Dobrogea Nouă, septembrie 1955 (Anul 8, nr. 2212-2237)

1955-09-01 / nr. 2212

Anul VIII Nr. 2212 Joi 1 septembrie 19554 pagini 20 bani Succes deplin în noul an școlar Cadrele didactice și elevii din regiunea noastră încep un nou an școlar hotărtți să­ muncească cu elan pentru a obține noi și mai mari realizări în opera de instruire și educare. Datorită grijii partidului și guver­nului nostru pentru răspîndirea științei de carte în masele de oameni ai muncii, pen­tru culturalizarea lor, pentru crearea de noi­ cadre de specialiști, anul acesta s-au creat condiții optime pentru desfășurarea procesu­lui de învățămînt în școli. Școlile se gă­sesc acum la începutul anului, bine amena­jate, aprovizionate cu lemne și toate cele necesare vieții și muncii ce se va desfășura anul acesta. Prin grija sfaturilor populare, școli ca de pildă cele din orașul Constanța și din raioanele Istria sau Hîrșova sunt gata să primească elevii în bune cond­ițiuni. Necesitatea ridicării conținutului învăță­­mîntului anul acesta, pune în fața cadre­lor didactice sarcina de a-și ridica perma­nent nivelul profesional și politic, pentru a stăpîni temeinic cunoștințele ce urmează­ să le predea elevilor, mînuind cu pricepere metodele pedagogice. Cursurile de perfecțio­nare pentru învățători și profesori, organi­­zate începînd din anul trecut sub o nouă formă, oglindesc din timp grija partidului și guvernului pentru continua creștere a nivelului profesional și ideologic al cadrelor din învățămînt. Cadrele didactice din orașul Constanța care au urmat cursurile de per­fecționare au depus eforturi deosebite ob­­ținînd rezultate bune. Așa sînt de pildă to­varăși ca Gomoiu Ștefan, Bucățică Dumi­tru, Stănescu Paraschiva, Modoi Marin, Puiu Enache și alții, care au obținut calificativul­ foarte bine și care acum împărtășesc și ce­lorlalte cadre didactice din experiența și cunoștințele căpătate. Pentru a asigura buna desfășurare a pro­cesului de învățămînt în școli, cadrele di­dactice au datoria să îmbine pregătirea lor ideologică și profesională cu munca organi­zată și planificată dînd o importanță deo­sebită metodelor și procedeelor ce le vor folosi în predarea fiecărei lecții. Ridicarea nivelului predării impune promovarea cu curaj de noi metode, aplicarea experienței­ pedagogiei sovietice și a învățătorilor și profesorilor fruntași, legarea permanentă a cunoștințelor teoretice cu practica. Activita­tea pe loturile școlare experimentale, în la­boratoare, în cadrul cercurilor de elevi și în colțurile vii de pe lângă școli, să între­gească permanent cunoștințele teoretice ale elevilor, să trezească în elevi dragoste și interes față de munca agricolă. Prin lecții bine organizate, încă de la începutul anului, cu un bogat conținut ști­ințific, profesorii și învățătorii trebuie sa cultive la elevi interesul și dragostea pen­tru învățătură, să imprime disciplină în muncă, asigurîndu-se astfel asimilarea te­meinică a cunoștințelor din materiile pre­date. Recentele consfătuiri ale cadrelor di­dactice au prilejuit un bogat schimb de ex­periență, o cunoaștere a celor mai bune pro­cedee și metode de predare, înarmînd ast­fel cadrele didactice încă de la începutul anului cu cunoștințe necesare pentru ridi­carea nivelului predării­. Pentru realizarea unui învățămînt de ca­litate, sarcini de seamă revin și elevilor. Exigență în munca lor, disciplină și spi­rit de răspundere în pregătirea lecțiilor sunt condiții esențiale pentru o însușire con­știentă și temeinică a cunoștințelor pre­date. Muncind conștiincios și perseverent încă de la începutul anului, elevii vor răs­punde grijii partidului pentru condițiile mi­nunate de viață și învățătură ce li s-au creat. Pentru a deveni oameni culți, instru­iți, conștienți de rolul ce-i au în viață, ele­vii trebuie să fie educați în spiritul dragos­tei față de muncă, de patrie. Baza educa­ției comuniste în școli, este învățătura. De aceea organizațiile U.T.M. și de pionieri din școli trebuie să-și îmbunătățească activita­tea, să lupte pentru mobilizarea tuturor e­­levilor în obținerea de rezultate bune la învățătură, să cultive interesul pentru un studiu organizat, să lupte pentru realiza­rea unei discipline conștiente în școală și chiar în viața de toate zilele a fiecărui elev. Imprimarea respectului față de profesori, de conducătorii organizațiilor de tineret, com­baterea tuturor influențelor ideologiei și moralei burgheze, sunt sarcini deosebit de importante pentru organizațiile U.T.M. și de pionieri din școli. Fiecare utemist sau pionier trebuie să lupte să fie fruntaș la învățătură, exemplu de disciplină și muncă conștiincioasă. Un rol hotărîtor în susținerea procesului de învățămînt și educație a elevilor, pen­tru realizarea planului de școlarizare și îmbunătățire a disciplinei în școală îl are și antrenarea părinților elevilor, în activi­tatea școlii. Colectivele didactice, diriginții și directorii școlilor trebuie să creeze pe lîngă școli largi comitete de sprijin cu care să lupte pentru asigurarea bazei materiale a școlii și ridicarea procesului de instruire și educație. Se impune în acest caz, o ac­tivitate susținută din partea cadrelor di­dactice pentru ridicarea nivelului cultural și pedagogic al părinților. In buna desfășurare a activității școlare, o hotărîtoare contribuție o au organizațiile de partid din școli sau grupuri de școli. Ele trebuie să lupte pentru ridicarea nive­lului politic al cadrelor didactice, imprimîn­­du-le o atitudine hotarîtă, consecventă, față de elevi, față de munca lor. Organizațiile de partid din școli să împletească întreaga activitate școlară a profesorilor, învățăto­rilor și elevilor cu munca lor obștească, contribuind la educarea patriotică a elevilor. Comitetele raiona­le și orășenești de partid trebuie să îndrume permanent organizațiile de bază din școli pentru ca acestea să-și îmbunătățească munca și în același timp să îndrume și să controleze activitatea or­ganizațiilor U.T.M. și de pionieri, ridicîn­­du-le prestigiul și ajutîndu-le să-și înde­plinească rolul lor de educare comunistă a elevilor. Buna funcționare a școlilor, aproviziona­rea lor cu combustibil, asigurarea bazei ma­teriale a școlii, depind în bună măsură și de sprijinul pe care-l dau sfaturile populare. Sfaturile populare trebuie să se îngrijească încă de la începutul anului să creeze con­diții cît mai bune de viață cadrelor didac­tice și în special profesorilor și învățătorilor noi numiți în învățămînt; de asemenea, o atenție deosebită trebuie să dea cazării e­­levilor care locuiesc la distanțe considera­bile față de școală pentru a asigura o bună frecvență în tot timpul anului. Sarcini deosebite revin secțiunilor de în­vățămînt regională, raionale și orășenească. Ele trebuie să vegheze asupra bunei desfă­șurări a procesului de învățămînt, să con­troleze activitatea fiecărui cadru didactic, să scoată la iveală lipsurile pentru a le lichida din timp și să popularizeze reali­zările cadrelor didactice fruntașe pentru a se generaliza. Oamenii muncii din regiunea Constanța urează învățătorilor, profesorilor și elevilor spor în munca noului an școlar, încununarea cu succes a întregii activități ce o vor desfășura în anul școlar 1955-1956 . • « •» < Cadrele didactice sprijină campania de treieriș încă de la începutul campaniei de treieriș, cadrele didactice de la școala de 4 ani din satul Valea Țapului, comuna Dobromir Vale, și-au orga­nizat munca în așa fel încît să poată desfășura o activitate culturală in­tensă pentru popularizarea fruntași­lor, a metodelor înaintate aplicate de aceștia și a rezultatelor obținute de ei. In scopul acesta, tovarășa învăță­toare Predescu Maria care este și secretara U.T.M.-ului a reușit să mo­bilizeze tineretul la diferite acțiuni. Astfel, cu ajutorul tinerilor au fost confecționate două gazete pentru arii, două panouri pentru propaganda a­­gricolă și două panouri de onoare care au fost așezate la cele două arii din sectorul întovărășirii agricole și sectorul individual. La gazeta de pe­rete au fost scrise 6 articole mobili­zatoare, iar totdeauna tovarășa Pre­descu Maria s-a îngrijit ca la nici o arie să nu lipsească ziarele. STOIAN ION, coresp. Un nou locaș de cultura Construit prin autoimpunere, noul locaș al căminului cultural din comuna Saligny, inau­gurat în ziua de 21 august, face cinste co­munei și dă posibilitatea unei bune desfă­șurări a muncii culturale în rîndul țărănimii muncitoare. Chiar în ziua inaugurării pe scena acestui cămin cultural s-a desfășurat un bogat program artistic după care au urmat evidențierea și felicitarea unui nu­măr de 8 țărani muncitori fruntași la pre­darea cotelor și plata impozitelor pe acest an. Printre aceștia sunt și Mogîlă Dumitru și Popa Gh. Gheorghe. MERCAN SPIRIDON, coresp. Realizări din colectiva Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Alexandru Matrosov" din car­tierul­ Viile Noi, îndrumați de orga­nizația de partid, au reușit să termine treieratul păioaselor pînă la data de 23 August, obținînd în medie canti­tatea de 1.700 kg. grîu la hectar. Odată cu terminarea treierișului colectiviștii și-au achitat în întregime obligațiile ce le aveau către stat pre­cum și față de S. M. T.-ul care­ i-a deservit în muncă. „Alexandru Matrosov“ Paralel cu aceste munci, ei s-au o­­cupat și de îngrijirea celorlalte cul­turi, făcînd astfel trei prașile și pole­nizarea artificială la suprafața de 95 hectare porumb și 35 hectare floarea­­soarelui. Fruntași în obținerea celor mai fru­moase succese se situează colectiviștii Teja Tănase, brigadier, Cătăloiu Gh., coșar, Popescu Vasile, căruțaș,­ Po­­pescu Nicolae, șef de arte și alții. MANEA VASILE, coresp. Colectivistul Emin Megit Emin Megit e,membru al gospodă­riei colective „1 Mai” din Ciocîrlia de Jos. Un bătrînel de 55 de ani cu mulți copii. Om muncitor, harnic, cu care colectiviștii din Ciocîrlia de Jos se mîndresc. In anul 1953, familia Megit a efectuat 1.153 zile-muncă în urma cărora a primit: 5.303 kg. grîu, 1.728 kg. porumb boabe, 692 kg. o­­văz, 922 kg. floarea-soarelui și multe alte produse precum și o sumă mare de bani. Cu aceste produse, rod al muncii în colectiv, Emin Megit și familia sa, a putut să-și construiască două case a cîte trei încăperi fiecare. In locul bordeiului—moștenire tristă pe care i-au lăsat-o stăpînii la care lucrase pînă nu de mult — și-a durat o că­suță pentru el și fiii mai mici și alta pentru fiul mai mare căsătorit. Cu aceeași dragoste a muncit legii și ai lui și în anul următor. In 1954 ei au primit pentru cele 1.051 zile­­muncă, 2.207 kg. grîu, 2.714 kg. po­rumb boabe, 1.051 kg. ovăz, 1.050 kg. floarea-soarelui, brînză, lînă și­­ alte produse alimentare și vegetale care le-au făcut viața în familie îm­belșugată. Colectivistul Megir a putut să-și cumpere după produsele luate de la colectivă o vacă, 10 oi cu lapte și alte lucruri trebuincioase în gospodăria sa personală. Convinși de importanța muncii în colectiv — de roadele ei — au mun­cit și anul acesta tot atît de sîrguin­­cios. Numai pînă la 31 iunie, mem­brii familiei Megir efectuaseră 550 zile-muncă. In toamnă, ei sînt hotă­­rîți să se numere din nou printre fruntașii colectivei. 2 tone struguri pentru piață In ultimul timp la gospodăria agri­colă de stat din Poarta Albă, raio­nul Medgidia, a început intens recol­tatul strugurilor din soiurile timpurii. Pînă în prezent s-au recoltat nu­mai de la secția „Partizanul” can­titatea de 2 tone struguri care a fost valorificată prin „Aprozar”. Recolta­tul strugurilor continuă. Munca de colectări în Săveni Țăranii muncitori din comuna Să­­veni, raionul Fetești au terminat cam­pania de treier încă din 13 august. Prin munca depusă de comitetul e­­xecutiv al sfatului popular ei au pre­dat și cotele către stat în procent de 98 la sută la grîu, iar la celelalte boabe, fîn, etc. în procent de 108 la sută. Primii în campania de vară c­l și la predarea corjelor, au fost țăranii muncitori cu gospodărie individuală. Ilie D. Muzgoci, care a obținut 3.948 kg. grîu după cele 1,75 ha., comu­niștii Moise St. Moise și S. Dumitru și mulți alții. > ÎN CUPRINSUL ZIARULUI — ȘCOALA IȘI ÎNCEPE VIAȚA pag. 2-a — Povestiri despre atom pag. 3-a — Realizarea prevederilor contrac­tului colectiv duce la îmbunătăți­rea condițiilor de muncă și trai ale muncitorilor pag. 3-a — I. TUFESCU: Să dăm mai multă atenție organizării și activi­tății caselor — laborator pag. 3-a — Avantajele pe care le aduce cul­tivarea rapiței de toamnă pag. 3-a — Lucrările Conferinței Uniunii Interparlamentare pag. 4 a — Comemorarea morții lui Bar­busse în Uniunea Sovietică pag. 4-a — Țările arabe sprijină lupta po­poarelor din Africa de nord pag. 4-a ÎNSILOZEAZĂ FURAJE Sectoarele zootehnice de la gospodăriile agricole colective „Gh. Doja“ din comuna Pecineaga, „Jiul“ din satul Straja și „Olga Bande“ din Palazu Mare, aduc venituri importante pentru colectiviști și contribuie la dezvoltarea avutului obștesc. In scopul asigurării hranei pe timpul iernii pentru 70 de vaci cu lapte și alte ani­male, colectiviștii din Pecineaga au însilozat pînă acum cantitatea de 30 vagoane cu porumb furajer și floarea-soarelui pe care l-au tocat. El continua să însilozeze încă cîteva vagoane de furaje. Brigadierul Gherase Aldea și alți colectiviști, printre care C. Constantin și L. Gheor­ghe, se străduiesc să muncească cît mai bine pentru terminarea lucrării de însilozare. De curînd, au terminat însilozarea a 75.000 kg. porumb furajer și colectiviștii din satul Straja. Ei lucrează în prezent la executarea a încă două silozuri pe care le vor umple cu furaje tocate. Pentru animalele din gospodărie, colectiviștii din Palazu Mare au însilorat peste 42.000 kg. porumb furajer. In clișeu. Colectivistul Florea Gh. Stan de la gospodăria colectivă din Pecineaga lucrînd la mașina de tocat furaje. Arături pentru însămînțările de toamnă In raionul Fetești, la gospodăriile agri­cole colective, pe măsură ce se continuă cu treierișul, se execută cu ajutorul brigă­zilor de la S.M.T.-urile Gura Ialomiței, Fă­­căieni și Țăndărei, arături pe suprafețe tot mai mari pentru însămînțările de toamnă. Suprafața arată la gospodăria colectivă din comuna M. Kogălniceanu este pînă în prezent de 210 ha., la aceea din Cegani de 160 de hectare, iar la aceea din Hagieni de 220 hectare. De asemenea, la colectivele din Gura Ia­­lomiței și Luciu s-au arat 300 hectare. La gospodăria agricolă colectivă din co­muna Săveni, raionul Fetești, se continuă intens cu executarea arăturilor pentru în­­s­ămînțările de toamnă. Din întreaga supra­față planificată pentru însămînțat, s-au arat pină acum 400 hectare. Arături de calitate au fost făcute și la gospodăria agricolă colectivă „Albina“ din satul Tătaru, raionul Negru Vodă, unde su­prafața realizată este de 270 hectare. C. TOMESCU și I. ȚIRIPA corespondenți Pregătiri pentru campania de toamnă In vederea campaniei de însămînțări de toamnă, conducerea S.M.T. Hagieni a luat hotărîrea de a da în folosință țăranilor muncitori din comunele învecinate, mașinile­­unelte necesare pregătirii campaniei de toamnă. Pînă acum ei au trimis două se­lectoare mari, venite de curînd din Uniu­nea Sovietică, acționate de motoare speciale, în comunele Săveni și Platonești care vor selecta grîul pentru însămînțările de toam­nă în vederea cărora s-au făcut in cea mai mare parte și arăturile necesare. In remi­zele stațiunii se mai montează și alte se­lectoare pe care le vor trimite colectiviști­lor, întovărășiților și celorlalți țărani mun­citori din raza S.M.T.-ului. Realizări din sectorul zootehnic Gospodăria agricolă colectivă din satul Terpeș Vodă raionul Medgidia și-a realizat încă din 10 august planul la cantitatea de lapte, de oaie, în procent de 100 la sută. La aceasta a contribuit în mare măsură zoo­tehnistul Rusu Ion de­ la gospodăria agri­colă colectivă de aici, ajutat fiind și de ceilalți colectiviști. Astfel gospodăria agricolă colectivă din Țepeș Vodă și-a putut preda la timp cotele de lapte și cantitatea contractată, iar din rest au făcut brînză care valorificată, a adus un venit de 15.250 lei, sumă adăugată la cei 52.420 lei proveniți din valorificarea lunii ramase în urma predar­ii cotelor. 100 hectare însamînțate cu rapița Gospodăria agricolă de stat „Costache Burcă“ din satul Amzacea, raionul Negru Vodă, a avut de însămînțat în acest an o suprafață mare cu răpiță de toamnă. Pregătind din vreme terenul, muncitorii­ de la această gospodărie au însămînțat cu rapiță pînă acum cîteva zile suprafața de 100 hectare. întovărășiri agricole din raionul Negru Vodă care au terminat treierișul In ultimul timp, organizațiile de partid, comitetele executive ale sfatu­rilor populare și organul agricol din raionul Negru Vodă, au intensificat și mai mult munca politică și orga­nizatorică în rîndul oamenilor muncii de pe ogoare, ceea ce a influențat în mod pozitiv asupra terminării treie­rișului la plantele cerealiere de către multe întovărășiri agricole. Printre întovărășirile care au ter­minat treierișul sunt și acelea din Co­­badin, Mereni, Miriștea, General Scă­­rișoreanu, Maior Chiriacescu, Cotu Văii, Vîrtop, Independența, Vama Ve­ch­e, „2 Mai” și Negru Vodă. La întovărășirea din Negru Vodă s-a reușit datorită aplicării regulilor agrotehnice să se realizeze de pe cele 560 hectare cu grîu treierate, o pro­ducție medie de 1.500 kg. boabe la hectar, întovărășiți­ de aici au pre­dat și cotele ce se datorau statului și au oprit întreaga cantitate de să­­mînță pe care acum o selectează la un loc pentru ca apoi s-o însămîn­­țeze pe terenurile unde în momentu' de față­ fac arături adinei. 26.000 kg. grîu treierate zilnic La aria gospodăriei agricole colec­tive „16 Februarie 1933” din satul Corbu de Sus, raionul Medgidia, s-a treierat grîul de pe 580 hectare, ob­­ținîndu-se o producție mare la hec­tar. Brigada a IlI-a din gospodărie, condusă de tov. Ion M. Gălbinașu, s-a situat în întrecere în fruntea ce­lorlalte brigăzi, treierînd cîte 26.000 kg. grîu pe zi. M. MANOLACHE, coresp. Și ei au astazi locuințe Roadele muncii in colectiv sunt pu­ternic simțite și printre membrii gos­podăriei agricole colective „11 iunie” din comuna Chirnogeni. Anii trecuți după împărțirea veniturilor în gos­podărie, mulți și-au construit locuin­țe, și-au cumpărat lucruri în casă și vaci de lapte. Colectiviștii Andrei Ne­­iuș și Dumitru Banu și-au ridicat fie­care cîte o căsuță frumoasă, iar Olti­­niceanu Iordan și Nachim Păun și-au cumparat de curînd aparate de radio. Posibilități pentru reducerea prețului de cost în cooperativele meșteșugărești In lupta pentru creșterea continuă a ni­velului de trai al populației muncitoare, cooperației meșteșugărești îi revine sarcina de a produce cît mai multe bunuri de larg consum și de uz casnic. Această sarcină de mare importanță și răspundere rezultă și din Hotărîrea Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953. Dar nu este suficient numai a produce asemenea bunuri. Trebuie ca prețul lor de vînzare să fie cît mai mic pentru ca oa­menii muncii să poată cumpăra din cîștigul lor toate cele necesare. Or, prima condiție esențială în scăderea prețurilor de vînzare o constituie, după cum știm cu toții, redu­cerea prețului de cost, adică reducerea chel­tuielilor directe și indirecte, de manoperă, materiale și regie ocazionate cu producerea acestor bunuri. Se desprinde prin urmare obligațiunea pentru consiliile de conducere ale cooperativelor ca și pentru fiecare coo­perator de a lupta pe toate căile în vederea reducerii prețului de cost. Acest lucru a fost înțeles de cele mai multe conduceri de cooperative care desfă­șoară o acțiune largă în scopul descoperirii rezervelor care să asigure reducerea siste­matică a prețului de cost. Așa de pildă, la cooperativa „Energia“, prin introducerea unor matrițe la turnare­a articolelor de tu­­cerie comercială și bucși s-a mărit mult pro­ductivitatea muncii și totodată s-au redus consumurile specifice de materie primă. Va­lorificarea deșeurilor prin confecționarea a diferite produse de larg consum ca pîlnii, forașe etc. nu numai că a dus la o apro­vizionare mai abunden­tă a pieții cu aseme­nea articole, dar prin producerea mai mul­tor mărfuri din aceeași cantitate de ma­terie primă prețul de cost al acestora a fost mai mic. De asemenea, lupta împotriva cheltuielilor neeconomicoase, neproductive, bătălia ce s-a dat pentru reducerea cheltu­ielilor de regie a făcut ca regia de fabri­cație de exemplu să scadă la unitatea nr. 1 de la 50 la sută cît a fost­ planificat, la 40 la sută, iar la celelalte unități produc­tive de la 40 la sută la 50 și chiar 25 la sută. Toate aceste realizări ale cooperato­rilor de la „Energia“ au dus la scăderea prețului de cost. Astfel, față de sarcina de reducere care a fost de 11 la sută s-a rea­lizat în trimestrul II al acestui an 22,15 la sută. Merită a fi dat de exemplu comu­nistul Enache Traia­n care în calitate de șef contabil s-a străduit să sprijine consiliul de conducere al cooperativei, să găsească căile cele mai bune pentru reducerea pre­țului de cost. La cooperativa „Inainte" s-au obținut de asemenea succese frumoase pe linia redu­cerii prețului de cost. Organizarea temeinică a procesului de producție, introducerea con­trolului pe faze de operațiuni și mai ales mobilizarea masei de cooperatori, educarea comunistă a cooperatorilor de către organi­zația de partid, munca de lămurire dusă de către consiliul de conducere în rîndul cooperatorilor, a făcut ca productivitatea muncii să crească cu 18 la sută față de plan și astfel prețul de cost a fost redus cu 2,62 la sută față de 2 la sută cit a fost sarcina de reducere. Rezultate bune a obținut și cooperativa „îmbrăcămintea“ care, ca urmare a regi­mului de economii, introdus mai ales prin grija planificatorului șef Mi­șcu Pandele, care a dus o muncă de lămurire rodnică în rîndul cooperatorilor convingîndu-i de importanța ce o prezintă pentru reducerea prețului de cost încadrarea justă a șablo­nului la croitul diferitelor articole de îm­brăcăminte. In felul acesta prețul de cost a fost redus cu 0,85 la sută peste sarcina planificată și realizarea ar fi putut fi mult mai mare dacă președintele cooperativei, tov. Enica Vasile, ar fi acordat atenția cu­venită acestei probleme și ar fi luptat pen­tru acest lucru și el. In cadrul cooperației meșteșugărești e­­xistă și unele lipsuri. Profitînd de faptul că sarcina de reducere a prețului de cost fixată de către U.R.C.M. este mică cu mult, sub posibilitățile reale, conducerea coopera­tivei „Marea Neagră" nu s-a străduit deloc să găsească noi căi de reducere a prețului de cost, deoarece sarcina de­­ reducere așa cum a fost ea fixată se realiza fără nici un efort din partea conducerii. Nici­ conducerea cooperativei „Arta Lem­nului“ nu a prezentat interes în problema reducerii prețului de cost. Astfel, prețurile de achiziție la materialul lemnos au cres­cut. Serviciul tehnic nu se preocupă de reducerea consumurilor specifice de mate­riale, nu se urmărește sistematic cu aju­torul postcalculului reducerea prețului de cost, lucru ce a făcut să nu se realizeze sarcina de reducere planificată. Ținerea evidenței postcalcul a fost îngreu­nată de faptul că resoartere producției, pla­nificare, muncă și sal­a­rii, și gestionarii de materiale nu s-au îngrijit pentru ca for­mularele de evidență primară să fie pre­date la timp secției postcalcul. Cu toate că U.R.C.M. a luat unele mă­suri, ca de exemplu, defalcarea planului de cheltuieli în cadrul cooperativelor pe sec­ții productive, totuși, ținînd cont de faptul că mai există cooperative care nu-și reali­zează sarcina de reducere a prețului de cost, că postcalculul nu s-a introdus încă în toate cooperativele și că sînt unele co­mitete executive de cooperative care nu a­­cordă importanța cuvenită problemei redu­cerii prețului de cost, înseamnă că condu­cerea U.R.C.M. prin resoartele respective trebuie să treacă de îndată la o muncă de lămurire, îndrumare și control, luînd în a­­celași timp măsuri concrete care să asigure realizarea și depășirea sarcinii de reducere a prețului de cost în toate cooperativele, deoarece așa cum s-a văzut mai sus pentru lucrul acesta posibilități sunt, consiliile de conducere însă trebuie să muncească mai mult. ★ M. GROSU $ef contabil la U.R.C.M. ★

Next