Dobrogea Nouă, martie 1956 (Anul 9, nr. 2368-2394)

1956-03-01 / nr. 2368

Amil IX Nr. 2368 Joi 1 martie 1936 4 pagini 20 hani Sigilii i Să ridicăm nivelul muncii cultural­­artistice al culturilor roșii din G.A.C. Directivele celui de-al doilea plan cincinal pun sarcini mărețe în fața regiunii Con­stanța. Numărul mare de țărani cu gos­podării mici și mijlocii care se în­dreaptă zilnic către puternicile familii mari de colectiviști, dovedește nivelul cultural ri­dicat al țărănimii noastre muncitoare care-și dă seama de avantajele ce le oferă lucrarea pămîntului în comun și cu mijloace meca­­nizate, posibilitatea de a aplica metodele înaintate de muncă ale agrotehnicii sovie­tice, smulgi­nd pămîntului an de an roade tot mai îmbelșugate. Printre multiplii factori și metode care au menirea să ridice tot mai mu­lt nivelul cul­tural al țărănimii colectiviste spre a o face să-nțeleagă că drumul spre belșug și bună­stare este colectiva, sînt și colțurile roșii din G.A.C. Acolo unde activitatea lor e bine organizată și axată pe sarcinile actuale, ele constituie adevărate școli de unde colecti­viștii au multe de învățat. Muncă rodnică cu rezultate frumoase se desfășoară în ca­drul colțului roșu de la gospodăria colectivă „Ștefan Plavăț“ din comuna Sudiți, raionul Fetești. Pe lingă cercul agrozootehnic la care frecventează peste 70 colectiviști, în cadrul colțului roșu se țin conferințe cu ca­racter agrozootehnic, se fac săptămînal In­formări politice pe teme interne și interna­ționale. Colectiviștii din Sudiți au participat în mod organizat la prelucrarea Documen­telor celui de-al II-ilea Congres al P.M.R. de unde și-au extras o serie de sarcini ce trebuie îndeplinite pentru întărirea econo­­mico-organizatorică și atragerea de noi membri în familia lor. Rezultate bune s-au obținut și în munca cu cartea. Biblioteca colțului roșu care numără aproape 1.000 vo­lume are 300 cititori permanenți. Numai în cursul lunii ianuarie s-au citit peste 150 volume. Printre cititorii fruntași se numără Dragu Fota, care împreună cu familia sa a efectuat 1098 zile-muncă, Vasi­le Cojanu, membru în consiliul de conducere, Bostan Tică și alții. Mare parte din tineretul colec­tivist activează în echipa de teatru, forma­țiunile de dansuri și cor și in brigada artis­tică de agitație. Un lucru de care trebuie să țină seama pe viitor responsabilul colțului roșu, tov. Groza, este organizarea de ma­nifestări de masă ca recenzii de cărți ce vorbesc de lupta și munca tineretului ca: „Aș­a s-a călit oțelul“, „Tînăra gardă“, „Desfășurarea" și altele, care să trezească interesul lor pentru carte, seri de ghicitori literare, seri de întrebări și răspunsuri, pre­zentări de cărți etc. In felul acesta, numă­rul cititorilor va crește și odată cu aceasta și nivelul cultural al lor. Este necesar ca în cadrul colțului roș­u să se organizeze și audiții colective la radio la „ora satului“, pe teme de agitație și alte probleme. Ca rezultat al muncii culturale a fost și participarea aproape 100 la sută a colectiviștilor la muncă. Activitate bună cu rezultate satisfăcătoare desfășoară și colțul roșu de la gospodăria colectivă ,8 Mai“ din comuna Cobadin, ra­ionul Negru Vodă. Biblioteca numără peste 1.200 volume de literatură, cărți agrozooteh­nice și ideologice care sunt cercetate și citite de peste 100 țărani colectiviști. In cadrul colțului roșu au fost popularizați fruntașii: Preda Fratea, Dumitru C. Dache, Ali Chia­­zin care împreună cu familia a efectuat 800 zile-muncă, Zecheria Borseti, care frecven­tează cu regularitate cercul agrotehnic, fiind și fruntaș la citit. In munca cultural-artistică sînt antrenați o serie de colectiviști de toate vîrstele care lucrează în colaborare cu satul. Exemple de colțuri roșii cu activitate bună există în toate raioanele din regiunea noas­tră și experiența a dovedit că oamenii sunt dornici să citească, să cunoască tot ce este nou, să participe la manifestările culturale, dar trebuie să fie îndrumați permanent. S-a mai observat de asemenea că fruntașii în producție sunt și fruntași la citit și în alte activități culturale. Din păcate mai sînt colțuri roșii și destul de multe care figurează pe hîrtie, dar n-au nici un fel de activitate. Printre acestea se numără cel de la gospodăria colectivă „Oc­tombrie roșu“ din Fetești. Sub îndrumarea Casei raionale de cultură, responsabila col­țului roșu, tov. Strigă G„ a întocmit un plan de muncă trimestrial ce cuprinde acti­vități ce s-ar putea realiza cu mari eforturi abia în 6 luni. Este imposibil ca în decurs de 3 luni să se poată organiza 12 seri cul­turale, 6 șezători, 8 seri de întrebări și răs­punsuri, 3 schimburi de experiență etc. Din toate acestea nu s-au realizat decit 2 seri de întrebări și răspunsuri. Iată un plan întoc­mit birocratic, formal, fără ca în prealabil să se fi analizat condițiile și posibilitățile de muncă. Nici munca cu cartea nu merge mai strălucit. In primul rînd aci nu sînt cărți suficiente și în al doilea rînd nu s-a făcut nimic pentru popularizarea cărții. Și aci sînt tovarăși care vor să activeze, dar lipsește îndrumarea. Situații și mai proaste din acest punct de vedere există la colțul roșu al gospodăriei colective din comuna Cogealac, unde ca­mera destinată activității culturale a fost transformată în magazie de mături, și la G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din comuna Ca­­taloi, raionul Tulcea. Trebuie menționat că față de condițiile bune pentru munca cultu­rală, de perspectivele frumoase de dezvol­tare ce le are această colectivă, consiliul­ de conducere și organizația de bază au datoria să ia măsuri pentru organizarea temeinică a activității culturale. Pentru pregătirea temeinică a campaniei însămînțărilor de primăvară și pentru apli­carea în practică a multiplelor sarcini ce stau în fața gospodăriilor colective se pot organiza și trebuie să se organizeze la fie­care colț roșu conferințe cu caracter agro­tehnic, seri de întrebări și răspunsuri, unde Inginerii și tehnicienii să lămurească dife­rite probleme, să organizeze consfătuiri cu brigadierii în vederea aplicării diferitelor metode care au dat roade bune, la care pot fi invitați și țărani cu gospodării mici și mijlocii. In perioada pînă la alegeri, în ca­drul colțurilor roșii trebuie să se populari­zeze candidații F.D.P., colectiviștii și munca ce­ au depus-o pentru dezvoltarea multilate­rală a colectivelor și atragerea de noi mem­bri. Este necesar de asemenea să se orga­nizeze la întîlnirile cu candidații programe artistice — scenete, coruri, conferințe, legate de alegerile din trecut și de acum. De ase­menea, în cadrul colțurilor roșii este necesar să se citească și să se prelucreze diferite broșuri și materiale îndrumătoare din presa centrală și locală, să se facă cu regularitate informarea colectiviștilor cu problemele in­terne și internaționale. Multe au de învățat colectiviștii de la audițiile la radio organi­zate, lucru de care trebuie să țină seama responsabilii colțurilor roșii. Organizațiile de bază din G.A.C. trebuie să îndrume organizațiile de tineret și comisiile de femei pentru a antrena cu­ mai mulți din membrii lor să participe la echipele de cor, dansuri, teatru și brigăzi artistice de agi­tație în vederea bunei pregătiri a celui de-al IV-lea concurs al căminelor culturale, col­țurilor roșii și caselor de cultură raionale. Comisiile de femei din G.A.C. pot antrena cî­t mai multe femei în activitatea culturală organizînd șezători un­de să se citească fragmente din diferite lucrări ce tratează despre lupta și munca femeilor sovietice, fruntașele în producție și de pe ogoare din patria noastră și diferite materiale care con­tribuie la culturalizarea lor. In felul acesta vor prinde drag de carte, vor cerceta-o și vor îndruma și pe altele să facă la fel. De mult folos pentru îmbunătățirea mun­cii culturale în cadrul colțurilor roșii din G.A.C.-uri sunt schimburile de experiență de care, de asemenea, trebuie să țină seama responsabilii colțurilor roșii. Dar pentru a se realiza toate acestea, comitetele raionale de partid trebuie să instruiască secretarii organizațiilor de bază din G.A.C. cu pro­blemele culturale, pentru ca și ei să poată da un ajutor calificat responsabililor de colțuri roșii în organizarea diferitelor ma­nifestări de masă și a alcătuirii programelor cultural-artistice. Directorii căminelor culturale și activiștii culturali ai secțiilor culturale raionale și re­gională trebuie să dea un ajutor continuu și mai calificat pentru îmbunătățirea activității culturale în colțurile roșii. In felul acesta activitatea acestor unități culturale va fi legată direct de producție, va ajuta la apli­carea regulilor agrotehnice, determinînd pe toți colectiviștii să respecte întocmai statu­tul G.A.C., făcînd din colectivele noastre puternice unități socialiste care să promo­veze noul, să facă din fiecare colectivist un om cult, constructor activ al socialismului. • • • •■ Pentru executarea la timp și în bune condițiuni a muncilor agricole de primăvară După ce au răspuns întrecerii lansate de S.M.T.-urile din raionul Negru Vodă, mun­citorii, tehnicienii și inginerii S.M.T.-ului Pantelimon, din raionul Hîrșova, au adre­sat o chemare la întrecere muncitorilor de la S.M.T. Horia, din același raion, luîndu-și următoarele angajamente: să contribuie la mărirea producției în G.A.C. și în întovără­șiri agricole prin lucrări agrotehnice de bună calitate, obținînd sporuri de producție la ha. de 150 kg. la grîu, 200 kg. la orz, 300 kg. la porumb, să depășească planul de producție al stațiunii cu 10 la sută în campania de primăvară și cu 5 la sută în campania de vară. Pentru atingerea acestor obiective, con­ducerea S.M.T.-ului Pantelimon a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice, prin­tre care și terminarea reparațiilor la trac­­toare și mașini agricole înainte de termen, organizarea a cel puțin 4 cupluri de cite 2 semănători I.A.R.-511, aplicarea metodei graficului orar la 5 brigăzi de tractoare, realizarea­­ de economii de carburanți în procent de 5 la sută și piese de schimb de 10 la sută, care să ducă la reducerea pre­țului de cost pe cantru cu 5 la sută. Imediat după chemarea la întrecere, meca­nizatorii stațiunii au trecut la punerea în practică a angajamentelor luate. Astfel, ei au reușit să termine reparațiile la data fixată. In această perioadă, întreg colectivul de muncă de aci se îngrijește pentru o cît mai bună pregătire­­ a tractoarelor și mași­nilor și de confecționarea a cît mai multor agregate cuplate la un tractor. CIOBANU MARIN și BULGARI­ CONSTANTIN corespondenți IN NUMĂRUL DE AZI: — Dobrogea de ieri, de azi și de mîine pag. 2-a — Alegerile de deputați în sfaturile populare pag. 3-a — Pentru valorificarea deșeurilor: — Fabrica de făină de pește din Tulcea pag. 3-a — Izvorul bunei stări pag. 3-a — Brigada artistică de agitație pag. 3-a­oooooooooooooooooooooooooooooooeoooe of v­oeo o — Teama de adevăr pag. 4-a — Lucrările Congresului C. G. M. din Italia pag. 4-a — Dezvoltarea relațiilor comerciale fran­co-chineze pag. 4-a — Oamenii muncii din Franța cer rezolvarea pașnică a problemei algeriene pag. 4-a MEREU PESTE PLAN Realizările obținute in cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare de către muncitorul Vasile Cățele (din fotografie) de la Fabrica de ambalaje metalice, sînt pe zi ce trece mai însemnate. Lucrînd sub lozinca „Tot mai multe produse peste plan", acest muncitor reali­zează la închis bidoane o depășire a norme­lor zilnic de 59 la sută. Din realizările I. C. S. „Recolta“ Gospodăriile colective vînd statului mari cantități de porumb Colectiviștii din Baraganu au dat anul trecut o atenție deosebită culturii porum­bului. Ei au semănat 200 hectare în cuiburi așezate în pătrat, le-au prășit de 3 ori și în toamnă au recoltat 6.200 kg. porumb la hectar. Aceasta înseamnă că de pe în­treaga suprafață ei au obținut 124 vagoane de porumb (șt tulsii). Hambarele gospodă­riei colective ca și cele ale colectiviștilor sunt acum pline cu porumb. In afară de faptul că gospodăria colectivă este acum un puternic centru de atracție a țărănimii munci­toare, ea a devenit un important furnizor de produse agricole vegetale și animale pentru oamenii muncii de la orașe, pentru statul nostru democrat-popular. Același lucru se poate spune și despre multe alte gospodării colective din regiunea­ noastră. Dezvoltarea și întărirea lor din punct de vedere economic este demonstrată îndeosebi de faptul că în prezent cele mai multe din ele, după ce și-au achitat în în­tregime obligațiile față de stat, plata mun­cilor S.M.T. și au repartizat atît colectiviș­tilor cît și fondurilor de semințe, rezervă etc. cantitățile necesare, surplusul îl vînd statului, prin întreprinderea „Recolta". Gos­podăria colectivă din Baraganu, de pildă, a valorificat luna trecută 48 tone de porumb, cea din Făcăeni, 40 tone, iar cea din Comuna 71 tone. Numai in perioada 10 ia­nuarie — 15 februarie, I.C.S. „Recolta" Constanța a cumpărat de la gospodăriile­­ reim­tive din regiunea noastră peste 500 tone de porumb. In această acțiune un aport deosebit l-au dat achizitorii din comune și sate. Colectivistul Ion Nisloveanu, achizi­tor din comuna Comana, a achiziționat în această perioadă peste 300 tone de porumb și ca el sunt Iorgoveanu Traian din Sinoe cu 330 tone, Popa Traian din M. Kogălnicea­nu cu 420 tone, cei din Chirnogeni, Vi­­roaga, Dumbrăveni, Mircea Vodă, Baia și alții. Preocupări gospodar­ești Se întărește sec­torul zootehnic Sectorul zootehnic al gospodăriei agri­cole colective „Pro­gresul“ din comuna Făcăeni, raionul Fe­tești, se dezvoltă și se întărește an de an. Din totalul de 89 porci, 11 sunt vieri de reproducție și restul scroafe. Din acestea, în cursul lunii ianuarie 66 au fătat obținîn­­du-se 340 purcei, iar 12 scroafe sînt ges­­tante, îngrijitorii de porci Rașcu Valcu și Tilă Stan, încă din primele zile au început să dea purceilor îngrijirile necesare conform celor învățate la cursurile agrozootehnice ținute în cadrul gospodăriei. FRINCU CONSTANTIN, coresp. Gata de lucru faptul că de felul cum se fac pregăti­rile pentru campania agricolă de primăvară depinde în cea mai mare măsură bunul mers al muncilor în cîmp, și deci recolta, este bine cunoscut de toți oamenii muncii de pe ogoare. De aceasta s-au convins de alt­fel și colectiviștii din sătuli Țepeș Vodă, ra­ionul Medgidia, care în acest an au pornit serios la treabă. La început a mers puțin mai greu, dar lucrul acesta n-a durat mult. Hotărîți să declanșeze campania agricolă la timp, colectiviștii au reparat cele 21 de pluguri, 46 boroane, 6 cultivatoare și 23 prășitoare. Colectiviștii din Țepeș Vodă au mai confecționat în plus 3 tăvăluge și 20 grape de mărăcini. ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR Dorința comunistu­lui Murgea Nicolae din satul Cheia, co­muna Grădina, raio- ---------------­nul Medgidia, este să se construiască și în satul lor un cămin cultural; lui Virgil Cră­ciun, Botibo­rici Marin și altora din satul Grădina le-ar place să vadă că și școala lor are ciclu­lI, iar colectiviștii din Cheia vor să-și tragă telefon la sediul colectivei. — Avem posibilități locale. — Noi o să muncim la tot ce-o fi ne­voie. — Piatra o aducem noi, chirpicul tot noi îl facem, strîngem și bani prin autoimpu­­nere pentru țiglă și lemnărie și gata-i că­minul cultural. — Avem însă nevoie să fim sprijiniți, în­drumați. Ce frămîntări frumoase! Cîte gînduri bune, spuse cu curaj și încredere de cei Colectivul de mun­citori ai atelierului de mături din cadrul I.R.P.L., în dorința de a da oamenilor muncii în cinstea alegerilor tot mai multe articole de consum popular, au reușit să îndeplinească sarcinile planului Muncitorii fabricii ..Salomiț“ din Tulcea, cunoscînd sarcinile ce le stau în față în­­ cursul celui de-al doilea plan cincinal pri­vind valorificarea stufului, muncesc cu a­­vînt sporit pentru îndeplinirea planului de producție. Chiar în prima lună din cel de-al doilea cincinal colectivul de aci și-a îndeplinit planul în cinstea alegerilor de deputați în procent de 111 la sută, iar în luna februarie muncitorii fabricii de preparate de carne și mezeluri din orașul nostru au reușit sä dea oamenilor muncii în luna februarie cu 5 la sută mai multe produse de carne. Această realizare ne dovedește că colecti­vul de muncitori de aci a luptat cu hotărîre peste 100 cetățeni care au participat la că­minul cultural din Grădina la întîlnirea cu candidatul lor de deputat pentru circum­scripția electorală raională nr. 2, tov. Țîr­că Constantin, președintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional Medgidia. Și alegătorii din Grădina și cei din Cheia au arătat concret cum pot prinde viață vi­surile lor, iar candidatul s-a sfătuit mult timp cu ei. Apoi, au discutat mai ales despre posibilitățile sporirii producției agricole la hectar și de asigurarea bazei furajere pen­tru animale, cu care prilej alegătorii s-au mîndrit cu faptul că ei sunt deja gata cu toate pregătirile pentru campania agricolă de primăvară, iar pe întreaga comună cotele de carne au fost achitate în întregime pe o jumătate de an, pe luna februarie în procent de 150 la sută. La obținerea aces­tor rezultate frumoase și-au dat contribuția utemistul Tăcu Ni­colae și membra de sindicat Trăilescu Con­stantina. • realizările obținute sînt asemănătoare. tru Un exemplu viu pen­întregul colectiv l-a constituit acî mecanicul ajutor Alexan­dru Paulina care în ultima perioadă și-a îndeplinit planul și l-a depășit cu 45 la sută. Exemplul acesteia este urmat și de muncitoarele Timoșenco Paulina, Neni Sta­na, Neni Maria, Burlacu Maria, Aristotel Elena și altele. ANA I. GHERGHIȘAN, coresp. pentru traducerea în­ viață a sarcinilor puse de cel de-al doilea plan cincinal. Printre cei care au muncit cu multă dra­goste și spor se numără utemiștii Diaco­­nescu Vasilica, Lucuian Constantin, în frunte cu maistrul Hudiac Iliaș. Sfătuindu-se cu candidatul Avînt sporit în muncă Realizări di­n ultima lună Peste plan UN ELEV SILITOR Unul este unul, membrii gospodăriei agricole colective „Lampa lui Ilici" din co­muna Ovidiu, elevi ai cursului agrotehnic de 3 luni, se așează în bănci. De prin bu­zunare, de pe sub cojoaca apar caiete, cărți și creioane. Apoi, pînă la venirea lectoru­lui, încep discuții aprinse, despre sol, îngrășăminte, despre agrotehnică în general... Lecția a început. Se vorbește acum des­pre viticultură și pomicultură. Creioanele a­­leargă iute pe hîrtie și atenția tuturor e îndreptată spre lector, care explică lecția rar și frumos. Mai atent ca toți e insă moș Lazăr Constantin, care, cu toți cei 70 de ani, fără unu (așa cum mărturisește el) e încă tinăr și tinerețea aceasta lăuntrică îl face să fie unul dintre cei mai buni elevi, unul dintre cei despre care se poate spune că nu a lipsit de la lecții și căruia ii e tare drag să învețe lucruri pe care nu le-a știut pînă acum. Nu numai la școală e în frunte moș Lazăr, ci și la muncă, mai ales acum în cinstea alegerilor. Asta o dovedesc și cele 475 de zile pe care le-a efectuat anul trecut împreună cu fiica sa și pentru care a primit multe produse, dacă socotim că pentru fie­care zi­ muncă i-a revenit 7 kg. grîu, 9 kg. porumb, 4,15 lei in afară de multe altele. Iarna nu și-a adunat încă ultimele zile în sacu-i friguros , dar ce-are-a face? Meșteșugarii pămîntului nu așteaptă luna ghioceilor și a violetelor ca să înceapă pregătirile în vederea cam­paniei de primăvară. Soa­rele primăverii și zgomotul copiilor care vestesc vremea începerii muncilor îi vor găsi pregătiți. Cei mai mulți și-au reparat plugul, grapa, semănătoarea incă de cu toamnă. Așa au făcut și țăranii muncitori din co­muna Basarabi. Printre ei sunt destui gospodari har­nici care nu așteaptă a fi îmboldiți în ultimele zile. Zăpada mată, albă și scli­pitoare ca o mantie a înce­put să se zdrențuiască. Ful­­gișorii stelați și-au plecat capul învinși de razele soa­relui. Pete mari fac cîmpia sură, reavănă și numai bună de arat. Peste dealuri un vînt șăgalnic și isteț vestește pretutindeni sătea­nul, că vremea aratului și a semănatului a sosit; e un vînt de primăvară. Din pregătirile colectiviștilor... Ultimele reparații care le mai necesită pe ici, pe colo, unele din unelte, colectiviș­tii din Basarabi le fac acum ’în atelierele lor. Pînă nu de mult, gospodăria ducea lipsă de doi ■ meșteri care să lucreze potcovărie, fie­rărie, rotărie etc. Ion I. Gheorghe și Achim I. Gheor­­ghe, fiii bătrînului fierar Ion Gheorghe, locuiesc în apropierea gospodăriei co­lective. încă­­ de mult, co­lectiviștii îi tot îndemnau să intre și ei. Aveau nevoie de doi meșteri și apoi și ei aveau nevoie de colec­tivă. Care din individuali o duc mai bine decît co­lectiviștii ? Zilele acestea, frații Gheor­ghe care-s de-acum mem­bri în marea familie, făceau ultimele pregătiri la plu­gurile care vor fi folosite în primăvară. Semănătorile sunt gata, cele 10 boroane așezate în foi una peste alta, la fel. Brigăzile de cîmp s-au îngrijit să îm­pletească și grape din mă­răcini care după primele semănături au o întrebuin­țare mare. Consiliul de con­ducere, încă cu o lună în urmă a încheiat contracte cu S.M.T. Valul Traian pen­tru 400 hectare de arat, 100 hectare­­ de porumb se­mănat în cuiburi așezate în pătrat, 250 hectare de se­cerat și 450 hectare, de tre­ierat. Așa că anul acesta S.M.T.-ul îi va ajuta mai mult decît pînă acum. De­sigur nu vor aștepta totul de-a gata. Colectiviștii au în plan să are și să seme­ne cu mijloace proprii 15 hectare de in contractat cu statul, 75 ha. cu po­rumb, 30 ha. cu ovăz, 5 ha. cu mazăre, și altele ca fa­sole, floare­a-soarelui, sfeclă de zahăr și grădini de le­gume și zarzavat.­­ Un alt grup de colecti­viști pregătesc și tratează semințe pe care în curînd le vor arunca în pămîntul negru și roditor. Printre al­tele, ei au pus la fazorizat și 8500 kg. cartofi de pri­măvară. Peste tot, fiorul primă­verii îndeamnă la muncă pe toți colectiviștii. De ea de­pind rezultatele din toam­nă. Pentru asta sunt preo­cupați acum președintele gospodăriei și inginerul de la punctul agricol care iau mai săptămînal probe de germinație din culturile de toamnă. Ei dau aprobativ și fericiți din cap : — Promite. ...și ale individu­alilor Țăranul muncitor cu gos­podărie individuală Petre Cornea — om cam la vreo 50 de ani — e cunoscut ca unul din oamenii harnici și gospodari ai comunei. Și vorba asta nu se aruncă la întîmpl­are. Petre Cor­nea de cum și-a termi­nat muncile de toamnă s-a ocupat de unelte. Unii zic că la Petre tot e demon­tat, uns și adăpostit în re­miză. Așa îl găsesc mun­cile de primăvară, ca și pe Ion Palașcă și pe mai toți sătenii lor. Sunt pregătite toate cele 22 de pluguri cu tracțiune animală ale sec­torului individual, aproape toate semănătorile, grapele și prășitoarele. Mulți le scot în fața grajdului și le mai verifică o dată. Plugul se lasă cu cormana gata ca um lup, să rupă, felie cu felie din pămîntul tare al bătăturii gospodarului. Zorile belșugului .. Că întovărășirea din Basarabi își merită pe drept numele de „Zorile belșugu­lui“ o dovedește și faptul că anul acesta au mai ve­nit pe lîngă cele 28 de fa­milii încă vreo 16, iar al­ții după ce s-au mai sfătuit, vor să se prindă și ei. Io­­tovărășiții se bucură mult că î-au convins pe indivi­duali, că munca laolaltă ar duce mai multe roade. Acum, atît cei vechi cît și cei noi dau zor cu ultimele pregătiri. Au încheiat con­tracte cu S.M.T. pentru 232 hectare de arat, semănat, secerat, treierat și dezmiriș­­tit. Cu cîteva săptămîni în urmă, cîmd timpul era priel­nic, au făcut și 20 ha. de arătură. Au pregătit 10 ha. de mazăre pentru lotul semincer, 4 ha. pentru fa­sole și 1,25 ha, în care vor semăna sămînță pentru ar­pagic, 10 ha. de muștar și 5 ha, de in pentru care s-a asigurat deja sămînța de la stat prin întreprinderile cu care au contractat. Ion Peteu, președintele întovărășirii, și Vasile Păli­tănea, întovărășit și el, discutau îmtr-una din zile *O în fața centrului de reparat § unelte al comunei. — Stăm bine cu repara­­­­țiile, spuse președintele. Celălalt mărturisi de a­­­­semenea. — Stăm, stăm. Au ter­ jr­minat și Neim Geafar, Alim 8, Omer, Bucur și bătrînul­­ Ghebaru Ion. Dar nu-i chiar­­ așa cum spune agentul a­­­­gricol că am fi gata sută 8 la sută. Lui îi cam place să­­ se laude. Și apoi pe co­­­­mună să știi că mai avem 8 multe semințe de selectat, și iar selectorul stă degeaba, și Sfatul popular nu s-a prea­­ îngrijit de această treabă.­­ După ce au mai discutat cîte ceva în legătură cu­­ pregătirile în vederea cam­­­­paniei agricole de primă­ s­eară, s-au despărțit, luînd-o­­ fiecare înspre casă. Dinspre răsărit, bătea un­­ vînt ușor și cu el aducea cîteva frînturi din cîntecul­­­­ unui țăran din curtea ve­­­­cină : „Bate vînt de primă- 8 vară, toate plugurile ară...“ . Apoi cîntecul este întrerupt­­ de ciocănituri. Omul își re­­­­pară coșul căruței. Se vede... 8 de data asta primăvara și-a trimis mai devreme poți­­tarii. P. ZARNESCU-TH. 8 Fragmente din pregătirile pentru campania agricolă VÎNT DE PRIMĂVARĂ | | g | 8 8 VA/

Next