Dobrogea Nouă, august 1955 (Anul 8, nr. 2187-2211)

1955-08-02 / nr. 2187

^ 4 -2­4 L ;r:_... I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA LA ORDOEH NOUA Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional Anul VIII Nr. 2187 Pentru o mai bună și completă folosire a brațelor de muncă Lucrările campaniei agricole de vară (re­coltatul, dezmiriștitul, treieratul, întreține­rea culturilor etc.), presupun mai mult ca în oricare altă campanie agricolă mobili­zarea și folosirea totală și cu chibzuință a forțelor de muncă și în primul rînd a bra­țelor de muncă. Experiența de pînă acum a dovedit că organizarea fără cusur a mun­cii, folosirea completă a forțelor și a tim­pului de lucru, sînt hotărîtoare în strînge­­rea la timp și fără pierderi a recoltelor bogate. De asemenea, s-a dovedit că de buna organizare, în primul rînd, a folo­sirii brațelor de muncă, depinde în cea mai mare măsură buna organizare și folosire cu mare randament a celorlalte mijloace de producție. In multe unități agricole de stat, gos­podării agricole colective, comune și sate, cadrele de conducere s-au preocupat de bu­­na organizare a muncii oamenilor: în ca­drul sectoarelor sau pe circumscripții au fost organizate brigăzi, echipe și grupe de într-ajutorare, iar mașinile au fost repart­­i­zate în mod just, în funcție de nevoi, pe brigăzi, echipe etc. In gospodăria agricolă de stat Moșneni s-au făcut o serie de ino­vații cu ajutorul cărora a crescut ritmul de executare a lucrărilor la recoltat, strîn­­sul paielor și transportul cerealelor și s-au eliberat numeroase brațe de muncă pentru alte lucrări. Colectiviștii din Albești și-au organizat în așa fel munca încît seceratul se execută de dimineață pînă seara tîrziu, iar concomitent se lucrează și la treierat. In comuna Saraiu, au fost organizate gru­pele cu ajutorul cărora s-a recoltat 82 la sută în sectorul particular, iar treieratul s-a executat într-un procent de peste 315 la sută. Rezultatele obținute în unitățile agricole arătate mai sus și de țăranii muncitori din comuna Saraiu se datoresc și măsurilor luate de conducerile respective în timpul desfășurării lucrărilor. Astfel, constatîndu­se că mașinile de secerat ale S.M.T. ului Hîrșova nu sînt just repartizate și lucrează cu încetineală la gospodăria colectivă din vina agronomului de sector, Craft Simion, sfatul popular din această comună l-a cri­ticat aspru și la ajutat să îndrepte uia, iar pentru faptul că agronomul situa­Craft mergea puțin pe cîmp la gazeta de stradă a apărut o caricatură care satiriza purtarea lui: faptul că în loc să se ocupe de organi­­zarea și îndrumarea muncii el pierde tim­­­­pul prin comună. De preocupare pentru îmbunătățirea or­ganizării muncii și în special a brațelor de muncă, de repartizarea acestora în mod just, nu dau însă dovadă toate conduceri­­­le tehnico-administrative, consiliile de con­ducere și sfaturile populare. La G.A.S. Cos­­tache Burcă, o parte din muncitorii reparti­zați special pentru executarea recoltatului sunt Stupina folosiți la alte lucrări, iar la G.A.S. din lipsă de organizare a muncii oa­menilor se întrebuințează un număr enorm de oameni la strinsul și clăitul snopilor și a cerealelor cosite. O situație asemănătoare­­ este la G.A S. Țepeș Vodă, unde din lipsa conducerii secției Dorobanțu cu 120 de oa­meni s-au strîns într-o zi cerealele de pe o suprafață de numai 4 hectare. La aceas­tă gospodărie sunt muncitori care nu au fost repartizați deloc sau au fost reparti­zați la lucru fără a se ține seama dacă recolta a fost secerată, fapt ce a făcut ca una din echipele de muncitori veniți de la I.M.U.M. să-și caute singure terenul pe care trebuie să lucreze. In comuna Panteli­­monu de Sus, pentru că munca în cadrul întovărășirii agricole n-a fost organizată, recoltatul a rămas foarte mult în urmă, re­colta nu a fost legată în snopi și nu s-a în­ceput treieratul, deși existau posibilități suficiente. Dacă în această comună se for­mau agregate de secerători simple, care să fie tractate de tractoarele care în prezent stau, se eliberau cel puțin 20 atelaje și peste 30 brațe de muncă cu care s-ar­­ putut executa treieratul. Lipsa de organizare a forțelor de muncă și mai ales a brațelor este oglindită cu decalajul mare dintre recoltat și treieriș. Astfel, dacă raionul Adamclisi are recoltat peste 90 la sută, la treierat a atins abia 5 la sută, raionul Istria la recoltat 75 la sută, iar la treierat 9 la sută. Dacă se face o scurtă analiză a actualei organizări și fo­losiri a forțelor de muncă și în special a brațelor de muncă se poate afirma că vi­teza redusă realizată chiar la recoltat și decalajul dintre recoltat și treieriș se da­­toresc în mare parte tocmai slabei or­ganizări, folosirii cu numai 65—70 la sută a brațelor de muncă existente. Strîngerea recoltei este însă o problemă foarte importantă, de care depinde strînge­rea rodului muncii de un an a milioane de oameni, a mii de mașini, asigurarea pli­nii poporului nostru muncitor. Nimeni nu trebuie și nu are dreptul să se considere ca sarcinile îndeplinite pînă cînd recolta bogată din acest an nu va fi la adăpost, în magazii. Conducerile administrative și consiliile de conducere, comitetele execu­tive ale sfaturilor populare raionale, comu­nale, trebuie să lucreze mai bine ca pînă acum, să nu se piardă în noianul de pro­bleme șî să acționeze operativ, rezolvînd fiecare problemă din mers și la timp, atunci cînd s-a ivit. Ele trebuie să asigure or­ganizarea brațelor de muncă șî a tuturor forțelor în așa fel încît fiecare om, fie­care mașînă să lucreze din plin tot timpul favorabil cu randament mereu sporit. O atenție deosebită trebuie dată inițiativelor noi venite din masă, inovațiilor și raționa­l­izărilor care au drept scop îmbunătățirea organizării muncii, folosirea mai deplină a mașinilor. Un mare sprijin au în aceas­tă direcție din partea muncitorilor de la orașe veniți să sprijine efectiv strîngerea recoltei. Experiența lor organizatorică tre­­buie folosită. Din rîndul acestor muncitori este bine să se aleagă șefi de echipe și brigăzi care, sub îndrumarea Inginerilor și tehnicienilor agronomi, să conducă munci la recoltat. In felul acesta se vor descoperi forțe suficiente și pentru executarea In a­­celași timp a treieratului, se va grăbi foarte mult ritmul de executare a acestor lucrări. Experiența organizatorică și meto­dele folosite de tov. Burdulenco de la I.M.U.M. care lucrează la G.A.S. Țepeș Vodă trebuie să fie cunoscută de toți oa­menii muncii din agricultură și mai ales de muncitorii din gospodăriile agricole de stat. Datorită bunei organizări a muncii, una din echipele conduse de tov. Burdulen­co în numai două ore a strîns recolta de pe o suprafață de 5 hectare.­­ Organizațiile de partid trebuie să-șî or­­ganizeze în așa fel munca nncit In fiecare brigadă sau echipă să fie un comunist, care să antreneze și pe ceilalți oameni în mun­­că, să fie exemplu în lupta pentru strân­­gerea recoltei. Gazetele de perete, panouri­le, foile volante etc., să popularizeze ope­­rativ realizările, pe acei conducător, care datorită organizării bune a muncii, folosi­­rii juste a forțelor, obțin rezultate bune șî să critice cu toată tăria pe acei care do­vedesc nepăsare, care consideră că pentru strîngerea recoltelor și mai ales pentru treieriș mai este timp suficient. în scopul pregătirii de noi cadre calificate Industria alimentară va pregăti în anul școlar 1955—1956 prin școlile profesionale de ucenici, școlile tehnice și școlile tehnice de maiștri, noi cadre, atît de necesare acestei ramuri a economiei noastre națio­nale. . La școlile profesionale de ucenici se face pregătirea cadrelor în meseria de preparate, de produse zaharoase, timp de 2 ani, mo­rar de cereale 3 ani, preparator de con­serve, semiconserve și făină de peste 2 ani, pescar 2 ani, confecționer de plase și unelte pescărești 2 ani, măcelar-mărar 3 ani și preparator de mezeluri și conserve de car­ne 3 ani.­­ Cei care doresc să urmeze astfel de școli1 și să învețe una din meseriile arătate mai sus, vor face pregătirea practică în între­prinderi la locul de muncă, iar pe cea teoretică la cursurile organizate de către Ministerul Invățămîntului". Candidații la ucenicie trebuie să fie ab­solvenți a 7 clase elementare și să aibă vîrsta de 14 pînă la 16 ani împliniți la 1 septembrie a. c. Aceștia se vor adresa întreprinderilor la care doresc să se anga­jeze ca ucenici, care-i vor îndruma la șco­lile­ unde urmează să dea examenul de ad­mitere. i se In școlile tehnice cu durată de 1—2 ani vor pregăti tehnicieni viti-pomicoli, zootehnicieni și în alte specialități. Cei care vor să urmeze astfel de școli trebuie să aibă vîrsta de 17—25 ani și să fie ab­solvenți ai școlilor medii de 10 ani. Primi­rea elevilor în aceste școli se face fără examen de admitere.­­ Tot astfel, în școlile tehnice de maiștri cu durată de 3 ani se vor pregăti maiștri în fabricarea uleiurilor și a săpunurilor, a zahărului, măcelari-moțarî, preparatori de mezeluri și conserve de carne și maiștri pescari. Admiterea în școală se face pe baza recomandării întreprinderii de unde provin elevii, după trecerea examenului de admitere și în ordinea rezultatelor obținute la examen.­­ La toate aceste școli vizita medicală este eliminatorie. : Prima grijă — predarea cotelor Colectiviștii din satul Progresul, raionul Fetești, au predat statului primele produse treierate. Acum cîteva zile, cele 2 auto­­camiane ale gospodăriei, 16 căruțe și 1­5 care, au pornit spre baza de recepție unde au dus cantitatea de 20.000 kg. grîu de bună calitate, pentru cotele ce le datorează gospodăria statului pe anul 1955.­­ Și colectiviștii din satul Stupina, raio­nul Hîrșova, muncind cu elan au reușit să predea cotele, către stat în întregime atît la grîu cît și la orz. FRINCU GH. și TIRNOVEANU I., coresp. 1 15**c <: IN NUMĂRUL DE AZI­ L— MIHAIL­ MARIN : Din activita­tea unei tabere de muncă din raio­nul Medgidia pag. 2-a — D. MIHU: Un nou sistem aplicat la deservirea consumatori­lor pag. 2-a — EM. FRUSINESCU: Calitatea artistică —■ drum ce trebuie urmat de formațiunile noastre artistice de amatori pag. 2-a — Cinci ani de la apariția operei lui I. V. Stalin „Marxismul și pro­blemele lingvisticii” pag. 2-a — INFORMAȚII DE PARTID. Sub îndrumarea și cu sprijinul or­ganizației de partid, G.A.S. Coba­­din a terminat de recoltat păioa­­sele. Organizația de partid de la G.A.S. Jegălia, luptătoare activă pe frontul cerealelor pag. 3-a — DIN EXPERIENȚA COOPERA­ȚIEI SOVIETICE : Organizatorul grupei sindicale a cooperativei de consum pag. 3-a — Ordinul ministrului Apărării al U.R.S.S. privitor la retragerea tru­pelor sovietice din Austria pag. 4-a — Pentru reglementarea definitivă­ a problemei coreene­ pag. 4-a Să grăbim recoltatul La G. A. S. Peștera La gospodăria agricolă de stat din co­muna Peștera, raionul Medgidia, s-a însă­­mințat în acest an cu păioase o suprafață de 2930 ha, din care numai cu grîu 1398 ha. Ca și în restul regiunii noastre, mun­citorii,­ tehnicienii și inginerii de aici se străduiesc să strîngă bogata recoltă în con­diții cît mai bune. Atît pentru grîu cît și pentru celelalte păioase, ca ovăz și orz, gospodăria folosește un număr de 13 com­bine. Acestea sînt împărțite la cele 4 secții cu ajutorul cărora s-au recoltat pînă pe ziua de 31 iulie o suprafață de 860 ha. cu grîu, plus și alte păioase. Ținînd cont de norma zilnică de lucru a unei combine, din cei 13 combineri și-au îndeplinit planul zi de zi numai tovarășii Banu Ștefan, care a recoltat aproape de fiecare dată cîte 21.000 kg. grîu și Rotaru Ion, care de multe ori de cînd a început recoltatul a atins cantitatea de 26.000 kg. grîu, pe zi. Restul de combine nu realizează norma stabilită. Din această cauză viteza zilnică de lucru nu se poate înfăptui. Nerealizarea vitezei de lucru se datorește în primul rînd nefolosirii în întregime a timpului bun de lucru și aceasta din lipsa de control pe teren unde combinele au stat în majoritatea timpului fără motiv. De exemplu, la secția Saidia (inginer șef Vasilescu Ion) pe ziua de 30 iulie s-a de­fectat o combină care nu a fost reparată nici a doua zi. Analizînd ultima situație în ceea ce privește recoltatul și treieratul și ținînd cont de forța de muncă și mași­nile existente, situația ar fi fost mult mai bună dacă se punea mai mult temei din partea conducerii pe organizarea muncii, lipsă ce a domnit în cadrul gospodăriei încă de la începerea campaniei. La G. A. S. Țepeș Vodă Procentajul recoltării la G.A.S. Țerpeș Vodă este de 45 la sută — un rezultat sub posiblitățile existente. La secția gospo­dăriei de la Tortomanu s-a realizat pînă la 31 iulie a. c. 50 la sută din întreaga suprafață de recoltat. Analizînd însă situația de la această secție, vom vedea că deși­ dispune de 15 combine, 10 autocamioane, alte atelaje și sute de muncitori, totuși din lipsa de or­ganizare a muncii și din cauza proastei folosiri a randamentului mașinilor, cu com­binele nu s-au realizat zilnic decît cel mult 96 ha., în loc de cel puțin 120 ha. cil este normal să se facă. Mașinile pe care lucrează combiner« Constantin Țend­er, Tudor Vasile sau Tu­dor Lupu sînt neglijate, nu li se aplică îngrijirile tehnice după normativ, din care cauză acestea se defectează de foarte multe ori. De toate acestea, precum și de faptul că lucrul aci se începe tîrziu și se lasă înainte de ora programată, e răspunzător în pri­mul rînd șeful secției, inginerul Bacușca Ion, care așa cum muncește în perioada actuală mai mult încurcă lucrurile decît să le conducă în mod operativ. Programînd într-o seară ca a doua zi de dimineață să iasă la cosit mai mult de o sută de muncitori, nu s-a îngrijit și nu a controlat dacă în magazia de care răspunde Lipan Gheorghe, magazioner, sînt sau nu coase, trezindu-se la un moment dat cu 25 de coase la 100 cosași. Exemple de acest fel mai sînt și altele, însă merită de amintit felul cum se transportă cerealele de la ariile grupelor de combine. In timp ce aci stau zone întregi de grîu fie în saci, fie direct jos pe arii, în curtea gospodăriei camioanele stau, iar șeful de secție nu se sinchisește, umblînd fără rost prin secție. Se pune întrebarea : conducerea gospodă­riei va mai tolera mult timp atitudinea a­­cestui șef de secție? ! Grija față de om este de asemenea ne­glijată la secția Tortomanu. La grupele de combine lipsesc trusele cu medicamente, curățenia în bucătărie și sub unbrarul unde se servește masa lasă mult de dorit, iar forțele de muncă venite să sprijine muncile de recoltare nu au asigurate condiții cores­punzătoare de cazare. 1 Conducerea Trustului regional Gostat (director tov. I. Aurel) care cunoaște situa­ția de act, de ce tolerează aceste lipsuri, care îngreunează strîngerea la timp a plinii poporului muncitor ? La G. A. S. Lunca-Baia „Mai avem de recoltat 36 la sută și de treierat 50 la sută din suprafața totală ce am avut-o însămînțată cu grîu, orz, ovăz, secară, mazăre și altele, deci lucrurile stau binișor". Acestea au fost cuvintele pe care le-a rostit inginerul șef al gospodăriei agri­cole de stat Lunca-Baia din raionul Istria, tovarășul F. Brutaru și care reprezentau situația lucrărilor de recoltat și treierat la 31 iulie 1955. De aici putem deduce că atît inginerul șef cît și directorul, Paleo­­logu Gheorghe, sînt mulțumiți de situația existentă. Noi, însă, nu putem fi de a­­ceeași părere. Faptul că la secția gospodăriei de la Lunca unde la momentul de față se dis­pune de un număr de 9 combine, 7 sece­­rători simple și 75 de cosași, planul a fost realizat în proporție de numai 52 la sută la recoltat și 44 la sută la treierat, oglin­dește slaba activitate organizatorică a șe­fului de secție, tehnicianul Panciu Marin. Datorită felului defectuos de a munci și a lipsei de control asupra modului cum se desfășoară munca, se întîmplă cazuri ca acela din ziua de 30 iulie 1955 cînd com­­binerul Rusu Constantin în ore bune de lucru a părăsit combina, plecînd să se plim­be. Astfel de lucruri atrag după ele în­­tîrzierea recoltatului și deci pierderi mari din pîinea poporului muncitor.­­ Cauzele care fac să se întîrzie recoltatul și treieratul la G. A. S. Lunca-Baia sînt multe și cunoscute. De acestea se face vino­vat și Inginerul mecanic Mărăcine Gheor­ghe care nu s-a îngrijit din timp, după cum nu se îngrijește nici în momentul de față, de buna funcționare a celor 7 com­bine ale G.A.S.-ului și din care merg numai 3. ■> și treieratul în gospodăriile agricole de stat! Ritmul de recoltare la culturile cerealiere din G.A.S.-urile regiunii noastre se desfășoară încă anevoios. Există gospodării agricole de stat, ca cele din Țepeș Vodă, Tîrgușor, Săcele și Moșneni, unde, datorita faptului că conducerile muncesc slab în privința aplicării măsurilor organizatorice, randamentul combinelor nu este folosit pe deplin și la fel secerătorile-legători și cosașii din care cauză au rămas în urmă la recoltat. Este evident că în astfel de situații viteza medie la recoltat în gospodăriile amintite mai sus, cît și în altele, nu poa­te fi realizată. Lucrul acesta se petrece și din lipsa de pregătire suficienttă a cadrelor ce lucrează pe mașinile respective. Trebuie amintit însă că organizațiile de partid și comitetele de întreprindere din unități se ocupă încă slab de munca politică pentru educarea mecanizatorilor, ceea ce influențează în mod negativ asupra desfășu­rării operative a recoltatului. Timpul este destul de înaintat și se cere mai mult simț de răspundere din partea inginerilor agronomi și al celor mecanici din G.A.S. pentru conducerea cu competență a lucrării respective, nu așa cum procedea­ză inginerul șef mecanic de la G.A.S. Lunca-Baia, care se dezinteresează de felul cum funcționează combinele. Organele de partid și de stat din raioane au datoria să pună capăt unor astfel de stări de lucruri ce se petrec în gospodăriile agricole de stat și, prin măsurile eficace ce trebuiesc luate din punct de vedere organiza­toric și politic, să asigure în cel mai scurt timp terminalul recoltatului la culturile cerealiere. Acumulări socialiste peste plan Noi angajamente Muncitorii, tehnicienii și funcționarii în­treprinderii­ piscicole Constanța, răspun­­zînd chemării unor întreprinderi industriale din regiunea Stalin, s-au angajat să dea acumulări socialiste peste plan în sumă de 195.000 lei pînă la 23 August și 900.000 lei pînă la sfîrșitul anului. Luptînd pentru depășirea planului de pro­ducție și prin luarea unor măsuri tehnice­­organizatorice de folosire rațională a unel­telor de producție și a ambarcațiunilor, in­troducerea unui regim sever de economii în utilizarea tuturor mijloacelor materiale și bănești, angajamentul muncitorilor pes­cari va putea fi dus cu succes la îndepli­nire. RADU ALEXANDRU, corespondent Știri de pe ogoare • Membrii gospodăriei colective din satul Dropia, lucrînd în două echipe au reușit ca pînă la 26 iulie a. c. să termine recoltatul celor 81 ha. grîu de toamnă, 20 ha. ovăz, 10 ha. lucernă, 5 ha. dughie și 2 ha. borceag. In munca de terminare a seceratului, s-a evidențiat în mod deosebit brigada I-a. SAFTA ILIE, corespondent . In perioada actuală la G.A.S. Vulturu se continuă odată cu recoltatul cerealelor și prășitul porumbului. Astfel, echipele condu­se de tov. Pavel Rusu, Gh. Mănăilă și C. Gheorghe au reușit datorită unei munci in­tense să execute prașila a III-a pe suprafața de 487 ha, cu porumb, cu 8 zile mai înainte de termenul fixat. GH. BURNARU, corespondent • Pionierii școlii elementare din comuna Platonnești, raionul Fetești, au venit în spri­jinul întovărășirii de aci la polenizarea ar­tificială a florii-soarelui pe suprafața de 5 ha. Cadrele didactice au îndrumat­­ pio­nierii cum să execute lucrarea care este atțt de necesară pentru sporirea producției la hectar. Din rîndul pionierilor s-au eviden­țiat in mod deosebit Stanca Dima, Nastasia Stoica, Maria Nedelcu și Lucreția St. Ilie. IULIA SANDULESCU, corespondentă a întovărășiți­ din satul Făurei, raionul Adamclisi, s-au bucurat foarte mult atunci cînd S.M­ T.-ul Băneasa le-a trimis o se­­cerătoare­ legătoare cu care să grăbească recoltatul păioaselor. Bucuria lor a fost însă de scurtă durată. După ce s-a recoltat cu această secerătoare-legătoare 6 hectare cu secară, ea s-a defectat. Anunțată, conducerea S.M.T.-ului a tărăgănat cîteva zile punerea ei la punct. Cînd secerătoarea-legătoare a început să funcționeze din nou, s-a defectat tractorul. Membrii întovărășirii văzînd că în loc să fie ajutați la grăbirea seceratului cu mași­nile trimise de S.M.T. au fost mai mult încurcați, au pornit cu coasele și secerile să continue munca mai departe. R. OSMAN, corespondent . Colectiviștii din satul Nastradin, co­muna Valea Rea, raionul Adamclisi, cu pu­țin timp în urmă s-au hotărît în adunarea generală a gospodărie­i să cumpere un autocamion. Pentru acest lucru, ei au va­lorificat importante cantități de brînză, lapte, au contractat 8 porci a 200 kg. și altele. Cu banii primiți ei și-au văzut hotărîrea luată îndeplinită. Noul autocamion a poposit în curtea gospodăriei și în curînd cu el se vor transporta spre bazele de re­cepție cotele de cereale datorate de către co­lectiviști statului. CIVITU DUMITRU, corespondent -. - - -. ■. Din magazie străbate un zgomot neîntrerupt, diferit, e ca un clocot care se re­varsă din plin și care te prinde fără să vrei. Te în­­tîmpină un du-te vino, în care toți și toate se mișcă, se frămîntă, din zori și pînă se coboară cerneala nopții. Un singur om, care, abia trecîndu-și greutatea trupu­lui de pe un picior pe altul. Iți dă impresia că-î țintuit de pămînt. Doar mîinile sale însuflețite dau viață ciurului plin cu grîu, e moș Petrescu Pascu­leascu, cîu­­rarul colectivei. Ani mulți și grei poartă în desagă mo­șul — vreo 78 — dar vred­nicia tot tinerească î-a ră­mas , la două trei zile ți-a dat gata vagonul de grîu. Abia apuci să faci doi­ pași în magazie, că nici una, nici alta, te auzi stri­gat : Tovarășe ! ia vino matale Incoa ! Așa, zi-mi, ce cauți la noi ? Cine ești ? — Dar ce-ai cu noi, to­varășe ? — Cum „ce-am cu voi?" Cum să nu-mi pese cine in­tră și cine. Iese din maga­zie? Și pînă nu-i dai raportul cum se cade, nu se lasă. Apoi te mai scrutează odată și se apucă de treabă. Iar treaba merge strună, ca ceasul, pînă cînd vede pe un nou necunoscut, sau pe unul care merge cu mîinile în buzunar. Părea­ că acu se stropșește la tine, și.„ ★ Povestea vrednicului clu­­rar al colectivei „Kirov" din Țăndărei e simplă și miș­cătoare. Cînd și-o deapănă seara tîrziu la un sfat de tineri și bătrîni, ochii celor 78 de ani se deschid lumi­­nîndu-se înapoi peste vre­muri. Undeva, într-o casă săr­mană — dar plină de copil — s-a mai născut unul care avea să ducă amarul anilor de apăsare boierească. „Am mers la cîmp și m-am bă­tut cu ogorul și cu vătafii domnilor de pe aici, își des­pletește el firul vieții de la primele ei începuturi... Fru­moasă împărțeală mai știau să facă ! Pe din două : mun­ca o dam noi întreagă, iar bogăția o luau ei, tot în­treagă. Așa a fost pe la noi, an de an, pentru fiecare. Greul, tot el m-a învățat meseria de cîurar. Toamna alegeam grîul lor, muncit de mine vara, bob cu bob, — și de alții ca mine. Tot toamna se mai făceau nun­țile, se porneau horele mai abitir și mă-ndreptam și eu acolo cu focul. — La ce ne cînți, nene Pascule ? mă întrebau flă­căii și codanele. — Ia, de amar și de ne­caz, ca tot omul sărac, dra­gilor ! Tare mi-a fost drag să erit pentru feciorii și fetele noastre, ale sărmanilor și mai drag mî-ar fi acum dacă m-ar lăsa puterile. Dar lasă că-și cîntă el singuri, au căminul... Acum merg eu de-i ascult. Am dus-o așa cu șerpii în sîn pînă a venit ziua și am zis: ajunge! In primăvară au fost taman zece ani de atunci — ce-au mai trecut ! Voi sînteți tineri și nu pri­cepeți ce înseamnă la șapte­zeci de ani s-auzî cuvîntul adevărat și să-i duci tu mai departe. M-am scris în partid și i-am urmat sfatul. Cînd a fost cu colectiva, ne-am trecut și la colectivă. Nu­mai inima mea chinuită ani de-a­ rîndul știe și ține min­te cum a sărit atunci din loc, de bucurie... Acum dau la d­ur și mă întreabă feciorii: — Tovarășe Pascu, spu­­ne-ne cum a fost odată ! Eu le povestesc și mă bucur de tinerețea lor mîngîiată de viața asta nouă. Nu mai pot să merg la cîmp. Mi-s bătrîn, mă mîn­­gîi cu gîndul că grînele as­tea bogate cum n-au mai fost, cu spicul cît vrabia șî pasul ca trestia, îs semănate și culese și de fre­mea, vă­dana Tudora Motoloi. I-am dat toată vrednicia mea și focul tinereții și tare bi­ne-mi pare cînd o știu în frunte, în brigada a doua ! Și dacă vreun șarpe mai scoate capul pe ici, colea, și înveninează­­ iarba cea verde — să-l văd numai, că iaca, cu mîinile astea slabe, îi sucesc gîtul l­a istr — Mîinile lui moș Pascu Leascu îs mîini de aur — zic colectiviștii cu vorbă în­temeiată... Sînt mîinile unui om vrednic, care aleg pîinea ce­lor mulți și o apără, ale unui luptător activ din ma­rea armată a partidului, sînt mîini în fața cărora te închini cu respect și admi­rație. A. BATALI MOȘ PASCU CIVIBARUL J

Next