Dobrogea Nouă, decembrie 1955 (Anul 8, nr. 2290-2317)

1955-12-01 / nr. 2290

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional Anul Viu­ Nr. 229!) Joi 1 decembrie 1955 4 pagini 20 bani Cantitate, dar și calitate „In întimpinarea celui de-al II-lea Con­gres al partidului, am realizat 700.000 kg biscuiți peste prevederile planului cincinal, productivitatea muncii a crescut cu 8,64 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 2,47 la sută față de sarcinile planificate, db­fi­nind economii in valoare de 171.000 lei și depășind angajamentul luat prin realizarea cu o lună înainte de termen, a sumei de 320.000 lei acumulări socialiste peste plan Dar, urmărind îndeplinirea cu cinste a a­­­gajamentelor — se arată mai departe in scrisoare — am luptat pentru ridicarea ca­lității produselor, luînd măsuri tehnico-orga­­nizatorice corespunzătoare pentru a evita obținerea unei producții sporite și cu un preț de cost redus în dauna calității". Ca urmare a măsurilor luate, printre care acelea de mărire a numărului brigăzilor de calitate și înființare a laboratorului de con­trol tehnic, cît și a ajutorului acordat de comitetul de întreprindere, sub îndrumarea organizației de partid, care a sprijinit prin toate mijloacele bătălia pentru calitate, in­dicii calitativi ai producției realizați în ul­timele luni sînt cu 2,4 la sută superiori față de cei obținuți în anul 1954 și în primul semestru al acestui an. Iată într-adevăr un bilanț rodnic cu care colectivul fabricii de biscuiți „Munca“, întreprindere fruntașă pe regiune, întîmpină apropiatul Congres al partidului. Aici lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului la toți indicii a fost împletită armonios cu strădania de a îmbunătăți continuu calitatea produselor. Asemenea exemple găsim și în alte sectoare ale industriei din cuprinsul regiunii noastre, unde s-au realizat produse de calitate tot mai bună, care corespund pretențiilor cres­­cînde ale oamenilor muncii. Colectivul de muncă al Fabricii de amba­laje metalice Constanța a reușit în ultimul timp să îmbunătățească simțitor calitatea bunurilor de larg consum (tăvi, lămpi de gătit etc.). Cimentiștii din Cernavodă și Medgidia se mîndresc și ei cu cimenturile de calitate superioară obținute cu prețul unor eficace măsuri tehnico-organizatorice și a intensificării eforturilor în întrecerea socia­listă. Oamenii muncii apreciază calitatea uleiului produs de fabrica „Argus“ unde ca­­binetul tehnic a sprijinit efectiv munca ino­vatorilor, contribuind la perfecționarea pro­cesului de producție și obținerea de indici calitativi superiori. Succesele arătate dovedesc că în aceste întreprinderi, lupta pentru calitate fiind con­siderată ca un obiectiv de seamă al între­cerii socialiste, sunt asigurate măsuri teh­­nico-organizatorice menite să sprijine efor­turile maselor de muncitori, tehnicieni și ingineri, care se străduiesc să obțină o pro­­ducție în continuă creștere, o productivitate sporită a muncii și la un preț de cost redus dar în același timp și o calitate corespun­zătoare. Organizațiile de partid și comite­tele sindicale din aceste întreprinderi se preocupă de dezvoltarea spiritului de răs­pundere al muncitorilor și tehnicienilor fața de calitatea producției, luptă pentru întări­rea disciplinii în producție, intensificînd munca educativă și stimulează aplicarea metodelor avansate de lucru, a inițiativelor bune izvorîte din masă, sprijină extinderea mișcării de inovații și raționalizări, acțiuni care duc la obținerea unor indici calitativi superiori. Pentru oamenii muncii, obținerea unei ca­lități bune a produselor este o datorie. Dar, cu toate succesele obținute, trebuie spus că în această direcție există și deficiențe. In unele întreprinderi, de pildă, întreaga aten­ție a fost concentrată în jurul îndeplinirii cantitative a planului de producție, negli­­jîndu-se munca politică de masă și măsurile tehnico-organizatorice necesare pentru rea­lizarea unor produse de bună calitate. Așa, de pildă, calitatea unor produse ale între­prinderilor Industriei locale lasă de dorit. La I.R.P.L. (director B. Ovanezian), secția de preparare a produselor carnate își depă­șește­­ considerabil planul de producție, însă , din cauza slabei calificări a oamenilor, ca­litatea salamurilor, costiței și mezelurilor fabricate nu este întotdeauna corespunză­toare. De asemenea, cărămida fabricată de întreprinderea „I. C. Frimu“ Oltina (direc­tor Marin Anica) de multe ori este refuzată de beneficiari. Aspecte negative concretizate prin faptul că unele lacăte, găleți, chei, topoare și alte obiecte metalice sunt nefinisate, cu defecte ce le fac inutilizabile, găsim în întreprin­deri ca „Energia“, I.A.M.C., cooperative meșteșugărești și altele, care și-au organi­zat secții producătoare de bunuri de larg consum și uz casnic. Asemenea deficiențe au ca urmare neîndeplinirea contractelor economice din punct de vedere calitativ, în­greunează planul de desfacere și încarcă prețul de cost. Conducătorii din întreprinderi, activiștii sindicali și de partid trebuie să știe că rea­lizarea unei producții sporite în dauna ca­lității, obținerea de mărfuri și produse lu­crate de mîntuială provoacă pierderi atît întreprinderilor respective cît și întregii e­­conomii naționale, îngustînd în același timp posibilitățile de aprovizionare la timp și în bune condițiuni a oamenilor muncii cu măr­furi și produse necesare. Creșterea producti­vității muncii și bunăstarea poporului mun­citor sînt strîns legate de calitatea supe­rioară a producției. Iată de ce acum, cinci pretutindeni se desfășoară o susținută luptă în vederea îndeplinirii planului anual de­ producție, problema calității trebuie să preo­cupe în egală măsură masele de muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri, cadrele de conducere din industrie, aparatul de stat, sindicatele și organele de partid. Lupta pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor pune în fața conducerilor din întreprinderi sarcini importante privind luarea unor măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare, care să aibă în vedere per­fecționarea continuă a procesului de pro­ducție și introducerea de noi metode, gene­ralizarea largă a acestor metode, îmbunătă­țirea locurilor de producție și a condițiilor de muncă. O mare atenție trebuie acordată controlului tehnic care să fie exercitat în toate fazele procesului de producție, înce­­pînd de la materia primă pînă la produsele sau piesele finite, respectînd cu strictețe re­țetele de fabricație. Inzestrînd laboratoarele de control al calității cu aparatura necesară și cadre tehnice bine pregătite, controlul ce se efectuează e necesar nu numai pentru a se scoate în evidență defecțiunile sau ne­­respectarea Stas-urilor, ci pentru a le pre­veni din timp, contribuind astfel la înlătu­rarea lor chiar în timpul fabricației. Calitatea bună a producției depinde în cea mai mare parte de felul în care munci­torii stăpînesc meseria. De aceea, conduce­rile întreprinderilor, și în mod deosebit cea de la I.M.U.M., sînt datoare să creeze posi­bilități pentru ridicarea continuă a califică­­rii muncitorilor, maiștrilor și ucenicilor. Luptînd să-și ridice necontenit nivelul cu­noștințelor profesionale cu sprijinul maiștri­lor și tehnicienilor, muncitorii trebuie să îmbine în mod armonios bătălia pentru în­deplinirea planului pe sortimente și îmbu­nătățirea calității de lupta pentru economii, pentru creșterea acumulărilor socialiste. Tre­buie eliminată cu hotărîre nerespectarea Stas-urilor privind normele de calitate. Fie­care muncitor sau tehnician din întreprin­­derile industriei metalurgice, miniere, pro­ducătoare de bunuri de larg consum, de materiale de construcții, din industria lo­cală, e dator să-și întărească eforturile, fo­losind toată priceperea pentru obținerea unor produse de bună calitate, utilizabile, bine finisate, durabile și cu aspect plăcut. îndeplinirea acestei sarcini importante este în funcție de ridicarea simțului de răs­pundere al comisiilor de recepție și al or­ganelor comerciale, care trebuie să asigure punerea în vînzare numai a acelor produse care corespund din punct de vedere calita­tiv, recepționîndu-le atent și luînd măsuri pentru justa lor manipulare și depozitare. In întrecerea socialistă, lupta pentru îm­bunătățirea calității produselor trebuie să constituie un obiectiv principal. întărind munca de masă în cadrul grupelor sindicale, comitetele de întreprindere au datoria să se preocupe îndeaproape de sprijinirea brigă­zilor de calitate și mărirea numărului lor. Metodele avansate și inițiativele care asi­gură un progres pe linia calității, trebuie să devină un bun de care să se bucure mase tot mai largi de muncitori. Pentru aceasta, comitetele sindicale au datoria să-i mobilizeze pe muncitorii fruntași în acțiu­nea de ridicare a calificării celor mai slab pregătiți profesional. Sarcini de mare răspundere în problema calității stau în fața tineretului. Pe lîngă îndrumarea lui spre cursurile de calificare, organizațiile U.T.M. trebuie să desfășoare o susținută muncă politică în rîndul muncito­rilor tineri pe calea întăririi disciplinii, a ascultării sfaturilor maiștrilor și muncitorilor cu experiență. Organizațiile de partid au sarcina să-i îndrume pe comuniști a se situa în fruntea bătăliei pentru­­ calitate, astfel ca, urmînd exemplul lor, ceilalți muncitori să se stră­duiască a deveni fruntași în lupta pentru o producție cantitativă sporită și de cali­tate superioară. Munca politico-educativă trebuie desfășurată în spiritul exigenței fie­cărui muncitor sau tehnician față de calita­tea produselor, creîndu-se în întreprinderi o asemenea opinie publică muncitorească, în­­cît cei nepăsători față de calitatea produc­ției să fie priviți de colectiv dăunători ai economiei naționale. Instruind temeinic agi­­tatorii, organizațiile de partid au datoria să imprime în masa comuniștilor considera­rea luptei de îmbunătățire a calității produ­selor ca o sarcină politică de seamă, ca o cale principală pe linia ridicării nivelului de trai material și cultural al celor ce mun­cesc. Noi succese în muncă Luptînd pentru îndeplinirea angajamente­lor luate în cinstea Congresului, colectivul de muncă al Atelierelor navale „23 august“ Obține importante succese. Muncitorii secției electro­ bobinaj s-au angajat să pună­ în funcțiune 4 electromotoare pînă la data de> ’10 decembrie. Muncind cu însuflețire, ei au reușit să reconstituiască din materiale re­­cuperabile cele 4 electromotoare cu 14 zile înainte de termen, realizînd economii în va­loare de 2250 lei. S-au evidențiat în această acțiune, muncitorii Coman M., Tudor Ște­fan, Tu­rade P., Petz Emil, Crișan D. și bri­gada de tineret condusă de Păpurică Ște­fan, care-și depășește zilnic normele cu 45 la sută. POSTICESCU EUGEN, coresp. / ÎN INTERIORUL ZIARULUI: — E. DRAGAN și AL. GREBANOS: Urme care vorbesc despre viața în Do­­brogea antică­ feudală pag. 2-a — Să pregătim atelierele S.M.T. și GOS­TAT pentru reparațiile de iarnă pag. 2-a — POPESCU C. și NICULESCU E.: Despre desfășurarea controlului obștesc ,asupra fondurilor asigurărilor sociale și administrativ-financiare ale sindicatelor în regiunea Constanța pag. 2-a — INFORMAȚIE DE PARTID: Pentru îmbunătățirea muncii de primire de can­didați și noi membri în partid pag. 3-a — Sesiunea a VII-a a sfatului popular regional pag. 3-a — CĂPRIȚĂ: Brigada complexă, forma de bază a organizării muncii în pescuit pag. 3-a — Vizita conducătorilor sovietici în In­dia pag. 4-a — Ecoul în străinătate al comunicatului Agenției TASS cu privire la ultimele ex­periențe cu arma termonucleară în Uni­unea Sovietică pag. 4-a — Declarația P.M.P. din Canada pag. 4-a — Criza de guvern din Franța pag. 4-a DIN CUPRINSUL REGIUNII NOASTRE­Fruntași la reparații In această perioadă, la S.M.T. Topraisar, raionul Negru Vodă, se desfășoară intens campania de reparații a tractoarelor și mașinilor agricole. Rezultatele obținute pînă acum sunt cea mai bună garanție că an­gajamentele luate în cinstea Congresului de a repara pînă la 20 decembrie 25 trac­toare, 30 cultivatoare, 20 semănători, 6 secerători-legători și 20 discuitoare, vor fi îndeplinite. Prin munca susținută a între­gului colectiv de aci, pînă mai zilele tre­cute s-au reparat 9 tractoare, 24 cultiva­toare și 10 semănători. * Comunistul Stanciu Petre, este unul din cei mai harnici muncitori ai atelieru­lui de tâmplărie, activitatea lui fiind un bun exemplu pentru toți ceilalți tovarăși de muncă. Una din cele mai îndrăgite metode de muncă sovietice aplicate de către colectivul de muncă de la Șantierul naval maritim Constanța este metoda „Voroșin“, de orga­nizare și curățenie a locului de muncă. Aplicînd această metodă, comunistul Micu Tom­a, conducătorul unei brigăzi de ajus­­tori mecanici, și-a depășit angajamentul luat în cinstea Congresului , lucrările ce trebuiau date pînă la Congres vor fi gata cu 7 zile înainte de termen. Peste angajamentul luat, de a-și depăși cu 125 la sută planul, comunistul Cerviș Ștefan, fruntaș al întrecerii socialiste, a realizat în urma aplicării metodei „Voroșin“ încă 45 de procente. Angajamentul comunistului Crăciun Sava a fost de a realiza o depășire a normelor de 100 la sută. Tot în urma aplicării me­todei­ „Voroșin“, acesta a realzat pînă acum o depășire de 155 la sută, iar candi­datul de partid Dobrotă Gheorghe, urmînd exemplul comuniștilor fruntași, întîmpină Congresul cu o depășire a normei de 90 la sută. TEODORESCU D„ cores”. Roadele aplicării metodelor sovietice Utemistul Dolojanu Vasile printr-o mun­că înflăcărată și de bună calitate a con­tribuit în mare măsură la obținerea rea­lizărilor amintite. Exemplul comuniștilor Strădania colectivului de muncă de la depoul C.F.R. port de a-și îndeplini și de­păși cu cinste angajamentele luate în în­tîmpinarea celui de-al II-lea Congres al partidului, au fost încununate de roade. In turele de exploatare a locomotivelor, lucrează, printre ceilalți muncitori și comu­nistul Mihu Gheorghe care este unul din cei mai de seamă fruntași în muncă. Prin buna organizare a muncii, urmări­rea îndeaproape a procesului tehnologic în toate fazele lui și prin îndrumarea con­secutivă a fiecărui muncitor în parte, el a reușit să reducă timpul normal de echi­pare a locomotivelor. Exemplu demn de urmat de către toți tinerii și ucenicii de la atelierele mecanice din acest depou este, de asemenea și strun­garul comunist Gheorghe St. Dumitru a cărui depășire de normă zilnică se ridică la 67 la sută. Deosebite au fost în ultima lună și rea­lizările utemiștilor Ciocan Gheorghe și Jecu Constantin din secția montaj, care au rea­­lizat zilnic o depășire a normelor de pro­ducție de 38 la sută, precum și cele reali­zate de utemistul Stănescu Radu de la bri­gada de armătură. C. ANDREI, coresp. Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace Comitetele de luptă pentru pace din ora­șul și regiunea Constanța desfășoară o lar­gă activitate în sprijinul păcii strîns legată de întîmpinarea celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Astfel, comitetul de luptă pentru pace nr. 10 A, în colaborare cu S.R.S.C., a or­ganizat un ciclu de conferințe în care sunt tratate diferite aspecte din lupta partidului nostru. Prima conferință intitulată „P.M.R. stegar al poporului român pentru o pace trainică și prietenie între popoare“ a și fost expusă în fața unei numeroase asistențe de partizani ai păcii din orașul nostru, după care a fost vizionat un film documentar. A. LIVEZEANU, coresp. Și-a îndeplinit planul valoric de achiziții zilnic ne sosesc telegrame de la diferite întreprinderi din regiune prin care anunță noi succese în marea întrecere socialistă în întîmpinarea Congresului partidului. O astfel de telegramă ne-a sosit zilele acestea de la Fetești, prin care Uniunea raională Ageracoop de aici raportează că și-a realizat pînă la 29 noiembrie planul valo­ric de achiziții pe cel de-al IV-lea trimestru al anului, în proporție de 102 la sută. Incepînd cu data de 30 noiembrie, după cum se arată în telegramă, harnicul co­lectiv de muncă de aici (director Stan Tu­dor) lucrează în contul trimestrului I al a­­nului viitor. Din frumoasele acțiuni ale utemiștilor Data ținerii Congresului partidului se apropie tot mai mult, și zilele ce ne mai despart de acest măreț eveniment sînt transformate de atemiști în zile pline de suc­cese deosebite. • Lucrînd la alături de toamnă pentru însămînțările de primăvară, membrii bri­găzii a 15-a din S.M.T. Independența și-au depășit planul cu 34 la sută, iar brigada I-a din S.M.T. Cobadin cu 13 la sută. • Odată cu depășirile de plan, tracto­riștii utemiști din S.M.T.-urile și G.A.S.-urile din raionul Negru Vodă, împreună cu cele 24 posturi utemiste de control, au realizat în cinstea Congresului 720.000 lei economii de combustibil și piese de schimb. • Tinerii din raionul Negru Vodă au ho­­tărît să facă în aceste zile cît mai multe platforme de gunoi. Astfel, pînă acum s-au făcut 28 platforme gunoi și 19 platforme cenușă. Numai la gospodăria agricolă co­lectivă din satul Straja s-a cărat și îm­prăștiat gunoi de grajd pe 50 hectare, iar la colectiva din satul Comana s-a împrăș­tiat gunoi pe 9 hectare. • Din cei 480 utemiști care lucrează la fabrica „Cimentul păcii“ din Medgidia, 107 au fost confirmați fruntași în muncă. • Printre zecile de tractoriști utemiști care au realizat peste 1000 hanuri anual fără reparații generale la tractor, sunt și tinerii Nae Tudor de la secția G.A.S. Darabani și Ciobanu Valeriu de la S.M.T. Topraisar. -pooooooooooo Au terminat recoltatul porumbului In regiunea noastră se dă în momentul de față bătălia pentru terminarea ultimelor procente de îndeplinire a planului de recol­tare a porumbului. Cu fiecare zi alte și alte unități agricole raportează îndeplinirea a­­cestei sarcini deosebit de importante. Peste tot, colectiviștii și întovărășiții s-au dovedit a fi în frunte, atît în ceea ce privește gră­birea executării acestei lucrări, cît și în ceea ce privește obținerea unei producții bogate de porumb la hectar. Printre primele comune din raion Membrii de partid și agitatorii din co­muna Ștefan cel Mare, raionul Fetești, au dus o susținută muncă politică în scopul mobilizării tuturor forțelor pentru recolta­rea în timpul cel mai scurt a porumbului. Rezultatele unei astfel de munci n-au în­­tîrziat să se arate: comuna (președintele sfatului popular tov. C. Alexandru) a ter­minat printre primele din raion întreaga suprafață cultivată în acest an cu porumb. In frunte pe comună s-au situat colec­tiviștii. Și întovărășirea agricolă de aici a obținut rezultate frumoase, printre care o producție medie de peste 3.400 kg. porumb boabe la hectar, evidențiindu-se întovără­șiții Gh. Dumitrescu, Stan Bucur și Gh. Mociu. Dintre țăranii muncitori cu gospodărie individuală, se remarcă Gh. Popescu și Petre Fiseanu, care au obținut o producție medie de peste 3.000 kg. porumb boabe la hectar. Toata suprafața recoltată Zilele acestea s-a terminat de recoltat întreaga suprafață cultivată cu porumb și în comuna Tuzla din raionul Negru Vodă. In munca de recoltare a celor 140 ha. de porumb ale gospodăriei agricole colec­tive din comună, s-a evidențiat­ în mod deosebit brigada a 11-a de cîmp, condusă de tov. Sărăcilă Victor, care a adus o prețioasă contribuție atît la terminarea re­coltării în timpul cel mai scurt, cît și la obținerea unei producții pe gospodărie de peste 2600 kg. porumb la hectar. Tot aici, țăranul muncitor cu gospodărie individuală Gh. Petrescu a realizat de pe cele 2,5 ha. cultivate cu porumb, o pro­ducție medie de peste 2400 kg. porumb boabe la hectar, iar Gh. Matei, de aseme­nea, în jurul a 2500 kg. porumb boabe la hectar. ■di.______.__ De pe întinsul patriei Colectivul de muncă de la uzinele „Io­­sif Rangheț" din Arad, luptă cu hotărîre pentru fabricarea unui număr cît mai mare de strunguri în cinstea Congresului partidului. Pentru întreprin­derile piscicole Muncitorii și tehni­cienii de la întreprin­derea de construcții navale din Tulcea in­troduc în fabricație tot mai multe ambar­cațiuni pentru între­prinderile piscicole Pentru prima dată în țară, ei au construit mahone și barcaze, izoterme, cutere, șalupe de metal tip „Sal­vador“ etc. De curînd, au început să lu­­­creze la construcția primului ponton macara de 10 tone. In cinstea Congre­­­sului, utemiștii din regiunea Baia Mare obțin noi și impor­tante succese. La în­treprinderea „Unio“ din Satul Mare, toți ti­nerii au fost antrenați în întrecerea socia­listă. Cele mai frumoase succese sunt cele ale brigăzilor utemiste conduse de Vincze Matelosi și Vasile Arician, care își depă­șesc normele cu 250 la sută. Brigada com­plexă condusă de Mihail Dumitrașcu a e­­fectuat economii în valoare de­ 170.000 lei din cele 250.000 lei cît s-a angajat să rea­lizeze pînă la Congres. Măsurile luate de partid pentru îmbu­nătățirea traiului mun­citorilor metalurgiști din Reșița au căpătat viață. De-a lungul Bîrzavei îndiguite, de-a lungul străzilor as­faltate și mărginite de pomi tineri, se înalță blocuri care cuprind toate peste 1200 aparta­mente spațioase, un complex școlar profesio­nal și un cămin cu 800 de locuri, o creșă, un mare club, iar spre Cîlnic se zărește clă­direa masivă a noii fabrici de pîine. Numai anul acesta în gospodăriile agri­cole colective din re­giunea Arad au fost date în folosință 16 grajduri cu o capaci­tate de 100 vite fie­care, 14 maternități pentru scroafe, 6 îngră­­șătorii de porci, 18 cotețe pentru păsări, 11 saivane, 5 magazii cu o capacitate de peste 100 vagoane fiecare, 29 de pătule cu capa­citatea de 20-40 vagoane, 11 ateliere, 19 remize și 25 de silozuri. Construcții în gospo­dăriile colective Realizările atemiștilor Locuințe pentru m­e­­talurgiști In prima seară de clacă g „Tovarășe, eu m-am tot gîn­­g­dit în vremea din urmă în ce I chip am putea noi întîmpina . Congresul partidului. M-am o­­f 8­prit asupra acestui fapt..." Și tovarășa Matușevschi Eli­ 8­za, membră în biroul organiza­­­­ției de partid 4 cartier (Tăbă- 8 cărie), a făcut tovarășelor ei I din birou o nouă propunere, pri­­n mită cu însuflețire , de a se or­­­­ganiza, cu membrele organiza­­­­ției și cu gospodinele din car­­­­tier, un ciclu de seri de clacă, la 8 care să se lucreze diferite obiec­­­­te casnice, care să fie expuse­­ de 8 Martie, Ziua Internațio­­­­nală a Femeii, la bazarul ce 8 va fi organizat de comisia de­­ femei de pe lîngă sfatul popu­­­­lar orășenesc. 8 * 8 Femeile din cartier au primit 8 cu bucurie vestea că la 28 no­­­­iembrie, la sediul organizației 8 de partid din cartier, va avea 8 loc prima seară de clacă, după 8 cum le spuseseră delegatele de l­a stradă și agitatoarele. In ziua aceasta, peste 40 de­­ gospodine s-au adunat aici. Fie­­­­care a venit cu cîte ceva : un­­­ghem de lînă, o bucată de pîn­­ză sau o jurubiță de mătase pentru brodat. Soba, duduind, te îmbia să te apropii, să devii mai familiar. Femeilor nu mai trebuiau îndemnuri. Schim­b­­­urile de păreri, propunerile și sfaturile au început să curgă. „Ce părere ai, tovarășă, de șorțulețul acesta ?“ . „Rochița pe care o voi face eu, vreau să fie frumoasă, vă placă tuturora“. „Cred că e mai bine ca broderia șervețelului, s-­o­ faci, tovarășă, cu două culori. Ai mătase de-ajuns ? Mai am și eu ceva“. ★ Admirînd mișcările îndemîna­­tice ale mîinilor harnicelor gos­podine, m-am întors cu gîndul la cîteva zile în urmă, cînd ace­leași femei, avînd în fruntea lor, ca și acum, comuniste ca Stancu Maria și Matușevschi Eliza, candidate de partid ca Sîrbu Ioana, deputate ca Nell Cotroniș și multe alte gospo­dine harnice din cartier, se în­treceau în a recolta cît mai mult porumb de pe ogoarele gospodăriei din Valul Traian, le-am văzut apoi pe scenă dan­sînd cu foc ori cîntînd dulci melodii, în cadrul ansamblului comisiei de femei de pe lîngă sfatul popular orășenesc pri­mind îmbujorate, de mulțumire aplauzele spectatorilor... Le privesc și acum, aplecate asupra lucrului, preocupate nu greși nimic, a executa cît a mai frumos și mai perfect obiectul propus. Tovarășa Zoe Nițescu lucrează cu atenție la un șervețel, tovarășa Neli Cotroniș la o pereche de ciorapi, iar to­varășa Sîrbu Ioana se sfătuiește cu cele din jur cum să croiască materialul abia cumpărat pen­tru o rochiță... ★ Afară, se-ntunecase­ înăuntru, voia bună, mulțumirea și căl­dura sporeau. De undeva, pornit, la început îngînată, c­a melodie. A fost de-ajuns ca to­varășa Matușevschi Eliza să dea tonul, ca să i se alăture și tovarășele Sîrbu Ioana, Giovani Eugenia, Culaș Paraschiva și altele. Cîntecul lui Novicov „Cresc călinii“ a izbucnit cald, îmbinîndu-se armonios cu ca­drul plăcut al adunării acesteia deosebite. „Eu am terminat bonețelul“. Cîteva tovarășe și-au lăsat cîr­­ligele sau acul, și s-au apropiat să admire priceperea cu care gospodina Rusa Florica a exe­cutat primul ei obiect confec­ționat pentru bazarul ce se va organiza la 8 Martie. „Și eu am lucrat ceva la șer­vețelul meu în seara aceasta“, spune tovarășa Zoe Nițescu. „Să vedeți în seara de clacă din săptămîna viitoare cît de înaintată voi fi cu lucrul la ro­chița mea“, spune tovarășa Sîrbu Ioana. ★ Pe rînd, una cîte una, gos­podinele își string lucrușoarele și pleacă spre casă. Au plecat mulțumite de rezultatele mun­cii lor din prima seară de cla­că. Au plecat cu hotărîrea ca celelalte asemenea seri să se încheie cu realizări mereu mai frumoase, în așa fel ca la ba­zarul de la 8 Martie să fie pre­zentat un număr cît mai mare de obiecte lucrate de mîinile lor harnice. Inițiativa comunistei prinsese viață... N. SIMION ' 8­8­8­6­8 ek o oooooooooooer 8 I OOOCOOOCOOOOOOOCOOOCOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOCOOOCCOCOOOOCOOCOOOOOOOOOOODOCOoii

Next