Dobrogea Nouă, februarie 1956 (Anul 9, nr. 2343-2367)

1956-02-01 / nr. 2343

Anul IX Nr. 234* Mi­e 'L-uri 1 februarie 1956 4 pagini 20 bani Evenimente însemnate pentru cauza păcii și securității popoarelor Sesiunea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, sesiune care s-a oouit la Praga în zilele de 27-28 ianuarie, constituie un eveniment remarcabil în viața popoarelor din țările lagărului socialist și în ansamblul vieții internaționale, deoarece ea este me­nită să contribuie într-o largă măsură la întărirea continuă a forțelor păcii, la slăbi­rea mai departe a încordării internaționale, la rezolvarea celei mai acute probleme a actualității — asigurarea securității în Eu­ropa. Poporul român întîmpină cu satisfac­ție hotărîrile sesiunii, aprobă din inimă „Declarația statelor participante la Trata­tul de prietenie, colaborare și asistență mu­tuală de la Varșovia" și își exprimă voința nestrămutată de a lupta cu toate forțele pentru traducerea în viață a principiilor și a măsurilor concrete conținute în­ acest important document. Comitetul Politic Consultativ a făcut un aprofundat schimb de păreri în problemele actualei situații internaționale. Deplina una­nimitate ce s-a manifestat și cu acest prilej este expresia relațiilor de prietenie și co­laborare cordială a popoarelor frățești ale Uniunii Sovietice, Republicii Populare Chi­neze, țărilor de democrație populară din Eu­ropa, a identității depline de interese a po­poarelor unite în cadrul Tratatului de la Varșovia, expresia comunității de Interese a tuturor popoarelor iubitoare de pace. Rolul hotărî­tor în desfășurarea evenimen­telor pe arena internațională îl au masele populare. Declarația de la Praga subliniază din nou că năzuința profundă spre pace a popoarelor a fost aceea care a dus la schim­bări esențiale în situația internațională, la o anumită slăbire a încordării în relațiile dintre state. In aceste condiții au apărut posibilități noi, încă nefolosite, pentru îmbunătățirea relațiilor dintre state și întărirea colabo­rării internaționale, indiferent de deosebi­rile din structura socială a statelor. O mare însemnătate pozitivă pentru micșorarea pri­mejdiei de război și pentru însănătoșirea întregii vieți internaționale au avut în­­tîlnirile din ultimul timp între conducătorii statelor și îndeosebi conferința de la Ge­neva a șefilor guvernelor celor patru puteri. Toate aceste succese ale forțelor păcii și o anumită slăbire a încordării Internațio­nale nu dau însă popoarelor dreptul la au­­toliniștire. Sesiunea Comitetului Politic Consultativ cheamă pe toți iubitorii de pace la o ascuțire a vigilenței. Pericolul unui nou război nu trebuie considerat ca fiind lichidat. Nu trebuie să uităm existența ten­dințelor aventuriste ale cercurilor agresive ale imperialismului, în rîndurile cărora s-a accentuat în ultimul timp teama în fața slăbirii încordării internaționale. Năzuința statelor participante la Tratatul de la Varșovia spre înfăptuirea unor mă­suri menite să contribuie la întărirea secu­rității europene și la înlăturarea primejdiei unui nou război, hotărîrea lor de a duce o politică de colaborare pașnică multilaterală între toate statele, decurg din însăși natura orînduirii lor interne. Cei care au luat cu­­vîntul în cursul sesiunii au evocat mă­reția sarcinilor de construcție pașnică ale celui de-al șaselea plan cincinal al Uniunii Sovietice, importanța hotărîtoare a marilor transformări socialiste înfăptuite de po­porul chinez, planurile economice ale ță­rilor de democrație populară, care, toate, arată că popoarele acestor țări sunt ocupate cu îndeplinirea unor impunătoare sarcini de dezvoltare economică și culturală, cu ri­dicarea bunei stări a oamenilor, cu pune­rea în slujba omenirii a celor mai noi rea­lizări ale științei și tehnicii. Statele inte­resate în realizarea unor astfel de planuri de construcție pașnică duc în mod consec­vent o politică de pace și colaborare între popoare, așa cum demonstrează zi de zi fapte de netăgăduit. Comitetul Politic Consultativ a elaborat un program larg de asigurare a păcii și securității. Cel mai bun mijloc de asigurare a se­curității europene a fost și rămâne crearea unui sistem de securitate colectivă, care să înlocuiască grupările militare existente în Europa. In scopul de a înlesni atingerea acestui țel, statele participante la Tratatul de la Varșovia sunt gata să examineze cu celelalte state interesate propuneri cores­punzătoare sarcinii asigurării securității eu­ropene. Comitetul Politic Consultativ consideră că ar putea sluji acestui țel încheierea unui acord corespunzător la început între o parte din statele europene — printre care U.R.S.S., Marea Britanie, Franța — și S.U.A. De­clarația de la Praga conține de asemenea importanta propunere­ cu privire la stabili­rea în Europa a unei zone în care efectivul și dislocarea forțelor armate să fie stabilite de comun acord între statele interesate. Un însemnat pas spre slăbirea încordării în Europa și spre reglementarea problemei germane s ar realiza printr-un acord privind stabilirea în Europa a unei zone speciale de limitare și control a­ armamentelor care să includă cele două părți ale Germaniei și care să prevadă retragerea sau limitarea e­­fectivului trupelor străine din cele două părți (Articol de fond din ziarul „Scînteia“ Nr. 3506 din 31. I. 1956.). ale Germaniei, precum și limitarea contin­gentelor armate ale R.­­D Germane și R. F. Germane, instituindu-se controlul necesar a­­supra respectării acordului respectiv. Declarația de la Praga conține de aseme­nea propunerea importantă ca înainte de realizarea unui acord privitor la interzicerea armei atomice, statele interesate să ajungă la o înțelegere potrivit căreia forțele armate staționate pe teritoriul Germaniei, inclusiv forțele armate ale R. D. Germane și R. F. Germane, să nu dispună în armamentul lor de arma atomică. Cauza păcii ar cîștiga enorm dacă între diferite țări, indiferent de apartenența lor actuală la unele grupări militare sau la al­tele, și îndeosebi între țări vecine, s-ar sta­bili relații bune și s-ar reglementa pașnic problemele litigioase. In legătură cu aceasta ar avea o mare însemnătate stabilirea unor relații de bună vecinătate în special între Uniunea Sovietică, Turcia, Bulgaria, Grecia, Albania, Italia, Cehoslovacia, Republica Fe­derală Germană. Contribuția la întărirea pă­cii ar fi cu atît mai mare dacă între statele respective s-ar încheia tratate de neagre­siune. Reprezentanții statelor care au luat parte la sesiunea de la Praga au menționat efor­turile guvernelor lor, realizările obținute și hotărîrea de a face noi eforturi în scopul mai sus menționat. In numele guvernului R. P.R., tovarășul Chivu Stoica, arătînd că țara noastră se pronunță pentru o continuă destindere în relațiile internaționale, a sub­liniat restabilirea și dezvoltarea relațiilor de colaborare prietenească între Romînia și Iugoslavia, întărirea și dezvoltarea relațiilor politice, economice și culturale între R.P.R. și India, Egipt, Siria și alte țări din Orien­tul mijlociu și apropiat. Inițiativa manifes­tată de guvernul nostru în direcția reluării relațiilor cu Grecia, dorința de a îmbunătăți relațiile cu Turcia, de a dezvolta, pe bază de egalitate, neamestec în treburile interne și avantaje reciproce, relațiile economice, po­litice și culturale cu Statele Unite, Anglia, țările Americii Latine și celelalte țări din Occident și îndeosebi cu Franța și Italia, de care poporul nostru este legat printr-o prie­­tenie tradițională. De aceleași năzuințe sunt însuflețite toate statele participante la Tratatul de la Var­șovia și exemplul cel mai elocvent în a­ceastă direcție îl oferă odată mai mult statul care pășește în­ avangarda forțelor păcii, Uniunea Sovietică. In mesajul adresat de tov. N. A. Bulganin președintelui Eisenhower își găsește expresia o inițiativă deosebit de importantă pentru îmbunătățirea relațiilor sovieto-americane. Pornind de la ideea că marilor puteri le re­vine o răspundere deosebită pentru asigu­rarea păcii generale și securității popoare­lor, ținînd seama de faptul incontestabil că îmbunătățirea relațiilor sovieto-americane ar aduce o contribuție la cauza însănătoșirii întregii situații internaționale, ca și de fap­tul că posibilitatea unor relații bune între cele două mari puteri este confirmată de tradiția relațiilor dintre ele și îndeosebi de alianța din timpul celui de-al doilea război mondial. Uniunea Sovietică a propus State­lor Unite încheierea unui tratat de prietenie și colaborare pe timp de 20 de ani. Tratatul ar prevedea ca părțile să dezvolte și să în­tărească în spiritul unei colaborări reciproce relațiile de prietenie dintre U.R.S.S. și S. U.A., pe baza principiului egalității în drepturi,, respectării reciproce a suveranității de stat și neamestecului în treburile interne, și să rezolve toate litigiile lor internațio­nale prin mijloace pașnice. Tratatul ar mai putea prevedea consimțămîntul părților de a contribui la dezvoltarea și întărirea între U.R.S.S. și S.U.A. a colaborării economice, culturale și științifice, pe baza principiului avantajului reciproc și egalității în drepturi. Opinia publică internațională apreciază a­­ceastă inițiativă ca o acțiune de mare în­semnătate internațională. In toate țările și îndeosebi în Statele Unite, mesajul a fost primit cu satisfacție și speranță de_ milioane de oameni, care sunt conștienți de faptul că dacă între Uniunea Sovietică și S.U.A. nu vor fi relații de încordare, de „război rece“, ci relații de prietenie, cauza păcii va avea enorm de cîștigat. Este semnificativ titlul pe care l-a dat ziarul „New York Herald Tribune" comentarului său la mesaj: „Spi­ritul Genevei a apărut din nou“. In articol se recunoaște că noua inițiativă sovietică creează condiții favorabile pentru rezolvarea problemelor internaționale. Cu toate acestea, presa burgheză din Statele Unite și din alte țări occidentale caută prin tot felul de „ar­gumente“ să minimalizeze valoarea propu­nerii sovietice și să prelucreze cititorii pen­tru a-i face să accepte respingerea acestei importante propuneri. Popoarele lumii consideră că dacă cercu­rile conducătoare din Statele Unite năzuiesc cu adevărat spre întărirea păcii, dacă între declarații și faptele lor nu există contradic­ție, atunci nu se poate să nu se recunoască însemnătatea propunerii sovietice, care re­prezintă un program temeinic de măsuri în vederea îmbunătățirii relațiilor sovieto-ame­ricane. înfăptuirea ei ar duce implicit la în­credere­ reciprocă,­­deoarece­­ numai, cînd e­­xistă năzuință sinceră, spre consolidarea păcii, cînd sînt respectate reciproc interesele Continuare in pag. 4ra) ÎN INTERIORUL ZIARULUI: ►— Pentru o justă folosire de către sfaturile populare a fondurilor mate­riale și bănești pag. 2-a — Cronica filmului: „Vagabondul” , pag. 2-a „Bun pentru 1.000 hanuri” pag. 2-a —■ In lumina Directivelor celui de-al II-lea plan cincinal: Posibili­tăți existente în raionul Fetești pen­tru ridicarea agriculturii pag. 2-a — Viață de partid : Pentru îmbu­nătățirea muncii de primire de can­didați și noi membri în partid la întreprinderea piscicolă Jurilovca pag. 3-a — Pentru sporirea producției de pește marin pag. 3-a — Ne pregătim de alegeri pag. 3-a — Alegeri de altădată, Moș Ni­chifor povestește... pag. 3-a — Opinia publică din Pakistan cere revizuirea politicii externe a țarii pag. 4-a — „Anul 1955 a fost un an de teroare și haos în Statele Unite” — declară liderul sindical american Willian Oliver pag. 4-a — R.D. Vietnam cere să se pună capăt teroarei antidemocratice din Vietnamul de sud pag. 4-a Cu însuflețire la muncă, pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului partidului În sprijinul agriculturii La Centrul mecanic Constanța, harnicul planul producției globale in procent de 108 motoarelor de tractoare. Acest important model de reparații pe ansamble și subansam tezei de lucru. IN­FOT­O , tractoarele reparate cu mult S.M.T.-urilor din regiune. Datorită faptului ștanța s-au achitat conștiincios de sarcinile vor putea porni din timp campania agricolă colectiv de muncă a reușit să îndeplinească la sută, terminind totodată repararea tuturor succes a fost posibil datorită aplicării me­­bie care a permis mărirea simțitoare a ei­înainte de termen așteaptă să ia drumul că muncitorii de la Centrul mecanic Con­­avute în cadrul reparațiilor, mecanizatorii de primăvară. Pentru industria noastră textila In portul Constanța a sosit Ieri valul sovietic „Tula" venind din portul Poti (U.R.S.S.). Vasul a adus circa 2000 tone bumbac brut sovietic pentru industria textilă a ță­rii noastre. Descărcarea a început imediat ce vaporul a acostat la cheu și în curînd cantitatea de bumbac sosită va fi expediată în inte­riorul țării. C. ION, corespondent -•----­ Pentru prelungirea vieții autocamionului In scopul realizării de cît mai multe economii, numeroși șoferi parcurg cu auto­­vehicolele ce le au în primire cît mai mulți kilometri, fără reparații, și schimbînd cît mai puține cauciucuri. La Energo-Combinat nr. 1 șoferul Ivan Ion de pe un autocamion, Molotov, pe care l-a luat în primire nou la data de 5 mai 1954, a parcurs pînă la 15 decembrie 1955, 100.000 de km, fără nici un fel de reparație și pînă acum mașina este în bună stare de funcționare. Drept recompensă pentru aceasta tovară­șul Ivan Ion a primit 3000 lei premiu. RADULESCU MARIA, coresp. întreprinderea piscicolă Jurilovca lucrează în contul lunii aprilie In urma studierii documentelor celui de-al II-lea­­ Congres al partidului, pes­carii de la Jurilovca s-au angajat a­tunci mai organizat, pentru a îndeplini planul de producție și a-l depăși. Astfel, întreprinderea și-a îndeplinit planul de producție pe luna ianuarie în procent de 462 la sută și, prin efortul comun depus de către pescarii, tehnicie­nii și inginerii întreprinderii a fost în­deplinit și planul trimestrial, lucrîndu-se de acum în contul lunii aprilie. Pe secții, planul a fost îndeplinit ast­fel : secția Jurilovca cu 377 la sută, secția Sarichioi cu 525 la sută, secția Portița, cu 655 la sută, secția Periteașca cu 418 la sută și secția Perișoru, cu 489 la sută. Printre brigăzile de pescari fruntașe ce luptă continuu și dau zeci de tone de pește peste plan este și cea condusă de Arhip Ștefan, de la secția Perișoru care a îndeplinit planul cu 256 la sută. Printre fruntașii brigăzii se numără Ig­nat Leoh,­ ajutorul de brigadier, Ivan Osip Cuprian, ajutor de brigadier, Do­­nose Gheorghe, Trifan Crasovschi, Si­­­­mion Leoh și alții. De asemenea, brigada condusă de co­munistul Avdei Boia și-a depășit planul cu 69 la sută, brigada de la Sarichioi, condusă de Calistrat Tohan, a depășit planul cu 156 la sută, iar bătrînul pes­car Petre Machei a reușit să-și înde­plinească planul cu 219 la sută. Asemenea su­ccese au mai obținut și brigăzile conduse de Dementei Hapeî, Toma Gem, Arhip Mongea, etc. Inginer PAUL NICOLAU corespondent S-au unit într-o întovărășire agricolă In satul Lunca, comuna Ceamurlia de Jos, raionul Istria, după ce­­ s-au prelucrat în cadrul căminului cultural, cu țărănimea muncitoare de aci. Directivele celui de-al doilea Congres al partidului privind dez­voltarea sectorului socialist în agricultură, un număr de 17 familii de țărani munci­tori cu gospodării individuale și-au expri­mat dorința de a lucra pămintul în con­­dițiuni tot mai bune, după regulile agro­tehnice. In acest scop, ei au făcut cereri și și-au unit pămîntul la un loc, consti­tuind o întovărășire agricolă care cuprinde suprafața de 69 hectare teren arabil. In fruntea acestei acțiuni, s-au situat comuniștii Țurcan Ion și Cioc Ion, precum și țăranii muncitori Costerică C. Stere, Dă­­nilă C. Gheorghe, Ciobotaru A. Ion și alții. NICOLAU V. coresp. g 0 Din inițiativa cetățenilor și cu sprijinul deputaților o sală de cinema... Simțindu-se nevoia unei săli de cinema, țăranii mun­citori din comuna M. Ko­­gălniceanu au luat inițiativa construirii prin autoimpune­­re a unei astfel de săli. Ei au fost sprijiniți de deputa­tul Muselim Musa, învăță­tor, precum și de comitetul executiv al sfatului popu­lar al comunei, al cărui pre­ședinte este tov. Ismail Ri­za. Prin contribuția tuturor locuitorilor comunei, s-au strîns în total 20.000 lei, cu care s-a construit o fru­moasă și spațioasă sală de cinema, cu o capacitate de 800 de locuri. ... Și o școală elementară tătară Deoarece față de numărul mare de copii, în comuna M. Kogălniceanu nu exista o școală elementară tătară, învățătorul Bedtimir Gean­ a luat inițiativa construirii unei asemenea școli. Cu sprijinul țăranilor muncitori din comună și a deputatu­lui Amir Afaz, s-a strîns prin autoimpunere suma de 21.500 lei. Datorită strădaniei depu­să de țăranii muncitori, prin­tre care se numără și tov. Dumitru Megache, în mo­mentul de față școala este aproape terminată. S-au reparat băncile la școala elementară nr. 1 O altă inițiativă a țăra­nilor muncitori din comuna M. Kogălniceanu a fost a­­ceea de a se repara băncile școlii elementare nr. 1. Fiind sprijiniți de deputați, care au mobilizat la contribuția bănească pe toți locuitorii comunei, s-a strîns suma de 3.500 lei, cu care s-au efec­tuat aceste reparații. Au săpat șanțuri de-a lungul străzii principale Din Inițiativa luată de de­putatul Amit Afaz și prin mobilizarea făcută de co­muniști, în frunte cu tov. Maxut Hali, secretarul or­ganizației teritoriale de partid, peste 1000 de țărani muncitori au săpat șanțuri de-a lungul străzii princi­pale din comună, instalînd totodată și podețe acolo unde era necesar. In această acțiune, s-au evidențiat tov. Grigore Ni­­colae, secretarul organiza­ției de partid din G.A.C., Dumitru Megache, țăran muncitor și mulți alții. Prelucrarea planului de muncă al gospodăriei colective In ședința adunării generale care a avut loc la 27 ianuarie a.c., In gospodăria agricolă colectivă „16 Februarie“ din co­muna Corbii de Sus, au fost prelucrate și dezbătute: planul de producție pe 1956, bu­getul de venituri și cheltuieli pe acest an și planul de măsuri. Luînd cuvîntul numeroși membrii colectiviști, printre care și Cărilă Simion și Ma­rin Ștefan, au făcut însemnate și prețioase propuneri în scopul îmbunătățirii muncii pentru a obține o recoltă și mai bogată în anul acesta. Astfel, ei au cerut să se extindă cît mai mult metodele înaintate sovietice, să se mărească suprafața de teren însămînțată cu porumb în cuiburi dispuse în pătrat ajungînd cel puțin la 200 hectare, să se execute prășitul de trei ori la toate plantele prășitoare, să facă polenizarea artificială suplimentară la floarea-soarelui, secară, lu­­cernă și porumb. De asemenea, colectiviștii au propus să facă iarorizarea și plantarea de vară cartofilor și să se confecționeze 3000 de ghivece nutritive etc. GRIGORAȘ CONSTANTIN, coresp. ___________________________________f-mm___________________________________ Tot mai mulți țărani muncitori pășesc pe calea lucrării în comun a pământului o nouă gospodărie agricolă colectivă In satul Visterna, comuna Enisala, raio­­nul Istria, 14 familii de țărani muncitori cu gospodării individuale s-au unit de bună voie într-o gospodărie colectivă, pentru a munci pămîntul în comun. La inaugurare, noii colectiviști din satul­­­isterna au dat gospodăriei lor colective numele de „Hala Lifșiț“. Printre cei care au intrat în gospodărie sînt și membrii de partid Avram Toma, Anica Ene, Dache Gheorghe, Zamfira Pet­­cu. Ei au adus cu ei suprafața de pămînt arabil de 45 ha. și inventarul lor viu și mort. La această mare sărbătoare au luat par­te membrii din I­ gospodării colective și peste 300 țărani muncitori din sectorul in­dividual din comunele și satele învecinate. Gospodăria agricolă colectivă din com­. Enisala, care patronează această nouă co­lectivă, a adus în dar animale de rasă și semințe de orz și porumb hibrid, pentru însămînțările de primăvară. încă 15 familii în colectivă An de an crește numărul membrilor în gospodăriile agricole colective din regiunea noastră și în aceeași măsură, datorită lu­crării pămîntului cu mașinile S. M. T. și aplicării regulilor agrotehnice, crește și producția la hectar. In acest an, de pildă, recoltele obținute de colectiviștii din satul Urluia, raionul Adamclisi, în urma aplicării pe scară întinsă a recomandărilor agroteh­nice avansate, au contribuit în mare mă­sură la atragerea unui număr însemnat de familii ale țăranilor muncitori cu gospodă­rie individuală, pe drumul gospodăriei co­lective. Numai de curînd în urma adunării generale ce a avut loc în ziua de 25 ia­nuarie a.c., au mai fost primiți în gospo­dărie încă 15 familii, urmînd ca în scurt timp, cu ocazia primei adunări generale să mai fie puse în discuție încă patru cereri de primire în colectivă. Popooooooooooo Să grăbim pregătirile pentru campania agricolă de primăvară In urma îmbunătățirii­ ­ muncii la G. A.S. * Săcele 8 In urma măsurilor tehnice­organizatorice luate de condu­­­cerea gospodăriei de stat din 8 Săcele, raionul Istria în vede­­­rea îmbunătățirii muncii pentru­­ o cît mai bună pregătire a­­ campaniei agricole de primă-­­vară s-au obținut în ultimul­­ timp succese de seamă. In numai 5 zile s-au cărat­­ la cîmp pe o suprafață de 30­8 ha, peste 500 tone gunoi de g grajd, bine putrezit. In această­­ acțiune s-au evidențiat tovară­ 8­șii Vlad Ion, utemist, care în­­­tr-o singură zi a dus la cîmp g 3 tone gunoi. Luptînd pentru îndeplinirea­­ angajamentelor luate, mecani­­­zatorii gospodăriei au reparat­­ pînă la această dată 13 trac­­­toare K-D. din 23. De aseme­­­nea, au mai fost reparate 4­8 tractoare U.T.C.Z., 2 tractoare g M.T.Z. și 2 tractoare V. 3. S-au­­ evidențiat în executarea repara­­­țiilor de bună calitate utemis­­­tul Riștea Victor, brigadier,­­ care împreună cu brigada sa , a terminat reparațiile cu 10­8­­ zile înainte­ de termen. La fel § 8 •, și utemistul V. Titu care a­ dat în­ folosință tractoarele, repara­­­te cu 13 zile înainte. In momentul de față, cele 13 tractoare K.D. și 2 U.T.C.Z. au ieșit la arat, executînd nu­mai în ziua de 23 ianuarie a­­raturi adinei pe o suprafață de 25 hectare. In mod deosebit s-au evidențiat tractoristul Tu­fan Vasile, utemist, care în a­­ceastă zi și-a depășit planul cu 117­­ la­­ sută și Crăciuică Avram cu 106 la sută. BARBU MARIN, coresp. Din munca colectiviștilor de la G. A. C. Topraisar rufe, 24 boroane, 8 semănători, 8 cultivatoare etc. Pentru o cît mai mare atra­gere­­ a colectiviștilor spre în­deplinirea sarcinilor ce le re­vin, organizația de bază și conducerea gospodăriei s-au o­­cupat în mod deosebit de agi­tația vizuală. La gazeta de pe­rete au fost puse articole, scri­se de tehnicieni, brigadieri și colectiviști, articole în care s-au­­ tratat problemele cele mai ac­tuale legate de lucrările­­ agri­cole. De pildă, în această pe­rioadă la gazetă se pot citi articole ca „Folosirea gunoiului , de grajd ca îngrășămînt aduce mari sporuri de recolte“, „Să respectăm timpul optim de în­­sămînțare“, „De ce este bine să însămînțăm în mustul ză­pezii“ etc. Sa stîrpim din rădăcini birocratismul Dacă mersul pregătirilor pen­tru campania agricolă de pri­măvară se desfășoară încă prea lent în unele comune din raio­nul Tulcea, aceasta se dato­­rește și felului defectuos de muncă al secției agricole a sfa­tului popular raional Tulcea. Aici, nu se cunoaște nici cel puțin situația existentă în ra­ion. Iată un caz. In ultimele zile numai cei din comuna Catalog comunicaseră că au avut 240 hectare și secția agricolă a și înregistrat această cifră deși realitatea era alta. Cauza slabei desfășurări a pregătirilor pentru campania a­­gricolă de primăvară în raio­nul Tulcea constă în aceea că membrii secției agricole raio­nale se mulțumesc să rezolve orice problemă în legătură cu campania, pe cale telefonică, fiind rupți de teren cînd de fapt ar trebui să stea pe teren și să dea sprijinul necesar. In această situație nu mai trebuie să ne mire Faptul că munca de pregătire a campa­niei agricole de primăvară în Mahmudia, Beștepe și alte co­mune merge slab. Ar fi cazul, credem, ca și secția agricolă a sfatului popu­lar raional Tulcea să termine cu modul birocratic de a „spri­jini“ pregătirile pentru campa­nia agricolă de primăvară și în mod sigur atunci rezultatele vor fi mult mai bune. Lipsuri care împiedică buna desfășurare a reparațiilor S.M.T. Gura Ialomiței are condiții suficiente în vederea îndeplinirii la timp și de bună calitate, a planului de repara­ție a tractoarelor și mașinilor agricole. Cu toate acestea, pînă la 20 ianuarie a.c., stațiunea executase numai 20 la sută din planul de reparație pentru iarna aceasta. Pe lîngă alte cauze de ordin tehnic și organizato­ric, la rămînerea în urmă a reparațiilor a contribuit mult și faptul că, deși sunt posibi­lități, grija față de mecaniza­tori, față de nevoile lor de viață, nu este o preocupare a conducerii stațiunii. Să luăm, de pildă, cantina. Mîncarea ce se servește aici este puțin con­sistentă și aceeași aproape în fiecare zi. Cantinerul Sandu Preda dovedește multă nepăsa­re față de aprovizionarea can­tinei și el nu este tras la răs­pundere pentru acest lucru. In dormitoare curățenia lasă mult de dorit, mai ales în­­ ceea ce privește igiena lenjeriei de pat. Sunt numai cîteva aspecte, dar de înlăturarea lor depinde în mare măsură activitatea vii­toare a stațiunii. NICOARA LUCREȚIA corespondentă Executarea în cît mai bune condițiuni a lucrărilor din cam­pania agricolă de primăvară, constituie una din cele mai im­portante preocupări pentru co­lectiviștii din comuna Toprai­sar, raionul Negru Vodă, încă din toamnă, cînd au fă­cut arăturile actinei, colectiviș­tii au cărat la cîmp peste 300 tone gunoi de grajd, iar în perioada de iarnă acest lucru a fost continuat folosindu-se fie­care zi prielnică. Pe de altă parte, au curățat și pregătit pentru însămînțările de primă­vară sămînța necesară. In pe­rioada de iarnă o vie activi­tate s-a desfășurat și în atelie­rul de fierărie al gospodăriei. Pînă acum s-au reparat 20 că­ OO OO O© OO OO OO OOOO OO OO OO OO O© O© O© OO OO00000000COOO00000000OO OOOOOCOOOOOOOOOOOOOOCCSSSStf oo oo oo oo co oo ou «g '0OC»OOOOCCOCOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOCOOOOOOOClOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOC©OOOOOOOCOOOOe OOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOCOCOO{X>OOOOOCOOOCOCOOOOOf4 88 V

Next