Dobrogea Nouă, mai 1956 (Anul 9, nr. 2421-2445)
1956-05-03 / nr. 2421
2 ST SGStSMMWI SSRHSSSABSE în raionul Medgidia .Urmare dir. pagina I-a) gidia, a arătat vorbitorul, indicele de remorcare a trenurilor cu tonaje sporite a fost considerabil depășit, economisindu-se și combustibil în cantitate de 70,5 tone, echivalînd cu 15.359 lei. Nu a lipsit din cuvîntuil primului secretar al raionului frumoasele rezultate înregistrate în urma schimburilor de onoare organizate în cinstea lui 1 Mai. In aceste schimburi de onoare s-au obținut în medie depășiri de norme între 50-70 la sută pe întreprinderi. Oameni ca Buligescu Alexandru, ajustor, Sîncu Petre, rectificator de la I.M.U.M., Avătămănițai Petre de la fabrica de cărămizi, Dinu S. Ion, de la „Cimentul păcii“ sau Ghinescu Constantin de la fabrica „Ideal“ Cernavoda, Manolache Marin de la „9 Mai“ Saligny și mulți alții ca ei din raion au întâmpinat ziua de 1 Mai cu cele mai frumoase realizări. Nu au fost uitate nici succesele țăranilor muncitori și ale colectiviștilor care și-au unit pămînturile în cele 96 de gospodării colective și întovărășiri. Belșugul colectiviștilor ca Ticu Dumitru din Siminoc care pentru 860 ziile-muncă a primit 16.000 kg. boabe și al altora ca el dovedește elanul cu care luptă țărănimea muncitoare pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru ridicarea nivelui de trai. Pentru a cinsti cum se cuvine ziua de 1 Mai, oamenii muncii de pe ogoare din întreg raionul au muncit cu elan, realizînd planul campaniei de însămînțări pînă la data de 28 aprilie a.c. în procent de 87 la sută. Realizările obținute în domeniul învățîmintului, al vieții Cultural-artistice dovedesc pe deplin voința nestrămutată a oamenilor muncii din raionul Medgidia de a-și făuri alături de toți cetățenii patriei o viață nouă, fericită. Salutînd oamenii muncii din raionul Medgidia, tov. Ionescu Ilie din partea comitetului regional de partid Constanța i-a felicitat cu prilejul zilei de 1 Mai, pentru realizările înfăptuite de ei, urîndu-le pe viitor și mai mari realizări pentru bunăstare și pace. Strigînd „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a oamenilor muncii“, cetățenii orașului Medgidia au pornit la cîntec și joc. Echipele artistice ale C.F.P., P.T.T.R., I.M.U.M. și Casei de cultură au prezentat la sfîrșitul mitingului cele mai frumoase programe artistice pentru a încheia sărbătorește minunata zi de 1 Mai. 1 Hal In rcűlnnc Mitingul oamenilor muncii ere la Fetești înveșmântat de sărbătoare, orașul Fetești fremăta de veselie. Steaguri roșii și tricolore erau arborate pe fiecare clădire a întreprinderilor, instituțiilor și magazinelor comerciale din oraș, încă de dimineață tineri și vârstnici îmbrăcați în haine de sărbătoare se îndreptau spre cartierul Fetești gară, unde urma să aibă loc mitingul. Ora 9. Primele coloane de muncitori se îndreaptă spre duhul ceferiștilor. Tribuna frumos pavoazată cu drapele, flori și verdeață rivaliza cu parcul care străjuiește împrejurimile. Alături e gara. Sunetele unei sirene de locomotivă anunță plecarea unei garnituri. De data aceasta nu-i o simplă plecare în cursă. Mecanicul de locomotivă Chilie Petre remorcă în cinstea lui 1 Mai al cincilea tren cu supratonaj cu peste 280.000 tone. Sosește prima coloană de demonstranți. Sunt muncitorii de la depoul C.F.R., mișcare, revizie, întreținere. In primele rînduri pășesc fruntașii în producție Gheorghe Dumitru, cazangiu, R. Teașcă, mecanic de locomotivă, și alții care flutură drapele și scandează lozinci. Ceferiștilor li se alătură meșteșugarii de la cooperativele de producție meșteșugărească, pionieri, elevi și militari. La tribună urcă activiști de partid și de stat, precum și ai organizațiilor de masă, fruntași în muncă, printre care ceferiștii Avram Vasilie, Ion Nanu și alții Primul la cuvîntull tov. Muslim Cherim, prim-secretar al comitetului raional de partid Fetești. După ce a arătat importanța zilei de 1 Mai, vorbitorul a trecut în revistă realizările pe care oamenii muncii din cuprinsul raionului le-au obținut în întîmpinarea acestei mărețe zile. In această perioadă s-au organizat întreceri socialiste și schimburi de onoare în unitățile socialiste din industrie și agricultură precum și întreceri patriotice în comune în vederea urgentării lucrărilor agricole de primăvară. Ca urmare, planul de producție pe luna aprilie a fost îndeplinit la Complexul C.F.R. cu 120 la sută, stația Fetești și-a îndeplinit planul pe cele două decade cu 103 la sută, la revizia de vagoane cu 108 la sută, iar productivitatea muncii pe cap de muncitor a crescut cu 6 la sută. Ziua de 1 Mai a constituit și pentru oamenii muncii din G.A.S.-uri și S.M.T.-uri un minunat prilej pentru mobilizarea tuturor forțelor în vederea îndeplinirii sarcinilor care reies din Directivele Congresului al II-lea al partidului. Alaturi de colectiviști, întovărășiți și țărani muncitori, mecanizatorii raportează succese importante în lupta pentru terminarea lucrărilor agricole de primăvară. Sînt brigăzi care au depășit cu mult planul de producție pe întreaga campanie de primăvară, cum ar fi de pildă a lui Mărăcine Vasile de la S.M.T. Hagieni sau a lui Rangheț Vasile, brigada lui Brighidovici Nicolae de la S.M.T. Fetești și alții. O contribuție de seamă au dat-o mecanizatorii de la S.M.T. Făcăeni care și-au îndeplinit plănui pe campania de primăvară în proporție de 105 la sută. G.A.S. Jegălia a terminat lucrările agricole și a dat un prețios ajutor și altor unități agricole din împrejurimi. In comunele Sudiți, Fetești, Cocargeaua se însămânțează ultimele loturi zootehnice de culturi furajere. In cadrul mitingului au mai vorbit tov. Găvruș G. din partea comitetului regional de partid, Elena Pamblică, colectivistă din Sudiți și eleva Gîrciumaru Alexandrina din partea detașamentelor de pionieri din Fetești. După aceea, formațiunea artistică a clubului C.F.R. Fetești profitînd de timpul frumos a prezentat un program artistic legat de ziua de 1 Mai. Oamenii muncii din Fetești au trăit pînă seara o adevărată sărbătoare. P. ZARNESCU-TH. IUHINHIIIE Vizita delegației muncitorilor metalurgiști din R.P.F. Iugoslavia în orașul nostru Ieri la ora 11:50 în orașul nostru a sosit o delegație a Federației muncitorilor din metalurgie din R.P.F. Iugoslavia condusă de Janko Rudolf, care ne vizitează de cîtva timp țara. Oaspeții iugoslavi au fost întîmpinați în gară de către activiști din cadrul Consiliului sindical regional, reprezentanți ai sfatului popular orășenesc și numeroși oameni ai muncii. Ei vor sta cîteva zile la Constanța și vor vizita unee întreprinderi din orașul nostru, vizite care vor contribui la strîngerea prieteniei dintre R.P.F. Iugoslavia și țara noastră, la realizarea unui bogat schimb de experiență în domeniul construcției socialiste. DOBROGEA NOUA Nr. 2421 La Babadag Pentru sărbătorirea tradiționalei zile de 1 Mai, în toate Mițurile regiunii noastre au fost făcute pregătiri intense. Și la Babadag ziua de 1 Mai a fost întîmpinată cu numeroase pregătiri. Ca și în alți ani, anul acesta pregătirile „la cabană“ au început cu cîteva zile înainte. Aci au fost instalate chioșcuri, a fost amenajată o scenă în aer liber și multe altele. Pădurea, parcă și ea prevestind apropierea măreței zile, și-a îmbrăcat de-a binelea haina verde de sărbătoare. E dimineață... Pretutindeni e o animație generală. Pe străzile orașului steagurile roșii și tricolore flutura îm bătaia vîntului ce s-a stîrnit încă din revărsatul zorilor. Bărbați, femei, tineri și vîrstnici, îmbrăcați în haine de sărbătoare, veseli, se îndreaptă grupuri, grupuri cu portrete și lozinci spre pădure „la cabană“, unde va avea loc mitingul. In această dimineață norii par să strice toate prinduielile. Dar încet, încet cerul a început să se lumineze și bucuria unanimă a celor care au sosit din toate colțurile raionului Istria să sărbătorească ziua de 1 Mai a crescut și mai mult. Verdele proaspăt al pădurii contrastează puternic cu numeroase steaguri roșii și tricolore care au sosit o dată cu primele grupuri. Din moment în moment în jurul cabanei se strâng tot mai mulți oameni ai muncii. Sosesc în camioane colectiviști care au fost invitați drept cinstire pentru faptul că au reușit să termine campania însămînțărilor de primăvară cu mult înainte de ziua mult așteptată — 1 Mai. Astfel, pot fi amintite gospodăriile agricole colective Ceamurlia de Jos, Lunca, Slava Rusă și altele care au raportat partidului noi de la 28 aprilie că și-au îndeplinit sracțnile de plan în campania însămînțărilor de primăvară. De fapt această zi a fost întîmpinată de fiecare om al muncii din raion cu noi succese în muncă. „Un aport deosebit la realizarea planului de însămînțări de primăvară în procent de 95,10 la sută pe raion — a arătat în cuvîntul său tovarășul Ujvari Gheorghe, primsecretar al comitetului raional de partid — l-au adus mecanizatorii stațiunilor noastre de mașini care au folosit fiecare minut pentru executarea unor lucrări la timp și de bună calitate. Bunăoară, a arătat în continuare tov. Uivari Gh., tractoriști ca Telici Tudor de la S.M.T. Mihai Viteazu Care și-a realizat planul pînă la 28 aprilie în proporție de 244 la sută, ori Ciubuc Dumitru de la același S.M.T. care și-a depășit planul cu 140 la sută sînt doar cîțiva din nenumărații tractoriști care au înțeles că terminarea la timp a însămînțărilor de primăvară contribuie la ridicarea producției. De asemenea, mobilîzînd masele cu ajutorul deputaților, sfaturile populare comunale Enisala și Slava Rusă au reușit să întîmpine ziua de 1 Mai cu Campania însămînțărilor de primăvară încheiată. Dar, ziua de 1 Mai a fost intimenată de oamenii muncii din raionul Istria și cu alte rezultate. Numai . în luna aprilie, de pildă, comvingîndu-se de rezultatele muncii în comun, 1.452 de familii au intrat în gospodăriile agricole colective, iar alte 1906 familii au intrat în întovărășirile agricole. Astăzi, satul Coliba, comuna Dealu sînt complet colectivizate, iar altele, ca Țari Verde, Neatîrnarea, Cogealac, Eschibaba sînt cooperațivizate în întregime“. Din cuvintare s-a desprins și faptul că pescarii de la Jurilovca și muncitorii de la mina Altîn Tepe au obținut depășiri frumoase de plan în cinstea zilei de 1 Mai. La sărbătorirea zilei de 1 Mai și-au dat concursul echipele artistice ale școlii de 10 ani din Babadag, a căminuui cultural din Enisala și Ceamurlia de Jos. Minunatele programe artistice printre care acte al echipei artistice a colțului roșu din gospodăria colectivă Ceamurlia de Jos au plăcut și impresionat mult numerosul public care a venit în această zi să ia parte la sărbătoarea celor ce muncesc. Nu s-ar putea spune că o dată cu închiderea mitingului s-a încheiat și sărbătoarea. Dimpotrivă, ea a continuat pînă tîrziu. Inserarea s-a lăsat ușor peste vârfurile rotunde ale dealurilor bătrîne, iar de jos din oraș, se mai zăreau încă luminile la cabană. C. V. Sărbătoare la Băneasa î Mai 1956 In dimineața acestei zile deși soarele s-a trezit cu noaptea în cap, totuși mecanizatorii S.M.T.-urilor Băneasa, Adamclisi, Ostrov, colectiviștii și întovărășiții din acest raion i-au luat-o înainte. La sediul raionului, pe pajiștea din centrul Cărpinișului începuseră să se adune zeci de cetățeni mecanizatori, colectiviști, întovărășiți, activiști și funcționari spre a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Mulți dintre aceștia erau fruntași, cetățeni de nădejde ai raionului. Către orele 11, în tribuna împodobită sărbătorește cu steaguri roșii și tricolore și lozinci iau loc în prezidiu numeroși activiști de partid și de stat, colectiviști și mecanizatori fruntași din cuprinsul raionului. Pe piepturile lor strălucesc medalii, răsplată și cinstire a muncii lor. Apoi, tov. Bălăcianu Vasile, secretar al comitetului raonal de partid, deschide festivitatea dînd cuvîntul tov. Predoiu Dumitru, prim-Secretar al comitetului raional de partid Adamclisi. In cuvîntul său, printre altele tov. Predoiu Dumitru arată succesele țărănimii muncitoare pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Numai în luna aprilie, a spus vorbitorul, în G.A.C. au intrat 2.883 familii, iar în întovărășirile agricole 1.474 familii. In acest interval au luat ființă 3 noi G.A.C. și 14 întovărășiri. Țăranii muncitori din Satul Pîrjdala, comuna Gandia, a mai apus vorbitorul. în cinstea zilei de 1 Mai s-au unit într-o gospodărie agricolă colectivă căreia cele 63 familii i-au dat numele de „Biruința" Paralel cu aceasta, a continuat vorbitorul, colectiviștii, întovărășiții și toți ceilalți țărani muncitori din comuna Petrișani, raportează partidului că au terminat de însămințat toate culturile de primăvară. Succese deosebite au obținut și mecanizatorii din cele 3 S.M.T.-uri ale raionului. Exemple demne de urmat sînt mecanizatorii Marca Tudor de la S.M.T. Adamclisi care și-a depășit planul cu 171 la sută, la fel și brigada a 6-a condusă de Dumitrescu Nicolae care și-a depășit planul cu 113 la sută. Importante realizări au obținut și muncitorii din cadrul comerțului cooperatist. Astfel, cooperativa din Băneasa a reuși ca în trimestrul I al anului curent să-și mărească membrii cooperatori cu 387, depășind astfel planul pe acest trimestru cu 101 la suta, iar fondul social cu 102 la sută. Se evidențiază în mod deosebit Salim Memet, Ștefan Nicolae și oa n Nicolae. După cuvîntul tov. Predoiu Dumitru, a prim-secretar al comitetului raional P.M.R. mai vorbit tov. Capră Gh., director al S.M.T.-ului Adamclisi, Stroe Vasile, președintele sfatului popular comunal Lipnița, Gacenco Ion, președintele G.A.C.-ului Petroșani, Pelrea Vochița, colectivistă fruntașă din Satul Carahttan, comuna Ioan Corvin. Toți au arătaui succesele ce le-au obținut muncitorii și colectiviștii în cinsta zilei de 1 Mai. In încheiere, tov. Stoenescu Constantin din partea comitetului regional PMR. a vorbit despre uriașele transformări ce le trăiește țara noastră astăzi datorită îdțeleptei politici a partidului nostru. După aceasta, echipele artistice din Băneasa, ale colectiviștilor din Tudor Vladimirescu și Lipnița au susținut programe artistice delectind pe cei prezenți la triaria sărbătoare a zilei de 1 Mai. De la faza intercomunală a celui de-al IV-lea concurs Cînd am ajuns în comuna Crucea era o atmosferă de adevărată sărbătoare. Drapele, lozinci, curățenie și aranjament, tineri roind în jurul căminului cultural, arătau interesul pe care l-a trezit formațiunilor artistice cel de-al IV-lea concurs, organizat în acest an. Deocamdată echipa gazda era în așteptarea oaspeților din Horia și Pantelimon, cu care aveau să se întreacă în acea zi pe scena căminului cultural. Oaspeții au sosit cu drapele, cîntece și în general cu multă și tinerească voie bună. Concursul a fost deschis de Iov Boșneag Ștefan, președintele sfatului popular al comunei Crucea. Sala căminului cultural devenise neîncăpătoare Pe scenă a apărut echipa Căminului cultural din Pantelimon ale cărei recitări au fost apreciate de publicul spectator, iar vigoarea dansurilor a pus la grea încercare rezistența pe care o prezenta scena căminului. Primită cu vii aplauze a trecut la rînd echipa Căminului cultural Horia. S-a remarcat în program echipa de dansuri a maturilor care cu deosebită îndemînare au executat dansuri locale. Corul a interpretat de asemenea corect bucăți pline de conținut ca „Despre colectivă“, „Omul leneș să nu vie“ și altele. Ceva mai sfioasă a apărut echipa căminului cultural din Gălbiori care totuși a dovedit că s-a pregătit cu însuflețire, prezentînd coruri bune ca „Hai la însămînțat" și un mare număr de dansuri locale. Foarte multă emoție și frămîntare am văzut la echipa, gazdă, echipa căminului cultural din Crucea, care a dovedit o dragoste deosebită pentru munca artistică și o preocupare permanentă pentru pregătire. Corul pe două voci, dansuri multe și minunat executate ca „Hora la două“, „Popîrlanul“, „Țarina“, „Lantela“ au fost viu aplaudate. Cu un număr mai restrins de artiști a participat și echipa căminului cultural din Stupina, formată numai din fete, care au arătat cum s-au pregătit pentru concurs și au putut face cu această ocazie un real schimb de experiență. Cînd seara se lăsă peste sat, au urcat pe scenă membrii echipei căminului cultural din Băltăgești, ultima din lanțul celor prezentate în concurs la acest centru. Lucrînd cu multă dragoste și organizat, echipa a reușit să prezinte spectatorilor producțiuni deosebite din punct de vedere al calității, dovedind și o bună selecționare membrilor ei. Cuvîntul de închidere, cu urări de spor la muncă în intîmpinarea fazei raionale, a fost rostit de tov. Bică Vasile, șeful secției culturale, pracîzlnd eforturile depuse de cadre didactice ca Bălan Ștefan, Poalelung, Georgea, Meseia Florica, Topor Paula, Gologan Maria, Țintea Ioana, directorii de cămine și instructori de formațiuni, cit și strădania tov. ing. Anastasoiu Dumitru de la G.A C. Gălbiori. Tuturor le-a adus mulțumiri. Trebuie remarcat elanul tineresc și entuziasmul cu care au lucrat toate formațiunile prezentate la acest centru, aceasta fiind dovada dragostei pe care o au tinerii artiști amatori pentru partid, făuritorul vieții fericite de azi. ION CALU, coresp. ONICĂ(IPOR (Locomotiva) P. C. R. — Știința Iași 3—1 (0—0) La fîiiierul arbitrului G. Obrejea (București) ajutat la tușă de la Nepol și Cnitocu, ambii din Constanța apar pe teren formațilie: Știința Iași: Ghibănescu, Sitaru, Cernea, Hess, Duțescu, Lucaci, Berzo, Bărbosu, Bedivan, Vasilescu și Bordei. Locomotiva P.C.R. — Nebela, Danulescu, Stăncescu, Feniut, Munteanu, Tatomir, Vultur, Ispas, Cădariu, Manole, și Iorgulescu. Scorul nu reflectă just raportul de forțe existent pe terenul de joc, încă de la fluierul de începere se vede clar intenția oaspeților de a practica un strict joc de apăr rare. Rezistența dîrză opusă de studenți cît și vîntul ce bătea din față au făcut ca scorul să rămînă alb la pauză. In minutul 20, Știința rămîne să continue jocul în zece oameni, prin părăsirea terenului de către Bedivan, accidentat. La reluare constănțenii avantanjați de vînt reușesc să domine cu autoritate terminînd învingători după un joc ce le-a produs multă emoție, încă de la început constănțenii se impun în atac și au ocazia să deschidă scorul. Astfel, în minutul 3 Cădariu încearcă poarta printr-un puternic șut trimis de la 16 metri dar care trece puțin peste bară. Același Cădariu puțin mai tîrziu pătrunde spre poartă și in Ultimă instanță Hess trimite în corner, rămas fără rezultat. Numeroase sînt ocaziile de a deschide solul, dar imprecizia și ezitarea atacanților constănțeni cît și apărarea hotărît a studenților din rindul cărora se remarca Ghibănescu, fac ca scorul să rămînă aic. Studenții mențin în atac numai 3 oameni, centrul atacant Bedivan venind mult înapoi pentru a ajuta apărarea. Din minutul 20 prin părăsirea terenului de joc de către acesta, ieșenii vor menține în atac numai pe Belzo. In aerul minut ispas de la numai 3 metri reia în portal ratînd o mare ocazie, pentru ca numai un minut mai tîrziu tot el, în urma unei splendide Centrări efectuată de Munteanu aflat pe aripă să reia puternic în poanta goală. Mingea întîlnește bara laterală de unde ricoșează în bara opusă și revine în teren. In această repriză mai trebuie menționate și ocaziile avute de Vultur, Iorgulescu și Manole. La reluare studenții continuă aceeași tactică de a menține scorul. Jucînd împotriva a 9 oameni în apărare, localnicii greșesc prin îngrămădirea jocului în centru ușurînd considerabil sarcina oaspeților. Cădariu în minutul 48 trimite mingea în poartă, dar arbitrul nu acordă gol pe motiv de ofsaid și așa cum nu se aștepta nimeni scorul este deschis de oaspeți în minutul 55. “Belzo primește mingea și Stăncescu aflat mult prea înainte nu poate să intervină ! atacantul ieșean trimite mingea pe lingă Nebel a ieșit Inoportunt’ n poartă. Dar acest rezultat nu rămîne mult timp în „picioare“ și egalarea se produce 6 minute mai tîrziu. Vultur deschiide pe Ispas care de la 6 metri reia puternic în colțul drept al porții făcînd inutilă intervenția portarului ieșean. In minutul 75 Vultur execută un corner acordat injust de arbitru, mingea este respinsă dintr-un buchet de jucători de către Ghibănescu la Stăncescu care aflat în careu reia în poarta goală. In minutul 78 Cădariu trimite mingea în poartă din poziție de ofsaid, arbitrul de centru acordă gol, oaspeții reclamă poziții de ofsaid. Golul este anulat în urma consultării cu arbitrul de tușă. Cu 2 minute înainte de sfîrșit Manole fixează scorul final de 3—1 în urma unui șut extrem de puternic. S-au remarcat Vultur, Cădariu, Munteanu de la învingători, iar de la învinși Ghibănescu și Belzo. Au asistat peste 5.000 de spectatori. Arbitrajul prestat de Obrejea (București) a fost slab și cu numeroase confuzii, ARACHELIAN V. și BRUCNER LIVIU, coresp. Pentru că pășunea naturală și cea din Conveier să dea rezultate cît mai bune, trebuie să fie pășunată rațional. Pentru aceasta vom da, pe scurt, cîteva îndrumări generale culese din experiența avansată sovietică, precum și date rezultate din experiența practică a stațiunii noastre. O primă condiție pentru folosirea rațională a pășunilor este repartizarea lor justă pe specii de animale, după felul cum acestea consumă diferitele feluri de ierburi din pășune. Astfel, pentru cornutele mari se recomandă pășunile potrivit de umede, umbroasa, alcătuite din graminee și leguminoase, cu iarbă deasă, moale, bogată în frunze, pentru că acestea prind iarba cu limba. Acestora nu le plac ierburile tari, aspre, ațoase și acre. Pentru cai se recomandă pășunile de șes, cu pămînt compact, cu iarba scurtă, deasă, bogată in săruri de calciu. Acest fel de pășune dă aplomburi bune, mușchi și oase bine dezvoltate, încheieturi largi și uscate, copita uscată și bine făcută. Pășunile de deal dau mîiniilor aplomburi defectuoase, iar cele umede și joase fac ca copita sa devină lată și moale. Pentru oi mai ales pentru cele cu lună fină, se recomandă pășunile uscate alcătuite din graminee și leguminoase, cu iarbă deasă, care crește repede. Pășunile cu praf au efect vătămător asupra lînii și oile nu le pasc cu plăcere. Pentru porci sunt bune pășunile umbroase, de baltă cu iarbă grasă, cu pămînt ce se scormonește ușor. De asemenea, sînt foarte bune pășunile de pădure de stejar și fag. Pe lingă acestea, la repartizarea pășunilor trebuie să ținem seama și de categorie Dr. SAVU TIMARIU Stațiunea experimentală zootehnică Palas ria de animale din cadrul aceleiași specii. Astfel, pentru vacile cu producție mare de lapte și cele gestante se vor alege cele mai bune pășuni. In același fel se va proceda și pentru oile cu miei cruzi, iepe cu mînjî etc. Pentru tineretul taurin neînțărcat se vor alege pășuni uscate cu plante crude, fragede bogat d in graminee și leguminoase. De o mare importanță pentru producție este distanța pășunii de fermă sau de adăpost. De pildă, pentru vacile de lapte, din cercetările făcute, rezultă că această distanță nu trebuie să depășească 1,5 maximum 2 km., altfel scade producția de lapte și greutatea animalelor. Pentru vacile sterpe, boi, cai, oi și capre, această distanță poate fi ceva mai mare. Un rol deosebit în folosirea rațională a pășunilor îl are pregătirea animalelor pentru sezonul de pășunat adică trecerea de la regimul de grajd la cel de nutreț verde. Această trecere trebuie să se facă treptat, în 10-12 zile, pășunatul începînd cu 1-2 ore pe zi pînă ce se obișnuiesc să pască ziua întreagă. Pe măsură ce animalele se obișnuiesc cu nutrețul verde se scade treptat din rație nutrețul uscat. Animalele care au primit la grajd nutreț murat sau sfeclă pot trece într-un timp mai scurt la regimul de pășunat. Pînă la obîșnuirea completă animalelor cu nutrețul verde, acestea trebuie să primească la grajd un supliment de nutreț fibros (fin, paie, coceni etc) care de regulă se administrează dimineața, pentru a nu fi scoase la pășune cu stomacul gol și a mînca cu lăcomie iarbă crudă, care le prielniiește tulburări digestive și o dată cu aceasta scăderea producției de lapte la vaci sau a sporului în greutate la tineret. In ceea ce privește timpul de scoatere a vitelor la pășune, acesta depinde de pășune și de plantele din conveier. Pășunatul nu trebuie să se facă nici prea de timpuriu, cînd plantele sînt crude și incomplet înrădăcinate, încît sînt bătătorite și întîrziate în creștere, dar nici prea tîrziu, cînd se întăresc (însemnesc) și animalele nu le mai consumă cu plăcere. Cel mai potrivit timp de scoatere a animalelor este atunci cînd pămmtul s-a uscat, timpul e frumos, iar pășunea are înălțimea de 10-12 cm pentru pășune naturală și 15-25 cm pentru conveier. Oiie și tineretul taurin se scot la pășune cînd aceasta are o înălțime de 8 10 cm. După ce am executat toate aceste măsuri se poate începe pășunatul propriu-zis Pentru ca să dea roade depline, acesta trebuie să se facă rațional, adică în perioada optimă de dezvoltare a plantelor pe parcele, cu o încărcătură potrivită de animale, și un anumit număr de zile. După fiecare perioadă de pășunat, pășunea se va întreține în cele mai bune condițiuni agrotehnice. Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaștem că la noi s-a făcut foarte puțin. Pășunile naturale se pasc de-a valma, pe aceeași suprafață se trimit prea multe animale de specii și categorii diferite , apoi se folosesc prea de timpuriu și sînt călcate și bătătorite de nu se mai pot reface. Pentru a îndeplini sarcinile trasate în legea pentru dezvoltarea creșterii animalelor trebuie ca, înainte de începerea pășunalului, pășunea să se împartă în 8-10 parcele (tarlale), care să fie păscute prin rotație. Mărimea parcelelor se face după producția și calitatea pășunii, numărul de animale și felul producției. Pe lingă acestea, parcelele se vor orîndui în așa fel ca fiecare să aibă ieșire liberă la drumul spre fermă și spre adăpătoare. Pentru ca iarba din parcele să fie folosită cît mai rațional, animalele din unitățile socialiste sau din sectorul particular se împart pe specii și grupe de producție: • vaci cu producție mare de lapte, vaci cu lapte puțin, sterpe, tineret, cai etc. Prima dată se trimit la pășune vacile cu producție mare de lapte, care pasc iarba cea mai bună, 2—3 zile, apoi ele se trec în parcela a doua, iar în urma lor vin vacile cu producție mică de lapte și tineretul. De regulă, fiecare parcelă se paște de toate grupele de animale 4-6 zile și se revine din nou pe ea după 25—30 zile. Intr-un sezon de pășunat aceeași parcelă se poate paște de 4—5 ori. După pașterea fiecărei parcele se cosesc resturile neconsumate, se împrăștie gunoiul și mușuroaiele și se gripează. In ceea ce privește pășunarea plantelor din conveier, dăm metoda folosită de stațiunea noastră. Pentru o mai bună înțelegere a lucrurilor dăm ca exemplu secara, destinată pentru vaci: înainte de a scoate vacile la pășune trebuie să cunoaștem producția de masă verde la hectar. Pentru cunoașterea acesteia, se va cîntări producția pe o suprafață de 1 m.p. din 3 locuri diferite, stabilind astfel producția medie la hectar. Să presupunem că aceasta este de 12.000 kg. la hectar. Dacă în gospodărie avem 50 vaci de 500 kg. greutate vie, cu o producție medie de 10 kg. lapte pe zi, acestea au nevoie de 60 kg. Secară, deci 3.000 kg. pe zi. Prea spunînd că gospodăria are 8 hectare secară aceasta ajunge pentru aproximativ 30 zile. Pentru ca secara să fie pășunată rațional se va împărți cu jaloane în parcele de 0,5 hectare, fiecare parcela fiind consumată 2 zile, cîrd se va muta jaloanele la parcela nouă. dacă trupul este prielnic și secara regenerează, după 25—30 zile se revine iarăși pe prima parcelă Daca ître timp producția de masă verde din parcelă este mai mare decît capacitatea de consum a animalelor, se va cosi pentru fîn sau se va pune la murat, pentru epoca de secetă, din august — septembrie. Pentru a obișnui de la început animalele să pășuneze sistematic și să utilizeze cît mai bine plantele din conveier, acestea se scot la pășune de 2 oameni: unul merge în fața animalelor și le paște în front desfășurat, retrăgîndu-se treptat din fața lor, pe măsură ce pasc iarba, iar ajutorul în urma lor, îndemnînd să se țină de rînd, cele rămase în urmă. De fiecare dată pășunarea va începe cu parcela pășunată cu 1—2 zile mai înainte, pentru că animalele fiind flămînde folosesc mai bine pășunea rămasă. După ce s-au săturat puțin se va trece pe pășunea proaspătă pe care o vor paște cu poftă. Cînd animalele s-au săturat se vor scoate să se odihnească fie pe parcele pășunate, fie pe pășunea înțelenită din apropiere. De asemenea, pe ploaie și cînd pămîntul este moale se va pășuna pe pășunea naturală sau pe solele inerbate, altfel se bătătorește locul și distruge iarba. Unitățile care nu au sore înerbate, pe timp de ploaie vor da animalelor nutreț verde la grajd. La fel cum s-a procedat pentru secară se va proceda și cu celelalte plante din conveier : borceagul de primăvara, iarba de Sudan, porumbul furajer, lucerna etc. In ceea ce privește lucerna, animalele trebuie pășunate treptat, începînd cu 5 minute pe zi și numai pe timp uscat și după ce au pășunat mai înainte pe o pășune de graminee. Pentru a ne da seama de importanța deosebită pe care a avut-o introducerea și folosirea rațională a conveierului din stațiunea noastră, amintim că atît producția cît și greutatea animalelor a crescut din an în an. De pildă, producția de lapte pe cap de vacă furajată a crescut de la 1810 în 1950, la 3400 kg. în 1954 De asemenea în același interval de timp producția medie de lună pe cap de oaie , a crescut de la 4,5 kg. la 6,3 kg. Ca încheiere dăm cîteva din concluziile practice la care s-a ajuns în stațiunea noastră în urma introducerii și folosirii raționale a conveierului. Conveierul verde asigură hrana animalelor din aprilie pînă la intrarea în iarnă cu nutreț verde, bogat în substanțe nutritive, săruri și vitamina. Produce economie de nutreț concentrat pînă la 50 la sută, mărește producția de lapte pînă la 35 la sută și micșorează pînă la 25 la sută suprafața necesară pășuilor. Influențează în bine sănătatea animalelor și sporul în greutate. Avînd în vedere aportul deosebit care îl aduce folosirea rațională a pășunilor și a conveierului verde în creșterea numărului de animale și în sporirea productivității lor, am dat aceste îndrumări pentru a fi folosite în practică, contribuind astfel la ridicarea bunăstării materiale a oamenilor muncii, în atenția crescătorilor de animale Sa folosim rațional pășunea naturală și conveierul verde