Dobrogea Nouă, martie 1956 (Anul 9, nr. 2368-2394)
1956-03-01 / nr. 2368
Amil IX Nr. 2368 Joi 1 martie 1936 4 pagini 20 hani Sigilii i Să ridicăm nivelul muncii culturalartistice al culturilor roșii din G.A.C. Directivele celui de-al doilea plan cincinal pun sarcini mărețe în fața regiunii Constanța. Numărul mare de țărani cu gospodării mici și mijlocii care se îndreaptă zilnic către puternicile familii mari de colectiviști, dovedește nivelul cultural ridicat al țărănimii noastre muncitoare care-și dă seama de avantajele ce le oferă lucrarea pămîntului în comun și cu mijloace mecanizate, posibilitatea de a aplica metodele înaintate de muncă ale agrotehnicii sovietice, smulgind pămîntului an de an roade tot mai îmbelșugate. Printre multiplii factori și metode care au menirea să ridice tot mai mult nivelul cultural al țărănimii colectiviste spre a o face să-nțeleagă că drumul spre belșug și bunăstare este colectiva, sînt și colțurile roșii din G.A.C. Acolo unde activitatea lor e bine organizată și axată pe sarcinile actuale, ele constituie adevărate școli de unde colectiviștii au multe de învățat. Muncă rodnică cu rezultate frumoase se desfășoară în cadrul colțului roșu de la gospodăria colectivă „Ștefan Plavăț“ din comuna Sudiți, raionul Fetești. Pe lingă cercul agrozootehnic la care frecventează peste 70 colectiviști, în cadrul colțului roșu se țin conferințe cu caracter agrozootehnic, se fac săptămînal Informări politice pe teme interne și internaționale. Colectiviștii din Sudiți au participat în mod organizat la prelucrarea Documentelor celui de-al II-ilea Congres al P.M.R. de unde și-au extras o serie de sarcini ce trebuie îndeplinite pentru întărirea economico-organizatorică și atragerea de noi membri în familia lor. Rezultate bune s-au obținut și în munca cu cartea. Biblioteca colțului roșu care numără aproape 1.000 volume are 300 cititori permanenți. Numai în cursul lunii ianuarie s-au citit peste 150 volume. Printre cititorii fruntași se numără Dragu Fota, care împreună cu familia sa a efectuat 1098 zile-muncă, Vasile Cojanu, membru în consiliul de conducere, Bostan Tică și alții. Mare parte din tineretul colectivist activează în echipa de teatru, formațiunile de dansuri și cor și in brigada artistică de agitație. Un lucru de care trebuie să țină seama pe viitor responsabilul colțului roșu, tov. Groza, este organizarea de manifestări de masă ca recenzii de cărți ce vorbesc de lupta și munca tineretului ca: „Așa s-a călit oțelul“, „Tînăra gardă“, „Desfășurarea" și altele, care să trezească interesul lor pentru carte, seri de ghicitori literare, seri de întrebări și răspunsuri, prezentări de cărți etc. In felul acesta, numărul cititorilor va crește și odată cu aceasta și nivelul cultural al lor. Este necesar ca în cadrul colțului roșu să se organizeze și audiții colective la radio la „ora satului“, pe teme de agitație și alte probleme. Ca rezultat al muncii culturale a fost și participarea aproape 100 la sută a colectiviștilor la muncă. Activitate bună cu rezultate satisfăcătoare desfășoară și colțul roșu de la gospodăria colectivă ,8 Mai“ din comuna Cobadin, raionul Negru Vodă. Biblioteca numără peste 1.200 volume de literatură, cărți agrozootehnice și ideologice care sunt cercetate și citite de peste 100 țărani colectiviști. In cadrul colțului roșu au fost popularizați fruntașii: Preda Fratea, Dumitru C. Dache, Ali Chiazin care împreună cu familia a efectuat 800 zile-muncă, Zecheria Borseti, care frecventează cu regularitate cercul agrotehnic, fiind și fruntaș la citit. In munca cultural-artistică sînt antrenați o serie de colectiviști de toate vîrstele care lucrează în colaborare cu satul. Exemple de colțuri roșii cu activitate bună există în toate raioanele din regiunea noastră și experiența a dovedit că oamenii sunt dornici să citească, să cunoască tot ce este nou, să participe la manifestările culturale, dar trebuie să fie îndrumați permanent. S-a mai observat de asemenea că fruntașii în producție sunt și fruntași la citit și în alte activități culturale. Din păcate mai sînt colțuri roșii și destul de multe care figurează pe hîrtie, dar n-au nici un fel de activitate. Printre acestea se numără cel de la gospodăria colectivă „Octombrie roșu“ din Fetești. Sub îndrumarea Casei raionale de cultură, responsabila colțului roșu, tov. Strigă G„ a întocmit un plan de muncă trimestrial ce cuprinde activități ce s-ar putea realiza cu mari eforturi abia în 6 luni. Este imposibil ca în decurs de 3 luni să se poată organiza 12 seri culturale, 6 șezători, 8 seri de întrebări și răspunsuri, 3 schimburi de experiență etc. Din toate acestea nu s-au realizat decit 2 seri de întrebări și răspunsuri. Iată un plan întocmit birocratic, formal, fără ca în prealabil să se fi analizat condițiile și posibilitățile de muncă. Nici munca cu cartea nu merge mai strălucit. In primul rînd aci nu sînt cărți suficiente și în al doilea rînd nu s-a făcut nimic pentru popularizarea cărții. Și aci sînt tovarăși care vor să activeze, dar lipsește îndrumarea. Situații și mai proaste din acest punct de vedere există la colțul roșu al gospodăriei colective din comuna Cogealac, unde camera destinată activității culturale a fost transformată în magazie de mături, și la G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din comuna Cataloi, raionul Tulcea. Trebuie menționat că față de condițiile bune pentru munca culturală, de perspectivele frumoase de dezvoltare ce le are această colectivă, consiliul de conducere și organizația de bază au datoria să ia măsuri pentru organizarea temeinică a activității culturale. Pentru pregătirea temeinică a campaniei însămînțărilor de primăvară și pentru aplicarea în practică a multiplelor sarcini ce stau în fața gospodăriilor colective se pot organiza și trebuie să se organizeze la fiecare colț roșu conferințe cu caracter agrotehnic, seri de întrebări și răspunsuri, unde Inginerii și tehnicienii să lămurească diferite probleme, să organizeze consfătuiri cu brigadierii în vederea aplicării diferitelor metode care au dat roade bune, la care pot fi invitați și țărani cu gospodării mici și mijlocii. In perioada pînă la alegeri, în cadrul colțurilor roșii trebuie să se popularizeze candidații F.D.P., colectiviștii și munca ce au depus-o pentru dezvoltarea multilaterală a colectivelor și atragerea de noi membri. Este necesar de asemenea să se organizeze la întîlnirile cu candidații programe artistice — scenete, coruri, conferințe, legate de alegerile din trecut și de acum. De asemenea, în cadrul colțurilor roșii este necesar să se citească și să se prelucreze diferite broșuri și materiale îndrumătoare din presa centrală și locală, să se facă cu regularitate informarea colectiviștilor cu problemele interne și internaționale. Multe au de învățat colectiviștii de la audițiile la radio organizate, lucru de care trebuie să țină seama responsabilii colțurilor roșii. Organizațiile de bază din G.A.C. trebuie să îndrume organizațiile de tineret și comisiile de femei pentru a antrena cu mai mulți din membrii lor să participe la echipele de cor, dansuri, teatru și brigăzi artistice de agitație în vederea bunei pregătiri a celui de-al IV-lea concurs al căminelor culturale, colțurilor roșii și caselor de cultură raionale. Comisiile de femei din G.A.C. pot antrena cît mai multe femei în activitatea culturală organizînd șezători unde să se citească fragmente din diferite lucrări ce tratează despre lupta și munca femeilor sovietice, fruntașele în producție și de pe ogoare din patria noastră și diferite materiale care contribuie la culturalizarea lor. In felul acesta vor prinde drag de carte, vor cerceta-o și vor îndruma și pe altele să facă la fel. De mult folos pentru îmbunătățirea muncii culturale în cadrul colțurilor roșii din G.A.C.-uri sunt schimburile de experiență de care, de asemenea, trebuie să țină seama responsabilii colțurilor roșii. Dar pentru a se realiza toate acestea, comitetele raionale de partid trebuie să instruiască secretarii organizațiilor de bază din G.A.C. cu problemele culturale, pentru ca și ei să poată da un ajutor calificat responsabililor de colțuri roșii în organizarea diferitelor manifestări de masă și a alcătuirii programelor cultural-artistice. Directorii căminelor culturale și activiștii culturali ai secțiilor culturale raionale și regională trebuie să dea un ajutor continuu și mai calificat pentru îmbunătățirea activității culturale în colțurile roșii. In felul acesta activitatea acestor unități culturale va fi legată direct de producție, va ajuta la aplicarea regulilor agrotehnice, determinînd pe toți colectiviștii să respecte întocmai statutul G.A.C., făcînd din colectivele noastre puternice unități socialiste care să promoveze noul, să facă din fiecare colectivist un om cult, constructor activ al socialismului. • • • •■ Pentru executarea la timp și în bune condițiuni a muncilor agricole de primăvară După ce au răspuns întrecerii lansate de S.M.T.-urile din raionul Negru Vodă, muncitorii, tehnicienii și inginerii S.M.T.-ului Pantelimon, din raionul Hîrșova, au adresat o chemare la întrecere muncitorilor de la S.M.T. Horia, din același raion, luîndu-și următoarele angajamente: să contribuie la mărirea producției în G.A.C. și în întovărășiri agricole prin lucrări agrotehnice de bună calitate, obținînd sporuri de producție la ha. de 150 kg. la grîu, 200 kg. la orz, 300 kg. la porumb, să depășească planul de producție al stațiunii cu 10 la sută în campania de primăvară și cu 5 la sută în campania de vară. Pentru atingerea acestor obiective, conducerea S.M.T.-ului Pantelimon a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice, printre care și terminarea reparațiilor la tractoare și mașini agricole înainte de termen, organizarea a cel puțin 4 cupluri de cite 2 semănători I.A.R.-511, aplicarea metodei graficului orar la 5 brigăzi de tractoare, realizarea de economii de carburanți în procent de 5 la sută și piese de schimb de 10 la sută, care să ducă la reducerea prețului de cost pe cantru cu 5 la sută. Imediat după chemarea la întrecere, mecanizatorii stațiunii au trecut la punerea în practică a angajamentelor luate. Astfel, ei au reușit să termine reparațiile la data fixată. In această perioadă, întreg colectivul de muncă de aci se îngrijește pentru o cît mai bună pregătire a tractoarelor și mașinilor și de confecționarea a cît mai multor agregate cuplate la un tractor. CIOBANU MARIN și BULGARI CONSTANTIN corespondenți IN NUMĂRUL DE AZI: — Dobrogea de ieri, de azi și de mîine pag. 2-a — Alegerile de deputați în sfaturile populare pag. 3-a — Pentru valorificarea deșeurilor: — Fabrica de făină de pește din Tulcea pag. 3-a — Izvorul bunei stări pag. 3-a — Brigada artistică de agitație pag. 3-aoooooooooooooooooooooooooooooooeoooe of voeo o — Teama de adevăr pag. 4-a — Lucrările Congresului C. G. M. din Italia pag. 4-a — Dezvoltarea relațiilor comerciale franco-chineze pag. 4-a — Oamenii muncii din Franța cer rezolvarea pașnică a problemei algeriene pag. 4-a MEREU PESTE PLAN Realizările obținute in cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare de către muncitorul Vasile Cățele (din fotografie) de la Fabrica de ambalaje metalice, sînt pe zi ce trece mai însemnate. Lucrînd sub lozinca „Tot mai multe produse peste plan", acest muncitor realizează la închis bidoane o depășire a normelor zilnic de 59 la sută. Din realizările I. C. S. „Recolta“ Gospodăriile colective vînd statului mari cantități de porumb Colectiviștii din Baraganu au dat anul trecut o atenție deosebită culturii porumbului. Ei au semănat 200 hectare în cuiburi așezate în pătrat, le-au prășit de 3 ori și în toamnă au recoltat 6.200 kg. porumb la hectar. Aceasta înseamnă că de pe întreaga suprafață ei au obținut 124 vagoane de porumb (șt tulsii). Hambarele gospodăriei colective ca și cele ale colectiviștilor sunt acum pline cu porumb. In afară de faptul că gospodăria colectivă este acum un puternic centru de atracție a țărănimii muncitoare, ea a devenit un important furnizor de produse agricole vegetale și animale pentru oamenii muncii de la orașe, pentru statul nostru democrat-popular. Același lucru se poate spune și despre multe alte gospodării colective din regiunea noastră. Dezvoltarea și întărirea lor din punct de vedere economic este demonstrată îndeosebi de faptul că în prezent cele mai multe din ele, după ce și-au achitat în întregime obligațiile față de stat, plata muncilor S.M.T. și au repartizat atît colectiviștilor cît și fondurilor de semințe, rezervă etc. cantitățile necesare, surplusul îl vînd statului, prin întreprinderea „Recolta". Gospodăria colectivă din Baraganu, de pildă, a valorificat luna trecută 48 tone de porumb, cea din Făcăeni, 40 tone, iar cea din Comuna 71 tone. Numai in perioada 10 ianuarie — 15 februarie, I.C.S. „Recolta" Constanța a cumpărat de la gospodăriile reimtive din regiunea noastră peste 500 tone de porumb. In această acțiune un aport deosebit l-au dat achizitorii din comune și sate. Colectivistul Ion Nisloveanu, achizitor din comuna Comana, a achiziționat în această perioadă peste 300 tone de porumb și ca el sunt Iorgoveanu Traian din Sinoe cu 330 tone, Popa Traian din M. Kogălniceanu cu 420 tone, cei din Chirnogeni, Viroaga, Dumbrăveni, Mircea Vodă, Baia și alții. Preocupări gospodarești Se întărește sectorul zootehnic Sectorul zootehnic al gospodăriei agricole colective „Progresul“ din comuna Făcăeni, raionul Fetești, se dezvoltă și se întărește an de an. Din totalul de 89 porci, 11 sunt vieri de reproducție și restul scroafe. Din acestea, în cursul lunii ianuarie 66 au fătat obținîndu-se 340 purcei, iar 12 scroafe sînt gestante, îngrijitorii de porci Rașcu Valcu și Tilă Stan, încă din primele zile au început să dea purceilor îngrijirile necesare conform celor învățate la cursurile agrozootehnice ținute în cadrul gospodăriei. FRINCU CONSTANTIN, coresp. Gata de lucru faptul că de felul cum se fac pregătirile pentru campania agricolă de primăvară depinde în cea mai mare măsură bunul mers al muncilor în cîmp, și deci recolta, este bine cunoscut de toți oamenii muncii de pe ogoare. De aceasta s-au convins de altfel și colectiviștii din sătuli Țepeș Vodă, raionul Medgidia, care în acest an au pornit serios la treabă. La început a mers puțin mai greu, dar lucrul acesta n-a durat mult. Hotărîți să declanșeze campania agricolă la timp, colectiviștii au reparat cele 21 de pluguri, 46 boroane, 6 cultivatoare și 23 prășitoare. Colectiviștii din Țepeș Vodă au mai confecționat în plus 3 tăvăluge și 20 grape de mărăcini. ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR Dorința comunistului Murgea Nicolae din satul Cheia, comuna Grădina, raio- ---------------nul Medgidia, este să se construiască și în satul lor un cămin cultural; lui Virgil Crăciun, Botiborici Marin și altora din satul Grădina le-ar place să vadă că și școala lor are ciclulI, iar colectiviștii din Cheia vor să-și tragă telefon la sediul colectivei. — Avem posibilități locale. — Noi o să muncim la tot ce-o fi nevoie. — Piatra o aducem noi, chirpicul tot noi îl facem, strîngem și bani prin autoimpunere pentru țiglă și lemnărie și gata-i căminul cultural. — Avem însă nevoie să fim sprijiniți, îndrumați. Ce frămîntări frumoase! Cîte gînduri bune, spuse cu curaj și încredere de cei Colectivul de muncitori ai atelierului de mături din cadrul I.R.P.L., în dorința de a da oamenilor muncii în cinstea alegerilor tot mai multe articole de consum popular, au reușit să îndeplinească sarcinile planului Muncitorii fabricii ..Salomiț“ din Tulcea, cunoscînd sarcinile ce le stau în față în cursul celui de-al doilea plan cincinal privind valorificarea stufului, muncesc cu avînt sporit pentru îndeplinirea planului de producție. Chiar în prima lună din cel de-al doilea cincinal colectivul de aci și-a îndeplinit planul în cinstea alegerilor de deputați în procent de 111 la sută, iar în luna februarie muncitorii fabricii de preparate de carne și mezeluri din orașul nostru au reușit sä dea oamenilor muncii în luna februarie cu 5 la sută mai multe produse de carne. Această realizare ne dovedește că colectivul de muncitori de aci a luptat cu hotărîre peste 100 cetățeni care au participat la căminul cultural din Grădina la întîlnirea cu candidatul lor de deputat pentru circumscripția electorală raională nr. 2, tov. Țîrcă Constantin, președintele comitetului executiv al sfatului popular raional Medgidia. Și alegătorii din Grădina și cei din Cheia au arătat concret cum pot prinde viață visurile lor, iar candidatul s-a sfătuit mult timp cu ei. Apoi, au discutat mai ales despre posibilitățile sporirii producției agricole la hectar și de asigurarea bazei furajere pentru animale, cu care prilej alegătorii s-au mîndrit cu faptul că ei sunt deja gata cu toate pregătirile pentru campania agricolă de primăvară, iar pe întreaga comună cotele de carne au fost achitate în întregime pe o jumătate de an, pe luna februarie în procent de 150 la sută. La obținerea acestor rezultate frumoase și-au dat contribuția utemistul Tăcu Nicolae și membra de sindicat Trăilescu Constantina. • realizările obținute sînt asemănătoare. tru Un exemplu viu penîntregul colectiv l-a constituit acî mecanicul ajutor Alexandru Paulina care în ultima perioadă și-a îndeplinit planul și l-a depășit cu 45 la sută. Exemplul acesteia este urmat și de muncitoarele Timoșenco Paulina, Neni Stana, Neni Maria, Burlacu Maria, Aristotel Elena și altele. ANA I. GHERGHIȘAN, coresp. pentru traducerea în viață a sarcinilor puse de cel de-al doilea plan cincinal. Printre cei care au muncit cu multă dragoste și spor se numără utemiștii Diaconescu Vasilica, Lucuian Constantin, în frunte cu maistrul Hudiac Iliaș. Sfătuindu-se cu candidatul Avînt sporit în muncă Realizări din ultima lună Peste plan UN ELEV SILITOR Unul este unul, membrii gospodăriei agricole colective „Lampa lui Ilici" din comuna Ovidiu, elevi ai cursului agrotehnic de 3 luni, se așează în bănci. De prin buzunare, de pe sub cojoaca apar caiete, cărți și creioane. Apoi, pînă la venirea lectorului, încep discuții aprinse, despre sol, îngrășăminte, despre agrotehnică în general... Lecția a început. Se vorbește acum despre viticultură și pomicultură. Creioanele aleargă iute pe hîrtie și atenția tuturor e îndreptată spre lector, care explică lecția rar și frumos. Mai atent ca toți e insă moș Lazăr Constantin, care, cu toți cei 70 de ani, fără unu (așa cum mărturisește el) e încă tinăr și tinerețea aceasta lăuntrică îl face să fie unul dintre cei mai buni elevi, unul dintre cei despre care se poate spune că nu a lipsit de la lecții și căruia ii e tare drag să învețe lucruri pe care nu le-a știut pînă acum. Nu numai la școală e în frunte moș Lazăr, ci și la muncă, mai ales acum în cinstea alegerilor. Asta o dovedesc și cele 475 de zile pe care le-a efectuat anul trecut împreună cu fiica sa și pentru care a primit multe produse, dacă socotim că pentru fiecare zi muncă i-a revenit 7 kg. grîu, 9 kg. porumb, 4,15 lei in afară de multe altele. Iarna nu și-a adunat încă ultimele zile în sacu-i friguros , dar ce-are-a face? Meșteșugarii pămîntului nu așteaptă luna ghioceilor și a violetelor ca să înceapă pregătirile în vederea campaniei de primăvară. Soarele primăverii și zgomotul copiilor care vestesc vremea începerii muncilor îi vor găsi pregătiți. Cei mai mulți și-au reparat plugul, grapa, semănătoarea incă de cu toamnă. Așa au făcut și țăranii muncitori din comuna Basarabi. Printre ei sunt destui gospodari harnici care nu așteaptă a fi îmboldiți în ultimele zile. Zăpada mată, albă și sclipitoare ca o mantie a început să se zdrențuiască. Fulgișorii stelați și-au plecat capul învinși de razele soarelui. Pete mari fac cîmpia sură, reavănă și numai bună de arat. Peste dealuri un vînt șăgalnic și isteț vestește pretutindeni săteanul, că vremea aratului și a semănatului a sosit; e un vînt de primăvară. Din pregătirile colectiviștilor... Ultimele reparații care le mai necesită pe ici, pe colo, unele din unelte, colectiviștii din Basarabi le fac acum ’în atelierele lor. Pînă nu de mult, gospodăria ducea lipsă de doi ■ meșteri care să lucreze potcovărie, fierărie, rotărie etc. Ion I. Gheorghe și Achim I. Gheorghe, fiii bătrînului fierar Ion Gheorghe, locuiesc în apropierea gospodăriei colective. încă de mult, colectiviștii îi tot îndemnau să intre și ei. Aveau nevoie de doi meșteri și apoi și ei aveau nevoie de colectivă. Care din individuali o duc mai bine decît colectiviștii ? Zilele acestea, frații Gheorghe care-s de-acum membri în marea familie, făceau ultimele pregătiri la plugurile care vor fi folosite în primăvară. Semănătorile sunt gata, cele 10 boroane așezate în foi una peste alta, la fel. Brigăzile de cîmp s-au îngrijit să împletească și grape din mărăcini care după primele semănături au o întrebuințare mare. Consiliul de conducere, încă cu o lună în urmă a încheiat contracte cu S.M.T. Valul Traian pentru 400 hectare de arat, 100 hectare de porumb semănat în cuiburi așezate în pătrat, 250 hectare de secerat și 450 hectare, de treierat. Așa că anul acesta S.M.T.-ul îi va ajuta mai mult decît pînă acum. Desigur nu vor aștepta totul de-a gata. Colectiviștii au în plan să are și să semene cu mijloace proprii 15 hectare de in contractat cu statul, 75 ha. cu porumb, 30 ha. cu ovăz, 5 ha. cu mazăre, și altele ca fasole, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și grădini de legume și zarzavat. Un alt grup de colectiviști pregătesc și tratează semințe pe care în curînd le vor arunca în pămîntul negru și roditor. Printre altele, ei au pus la fazorizat și 8500 kg. cartofi de primăvară. Peste tot, fiorul primăverii îndeamnă la muncă pe toți colectiviștii. De ea depind rezultatele din toamnă. Pentru asta sunt preocupați acum președintele gospodăriei și inginerul de la punctul agricol care iau mai săptămînal probe de germinație din culturile de toamnă. Ei dau aprobativ și fericiți din cap : — Promite. ...și ale individualilor Țăranul muncitor cu gospodărie individuală Petre Cornea — om cam la vreo 50 de ani — e cunoscut ca unul din oamenii harnici și gospodari ai comunei. Și vorba asta nu se aruncă la întîmplare. Petre Cornea de cum și-a terminat muncile de toamnă s-a ocupat de unelte. Unii zic că la Petre tot e demontat, uns și adăpostit în remiză. Așa îl găsesc muncile de primăvară, ca și pe Ion Palașcă și pe mai toți sătenii lor. Sunt pregătite toate cele 22 de pluguri cu tracțiune animală ale sectorului individual, aproape toate semănătorile, grapele și prășitoarele. Mulți le scot în fața grajdului și le mai verifică o dată. Plugul se lasă cu cormana gata ca um lup, să rupă, felie cu felie din pămîntul tare al bătăturii gospodarului. Zorile belșugului .. Că întovărășirea din Basarabi își merită pe drept numele de „Zorile belșugului“ o dovedește și faptul că anul acesta au mai venit pe lîngă cele 28 de familii încă vreo 16, iar alții după ce s-au mai sfătuit, vor să se prindă și ei. Iotovărășiții se bucură mult că î-au convins pe individuali, că munca laolaltă ar duce mai multe roade. Acum, atît cei vechi cît și cei noi dau zor cu ultimele pregătiri. Au încheiat contracte cu S.M.T. pentru 232 hectare de arat, semănat, secerat, treierat și dezmiriștit. Cu cîteva săptămîni în urmă, cîmd timpul era prielnic, au făcut și 20 ha. de arătură. Au pregătit 10 ha. de mazăre pentru lotul semincer, 4 ha. pentru fasole și 1,25 ha, în care vor semăna sămînță pentru arpagic, 10 ha. de muștar și 5 ha, de in pentru care s-a asigurat deja sămînța de la stat prin întreprinderile cu care au contractat. Ion Peteu, președintele întovărășirii, și Vasile Pălitănea, întovărășit și el, discutau îmtr-una din zile *O în fața centrului de reparat § unelte al comunei. — Stăm bine cu reparațiile, spuse președintele. Celălalt mărturisi de asemenea. — Stăm, stăm. Au ter jrminat și Neim Geafar, Alim 8, Omer, Bucur și bătrînul Ghebaru Ion. Dar nu-i chiar așa cum spune agentul agricol că am fi gata sută 8 la sută. Lui îi cam place să se laude. Și apoi pe comună să știi că mai avem 8 multe semințe de selectat, și iar selectorul stă degeaba, și Sfatul popular nu s-a prea îngrijit de această treabă. După ce au mai discutat cîte ceva în legătură cu pregătirile în vederea campaniei agricole de primă seară, s-au despărțit, luînd-o fiecare înspre casă. Dinspre răsărit, bătea un vînt ușor și cu el aducea cîteva frînturi din cîntecul unui țăran din curtea vecină : „Bate vînt de primă- 8 vară, toate plugurile ară...“ . Apoi cîntecul este întrerupt de ciocănituri. Omul își repară coșul căruței. Se vede... 8 de data asta primăvara și-a trimis mai devreme poțitarii. P. ZARNESCU-TH. 8 Fragmente din pregătirile pentru campania agricolă VÎNT DE PRIMĂVARĂ | | g | 8 8 VA/