Dobrogea Nouă, ianuarie 1956 (Anul 9, nr. 2318-2342)
1956-01-03 / nr. 2318
Anul VIII Nr. 2318 Marti 3 ianuarie 1936 4 pagini 20 bani Să asigurăm din primele zile ale anului o temeinică organizare a întrecerii socialiste Sfîrșitul anului 1955, ca și al primului nostru plan cincinal, a coincis cu un eveniment de mare însemnătate pentru oamenii muncii din patria noastră — ținerea celui de-al II-lea Congres al P.M.R. In cinstea acestui eveniment, oamenii muncii din regiunea noastră, alături de cei din întreaga țară, conduși în permanență de organizațiile de partid, au luptat neobosiți pentru a obține succese tot mai mari. Scoițînd la iveală tot ceea ce este nou, aplicînd cele mai înaintate metode de lucru ale tehnicii moderne, ei au întîmpinat cel de-al II-lea Congres la partidului și au pășit într-un nou an de muncă, primul din cel de-al II-lea cincinal, cu rezultate dintre cele mai bune, rod al muncii lor spornice. Cu adevărat se pot mîndri harnicii mineri de la Altîn-Tepe, din rîndul cărora fac parte și comuniștii Rățoi Vasile și Stiigă Iordan, fruntași ai întrecerii socialiste, care și-au realizat sarcinile de plan la tone minereu, în cei 5 ani ce au trecut, în proporție de peste 155 la sută. Acesta nu este însă singurul exemplu ce ne poate dovedi munca rodnică depusă; asemenea exemple sînt nenumărate și pot fi întîlnite la fabrica de ulei „Argus", la Centrul mecanic Constanța, fabrica de biscuiți „Munca“ Constanța, Șantierul naval maritim Constanța, în S.M.T.uri ca Hagieni, Chirnogeni, Topraisar și în multe alte părți In lupta pentru îndeplinirea planului de producție, a îmbunătățirii neîncetate a calității produselor, un rol de mare însemnătate a avut întrecerea socialistă. In anul ce a trecut, ca și în ceilalți, tot mai mulți au fost aceia care s-au convins de puterea mobilizatoare și organizatoare a întrecerii socialiste în munca de fiecare zi. Antrenați în întrecerea socialistă, muncitorii, tehnicienii și inginerii au scos la iveală noi inițiative, propuneri de inovații, au contribuitla perfecționarea procesului de producție și odată cu aceasta la realizarea planului înainte de termen. Directivele Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Român cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956-1960 pun în fața celor ce lucrează în industrie sarcini, de o deosebită importanță. Este suficient dacă amintim faptul, așa cum prevăd Directivele,că în 1960 producția industrială globală va crește cu 60 65 la sută față de 1955. Pentru îndeplinirea acestor mărețe sarcini, este necesar însă ca, de la început să se pună un deosebit accent pe organizarea muncii, pe desfășurarea în bune condițiuni a procesului de producție și aprovizionarea cu materii prime și materiale. Din primele zile ale anului în care de curînd am intrat, o mare atenție trebuie acordată întrecerii socialiste de către conducerile tehnico-administrative și comitetele de întreprindere sub conducerea și permanenta îndrumare a organizațiilor de partid. Pentru a asigura, însă, o bună desfășurare a întrecerii socialiste, trebuie ținut cont de oerie de probleme ce nu trebuiesc neglijate." Defalcarea planului de producție cu regularitate și la începutul fiecărei luni pe secții, ateliere, brigăzi și oameni este o sarcină de prim ordin ce trebuie să stea în atenția conducerilor și comitetelor de întreprindere. [Acest lucru va face posibilă discutarea în mod temeinic a sarcinii ce revine fiecărui muncitor, analiza măsurilor ce trebuie luate, iar discutarea planului în cadrul consfătuirilor de producție și grupelor sindicale va da prilejul celor ce participă încrezători în forțele lor, să-și ia angajamente și să cheme la întrecere pe tovarășii lor. Iată deci, j baza de la care trebuie pornit în organizarea întrecerii socialiste. •"Angajamentele luate de muncitori în cărărul întrecerii socialiste nu trebuie să fie formale, iar comuniștii, ca luptători activi pentru o producție sporită și alături de ei, cei mai buni lucrători sunt chemați să lupte împotriva acestui lucru. Angajamentele pe tilinia depășirii planului trebuie luate în așa fel, încît procentul de depășire a sarcinilor s să întreacă pe cel mediu al lunii trecute. De asemenea, trebuie să nu se ia angajamente „umflate", care să depășească puterea de muncă și, deci, să nu poată fi realizate. Odată organizată, întrecerea socialistă nu trebuie să stea pe loc, ci continuu să cunoască o mai mare dezvoltare, ceea ce se poate obține prin ținerea unei stricte evidențe, prin grafice de producție, prin lupta pentru stabilitatea brigăzilor, echipelor și oamenilor la locurile de muncă. In această ordine de idei, trebuie spus că popularizarea fruntașilor întrecerii socialiste și a rezultatelor pe care ei le obțin trebuie să constituie o preocupare de seamă pentru comitetele de întreprindere și organizațiile de partid. Un factor determinant în desfășurarea cu succes a întrecerii socialiste este felul în care conducerile tehnico-administrative se vor îngriji de aprovizionarea, fără întîrziere, cu piese și materiale necesare realizării sarcinilor de plan. Antrenați în întrecere socialistă, muncitorii trebuie să primească din plin sprijinul tehnicienilor și inginerilor în lupta pentru ridicarea calificării profesionale, a descoperirii resurselor interne și a scoaterii la iveală a tot ce este nou. Ei trebuie să lupte pentru continua îmbunătățire a calității produselor executate și a creării unui regim sever de economii, pentru a realiza cît mai multe acumulări socialiste peste plan. i In întreprinderile unde specificul de muncă permite și sînt asigurate condițiile necesare, se pot organiza întreceri pe profesii. In felul acesta, muncitorii, întrecîndu-se pentru titlul de cel mai bun frezor, strungar, fierar, mecanizator etc., vor da o mai mare atenție muncii și se vor strădui să obțină succese tot mai valoroase. Este necesar ca muncitorii fruntași să nu se mulțumească numai cu rezultatele muncii lor individuale, ci să ajute permanent și pe cei rămași în urmă. Directivele Congresului al II-lea al partidului, prin sarcinile ce le pun în fața lucrătorilor din industrie, constituie pentru aceștia un nou și măreț plan de muncă. Exemplele oferite pînă acum de cel ce lucrează în întreprinderi și pe ogoarele regiunii noastre ne îndreptățesc să spunem că ei nu vor precupeți eforturi și, antrenați în întrecerea socialistă, vor lupta pentru transformarea în fapte a sarcinilor ce le stau în față. Pentru aceasta, organele sindicale au importanta sarcină de a mobiliza activ muncitorii în întrecerea socialistă. Ele trebuie să sprijine conducerile tehnico-administrative și să îndrume muncitorii pentru aplicarea minunatelor metode de lucru sovietice și ale fruntașilor noștri, să organizeze schimburi de experiență, să extindă munca în domeniul inovațiilor și a ridicării calificării profesionale. In ceea ce privește buna desfășurare a muncii în cadrul primului an al celui de-al X1-lea cincinal și al întrecerii socialiste — importantă formă de obținere a rezultatelor înalte — sarcini de mare răspundere revin și organizațiilor de partid. In fața ilor stă sarcina de a permanentiza rezultatele obținute pînă acum, și mai mult, de a le îmbunătăți continuu. Organizațiile de partid trebuie să îndrume comitetele de întreprindere pentru ca acestea la rîndul lor să antreneze muncitorii în vederea reducerii timpului de lucru prin perfecționarea continuă a procesului de producție. Organizațiile de partid și alături de ele comitetele de întreprindere trebuie să lupte ca obiectivele principale ale întrecerii socialiste să fie: realizarea și depășirea planului de producție, mărirea productivității mîincii, reducerea prețului de cost și crearea a cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Neglijată nu trebuie să fie nici un moment munca educativă și de răspîndire a experienței fruntașilor în producție și a rezultatelor obținute de el, a generalizării metodelor lor de lucru. Organizînd temeinic întrecerea socialistă din primele zile ale noului an, oamenii muncii din regiunea noastră în frunte cu comuniștii, folosind fiecare minut din cele 480 de minute ale zilei de lucru, vor face ca realizările să depășească pe cele obținute pînă acum. Printre cei mici la așteptarea lui Moș Gerilă, micuții elevi ai școlii de copii mici nr. 4, din piața Griviței, au desfășurat un bogat program artistic compus din coruri, recitări, jocuri populare și sceneta „Bucuriilor iernii“. Sala devenise neîncăpătoare pentru părinții care veneau să vadă și să asculte glasurile melodioase ale celor micuți, care în deschidere au cîntat „Noi sîntem copiii țării‘ «din care se desprindeau versurile: Noi vrem pace, nu război, Vrem părinții să muncească Și pe noi să ne-ngrijească Noi vrem pace-n lumea ntreagă... Au urmat recitările. Cît de frumos au recitat Sănducu Pandele, Horia Liviu, Voicu Elena, Iancu Florica, Facli și mulți alții. Neîntrecute au fost și fetițele Puica și Mirela Silion, Mariana Așchie, Silvia B., care au executat cu multă gingășie baletul fulgilor de zăpadă. Și astfel, care mai de care dintre copilași, fetiță sau băiețel, se întreceau să se producă mai frumos, pentru a nu-l supăra fie Moș Gerilă, care era așteptat cu multă nerăbdare. In timp ce „piticii", în frunte cu cel mai uriaș dintre ei, mare cît o șchioapă, Neluțu, se sfădeau cu iarna, a apărut un bătrîn cu o barbă mare, mare... Moș Gerilă. "" Copiii, timizi, tac. In timp ce se gîndeau că nu prea au fost cuminți șî poate acum Moș Gerilă să fie supărat șî să nu le aducă , darurile mult așteptate, privirea li s-a oprit asupra unui pom frumos împodobit cu tot felul de jucării, pregătite, desigur copiilor mai cuminți. Sfioși, copiii nu îndrăznesc să se apropie de Moș Gerilă. Insă la chemarea moșului, un grup mai curajos se apropie de el și începe a-i spune poezii. Guralivul și neastîmpăratul Horia Liviu se apropie cu îndrăzneală de Moș Gerilă și-l roagă să-l ierte că nu prea a fost cuminte promițîndu-i că în anul viitor va fi mai cuminte și mai ascultător. La fel fac și ceilalți copii. încredințat de acest lucru, Moș Gerilă, începe a împărți darurile, dînd fiecăruia după meritul lui. Tot mai multe arături adinei Din rezultatele obținute în anul aprilor 1955, au învățat multe țăranii muncitori de pe ogoarele regiunii noastre. Așa, de pildă, ei s-au convins de avantajele însămînțărilor de primăvară în arături făcute de cu toamnă. Acest fapt a contribuit în mare măsură ca să crească numărul țăranilor muncitori care au executat, pe întreaga suprafață rezervată însămînțărilor de primăvară, alături din toamnă. In comuna Ioan Corvin, raionul Adamclisi din cele 500 ha. ale celor trei gospodării agricole colective, pe care le vor însămînța cu culturi de primăvară, au fost arate peste 300 ha. De asemenea, și în sectorul Individual s-au efectuat aproape 400 ha, arături adînci de toamnă. Realizări frumoase în această privință au obținut și țăranii muncitori cu gospodărie individuală din comuna Basarabî, raionul Medgidia. Din suprafața de 150 ha. s-a arat aproape 100 ha. Fruntași s-au situat țăranii muncitori Moise Gheorghe, care a arat întreaga suprafață de 5 ha. și Naim Gealal care a arat suprafața de 3 ha. pe care le vor însămînța în primăvară. Ori de cîte ori timpul este prielnic, colectiviștii și țăranii muncitori de acî îl folosesc și execută arături adînci pe suprafețele nearate. Rod bogat al muncii dintr-un an Mal zilele trecute în curtea gospodăriei agricole colective din comuna Săveni raionul Fetești, era mare freamăt. Se împărțea venitul după un an de rodnică și însuflețită activitate. Membrii colectiviști sunt tot mai mulțumiți de belșugul ce-l au în case. Cu fiecare an ce trece, viața lor devine tot mai bună, mai fericită. De exemplu, colectivistul Popa N., pentru cele 1054 zilemuncă, efectuate împreună cu familia sa, a primit numai grîu 3900 kg., porumb 8432 kg., orz 1054 kg., brînză 52 kg., vin 421 litri și alte însemnate produse. Vasile Mihalache, pentru 1015 zile-muncă, a primit 3603 kg. grîu, 7792 kg. porumb, 49 kg., brînză, 390 litri vin, precum și alte produse. Asemenea lor și membrii colectiviști Ion Guin, Ghica Dumitru, Nehoianu I. și mulți alții au primit atîtea cereale că nu mai știu unde să le mai pună. Harnicii colectiviști din comuna Săveni sunt mulțumiți de rezultatele muncii în comun. In anul ce a trecut mulți dintre ei au reușit să-și construiască și case noi. j, j Așa, de pildă, Ion Popa, Lupu Grigore, Chilofla I. Dumitru, Ion Constantin și alții și-au construit case noi și sunt fericiți astăzi că munca lor nu mai îngroașe buzunarele moșierilor și chiaburilor, ci tot ce string și agonisesc este al lor, pentru bunăstare și traiul lor din ce în ce mai fericit TOMESCU C., coresp. ÎN INTERIORUL ZIARULUI Statului Partidului Muncitoresc Român pag. a 2-a și a 3-a — Pentru o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu mărfuri alimentare pag. 3-a — Carnet sportiv pag. 3-a — Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul biroului din Washington al societății de televiziune și jurnale de actualității „Telenews“ pag. 4-a — Apelul adresat de Maurice Thorez poporului francez în ajunul alegerilor pag. 4-a) — Agravarea relațiilor dintre Grecia și Turcia pag. 4-a CU HOTÂRÎRE la munca în cel de-al doilea cincinal O noua secție de tineret La întreprinderea „Cimentul păcii" din Medgidia, unele secții au trecut sub patronajul organizației U.T.M. din întreprindere. Astfel, tinerii au primit să răspundă de munca secției compresoare. In fața organizației de partid (secretar Mirea Ioan), tinerii s-au angajat să lupte necontenit pentru întărirea disciplinei în muncă, să îngrijească cît mai bine mașinile și să lupte pentru a da patriei cît mai mult ciment peste plan. De asemenea, ei s-au mai angajat să facă din secția lor secție fruntașă pe întreprindere. ISPAS VASILE, coresp. De cîteva zile am pășit la îndeplinirea sarcinilor celui de-al doilea plan cincinal. Ca și în alte întreprinderi și instituții, în fața colectivului nostru, al O.C.L. produse industriale, stau sarcini deosebit de importante în vederea unei cît mai bune aprovizionări cu bunuri de larg consum a oamenilor muncii de la orașe și sate. Dacă aruncăm o scurtă privire în trecut, putem observa cu bucurie că cincinalul care s-a încheiat a marcat o serie întreagă de succese în munca noastră. De pildă, volumul mărfurilor desfăcute prin comerțul socialist a crescut de 3 ori față de anul 1950, rețeaua de magazine a atins în prezent cifra de 209, adică cu 154 mai mult decît în primul an al întîiului cincinal iar valoarea mărfurilor achiziționate din surse locale este acum de 4 ori mai mare în comparație cu același an. De asemenea, nivelul calitativ al mărfurilor se îmbunătățește necontenit, deservirea se face în condiții mai bune și ca urmare, numărul cumpărătorilor se mărește. Cu toate acestea, nu putem spune că am făcut totul și că acum treaba merge strună. Analizînd activitatea de pînă acum în lumina celor reieșite din Raportul prezentat la Congresul al II-lea al P.M.R. de tov. Gh. Gheorghiu-Dej, constatăm că nu s-a acordat suficientă atenție studierii cererilor de consum ale populației, iar stocurile nu au fost jost repartizate pe magazine. Mai mult chiar, noi nu ne-am călăuzit întotdeauna de principiul asigurării din belșug a magazinelor cu produsele industriale cele mai căutate, iar ici colo se mai manifestă unele atitudini greșite față de consumatori. Marile sarcini pe care Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. ni le pun în față cei din partea noastră nu numai lichidarea grabnică a acestor lipsuri ci și luarea de măsuri pentru ca în viitor comerțul socialist să se dezvolte necontenit. Pe această linie vom extinde și mai mult rețeaua comercială, dînd o atenție deosebită aprovizionării din belșug a tuturor magazinelor cu produse de calitate și bogat sortimentate. O atenție deosebită vom da specializării magazinelor. In acest sens oamenii muncii din orașul Constanța vor beneficia în curînd de noi magazine de specialități, printre care cele de confecții bărbătești, confecții de femei, tricotaje, articole electrice și de menaj etc. De asemenea, magazinele existente vor fi în mare parte renovate, iar unele vor fi mutate în localuri mai încăpătoare ca, de pildă, magazinul copilului din oraș. In vederea unei cît mai bune deserviri a populației, vom intensifica munca politică pentru educarea vînzătorilor în spiritul unei deosebite griji față de cerințele consumatorilor, îmi exprim convingerea că înfăptuirea acestor măsuri izvorîte din Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. va duce la îndeplinirea sarcinilor noastre de plan și implicit la satisfacerea în condițiuni mai bune a cerințelor mereu crescînde și din ce în ce mai exigente ale oamenilor muncii. Pentru satisfacerea cerințelor mereu crescînde ale populației consumatoare ȘTEFAN ACOPIAN director comercial O.C.L. Produse Industriale Constanța ★ Au redus timpul de descărcare Pregătindu-se din timp pentru producția din cel de-al doilea cincinal, printr-o organizare temeinică a muncii, la depozitele 2 B și 2 C din întreprinderea Petrol-baza de export a fost posibil ca încă la sfîrșitul anului 1955 să se reducă cu mult timpul de descărcare a produselor petrollifere. Astfel, brigada condusă de Zamfir Vasile, formată din 6 descărcători, au reușit, printr-o justă repartizare a oamenilor la locurile de muncă, să reducă timpul de descărcare cu 544 la sută față de procesul tehnologic unic. Totodată, pierderile la descărcarea produselor au fost reduse cu 80 la sută. Succese asemănătoare au obținut și brigăzile conduse de Ioniță Petre și Brătianu Tudor care, aplicând metode înaintate, au redus cu 188 și respectiv 146 la sută timpul de descărcare, iar pierderile au fost, de asemenea, mult micșorate. BUCURION, coresp. c yaj ^a va întărim "■ și sa dezvoltăm schimbul dintre oraș și sat MARTON RICHARD președinte A.R.C.C. ★ La baza realizărilor obținute de lucrătorii din cooperație în anul 1955 a stat întrecearea pe profesii, ce a fost organizată între gestionari, vînzători achizitori și conducători auto, care sub lozinca „Pentru cel mai bun în profesia respectivă" au realizat succese de seamă. Exemple pot fi dați Ludoșanu Vasile, achizitor la cooperativa din Casimcea, care și-a realizat planul cu 200 la sută, Mocanu Nichifor de la cooperativa Baia, care a obținut o depășire de 107 la sută, conducătorii auto Băleanu Ion, Ocneanu Florian și alții. Pe lîngă unele părți bune în activitatea depusă de lucrătorii din cooperație, trebuie arătat că mai sînt lipsuri care n-au putut fi lichidate pînă acum și de care trebuie să ținem seama în acest an. Acestea au fost în special în sectorul circulației mărfurilor și alimentației publice, unde unele sarcini nu s-au desfășurat la nivelul cerinței consumatorilor și nu a fost studiată cererea de consum și aprovizionare, aceasta făcîndu-se la întîmplare de către unii merceologi ai cooperativelor. Directivele celui de-al II-lea Congres al partidului privind cel de-al doilea cincinal prevăd creșterea volumului circulației mărfurilor cu amănuntul prin comerțul de stat și cooperatist cu circa 60 la sută. Pentru realizarea acestora, unitățile cooperației vor trebui să ia măsuri imediate pentru continua îmbunătățire a deservirii consumatorilor, a măririi rețelei comerciale, studierii cererii de consum a populației. Sarcinile importante ce stau în fața comerțului cooperatist în domeniul întăririi legăturii economice dintre oraș și sat impun intensificarea activității de achiziții și contractare a produselor agroalimentare care să asigure necesarul aprovizionării populației de la orașe cu aceste produse. La secțiile de producție ale unităților cooperației de consum din regiunea noastră, încă de pe acum vor trebui să fie studiate în mod amănunțit sortimentele de producție de uz casnic cît și bunurile de larg consum pentru ca acestea să fie de calitate cit mai bună atunci cînd ele vor fi oferite spre vînzare. Vom da o atenție deosebită reducerii cheltuielilor de circulație începutul unui nou an îți dă totdeauna prilejul să faci pe de o parte o analiză critică a celor realizate în anul ce a trecut, iar pe de altă parte să arunci o privire la viitor asupra celor ce se cer îndeplinite. Acum, cînd și în fața colectivului nostru de la Baza de desfacere M.C.I. produse alimentare se deschid larg perspectivele de viitor al celui de-al II-lea plan cincinal, o analiză a celor înfăptuite în primul nostru cincinal va arăta nu numai succesele muncitorilor noștri, ca, de pildă, cele obținute de: Manolache Constantin, Ionescu Dumitru, Teodorescu Marin, Munteanu Radu și alții, ci va scoate la iveală și lipsurile pe care le mai avem și pe care trebuie să le lichidăm pentru aprovizionarea oamenilor muncii cu cantități din ce în ce mai mari de produse de larg consum. Printre lipsurile care le-am avut trebuie să amintesc în primul rînd faptul că baza noastră nu s-a preocupat suficient pentru a obține de la furnizori cantități suficiente CAZACU CONSTANTIN directorul Bazei de desfacere A. C.. produse alimentare ★ de semiconserve de pește, slănină, ulei etc." De asemenea, nu am asigurat complet spațiile de depozitare, ceea ce a dus la greutăți în recepționarea produselor, iar masa de lucrători nu a fost suficient educată în vederea unei deosebite griji față de bunurile depozitate. Analizînd sarcinile noastre pentru noul plan cincinal în lumina Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R, conducerea bazei a hotărît ca încă de pe acum să fie luate o serie de măsuri pentru îmbunătățirea muncii în întreprinderea noastră. Pe această linie vom avea o mai intensă preocupare pentru dezvoltarea și lărgirea rețelei de depozite în vederea asigurării unei mai bune vehiculări a mărfurilor. Permanent vom studia cu atenție cererea maselor consumatoare pentru a asigura repartițiile de mărfuri potrivit gusturilor și nevoilor oamenilor muncii și în acest sens vom cere cu mai multă exigență industriei să ne livreze produse de mai bună calitate și sortimentate cît mai variat. De asemeni, pe linia traducerii în viață a sarcinilor puse în față de Raportul expus de tov. Gh. Gheorghiu- Dej la Congresul al II-lea al P.M.R., vom da o atenție deosebită reducerii cheltuielilor de circulație, prin vehicularea mărfurilor de la locul de producție, direct la locul de consum al beneficiarilor. Colectivul de muncă al bazei noastre este hotărît ca, printr-o mai bună organizare a muncii și prin aplicarea măsurilor de care am amintit mai sus, să ducă cu entuziasm lupta pentru traducerea în viață a Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R., chezășia îndeplinirii cu succes a sarcinilor celui de-al II-lea plan cincinal. 1 31 decembrie, orele 18. In megafonul punctului operativ al Energo-Combinatului nr. 1 Constanța se aude puternic o voce : — Allo, dispecerul ? Aici Inginerul șef. Puteți comunica în sector că au fost ș i luate toate măsurile necesare ca să evităm orice avarie și să satisfacem toate cererile de energie. O învîrtitură de buton și dispecerul de serviciu obține legătura telefonică directă , cu toate stațiile de transformare din regiune. 1 — Atențiune stațiile! Atențiune stațiile 1... Comunicați marilor consumatori din sectorul vostru că se vom ■ asigura energia electrică necesară. Nu vor avea întreruperi din cauza noastră. Pot lucra în plin... Cu schimbul I spre uzina Este ora 21,30. In sala de așteptare din fața sediului Energo-Combinatului, muncitorii din schimbul I așteaptă autobusul pentru a-i duce la locurile lor de muncă, la uzina Ovidiu II. Așteptînd autobusul, unii din muncitori discută cu mult interes despre ultimele evenimente interne și internaționale, alții vorbesc în legătură cu problemele întreprinderii, iar unii spun cîte o glumă pe care ascultătorii din jur o răsplătesc cu rîsete din toată inima. Cineva de afară deschide ușa și strigă : — Aide-ți, tovarăși! A sosit autobusul ! Afară timpul e rece și suflă un vînt care te pătrunde. Muncitorii se urcă în mașină și își ocupă locurile. In autobus — un „Sko da“ puternic — e cald ca în casă. In timp ce autobusul străbate cei 13 km. de șosea asfaltată ce duce spre uzină, muncitorii reîncep discuțiile și glumele. Intr-un colț al mașinii, un grup de muncitori rid din toată inima. Desigur, cineva din ei a spus iarăși vreo anecdotă care le-a plăcut. 1 " Alături de banca pe care stăm, tov. Dumitrașcu Emil, șef de tură la secția Cazane, vorbește cu tov. Lazăr Ion, șef de tură la secția Turbine. — Tovarășii din tura mea și eu sîntem mîndri — spune tov. Dumitrașcu — că facem parte din schimbul care în noaptea asta va da prima cantitate de energie electrică din planul celui de-al II-lea cincinal. — Te înșeli, dragă Emil, dacă crezi că numai oamenii tăi sînt mîndri de asta, îi răspunde rîzînd tov. Lazăr. Și în tura mea... N-am mai putut asculta ce au discutat, pentru că autobusul s-a oprit în fața porții uzinei și toți coboară grăbiți. A sosit schimbul Ceasul electric instalat deasupra ușii la intrarea în uzină arată orele 21,50. Muncitorii se grăbesc să ajungă cît mai repede la locurile lor de muncă. La orele 22 trebuie să-i schimbe în posturi pe cei intrați la lucru la orele 14. — Noroc tovarășe ! — Noroc și bine ai venit. — Ei, cum merge ? — Totul este în ordine, îi spune tovarășa Cioroia*nu Ioana, dînd în primire postul tovarășului Loco! Cezar. — Le revedere și la mulți ani, îi răspunde acesta. La ora aceasta, asemenea lucruri se petrec și la secția Cazane, la secția Combustibil, la Camera de comandă, peste tot. La mulțî ani, tovarăși! " Toată lumea și-a luat posturile în primire. Timpul trece repede. Nu mai e mult și ceasurile electrice de la fiecare loc de muncă vor arăta ora 24, începutul unui nou an de muncă, de viață. — Vaporii, presiunea și temperatura, toate sînt constante, tovarășe Lazăr, raportează tov. Zilli Gheorghe, maistrul de la tabloul de comandă al turbinei II. : La secția Cazane, maiștrii de tablou Marinescu Nicolae și Gherlan Constantin, cu priviri atente și calme, urmăresc fără întrerupere indicatorul de nivel al apei din cazane și toate celelalte aparate ce compun „creierul cazanului“, așa cum îi spun ei. Fochiștii Crișan Ion și Dochie Constantin fac pentru a nu știu cîta oară controlul arderii în cazan. Cu zîmbetul pe buze, Crișan Ion se îndreaptă spre tablou. I — Totul este la punct, tovarășe Gherlan. In stația de epurare a apei, atentă la aparatele cu care lucrează, tînăra laborantă Gîrbă Ioana face ultima analiză chimică a apei pe anul 1955. E satisfăcută că rezultatul e bun, își ridică ochii spre ceasul din perete. Ceasul arată orele 23,58. Nici nu și-a dat seama cînd a trecut timpul. Cu ochii la ceas, ridică receptorul telefonului și formează un număr. Vrea să fie prima care să felicite pe muncitorii din secții. Limbile ceasului s-au suprapus. E ora 24 fix. Afară a început să sune sirena uzinei, vestind muncitorilor începutul anului 1956. Pe fețele tuturor din uzină se citește numai bucurie.] Telefoanele zbîrnîie. In receptoare se aud urări: „Lai mulți ani, tovarăși“ ! Spor la muncă în noul an La punctul de comandă, operativ, tovarășul Carabela Dumitru, dispecer de serviciu, veghează cu atenție asupra întregului sistem energetic din regiune. De peste tot are numai vești bune. Aparatele indică totul normal. Prima zi din cel de-al II-lea plan cincinal a început cu bine. Sună un telefon. — Aici dispecerul Carabela. Ministerul Energiei Electrice ? Da, scriu : ......Felicităm colectivul de muncă al Energo-Combinatului nr. 1 Constanța pentru îndeplinirea planului de producție pe 1955 la 6 decembrie și le urăm spor la muncă în noul an...“ C. CONSTANTINESCU, corespondent ÎN PRIMUL SCHIMB AL CELUI DE-AL II-LEA CINCINAL