Dobrogea Nouă, aprilie 1956 (Anul 9, nr. 2395-2420)

1956-04-01 / nr. 2395

*■ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VĂ ’ Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional LUNA CURĂȚENIEI A venit primăvara. In curînd florile vor împodobi parcurile și curțile, pomii își vor desfășura sub razele calde ale soarelui co­roanele înverzite. E o tradiție frumoasă a oamenilor muncii din regiunea noastră ca în fiecare primăvară să treacă la acțiuni de înfrumusețare a orașului sau satului în care locuiesc și muncesc. Ca în fiecare an,­ oamenii gospodari își îngrijesc grădinile,­ își curăță curțile, își văruiesc casele și gar­durile Toate aceste acțiuni ce au ca scop' gospodărirea și înfrumusețarea străzii, car­tierului, orașului sau satului se desfășoară în fiecare an în cadrul „Lunii curățeniei“, organizată de comitetul executiv al sfatu­lui popular regional între 1-30 aprilie. 1 Care dintre noi nu se bucură cînd în cartierul său se face un parc ? Și cu atît­ mai mare este mulțumirea cînd știi că și tu ai pus mîna cînd a fost nevoie pentru a astupa o groapă sau a nivela un maidan. Cu cîtă bucurie și îndreptățită mîndrie s-au plimbat și se vor plimba locuitorii orașului Fetești î­n cele 3 parcuri amenajate în­ pri­măvara trecută. Ei au lucrat multe ore aoi,­ pentru a transforma locurile virane în parcuri cu alei și straturi de flori, în locuri de recreare pentru locuitorii Feteștiului. Și asemenea acestora, în întreaga re­giune, în anul ce a trecut, sute de mii de cetățeni au muncit cu drag la înfrumuse­țarea orașelor și satelor regiunii Constanța." Rod al entuziasmului lor creator sunt zecile de spații verzi create, grădinițele și sala­­riile pentru copii. In orașul Constanța, au fost amenajate asemenea locuri de odihnă în multe cartiere, au fost văruiți peste 50.000 de pomi și au fost plantați cîteva zeci de mii de puieți cu participarea directă a locuitorilor. De asemenea, alături de parcul Maxim, Gorki și de alte parcuri a fost dat­ în folosință un nou loc minunat de recreare, parcul din fața Teatrului de Stat. La Vasile Roaită și Techirghiol, la Eforie și Mamaia,­ stațiuni unde oamenii muncii își petrec con­cediul de odihnă, au fost amenajate cu concursul organizației regionale U.T.M. mi­nunate parcuri. La sate, de asemenea, în vara ce a trecut a fost organizată o ac­țiune de masă în ceea ce privește înfrumu­sețarea și gospodărirea comunelor. Orașele și satele regiunii noastre trebuie să fie întotdeauna îngrijite și frumoase. Aceasta arată în fapt hărnicia și simțul gospodăresc ,al sfatului popular respectiv. De aceea, realizările din anul trecut trebuie duse mai departe, continuate în așa fel încât fiecare teren viran să fie transformat­ într-un loc de odihnă. Timpul este acum favorabil începerii acțiunii de înfrumuse­țare a orașelor și satelor. Peste tot în ora­șele și comunele­ noastre există, posibilități multiple de transformare a tuturor locuri­lor virane—ce nu au fost distribuite cultiva­torilor de legume și zarzavat — în spații verzi, grădinițe, salarii pentru copii. Grija pe care trebuie s-o dovedească comitetele executive ale sfaturilor populare față de crearea de noi locuri de odihnă se cere a fi împletită strîns cu munca pentru buna întreținere a spațiilor verzi existente. Așa cum se ocupă de instituțiile sale, de unită­țile diferite ce-i aparțin, fiecare comitet exe­cutiv are datoria de a veghea la îmbunătă­țirea aspectului spațiilor verzi, la organiza­rea activității culturale în parcuri, ținînd seama de preferințele oamenilor muncii și de dorințele lor. In multe locuri, gospodarii comunelor și sateilor dovedesc o preocupare evidentă pen­tru îngrijirea și înfrumusețarea spațiilor verzi, a orașelor și satelor. Dar mai există și comitete executive ca cele ale sfaturilor populare din Babadag și Hîrșova care nu se ocupă în mod suficient de această pro­blemă. In aceste două orașe, reședințe de raion, munca de gospodărire lasă mult de dorit, ceea ce dovedește că această proble­mă nu a intrat pînă acum în preocupările organelor de stat și de partid de aci. Și în orașul Constanța sînt unele locuri virane și din păcate chiar în centrul orașului, ne­­folosite. Pe strada Unirea, colț cu I. V. Stalin, pe unde trec zi de zi și membrii comitetului executiv al sfatului popular oră­șenesc, există un loc viran neamenajat, care are aspectul unui maidan. Pînă în pre­zent nu a fost luată nici o măsură pentru amenajarea lui. Ținînd cont că orașul Con­stanța, este foarte mult vizitat vara, se impune comitetului executiv al sfatului popular orășenesc (Stancu Marin, președin­te) să ia măsurile necesare care să ducă la o bună gospodărire a orașului. Secțiu­nile de gospodărie comunală ale sfaturilor populare raionale și orășenești, secțiile sa­nitare cât și I.C.R.C.-ul au datoria de a privi cu mai mult simț de răspundere pro­blema curățeniei orașelor și în acest scop să intervină prin măsurile necesare. ■ Un aport important la înfrumusețarea și înflorirea orașelor și satelor pot și trebuie să-l aducă deputații, care, sfătuindu-se cu­­ alegătorii, ținînd seamă de propunerile a­­cestora, să muncească împreună pentru în­făptuirea hotărîrilor luate. In acest sens este necesar ca, comitetele executive să inițieze întreceri între circumscripțiile elec­torale și să popularizeze pe acei deputați care prin muncă însuflețită fac ca orașele și satele noastre să fie mai frumoase. Pentru reușita acțiunii de înfrumusețare și înflorire a orașelor și satelor, comitetele executive trebuie să stimuleze și să folo­sească inițiativa femeilor, a miilor de gos­podine. Acestea, prin priceperea lor, prin spiritul lor gospodăresc, au dovedit în ne­numărate rînduri că pot contribui la obți­nerea unor realizări de seamă în munca de gospodărire a orașelor și satelor. Chezășia succesului in munca de înfru­musețare și înflorire a orașelor stă în par­ticiparea largă a oamenilor muncii la toate acțiunile ce vor fi inițiate de sfatul popular în această direcție. In rândul locuitorilor fiecărui oraș sau sat trebuie să se dezvolta dragostea pentru orașul sau satul lor, grija deosebită pentru orașul sau satul în care muncesc și trăiesc. In acest sens ei trebuie mobilizați în acțiunea de văruire a caselor, gardurilor, pomilor, de curățire a șanțurilor din fața caselor, de astupare a tuturor gro­pilor, plantări de pomi, de amenajare a tu­turor locurilor virane, a parcurilor și gră­dinițelor. )­ Grija permanentă pentru aspectul orașu­lui sau satului, pentru frumusețea lui, este o sarcină permanentă a sfatului popular. Acest lucru trebuie însă înțeles pe deplin de sfaturile populare cît și de cetățeni. Este o mîndrie pentru fiecare cetățean să vadă că strada pe care locuiește este curată, ca­sele îngrijite, că orașul sau satul său este bine gospodărit. Fiecare cetățean trebuie astfel educat încît să aibă grijă de orașul sau satul său ca de propria sa gospodărie. 1 Deputați, gospodine și cetățeni/ Partici­pați cu toții la acțiunea de înfrumusețare și gospodărire a orașelor și satelor noas­tre, acțiune ce se desfășoară în „LUNA CURĂȚENIEI". Comunicatul Ministerului Agriculturii privind felul cum trebuie aplicate anul acesta ____ tăierile la vița de vie ____ Temperaturile scăzute din iarnă au cauzat unele pierderi viilor rămase dez­gropate. Poleiul din cursul lunii februarie a agravat situația mărind pierderile de muguri. Pentru compensarea acestor pierderi, se recomandă următoarele măsuri: înainte de începerea tăierilor se va face un control atent in toate viile și în special la vițele care au rămas dezgropate peste iarnă. Se vor controla coardele, des­­pietnd în două fiecare ochi cu ajutorul unui briceag bine ascuțit sau cu o lamă de ras. Mugurii care prezintă culoarea maron sau sunt înnegriți sub căpușă sunt muguri distruși, iar cei verzi sunt muguri sănătoși. Prin stabilirea mugurilor sănătoși care au rămas putem stabili numărul de mu­guri și coardele ce trebuie să lăsăm la tăiere. Astfel, acolo unde pierderile de muguri nu depășesc 25 la sută, la tăiere se va lăsa pentru fiecare 3—4 coarde cîte 1a coardă în plus, unde pierderile sînt pînă la 50 la sută se vor lăsa de 2 ori mai multe coarde, iar dacă pierderile sînt pînă la 75 la sută, pe lingă faptul că numărul coardelor lăsate va fi dublu, li se va lăsa și o lungime mai mare și anume o dată și jumătate. Cînd pierderile mugurilor sînt mai mari de 75 la sută, tăierile se vor aplica după desmugurire, cînd se pot distinge lăstarii cu rod. In acest caz, la tăiere se oprește un număr de lăstari de rod egal cu numărul de muguri care se lasă ca sar­cină obișnuită în regiune; poziția acestor lăstari poate fi și îndepărtată de scaunul butucului. Coardele se vor lega sub formă de cerc ardelenesc sau cordon orizontal. Lăstarii de rod ce vor porni de pe aceste coarde și vor fi îndepărtați de butuc se vor ciupi în tot cursul verii începînd înaintea înfloritului, iar cei porniți direct din butuc sau aproape de butuc nu se vor ciupi. Lăstarii care pornesc din mugurii de înlocuire și nu au rod se vor îndepărta prin plivit repetat cînd au 5—8 frunze, liivitul se va aplica și în celelalte cazuri, cînd am făcut tăieri de compensare prin care s-au lăsat coarde mai multe. La tăierea de compensare se va da o atenție deosebită plantațiilor tinere și la soiurile cu creștere viguroasă. La aplicarea tăierilor în aceste cazuri se vor lăsa pe cît posibil coarde mai subțiri, deoarece cele groase rezistă de regulă mai puțin la îngheț și deci vor avea mai puțini muguri sănătoși. De asemenea, o atenție deosebită se acordă copililor de pe coardele de un an care se vor lăsa sub formă de călărași, completînd astfel numărul de ochi necesari. Aceasta se practică mai ales atunci cînd copilii sînt mai subțiri decît coardele ma­me și au muguri mai bine conservați. Plantațiile de vii care au fost îngropate , au suferit de îngheț, ele pot avea însă pierderi fie din cauza prea marii umezeli, fie din cauza întîrzierii dezgropatu­lui care poate provoca clocirea mugurilor. De aceea se recomandă același control atent și în viile care au fost îngropate. Aplicînd tăierile de compensare, reușim să înlocuim pierderile cauzate de con­dițiile naturale nefavorabile și să asigurăm astfel o recolta normală. 4 Ne scriu corespondenții voluntari Succese Pescarii secției „Mila 23“ din Tulcea, în cursul lunii martie, luptînd cu vremea neprielnică pescuitului, au obținut rezultate de seamă. Astfel, bri­gada condusă de Cornei Trofimov a reușit să-și depășească planul cu un procent de 310 la sută și aceasta numai pînă la 24 ale lunii. Tot în această perioadă cu mult spor au mai lucrat și tovarășii Vasile Nichifor, An­ton Buhaiov și alții. Peste plan Contractări Pionierii STORAȘ PETRU Ca urmare a unei mai bune organizări a muncii, a organiză­rii întrecerii socialiste pe profesii și a folo­sirii metodei graficului orar, ceea ce dă po­sibilitate fiecărei filatoare să cunoască în permanență stadiul în care se găsește rea­lizarea planului, în cadrul întreprinderii „întrecerea socialistă“ planul lunii martie a fost îndeplinit la secția filatură în pro­cent de 124 la sută, iar la țesătorie în pro­cent de 105,4 la sută. Realizările de mai sus sunt mult supe­rioare celor din luna februarie și ele însu­flețesc mult pe muncitoarele de aci, care și de data aceasta au În frunte pe Baciu Elena, Tîmpeanu E., Șchiopuleț Alex. și Chița Paraschiva. SITA VERNEA In numai 6 zile, în comuna Făcăeni din ________________ raionul Fetești, a fost contractat un număr de 400 porci și vite cornute. De asemenea, 200 contracte au fost încheiate și în comuna Vilădeni. Printre contractanți se numără țăranii muncitori Corbu Vasile, Gabi Ion, Spirescu Tudor, Spinu G. Ion și alții. C. FRTNCU Considerînd strîn­­gerea fierului vechi ca pe o sarcină pa­triotică, pionierii școlii elementare din satul Strunga, raionul Adamclisi, îndrumați de cadrele didactice, au contribuit din plin la această acțiune. Astfel, formtndu-se două echipe, au strîns numai în două zile cantitatea de 270 kg. fier vechi. Pe lingă aceasta, harnicii pio­nieri au mai adunat și 27 kg. cenușă, 17 kg. sticlă spartă și aproape 8 kg. oase, care au fost predate organului respectiv. Vrednici de evidențiat pentru munca de­pusă sunt pionierii Șerban Maria, Crețu An­­ghelina, Marin Gheorghe, Stancu Ilie și alții. MARINESCU VIRGIL -----■-----. Serbare la căminul cultural Acum câteva seri, colectiviștii și întovă­­rășiții din satul Potîrnichea, raionul Negru Vodă au participat la serbarea pe care­ e­­chipa culturală din sat a prezentat-o la că­minul cultural. Pregătirile pe care echipa le-a făcut pînă acum, strădania tinerilor de la coruri și dansuri au fost răsplătite cu vii aplauze. Dintre interpreți s-au remarcat tinerii Vieru Gheorghița, Popescu Aurelia, Opriș Ioana, Cocoloș Elena, Zăvelca Gh., secre­tarul organizației U.T.M., Cazangiu Ion, Fotescu Grigore și Toloș Vasile, precum și cadrele didactice din comună. Anul IX Nr. 2395 DUMINICĂ 1 APRILIE 1956 4 pagini 20 bani în prima zi Tractoriștii gospodăriei agricole de stat din Fetești au pornit cu spor la treabă, dornici de a recupera din timpul pierdut datorită vremii neprielnice ieșirii în cîmp. Cele mai frumoase rezultate la arăturile efectuate în prima zi de ieșire la cîmp au fost înregistrate de brigada condusă de ate­­mistul Miladinovici Constantin, Caraș Tudor, Paraschiv Iile, Sandu Ene și Tătaru Gheorghe au efectuat arături de calitate pe suprafețe mult mai mari decît sarcina de plan. Pe întreaga gospodărie s-au efectuat arături pe o suprafață de peste 85 hectare. GH. ROȘCA, coresp­ Din realizările unor tineri Pe șantierul de construcții nr. 7 Vasile număr însemnat de tineri, care, fiind antre­pindul muncitorilor de frunte. Printre tinerii ale căror depășiri de încredere sunt utemiștii Țiboacă Constantin, săpături, ei au realizat un indice de înde Paraschiv Mihai, Zurbagiu Gheorghe. că brigada de transporturi realizează depășiri Roaită muncește alături de vîrstnici și un nați în întrecere socialistă, se situează în normă îi fac să fie demni de prețuire și Cottigă Ion și Moraru Marin. Lucrînd la plinire­a normei de 1,50 la sută, iar tinerii duraru Constantin, Zurbagiu Dumitru din de normă și mai mari. CONSTANTIN BOBOCEA, coresp. Inovație Colectivul de strungari de la G.A.S. Moș­neni condus de comunistul Rădulescu Mi­hai a luat inițiativa de a confecționa în cadrul gospodăriei fasunguri de fază mare și fază mică pentru tractoare. Dispozitivul pentru confecționarea aces­tora este foarte simplu și avantajos, fiind compus din două piese diferite — una ata­șată în universalul strungului iar a doua fixată prin con­morse în păpușa mobilă. Cu acest dispozitiv se confecționează două fasunguri pe minut. La realizarea acestui­ dispozitiv și-au dat din plin contribuția strungurii Petrache Nicolae, Diaconu Flo­rea și mecanicul Oravăț Ion. OTI. BORDEI, corespondent Cu ajutorul cetățenilor Drumul ce duce de la cherhana în co­muna Sarichioi — ne informează corespon­dentul Pintilie Farapol — era impracticabil. Văzînd această situație, comitetul execu­tiv, sprijinit de deputații și cetățenii din comună, a luat măsuri pentru construirea unui drum pietruit. In acest scop s-a cărat piatra necesară și s-a făcut un drum care unește cherhanaua cu centrul comunei, cre­­îndu-se condiții optime de transport. S-au evidențiat în această acțiune Sava S., Nidhei P., Feodor Arxente, Artom Bara­­bu­­ea și alții. VEȘTI DE PE OGOARE PRIMELE SUCCESE Datorită bunei organizări și muncii însuflețite dusă de către inginerii, tehnicienii și mecanizatorii de la S.M.T. ,23 August“ pentru repara­rea tractoarelor și mașinilor agricole necesare campaniei agricole de primăvară, repa­rații care s-au terminat în timpul optim, toate brigă­zile de tractoare au ieșit din vreme în cîmp. Astfel, pe ziua de 27 mar­tie a. c. majoritatea brigă­zilor a început arăturile și însămînțările. Mecanizatorii de la S.M.T. „23 August“ au reușit ca în 3 zile să e­­xecute arături pe o supra­față de 480 hectare și au în­sămânțat 203 hectare pe în­treaga rază de activitate a S.M.T.-ului. Brigada l-a condusă de șeful de brigadă Stan D. Ion, ce deservește gospodă­ria agricolă colectivă din comuna Pecineaga, a însă­­mînțat pînă acum 58 de ha. cu orz și a arat 60 de hec­tare , brigada a IX-a ce lu­crează pe ogoarele gospo­dăriei agricole colective „Ră­săritul“ din satul Schitu (șef de brigadă utemistul Anghel Nicolae) a realizat­­ 40 de hectare arături și a însămînțat cu orz și ovăz suprafața de 50 hectare. In ceea ce privește folosirea timpului bun de lucru, în campania de primăvară frun­tași s-au situat și tractiviștii Balcovei Mihai, utemist, și Menchinici Petre din a­­ceasta brigadă. De aseme­nea, brigada a IV-a con­dusă de utemistul Noreac Vasile ce deservește gospo­dăria agricolă colectivă din satul Dulcești a executat a­­­râturi pe o suprafață de 58 ha., iar însămînțări pe 29 hectare, cel mai vrednic tractorist dovedindu-se ute­­mistul Tănase Ion care a însămînțat suprafața de 19 ha. și a arat 9 ha. GH. CIOROBEA Cu atelajele proprii îndată ce timpul a permis, membrii gospodăriei agricole colective „Steaua ro­șie“ din Hagieni, raionul Negru Vodă, au ieșit la însămînțat. Folosind atelajele pro­prii, ei au însămînțat pînă în prezent 20 hectare cu grîu și 10 hectare cu orz. La însămînțarea acestei suprafețe s-au evidențiat A. Perat, A. Curtmola, N. Velisa și alții. De asemenea, tovarășii D. Constantin și D.­Aicf s-au evidențiat la însămîn­­țatul celor 15 hectare cu grtu în cadrul gospodăriei agricole colective „Steaua R”­din Mangalia, comună din același raion. A. AIDAR, coresp. FRUNTAȘUL BRIGĂZII In clișeu. Tracto­ristul atemist Balcovei Mihai din brigada a 9-a a S.M.T. „23 Au­gust", lucrând pe ogoa­rele gospodăriei agri­cole colective din Schitu a reușit să insămințeze în 3 zile 40 ha, depășindu-și astfel norma cu 12 hectare. Foto : GH. CIOROBEA La însămînțat In ajunul zilei de 28 martie a. c. con­ducerea gospodăriei colective „Alexandru Matrosov“ din satul Biruința, comuna Topraisar, împreună cu brigadierii a hotărît: rutine brigăzile 1 și 2 ies la însămînțat. Cu atelajele puse la punct,­­animalele hrănite de dimineață și bine țesălate, bri­găzile au ieșit la cîmp, tineretul cîntînd, iar cei mai vîrstnici schimbînd glume intre ei. Cei doi brigadieri se mai consultară odată, apoi semănătoriile se înșirară în linie pentru însămînțatul ovăzului. Față de planificarea zilei de muncă ce reprezenta 12 ha. însămînțate, cele două brigăzi au reușit să realizeze 14 ha. Briga­dierii Taină Gheorghe și Zindin Negrndi au putut raporta cu mîndrie depășirea planului acelei zile cu 2 ha. In mod deosebit au muncit colectiviștii Stan Gherghilescu, Mihăiță Traian, Ionică Minoiu, Georgescu Petre și Vasile Enache. ILIE CRIȘ, corespondent Din întovărășire, în gospodăria colectivă în satul Cuza Vodă din comuna Cas­telu, raionul Medgidia, în ziua de 27 mar­tie, cele 85 familii de țărani muncitori din întovărășirea agricolă, în frunte cu Cristea Neagu, președintele întovărășirii, convinși de viața tot mai îmbelșugată a membrilor colectiviști din comună, au intrat de bună voie să muncească în gospodăria cea mare, gospodăria colectivă „Ana Ipătescu", adu­cînd cu ei și suprafața de 926 ha. teren, 104 cai, 8 noșteri, 12 boi, 27 căruțe și altele. Printre cei care și-au înfrățit pămîntul se află și comuniștii Ștefan T. Iosif, Ato­mon Enache, Paraschiv Oprișan, Ioana Oancea, I. D. Voinescu și alții. In munca de îndrumare depusă zi de zi în rîndul membrilor întovărășiți, arătîn­­du-le care este adevărata cale a belșugului, se remarcă deputatul Baciu Constantin, Stan Horneț, secretarul organizației de partid din gospodăria colectivă, Popa Con­stantin și Presadă Mihalache, președintele gospodăriei agricole colective „Ana Ipă­­tescu". ENE NICOLAE, coresp. Și-au îndeplinit planul trimestrial Cooperativa de consum din comuna M. Kogă­lniceanu, raionul Fetești, al cărei pre­ședinte este tov. Natu Buzea, a reușit să îndeplinească sarcinile planului valoric la achiziții pe trimestrul I din acest an, pînă la 10 martie, în procent de 206 la sută. La grîu planul a fost îndeplinit­ în­ pro­porție de 308 %, iar la ouă un procent de 146% La aceste realizări a contribuit în mod deosebit gospodăria colectivă „A. A. Jda­­nov“, care a înțeles să-și valorifice surplu­sul de produse prin cooperativă, primind în schimb un autocamion tip „Molotov“. PAMFIL MARIN, coresp. à ++♦++++ Cultiva plante tehnice Colectiviștii din comuna Tuzila, raionul Negru Vodă au cultivat mai mulți ani la rînd pe lingă cereale și plante tehnice. Asigurînd o bună întreținere acestor cul­turi, rezultatele au fost mulțumitoare. In acest an gospodăria a contractat să cultive plante tehnice pe suprafețe însemnate. Bu­­curindu-se de însemnate avantaje prin con­tractarea plantelor tehnice în anii trecuți, colectiviștii au contractat și în acest an 20 hectare muștar, 10 hectare in de ulei și 120 hectare rapiță de toamnă. Colectiviștii au mai contractat să vîndă și 400 kg. lună, 6.000 litri lapte de oaie și 6.000 litri lapte de vacă. ----------­ Din comuna Sudiți Corespondentul Dragu Fota ne informează că cele 10 brigăzi de cîmp ale gospodăriei colective din comuna Sudiți, raionul Fetești au cărat peste 1.000 tone gunoi de grajd, împrăștiindu-l pe ogoarele gospodăriei pen­tru a obține anul acesta o recoltă și mai bogată. Avînd totul pregătit din timp, ca utilajea și sămî­nța necesară, colectiviștii din Sudiți,­ odată cu ivirea timpului prielnic, au și por­nit să însămînțeze, dînd bătălia pentru a termina la timp și în condițiuni optime lu­crările din prima campanie agricolă. La un sfat al păcii se lăsase seară. La locuința tovarășei Jalbă Ioana din strada Cărămidari, lumi­nile s-au aprins mai de­vreme ca de obicei. Aci avea loc un sfat al păcii la care pînă la ora fixată au venit aproape 20 femei și bărbați. Strînși laolaltă, cei de față au ascultat cu mult interes pe tov. Vasile Angela, care a citit Apelul sesiunii Biroului Consiliului Mondial al Păcii. înflăcărați de chemarea documentului, ei și-au exprimat dorința vie de a lupta neobosiți pentru a apăra viața nouă ce a înflorit în patria noastră, de a apăra pacea. Pe lângă alte cuvinte, muncitorul Calotă Marin a arătat că nimeni nu a uitat gro­zăviile războiului trecut și de aceea în sufle­tul fiecărui om cinstit trăiește dorința de mai bine, dorința de a trăi în pace și liniște. Pentru aceasta trebuie să luptăm cu tărie pentru menținerea acestor drepturi cîștigate pentru făurirea unei vieți tot mai fericite. La fel ca el a mai vorbit și Ionescu Eli­­sabeta, soră de caritate, care în războiul trecut a fost rănită. Ei s-au angajat ca, alături de milioanele de oameni din lumea întreagă, să lupte necontenit pentru întări­rea frontului de neînvins al păcii, în Frun­tea căruia se află Uniunea Sovietică. LUPU GEORGETA, coresp. Un nou șantier In partea stingă a aleii principale a Spitalului de adulți nr. 1 Constanța se va ridica un nou pavilion al spitalului — cel oncologic. Prevăzut în planul lucrări­lor de construcții al Trustu­lui regional de construcții, prin grija sfatului popular regional Constanța care a alocat fonduri de cca. 1.000.000 lei, spitalul onco­logic va fi dat în folosință pînă la 30 septembrie 1956. Sub conducerea șefului de șantier, tov. Rotaru Dumi­tru, lucrează în acord global brigada complexă a tovară­șului Stoica Ion. Pentru lu­crările de început ale aces­tui șantier, a fost reparti­zată din brigadă o echipă complexă de 14 muncitori — zidari, dulgheri, fierari, betoniști și lucrători necali­ficați — șef de echipă fiind tov. Stan Stere. Bunul mers al lucrărilor e urmărit prin realizarea planului operativ lunar și decadat. Prin metodele de organi­zare ,a șantierului ca : pla­nificarea justă și organiza­rea muncii fiecărui lucrător, repartizarea sare și folosirea sculelor nece­din plin a capacității utilajelor, între­buințarea judicioasă a ma­terialelor de construcții și folosirea în formație mini­mă de lucru a metodei Or­lov, s-a realizat o îndepli­nire a planului trimestrial îm­ proporție de 115% și o productivitate sporită pe cap de muncitor. Dintre muncitorii acestui­ șantier s-au evidențiat șeful de echipă Stan Stere, tov. Mincu Marin, zidar catego­ria a IlI-a, tov. Stăniu Ion, dulgher categoria a VII-a, care califică la locul de muncă pe tînărul elev prac­ticant Dedu Ion de la Școala profesională de construcții, și tov. Circu Nicolae, lucră­tor necalificat. Această nouă construcție, prevăzută cu subsol, parter și etaj, va cuprinde labora­toare, săli de consultație, rezerve de bolnavi cu o ca­pacitate de aproximativ 22 paturi, iar prin darea ei în folosință, se vor rezolva în bună parte cerințele de în­grijire a bolnavilor din do­meniul oncologic. DECEBAL ȚOCA corespondent de construcție medico-sanitară

Next