Dobrogea Nouă, ianuarie 1956 (Anul 9, nr. 2318-2342)

1956-01-03 / nr. 2318

Anul VIII Nr. 2318 Marti 3 ianuarie 1936 4 pagini 20 bani Să asigurăm din primele zile ale anului o temeinică organizare a întrecerii socialiste Sfîrșitul anului 1955, ca și al primului nostru plan cincinal, a coincis cu un eve­niment de mare însemnătate pentru oame­nii muncii din patria noastră — ținerea celui de-al II-lea Congres al P.M.R. In cin­stea acestui eveniment, oamenii muncii din regiunea noastră, alături de cei din întrea­ga țară, conduși în permanență de orga­­­nizațiile de partid, au luptat neobosiți pen­­­tru a obține succese tot mai mari. Sco­­ițînd la iveală tot ceea ce este nou, apli­­­cînd cele mai înaintate metode de lucru ale tehnicii moderne, ei au întîmpinat cel­­ de-al II-lea Congres la partidului și au pășit într-un nou an de muncă, primul din cel de-al II-lea cincinal, cu rezultate din­tre cele mai bune, rod al muncii lor spor­nice. Cu adevărat se pot mîndri harnicii mineri­­ de la Altîn-Tepe, din rîndul cărora fac parte și comuniștii Rățoi Vasile și Stiigă Iordan, fruntași ai întrecerii socialiste, care și-au realizat sarcinile de plan la tone minereu, în cei 5 ani ce au trecut, în proporție de peste 155 la sută. Acesta nu este însă sin­gurul exemplu ce ne poate dovedi munca rodnică depusă; asemenea exemple sînt nenumărate și pot fi întîlnite la fabrica de ulei „Argus", la Centrul mecanic Constanța, f­abrica de biscuiți „Munca“ Constanța, Șan­tierul naval maritim Constanța, în S.M.T.­­uri ca Hagieni, Chirnogeni, Topraisar și în multe alte părți In lupta pentru îndeplinirea planului de producție, a îmbunătățirii neîncetate a ca­lității produselor, un rol de mare însemnă­tate a avut întrecerea socialistă. In anul ce a trecut, ca și în ceilalți, tot mai mulți au fost aceia care s-au convins de puterea mobilizatoare și organizatoare a întrecerii­ socialiste în munca de fiecare zi. Antrenați în întrecerea socialistă, muncitorii, tehnicie­nii și inginerii au scos la iveală noi iniția­tive, propuneri de inovații, au contribuit­­la perfecționarea procesului de producție și odată cu aceasta la realizarea planului îna­inte de termen. Directivele Congresului al II-lea al Par­tidului Muncitoresc Român cu privire la cel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare­­ a economiei naționale pe anii 1956-1960 pun în fața celor ce lucrează în industrie sarcini, d­e o deosebită importanță. Este suficient­ dacă amintim faptul, așa cum prevăd Di­­­rectivele,­­că în 1960 producția industrială globală va crește cu 60 65 la sută față de 1955. Pentru îndeplinirea acestor mărețe sar­cini, este necesar însă ca, de la început să se­ pună un deosebit accent pe organizarea­ muncii, pe desfășurarea în bune condițiuni a procesului de producție și aprovizionarea cu materii prime și materiale. Din primele zile ale anului în care de curînd am intrat, o mare atenție trebuie a­­cordată întrecerii socialiste de către conduce­rile tehnico-administrative și comitetele de întreprindere sub conducerea și permanenta îndrumare a organizațiilor de partid. Pen­tru a asigura, însă, o bună desfășurare a întrecerii socialiste, trebuie ținut cont de o­­­erie de probleme ce nu trebuiesc neglijate." Defalcarea planului de producție cu regu­laritate și la începutul fiecărei luni pe sec­­­ții, ateliere, brigăzi și oameni este o sarcină­­ de prim ordin ce trebuie să stea în atenția conducerilor și comitetelor de întreprindere. [Acest lucru va face posibilă discutarea în mod temeinic a sarcinii ce revine fiecărui muncitor, analiza măsurilor ce trebuie luate, iar discutarea planului în cadrul consfătu­irilor de producție și grupelor sindicale va­­ da prilejul celor ce participă încrezători în forțele lor, să-și ia angajamente și să che­me la întrecere pe tovarășii lor. Iată deci, j baza de la care trebuie pornit în organi­zarea întrecerii socialiste. •"Angajamentele luate de muncitori în că­rărul întrecerii socialiste nu trebuie să fie formale, iar comuniștii, ca luptători activi pentru o producție sporită și alături de ei, cei mai buni lucrători sunt chemați să lupte împotriva acestui lucru. Angajamentele pe tilinia depășirii planului trebuie luate în așa fel, încît procentul de depășire a sarcinilor s să întreacă pe cel mediu al lunii trecute. De asemenea, trebuie să nu se ia angaja­mente „umflate", care să depășească pute­rea de muncă și, deci, să nu poată fi rea­lizate. Odată organizată, întrecerea socialistă nu trebuie să stea pe loc, ci continuu să cunoască o mai mare dezvoltare, ceea ce se poate obține prin ținerea unei stricte evidențe, prin grafice de producție, prin lupta pentru stabilitatea brigăzilor, echipe­lor și oamenilor la locurile de muncă. In această ordine de idei, trebuie spus că popu­larizarea fruntașilor întrecerii socialiste și a rezultatelor pe care ei le obțin trebuie să constituie o preocupare de seamă pentru comitetele de întreprindere și organizațiile de partid.­­ Un factor determinant în desfășurarea cu succes a întrecerii socialiste este felul în care conducerile tehnico-administrative se vor îngriji de aprovizionarea, fără întîrziere, cu piese și materiale necesare realizării sar­cinilor de plan. Antrenați în întrecere socia­listă, muncitorii trebuie să primească din plin sprijinul tehnicienilor și inginerilor în lupta pentru ridicarea calificării profesio­nale, a descoperirii resurselor interne și a scoaterii la iveală a tot ce este nou. Ei trebuie să lupte pentru continua îmbunătă­țire a calității produselor executate și a cre­ării unui regim sever de economii, pentru a realiza cît mai multe acumulări socia­­­­liste peste plan. i In întreprinderile unde specificul de mun­că permite și sînt asigurate condițiile nece­sare, se pot organiza întreceri pe profesii. In felul acesta, muncitorii, întrecîndu-se pentru titlul de cel mai bun frezor, strun­gar, fierar, mecanizator etc., vor da o mai mare atenție muncii și se vor strădui să obțină succese tot mai valoroase. Este ne­cesar ca muncitorii fruntași să nu se mul­țumească numai cu rezultatele muncii lor individuale, ci să ajute permanent și pe cei rămași în urmă.­­ Directivele Congresului al II-lea al par­tidului, prin sarcinile ce le pun în fața lucrătorilor din industrie, constituie pentru aceștia un nou și măreț plan de muncă. Exemplele oferite pînă acum de cel ce lu­crează în întreprinderi și pe ogoarele re­giunii noastre ne îndreptățesc să spunem că ei nu vor precupeți eforturi și, antrenați în întrecerea socialistă, vor lupta pentru transformarea în fapte a sarcinilor ce le stau în față. Pentru aceasta, organele sin­dicale au importanta sarcină de a mobiliza activ muncitorii în întrecerea socialistă. Ele trebuie să sprijine conducerile tehnico-ad­ministrative și să îndrume muncitorii pentru aplicarea minunatelor metode de lucru so­vietice și ale fruntașilor noștri, să organi­zeze schimburi de experiență, să extindă munca în domeniul inovațiilor și a ridicării­­ calificării profesionale. In ceea ce privește buna desfășurare a muncii în cadrul primului an al celui de-al X1-lea cincinal și al întrecerii socialiste — importantă formă de obținere a rezultate­lor înalte — sarcini de mare răspundere revin și organizațiilor de partid. In fața ilor stă sarcina de a permanentiza rezulta­tele obținute pînă acum, și mai mult, de a le îmbunătăți continuu. Organizațiile de partid trebuie să îndrume comitetele de în­treprindere pentru ca acestea la rîndul lor să antreneze muncitorii în vederea reduce­rii timpului de lucru prin perfecționarea continuă a procesului de producție. Organizațiile de partid și alături de ele comitetele de întreprindere trebuie să lupte ca obiectivele principale ale întrecerii socia­liste să fie: realizarea și depășirea planu­lui de producție, mărirea productivității m­îincii, reducerea prețului de cost și crearea a cît mai multe acumulări socialiste peste­­ plan. Neglijată nu trebuie să fie nici un moment munca educativă și de răspîndire a­ experienței fruntașilor în producție și a re­zultatelor obținute de el, a generalizării me­todelor lor de lucru.­­ Organizînd temeinic întrecerea socialistă­­ din primele zile ale noului an, oamenii mun­cii din regiunea noastră în frunte cu comu­­­niștii, folosind fiecare minut din cele 480 de­­ minute ale zilei de lucru, vor face ca rea­lizările să depășească pe cele obținute pînă­­ acum. Printre cei mici la așteptarea lui Moș Gerilă, micuții elevi­­ ai școlii de copii mici nr. 4, din piața Gri­­viței, au­ desfășurat un bogat program ar­­­tistic compus din coruri, recitări, jocuri populare și sceneta „Bucuriilor iernii“. Sala devenise neîncăpătoare pentru părin­­ții care veneau să vadă și să asculte gla­­surile melodioase ale celor micuți, care în deschidere au cîntat „Noi sîntem copiii ță­­rii‘ «din care se desprindeau versurile: Noi vrem pace, nu război, Vrem părinții să muncească Și pe noi să ne-ngrijească Noi vrem pace-n lumea­ ntreagă... Au urmat recitările. Cît de frumos au recitat Sănducu Pandele, Horia Liviu, Voicu Elena, Iancu Florica, Facli și mulți alții. Neîntrecute au fost și fetițele Puica și Mirela Silion, Mariana Așchie, Silvia B., care au executat cu multă gingășie baletul fulgilor de zăpadă. Și astfel, care mai de care dintre copi­lași, fetiță sau băiețel, se întreceau să se producă mai frumos, pentru a nu-l supăra fie Moș Gerilă, care era așteptat cu multă nerăbdare.­­ In timp ce „piticii", în frunte cu cel mai uriaș dintre ei, mare cît o șchioapă, Neluțu, se sfădeau cu iarna, a apărut un bătrîn cu o barbă mare, mare... Moș Gerilă. "" Copiii, timizi, tac. In timp ce se gîndeau că nu prea au fost cuminți șî poate acum Moș Gerilă să fie supărat șî să nu le aducă , darurile mult așteptate, privirea li s-a­­ oprit asupra unui pom frumos împodobit cu tot felul de jucării, pregătite, desigur copiilor mai cuminți. Sfioși, copiii nu în­drăznesc să se apropie de Moș Gerilă. Insă la chemarea moșului, un grup mai curajos se apropie de el și începe a-i­ spune poezii. Guralivul și neastîmpăratul Horia Liviu se apropie cu îndrăzneală de Moș Gerilă și-l roagă să-l ierte că nu prea a fost cuminte promițîndu-i că în anul viitor va­ fi mai cu­minte și mai ascultător. La fel fac și cei­lalți copii. încredințat de acest lucru, Moș Gerilă, în­cepe a împărți darurile, dînd fiecăruia după meritul lui. Tot mai multe arături adinei Din rezultatele obținute în anul ap­rilor 1955, au învățat multe țăranii muncitori de pe ogoarele regiunii noastre. Așa, de pildă, ei s-au convins de avantajele însămînță­­rilor de primăvară în arături făcute de cu toamnă. Acest fapt a contribuit în mare măsură ca să crească numărul țăranilor muncitori care au executat, pe întreaga su­prafață rezervată însămînțărilor de primă­vară, alături din toamnă. In comuna Ioan Corvin, raionul Adamclisi din cele 500 ha. ale celor trei gospodării agricole colective, pe care le vor însămîn­­ța cu culturi de primăvară, au fost arate peste 300 ha. De asemenea, și în sectorul Individual s-au efectuat aproape 400 ha, arături adînci de toamnă. Realizări frumoase în această privință au obținut și țăranii muncitori cu gospodărie individuală din comuna Basarabî, raionul Medgidia. Din suprafața de 150 ha. s-a arat aproape 100 ha. Fruntași s-au situat țăra­nii muncitori Moise Gheorghe, care a arat întreaga suprafață de 5 ha. și Naim­ Gealal care a arat suprafața de 3 ha. pe care le vor însămînța în primăvară. Ori de cîte ori tim­­pul este prielnic, colectiviștii și țăranii muncitori de acî îl folosesc și execută ară­turi adînci pe suprafețele nearate. Rod bogat al muncii dintr-un an Mal zilele trecute în curtea gospodăriei agricole colective din comuna Săveni raio­nul Fetești, era mare freamăt. Se împăr­țea venitul după un an de rodnică și în­suflețită activitate. Membrii colectiviști sunt tot mai mulțu­miți de belșugul ce-l au în case. Cu fiecare an ce trece, viața lor devine tot mai bună, mai fericită. De exemplu, colec­tivistul Popa N., pentru cele 1054 zile­­muncă, efectuate împreună cu familia sa, a primit numai grîu 3900 kg., porumb 8432 kg., orz 1054 kg., brînză 52 kg., vin 421 litri și alte însemnate produse. Vasile Mi­­halache, pentru 1015 zile-muncă, a primit 3603 kg. grîu, 7792 kg. porumb, 49 kg., brînză, 390 litri vin, precum și alte produse. Asemenea lor și membrii colectiviști Ion Guin, Ghica Dumitru, Nehoianu I. și mulți alții au primit atîtea cereale că nu mai știu unde să le mai pună. Harnicii colectiviști din comuna Săveni sunt mulțumiți de rezultatele muncii în comun. In anul ce a trecut mulți dintre ei au reușit să-și construiască și case noi. j, j Așa, de pildă, Ion Popa, Lupu Grigore, Chilofla I. Dumitru, Ion Constantin și al­­­­ții și-au construit case noi și sunt fericiți astăzi că munca lor nu mai îngroașe bu­zunarele moșierilor și chiaburilor, ci tot ce string și agonisesc este al lor, pentru bunăstare și traiul lor din ce în ce mai fericit TOMESCU C., coresp. ÎN INTERIORUL ZIARULUI­ Statului Partidului Muncitoresc Ro­mân pag. a 2-a și a 3-a — Pentru o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu mărfuri alimentare pag. 3-a — Carnet sportiv pag. 3-a — Răspunsurile lui N. A. Bulganin la în­trebările lui Charles Shutt, conducătorul biroului din Washington al societății de televiziune și jurnale de actualității „Te­­lenews“ pag. 4-a — Apelul adresat de Maurice Thorez po­­porului francez în ajunul alegerilor pag. 4-a­) — Agravarea relațiilor dintre Grecia și Turcia pag. 4-a CU HOTÂRÎRE la munca în cel de-al doilea cincinal O noua secție de tineret La întreprinderea „Cimentul păcii" din Medgidia, unele secții au trecut sub pa­­tronajul organizației U.T.M. din întreprin­dere. Astfel, tinerii au primit să răspundă de munca secției compresoare. In fața organizației de partid (secretar Mirea Ioan), tinerii s-au angajat să lupte necontenit pentru întărirea disciplinei în muncă, să îngrijească cît mai bine mașini­le și să lupte pentru a da patriei cît mai mult ciment peste plan. De asemenea, ei s-au mai angajat să facă din secția lor secție fruntașă pe întreprindere. ISPAS VASILE, coresp. De cîteva zile am pășit la îndeplinirea sarcinilor celui de-al doilea plan cincinal. Ca și în alte între­prinderi și instituții, în fața colectivului nostru, al O.C.L. produse industriale, stau sarcini deosebit de importante în vederea unei cît mai bune aprovizionări cu bunuri de larg consum a oamenilor muncii de la orașe și sate. Dacă aruncăm o scurtă privire în trecut, putem observa cu bucurie că cincinalul care s-a încheiat a marcat o serie întreagă de succese în munca noastră. De pildă, volu­mul mărfurilor desfăcute prin comerțul so­cialist a crescut de 3 ori față de anul 1950, rețeaua de magazine a atins în prezent ci­fra de 209, adică cu 154 mai mult decît în primul an al întîiului cincinal iar valoarea mărfurilor achiziționate din surse locale este acum de 4 ori mai mare în comparație cu același an. De asemenea, nivelul cali­tativ al mărfurilor se îmbunătățește necon­tenit, deservirea se face în condiții mai bune și ca urmare, numărul cumpărătorilor se mă­rește. Cu toate acestea, nu putem spune că am făcut totul și că acum treaba merge strună. Analizînd activitatea de pînă acum în lu­mina celor reieșite din Raportul prezentat la Congresul al II-lea al P.M.R. de tov. Gh. Gheorghiu-Dej, constatăm că nu s-a acordat suficientă atenție studierii cererilor de consum ale populației, iar stocurile nu au fost jost repartizate pe magazine. Mai mult chiar, noi nu ne-am călăuzit întotdeauna de principiul asigurării din belșug a magazi­nelor cu produsele industriale cele mai cău­tate, iar ici colo se mai manifestă unele atitudini greșite față de consumatori. Marile sarcini pe care Directivele Con­gresului al II-lea al P.M.R. ni le pun în față cei din partea noastră nu numai li­chidarea grabnică a acestor lipsuri ci și luarea de măsuri pentru ca în viitor co­merțul socialist să se dezvolte necontenit. Pe această linie vom extinde și mai mult­ rețeaua comercială, dînd o atenție deosebită aprovizionării din belșug a tuturor magazi­nelor cu produse de calitate și bogat sorti­­mentate. O atenție deosebită vom da spe­cializării magazinelor. In acest sens oame­nii muncii din orașul Constanța vor bene­ficia în curînd de noi magazine de specia­lități, printre care cele de confecții bărbă­tești, confecții de femei, tricotaje, articole electrice și de menaj etc. De asemenea, ma­gazinele existente vor fi în mare parte re­novate, iar unele vor fi mutate în localuri mai încăpătoare ca, de pildă, magazinul copilului din oraș. In vederea unei cît mai bune deserviri a populației, vom intensifica munca politi­că pentru educarea vînzătorilor în spiritul unei deosebite griji față de cerințele con­sumatorilor, îmi exprim convingerea că înfăptuirea acestor măsuri izvorîte din Directivele ce­lui de-al II-lea Congres al P.M.R. va duce la îndeplinirea sarcinilor noastre de plan și implicit la satisfacerea în condițiuni mai bune a cerințelor mereu crescînde și din ce în ce mai exigente ale oamenilor muncii. Pentru satisfacerea cerințelor mereu crescînde ale populației consumatoare ȘTEFAN ACOPIAN director comercial O.C.L. Produse Industriale Constanța ★ Au redus timpul de descărcare Pregătindu-se din timp pentru producția din cel de-al doilea cincinal, printr-o orga­nizare temeinică a muncii, la depozitele 2 B și 2 C din întreprinderea Petrol-baza de export a fost posibil ca încă la sfîrșitul anului 1955 să se reducă cu mult timpul de descărcare a produselor petrollifere. Astfel, brigada condusă de Zamfir Vasile, formată din 6 descărcători, au reușit, prin­­tr-o justă repartizare a oamenilor la lo­curile de muncă, să reducă timpul de des­cărcare cu 544 la sută față de procesul teh­nologic unic. Totodată, pierderile la descăr­carea produselor au fost reduse cu 80 la sută. Succese asemănătoare au obținut și bri­găzile conduse de Ioniță Petre și Brătianu Tudor care, aplicând metode înaintate, au redus cu 188 și respectiv 146 la sută timpul de descărcare, iar pierderile au fost, de asemenea, mult micșorate. BUCUR­ION, coresp. c y­a­j ^­a va întărim "■ și sa dezvoltăm schimbul dintre oraș și sat MARTON RICHARD președinte A.R.C.C. ★ La baza realizărilor obținute de lucrătorii din cooperație în anul 1955 a stat întrecea­rea pe profesii, ce a fost organizată între gestionari, vînzători achizitori și conducă­tori auto, care sub lozinca „Pentru cel mai bun în profesia respectivă" au realizat suc­cese de seamă. Exemple pot fi dați Ludo­­șanu Vasile, achizitor la cooperativa din Casimcea, care și-a realizat planul cu 200 la sută, Mocanu Nichifor de la cooperativa Baia, care a obținut o depășire de 107 la sută, conducătorii auto Băleanu Ion, Ocnea­­nu Florian și alții. Pe lîngă unele părți bune în activitatea depusă de lucrătorii din cooperație, trebuie arătat că mai sînt lipsuri care n-au putut fi lichidate pînă acum și de care trebuie să ținem seama în acest an. Acestea au fost în special în sectorul circulației mărfu­rilor și alimentației publice, unde unele sar­cini nu s-au desfășurat la nivelul cerinței consumatorilor și nu a fost studiată cererea de consum și aprovizionare, aceasta făcîn­­du-se la întîmplare de către unii merceologi­­­ ai cooperativelor. Directivele celui de-al II-lea Congres al partidului privind cel de-al doilea cincinal prevăd creșterea volumului circulației măr­furilor cu amănuntul prin comerțul de stat și cooperatist cu circa 60 la sută. Pentru realizarea acestora, unitățile coo­perației­ vor trebui să ia măsuri imediate pentru continua îmbunătățire a deservirii consumatorilor, a măririi rețelei comerciale, studierii cererii de consum a populației. Sarcinile importante ce stau în fața co­merțului cooperatist în domeniul întăririi le­găturii economice dintre oraș și sat impun intensificarea activității de achiziții și con­tractare a produselor agroalimentare care să asigure necesarul aprovizionării popula­ției de la orașe cu aceste produse.­­ La secțiile de producție ale unităților coo­perației de consum din regiunea noastră, încă de pe acum vor trebui să fie studiate­ în mod amănunțit sortimentele de produc­ție de uz casnic cît și bunurile de larg con­­­sum pentru ca acestea să fie de calitate cit mai bună atunci cînd ele vor fi oferite spre vînzare. Vom da o atenție deosebită reducerii cheltuielilor de circulație începutul unui nou an îți dă totdeauna prilejul să faci pe de o parte o analiză cri­tică a celor realizate în anul ce a trecut, iar pe de altă parte să arunci o privire la viitor asupra celor ce se cer îndeplinite.­­ Acum, cînd și în fața colectivului nostru de la Baza de desfacere M.C.I. produse alimen­tare se deschid larg perspectivele de viitor al celui de-al II-lea plan cincinal, o ana­liză a celor înfăptuite în primul nostru cin­cinal va arăta nu numai succesele munci­torilor noștri, ca, de pildă, cele obținute de: Manolache Constantin, Ionescu Dumitru, Teodorescu Marin, Munteanu Radu și alții, ci va scoate la iveală și lipsurile pe care le­­ mai avem și pe care trebuie să le lichidăm pentru aprovizionarea oamenilor muncii cu cantități din ce în ce mai mari de produse de larg consum. Printre lipsurile care le-am avut trebuie să amintesc în primul rînd faptul că baza noastră nu s-a preocupat suficient pentru a obține de la furnizori cantități suficiente CAZACU CONSTANTIN directorul Bazei de desfacere A. C.­­. produse alimentare ★ de semiconserve de pește, slănină, ulei etc." De asemenea, nu am asigurat complet spa­țiile de depozitare, ceea ce a dus la greutăți în recepționarea produselor, iar masa de lu­crători nu a fost suficient educată în ve­derea unei deosebite griji față de bunurile depozitate.­­ Analizînd sarcinile noastre pentru noul plan cincinal în lumina Directivelor Con­gresului al II-lea al P.M.R, conducerea ba­zei a hotărît ca încă de pe acum să fie luate o serie de măsuri pentru îmbunătăți­rea muncii în întreprinderea noastră. Pe a­­ceastă linie vom avea o mai intensă preocu­pare pentru dezvoltarea și lărgirea rețelei de depozite în vederea asigurării unei mai bune vehiculări a mărfurilor. Permanent vom studia cu atenție cererea maselor consumatoare pentru a asigura re­partițiile de mărfuri potrivit gusturilor și ne­voilor oamenilor muncii și în acest sens vom cere cu mai multă exigență industriei să ne livreze produse de mai bună calitate și sor­­timentate cît mai variat. De asemeni, pe linia traducerii în viață a sarcinilor puse în față de Raportul expus de tov. Gh. Gheorghiu- Dej la Congresul al II-lea al P.M.R., vom da o atenție deosebită reducerii cheltuieli­lor de circulație, prin vehicularea mărfuri­lor de la locul de producție, direct la locul­ de consum al beneficiarilor. Colectivul de muncă al bazei noastre este hotărît ca, printr-o mai bună organizare a muncii și prin aplicarea măsurilor de care am amintit mai sus, să ducă cu entuziasm lupta pentru traducerea în viață a Directi­velor Congresului al II-lea al P.M.R., cheză­șia îndeplinirii cu succes a sarcinilor celui de-al II-lea plan cincinal. 1 31 decembrie, orele 18.­­ In megafonul punctului o­­perativ al Energo-Combina­­tului nr. 1 Constanța se aude puternic o voce : — Allo, dispecerul ? Aici Inginerul șef. Puteți comu­nica în sector că au fost ș i luate toate măsurile necesa­­­­re ca să evităm orice avarie și să satisfacem toate cere­rile de energie. O învîrtitură de buton și dispecerul de serviciu obține legătura telefonică directă , cu toate stațiile de transfor­mare din regiune. 1 — Atențiune stațiile! A­tențiune stațiile 1... Comuni­cați marilor consumatori din sectorul vostru că se vom ■ asigura energia electrică ne­cesară. Nu vor avea între­­­­ruperi din cauza noastră. Pot lucra în plin... Cu schimbul I spre uzina Este ora 21,30. In­ sala de așteptare din fața sediu­lui Energo-Combinatului, muncitorii din schimbul I așteaptă autobusul pentru a-i duce la locurile lor de muncă, la uzina Ovidiu II. Așteptînd autobusul, unii din muncitori discută cu mult interes despre ultimele evenimente interne și inter­naționale, alții vorbesc în le­gătură cu problemele între­prinderii, iar unii spun cîte o glumă pe care ascultăto­rii din jur o răsplătesc cu rîsete din toată inima. Cineva de afară deschide ușa și strigă : — Aide-ți, tovarăși! A sosit autobusul ! Afară timpul e rece și su­flă un vînt care te pătrun­de. Muncitorii se urcă în mașină și își ocupă locu­rile. In autobus — un „Sko­­ da“ puternic — e cald ca în casă. In timp ce auto­busul străbate cei 13 km. de șosea asfaltată ce duce spre uzină, muncitorii re­încep discuțiile și glumele. Intr-un colț al mașinii, un grup de muncitori rid din toată inima. Desigur, cineva din ei a spus iarăși vreo anecdotă care le-a plăcut. 1 " Alături de banca pe care stăm, tov. Dumitrașcu Emil, șef de tură la secția Caza­ne, vorbește cu tov. Lazăr Ion, șef de tură la secția Turbine. — Tovarășii din tura mea și eu sîntem mîndri — spu­ne tov. Dumitrașcu — că facem parte din schimbul care în noaptea asta va da prima cantitate de energie electrică din planul celui de-al II-lea cincinal. — Te înșeli, dragă Emil, dacă crezi că numai oame­nii tăi sînt mîndri de asta, îi răspunde rîzînd tov. La­zăr. Și în tura mea... N-am mai putut asculta ce au discutat, pentru că auto­busul s-a oprit în fața porții uzinei și toți coboară gră­biți. A sosit schimbul Ceasul electric instalat deasupra ușii la intrarea în uzină arată orele 21,50. Muncitorii­ se grăbesc să ajungă cît mai repede la lo­curile lor de muncă. La o­­rele 22 trebuie să-i schimbe în posturi pe cei intrați la lucru la orele 14. — Noroc tovarășe ! — Noroc și bine ai venit. — Ei, cum merge ? — Totul este în ordine, îi spune tovarășa Cioroia*­nu Ioana, dînd în primire postul tovarășului Loco! Ce­zar. — Le revedere și la mulți ani, îi răspunde acesta. La ora aceasta, asemenea lucruri se petrec și la sec­ția Cazane, la secția Com­bustibil, la Camera de co­mandă, peste tot. La mulțî ani, tovarăși! " Toată lumea și-a luat pos­turile în primire. Timpul tre­ce repede. Nu mai e mult și ceasurile electrice de la fiecare loc de muncă vor a­­răta ora 24, începutul unui nou an de muncă, de viață. — Vaporii, presiunea și temperatura, toate sînt con­stante, tovarășe Lazăr, ra­portează tov. Zilli Gheorghe, maistrul de la tabloul de comandă al turbinei II. : La secția Cazane, maiștrii de tablou Marinescu Nico­­lae și Gherlan Constantin, cu priviri atente și calme, urmăresc fără întrerupere in­dicatorul de nivel al apei din cazane și toate celelalte aparate ce compun „creierul cazanului“, așa cum îi spun ei. Fochiștii Crișan Ion și Dochie Constantin fac pen­tru a nu știu cîta oară con­trolul arderii în cazan. Cu zîmbetul pe buze, Crișan Ion se îndreaptă spre tablou. I — Totul este la punct, to­varășe Gherlan. In stația de epurare a apei, atentă la aparatele cu care lucrează, tînăra labo­rantă Gîrbă Ioana face ul­tima analiză chimică a apei pe anul 1955. E satisfăcută că rezulta­tul e bun, își ridică ochii spre ceasul din perete. Cea­sul arată orele 23,58. Nici nu și-a dat seama cînd a trecut timpul. Cu ochii la ceas, ridică receptorul tele­fonului și formează un nu­măr. Vrea să fie prima care să felicite pe muncitorii din secții. Limbile ceasului s-au su­prapus. E ora 24 fix. Afară a început să sune sirena uzi­nei, vestind muncitorilor în­ceputul anului 1956. Pe fețele tuturor din uzi­nă se citește numai bucurie.] Telefoanele zbîrnîie. In re­ceptoare se aud urări: „Lai mulți ani, tovarăși“ ! Spor la muncă în noul an La punctul de comandă, o­­perativ, tovarășul Carabela Dumitru, dispecer de servi­ciu, veghează cu atenție a­­supra întregului sistem e­­nergetic din regiune. De peste tot are numai vești bune. Aparatele indică totul nor­mal. Prima zi din cel de-al II-lea plan cincinal a înce­put cu bine. Sună un telefon. — Aici dispecerul Cara­bela. Ministerul Energiei E­­lectrice ? Da, scriu : ......Felicităm colectivul de muncă al Energo-Combina­tului nr. 1 Constanța pentru îndeplinirea planului de pro­ducție pe 1955 la 6 decem­brie și le urăm spor la mun­că în noul an...“ C. CONSTANTINESCU, corespondent ÎN PRIMUL SCHIMB AL CELUI DE-AL II-LEA CINCINAL

Next