarmi, s-a stabilit că banii au fost furaţi de o nepoată a reclamantului, anume Dochia Fe­ne­ser. Jandarmii au descoperit in grădina locuinţei suma de 24.0001 lei, care era ascunsă la rădăcina, unui pom. Tg.-Mureş TG.-MUREŞ. — Femeia Marga­reta György și­etate de 42 ani din comuna Celeşti, judeţul nostru s’a spânzurat pentrucă a fost părăsită de concubinul ei. — Filiala Tg.-Mureş a soc. „Prin­cipele Mircea” va organiza în seară de 14 Martie a. c.„ la ora 9, o petre­cere dansantă, în sala de oglinzi a Palatului Cultural. Venitul va fi destinat pentru a­­jutorarea copiilor săraci. Cardi-Mar! — In timp ce muncitorul Valentini Nagy, în etate de 26 ani, de la fa­brica de cherestea din Ghilvaci, lu­cra la un ferestrău circular i-a fost tăiată braţul stâng. Nefericitul mun­citor a fost internat la spital. — Săteanul Ştefan Staltzmaier, din comuna Tiriam s’a urcat in po­dul casei sale unde s’a spânzurat. Cauza funestului act este o neînţe­legere familiară. -- Dela 1 Ianuarie 1937 şi până la 27 Februarie, in Careii Mari s’au în­registrat 57 naşteri, 19 căsătorii şi 42 cazuri de deces. — Curtea cu juri din Sălaj a con­damnat la un an închisoare pe flă­căul Ştefan Tempul, care a bătut şi a jefuit de suma de 400 lei pe con­săteanul Mihail Buchmaler. Zalău — Locuitorul Gheorghe Tihă­­rean, din comuna Mineu, judeţul nostru, nutrind o veche duşmănie împotriva consăteanului său Adi Aron, i-a aplicat o puternică lovi­tură de ciomag în cap. Rănitul a fost internat în spital, iar agresorul arestat. — Indivizii Alex, Nagy şi Vasile Nagy s’au introdus prin spargere în locuinţele sătenilor Dumitru Fărăuş şi Dumitru Moraru, de unde au furat diverse obiecte de preţ. Hoţii au fost prinşi şi înaintaţi parche­tului.

Next