Dobrogea Nouă, mai 1956 (Anul 9, nr. 2421-2445)

1956-05-03 / nr. 2421

2 ST­ SGStSMMWI SSRHSSSABSE în raionul Medgidia .Urmare dir. pagina I-a) gidia, a arătat vorbitorul, indicele de re­­morcare a trenurilor cu tonaje sporite a fost considerabil depășit, economisindu-se și combustibil în cantitate de 70,5 tone, e­­chivalînd cu 15.359 lei. Nu a lipsit din cu­­vîntuil primului secretar al raionului fru­moasele rezultate înregistrate în urma schimburilor de onoare organizate în cin­stea lui 1 Mai. In aceste schimburi de o­­noare s-au obținut în medie depășiri de norme între 50-70 la sută pe întreprinderi. Oameni ca Buligescu Alexandru, ajustor, Sîncu Petre, rectificator de la I.M.U.M., Avătămănițai Petre de la fabrica de cără­mizi, Dinu S. Ion, de la „Cimentul păcii“ sau Ghinescu Constantin de la fabrica „Ideal“ Cernavoda, Manolache Marin de la „9 Mai“ Saligny și mulți alții ca ei din raion au întâmpinat ziua de 1 Mai cu cele mai frumoase realizări. Nu au fost uitate nici succesele țăranilor muncitori și ale colectiviștilor care și-au unit pămînturile în cele 96 de gospodării colective și întovărășiri. Belșugul colecti­viștilor ca Ticu Dumitru din Siminoc care pentru 860 ziile-muncă a primit 16.000 kg. boabe și al altora ca el dovedește elanul cu care luptă țărănimea muncitoare pentru transformarea socialistă a agriculturii, pen­tru ridicarea nivelui­ de trai. Pentru a cinsti cum se cuvine ziua de 1 Mai, oame­nii muncii de pe ogoare din întreg raionul au muncit cu elan, realizînd planul cam­paniei de însămînțări pînă la data de 28 aprilie a.c. în procent de 87 la sută. Reali­zările obținute în domeniul învățîmintului, al vieții Cultural-artistice dovedesc pe de­plin voința nestrămutată a oamenilor mun­cii din raionul Medgidia de a-și făuri ală­turi de toți cetățenii patriei o viață nouă, fericită. Salutînd oamenii muncii din raionul Med­gidia, tov. Ionescu Ilie din partea comite­tului regional de partid Constanța i-a feli­citat cu prilejul zilei de 1 Mai, pentru reali­zările înfăptuite de ei, urîndu-le pe viitor și mai mari realizări pentru bunăstare și pace. Strigînd „Trăiască 1 Mai, Ziua soli­darității internaționale a oamenilor mun­cii“, cetățenii orașului Medgidia au pornit la cîntec și joc. Echipele artistice ale C.F.P., P.T.T.R., I.M.U.M. și Casei de cultură au prezentat la sfîrșitul mitingului cele mai frumoase programe artistice pentru a în­cheia sărbătorește minunata zi de 1 Mai. 1 Hal In rcűlnnc Mitingul oamenilor muncii ere la Fetești înveșmântat de sărbătoare, orașul Fetești fremăta de veselie. Steaguri roșii și trico­lore erau arborate pe fiecare clădire a în­treprinderilor, instituțiilor și magazinelor comerciale din oraș, încă de dimineață ti­neri și vârstnici îmbrăcați în haine de săr­bătoare se îndreptau spre cartierul Fetești gară, unde urma să aibă loc mitingul. Ora 9. Primele coloane de muncitori se îndreaptă spre duhul ceferiștilor. Tribuna frumos pavoazată cu drapele, flori și ver­deață rivaliza cu parcul care străjuiește împrejurimile. Alături e gara. Sunetele unei sirene de locomotivă anunță plecarea unei garnituri. De data aceasta nu-i o simplă plecare în cursă. Mecanicul de locomotivă Chilie Petre remorcă în cinstea lui 1 Mai al cincilea tren cu supratonaj cu peste 280.000 tone. Sosește prima coloană de demonstranți. Sunt muncitorii de la depoul C.F.R., miș­care,­ revizie, întreținere. In primele r­înduri pășesc fruntașii în producție G­heorghe Du­mitru, cazangiu, R. Teașcă, mecanic de lo­comotivă, și alții care flutură drapele și scandează lozinci. Ceferiștilor li se alătură meșteșugarii de la cooperativele de pro­ducție meșteșugărească, pionieri, elevi și militari. La tribună urcă activiști de partid și de stat, precum și ai organizațiilor de masă, fruntași în muncă, printre care ce­feriștii Avram Vasilie, Ion Nanu și alții Primul la cuvîntull tov. Muslim Cherim, prim-secretar al comitetului raional de partid Fetești. După ce a arătat importanța zilei de 1 Mai, vorbitorul a trecut în re­vistă realizările pe care oamenii muncii din cuprinsul raionului le-au obținut în întîmpinarea acestei mărețe zile. In această perioadă s-au organizat întreceri socialiste și schimburi de onoare în unitățile socia­liste din industrie și agricultură precum și întreceri patriotice în comune în vederea urgentării lucrărilor agricole de primăvară. Ca urmare, planul de producție pe luna a­­prilie a fost îndeplinit la Complexul C.F.R. cu 120 la sută, stația Fetești și-a îndepli­nit planul pe cele două decade cu 103 la sută, la revizia de vagoane cu 108 la sută, iar productivitatea muncii pe cap de mun­citor a crescut cu 6 la sută. Ziua de 1 Mai a constituit și pentru oamenii muncii din G.A.S.-uri și S.M.T.-uri un minunat prilej pentru mobilizarea tu­turor forțelor în vederea îndeplinirii sarci­nilor care reies din Directivele Congresu­lui al II-lea al partidului. Alaturi de co­lectiviști, întovărășiți și țărani muncitori, mecanizatorii raportează succese importante în lupta pentru terminarea lucrărilor agri­cole de primăvară. Sînt brigăzi care au de­pășit cu mult planul de producție pe în­treaga campanie de primăvară, cum ar fi de pildă a lui Mărăcine Vasile de la S.M.T. Hagieni sau a lui Rangheț Vasile, bri­gada lui Brighidovici Nicolae de la S.M.T. Fetești și alții. O contribuție de seamă au dat-o mecanizatorii de la S.M.T. Făcăeni care și-au îndeplinit­­ plănui pe campania de primăvară în proporție de 105 la sută. G.A.S. Jegălia a terminat lucrările agricole și a dat un prețios ajutor și altor unități agricole din împrejurimi. In comunele Su­­diți, Fetești, Cocargeaua se însămânțează ultimele loturi zootehnice de culturi fura­jere. In cadrul mitingului au mai vorbit tov. Găvruș G. din partea comitetului regional de partid, Elena Pam­blică, colectivistă din Sudiți și eleva Gîrciumaru Alexandrina din partea detașamentelor de pionieri din Fe­tești. După aceea, formațiunea artistică a clubului C.F.R. Fetești profitînd de timpul frumos a prezentat un program artistic legat de ziua de 1 Mai. Oamenii muncii din Fetești au trăit pînă seara o adevărată sărbătoare. P. ZARNESCU-TH. IUHIN­HIIIE Vizita delegației muncitorilor metalurgiști din R.P.F. Iugoslavia în orașul nostru Ieri la ora 11:50 în orașul nostru a sosit o delegație a Federației muncitorilor din metalurgie din R.P.F. Iugoslavia condusă de Janko Rudolf, care ne vizitează de cîtva timp țara. Oaspeții iugoslavi au fost întîmpinați în gară de către activiști din cadrul Consiliului sindical regional, repre­zentanți ai sfatului popular orășenesc și numeroși oameni ai muncii. Ei vor sta cîteva zile la Constanța și vor vizita une­e întreprinderi din orașul nostru, vizite care vor contribui la strîngerea prieteniei din­tre R.P.F. Iugoslavia și țara noastră, la realizarea unui bogat schimb de experien­ță în domeniul construcției socialiste. DOBROGEA NOUA Nr. 2421 La Babadag Pentru sărbătorirea tradiționalei zile de 1 Mai, în toate Mițurile regiunii noastre au fost făcute pregătiri intense. Și la Baba­dag ziua de 1 Mai a fost întîmpinată cu numeroase pregătiri. Ca și în alți ani, anul acesta pregătirile „la cabană“ au început cu cîteva zile înainte. Aci au fost insta­late chioșcuri, a fost amenajată o scenă în aer liber și multe altele. Pădurea, parcă și ea prevestind apro­pierea măreței zile, și-a îmbrăcat de-a bine­­lea haina­­ verde de sărbătoare. E dimineață... Pretutindeni e o animație generală. Pe străzile orașului steagurile ro­șii și tricolore flutura îm­ bătaia vîntului ce s-a stîrnit încă din revărsatul zorilor. Bărbați, femei, tineri și vîrstnici, îmbrăcați în haine de sărbătoare, veseli, se îndreaptă grupuri, grupuri cu portrete și lozinci spre pădure „la cabană“, unde va avea loc mi­tingul. In această dimineață norii par să strice toate prindui­elile. Dar încet, încet ce­rul a început să se lumineze și bucuria unanimă a celor care au sosit din toate colțurile raionului Istria să sărbătorească ziua de 1 Mai a crescut și mai mult. Verdele proaspăt al pădurii contrastează puternic cu numeroase steaguri roșii și tri­colore care au sosit o dată cu primele gru­puri. Din moment în moment în jurul caba­nei se strâng tot mai mulți oameni ai mun­cii. Sosesc în camioane colectiviști care au fost invitați drept cinstire pentru faptul că au reușit să termine campania însămîn­­țărilor de primăvară cu mult înainte de ziua mult așteptată — 1 Mai. Astfel, pot fi amintite gospodăriile agricole colective Ceamurlia de Jos, Lunca, Slava Rusă și altele care au raportat partidului­­ noi de la 28 aprilie că și-au îndeplinit sracțnile de plan în campania însămînțărilor de pri­măvară. De fapt această zi a fost întîm­pinată de fiecare om al muncii din raion cu noi succese în muncă. „Un aport deosebit la realizarea planului de însămînțări de primăvară în procent de 95,10 la sută pe raion — a arătat în cu­vîntul său tovarășul Ujvari Gheorghe, prim­­secretar al comitetului raional de partid — l-au adus mecanizatorii stațiunilor noastre de mașini care au folosit fiecare minut pen­tru executarea unor lucrări la timp și de bună calitate. Bunăoară, a arătat în con­tinuare tov. Uivari Gh., tractoriști ca Te­­lici Tudor de la S.M.T. Mihai Viteazu Care și-a realizat planul pînă la 28 aprilie în proporție de 244 la sută, ori Ciubuc Du­mitru de la același S.M.T. care și-a de­pășit planul cu 140 la sută sînt doar cîțiva din nenumărații tractoriști care au înțeles că­ terminarea la timp a însămînțărilor de primăvară contribuie la ridicarea producției. De asemenea, mobilîzînd masele cu ajutorul deputaților, sfaturile populare comunale E­­nisala și Slava Rusă au reușit să întîmpine ziua de 1 Mai cu Campania însămînțărilor de primăvară încheiată. Dar, ziua de 1 Mai a fost intime­nată de oamenii muncii din raionul Istria și cu alte rezultate. Nu­mai . în luna aprilie, de pildă, comvingîn­­du-se de rezultatele muncii în comun, 1.452 de familii au intrat în gospodăriile agricole colective, iar alte 1906 familii au intrat în întovărășirile agricole. Astăzi, satul Coli­ba, comuna Dealu sînt complet colectiviza­te, iar altele, ca Țari Verde, Neatîrnarea, Cogeal­ac, Eschibaba sînt cooperați­viz­ate în întregime“. Din cuvintare s-a desprins și faptul că pescarii de la Jurilovca și mun­citorii de­­ la mina Altîn Tepe au obținut depășiri frumoase de plan în cinstea zilei­­ de 1 Mai. La sărbătorirea zilei de 1 Mai și-au dat concursul echipele artistice ale școlii de 10 ani din Babadag, a căminu­­ui cultural din Enisala și Ceamurlia de Jos. Minuna­tele programe artistice printre care act­e al echipei artistice a colțului roșu­ din gos­podăria colectivă Ceamurlia de Jos au plăcut și impresionat mult numerosul public care a venit în această zi să ia parte la sărbă­toarea celor ce muncesc. Nu s-ar putea spune că o dată cu închi­derea mitingului s-a încheiat și sărbătoa­rea. Dimpotrivă, ea a continuat pînă tîrziu. Inserarea s-a lăsat ușor peste vârfurile rotunde ale dealurilor bătrîne, iar de jos din oraș, se mai zăreau încă luminile la cabană. C. V. Sărbătoare la Băneasa î Mai 1956 In dimineața acestei zile deși soarele s-a trezit cu noaptea în cap, totuși mecanizatorii S.M.T.-urilor Băneasa, Adamclisi, Ostrov, colectiviștii și întovă­­rășiții din acest raion i-au luat-o înainte. La sediul raionului, pe pajiștea din cen­trul Cărpinișului începuseră să se adune zeci de cetățeni mecanizatori, colectiviști, întovărășiți, activiști și funcționari spre a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Mulți dintre aceștia erau fruntași, cetățeni de nădejde ai raionului. Către orele 11, în tribuna împodobită sărbătorește cu stea­guri roșii și tricolore și lozinci iau loc în prezidiu numeroși activiști de partid și de stat, colectiviști și mecanizatori fruntași din cuprinsul raionului. Pe piepturile lor strălucesc medalii, răsplată și cinstire a muncii lor. Apoi­, tov. Bălăcianu Vasile, secretar al comitetului ra­onal de partid, deschide festivitatea dînd cuvîntul tov. Pre­doiu Dumitru, prim-Secretar al comitetului raional de partid Adamclisi. In cuvîntul său, printre altele tov. Predoiu Dumitru arată succesele țărănimii muncitoare pe drumul transformării socialiste a agricul­turii. Numai în luna aprilie, a spus vorbi­torul, în G.A.C. au intrat 2.883 familii, iar în întovărășirile agricole 1.474 familii. In acest interval au­ luat ființă 3 noi G.A.C. și 14 întovărășiri. Țăranii muncitori din Satul Pîrjdala, co­muna Gandia, a mai apus vorbitorul. în cinstea zilei de 1 Mai s-au unit într-o gospodărie agricolă colectivă căreia cele 63 familii i-au dat numele de „Biruința" Paralel cu aceasta, a continuat vorbitorul, colectiviștii, întovărășiții și toți ceilalți ță­rani muncitori din comuna Petrișani, ra­portează partidului că au terminat de în­să­mințat toate culturile de primăvară. Succese deosebite au obținut și mecani­zatorii din cele 3 S.M.T.-uri ale raionului. Exemple demne de urmat sînt mecaniza­torii Marca Tudor de la S.M.T. Adamclisi care și-a depășit planul cu 171 la sută, la fel și brigada a 6-a condusă de Du­­mitrescu Nicolae care și-a depășit planul cu 113 la sută. Importante realizări au obținut și mun­citorii din cadrul comerțului cooperatist. Astfel, cooperativa din Băneasa a reuși ca în trimestrul I al anului curent să-și mă­rească membrii cooperatori cu 387, depă­șind astfel planul pe acest trimestru cu 101 la suta, iar fondul social cu 102 la sută. Se evidențiază în mod deosebit Sa­­lim Memet, Ștefan Nicolae și oa n Nico­lae. După cuvîntul tov. Predoiu Dumitru, a prim-secretar al comitetului raional P.M.R. mai vorbit tov. Capră Gh., director al S.M.T.-ului Adamclisi, Stroe Vasile, pre­ședintele sfatului popular comunal Lipnița, Gacenco Ion, președintele G.A.C.-ului Pe­troșani, Pelrea Vochița, colectivistă frunta­șă din Satul Carah­ttan, comuna Ioan Cor­vin. Toți au arătaui succesele ce le-au obți­nut muncitorii și colectiviștii în cinst­­­a zilei de 1 Mai. In încheiere, tov. Stoenescu Constantin din partea comitetului regional P­MR. a vorbit despre uriașele transformări ce le trăiește țara noastră astăzi datorită îdțe­­leptei politici a partidului nostru. După aceasta, echipele artistice din Băneasa, ale colectiviștilor din Tudor Vladimirescu și Lipnița au susținut programe artistice de­lect­ind pe cei prezenți la triaria sărbătoare a zilei de 1 Mai. De la faza intercomunală a celui de-al IV-lea concurs Cînd am ajuns în comuna Crucea era o atmosferă de adevărată sărbătoare. Dra­pele, lozinci, curățenie și aranjament, tineri roind în jurul căminului cultural, arătau interesul pe care l-a trezit formațiunilor artistice cel de-al IV-lea concurs, orga­nizat în acest an. Deocamdată echipa gazda era în așteptarea oaspeților din Horia și Pantelimon, cu care aveau să se întreacă în acea zi pe scena căminului cultural. Oaspeții au sosit cu drapele, cîntece și în general cu multă și tinerească voie bună. Concursul a fost deschis de Iov Boșneag Ștefan, președintele sfatului popular al co­munei Crucea. Sala căminului cultural devenise neîncă­­pătoare Pe scenă a apărut echipa Căm­i­­n­ului cultural din Pantelimon ale cărei re­citări au fost apreciate de publicul spec­­tator, iar vigoarea dansurilor a pus la grea încercare rezistența pe care o pre­zenta scena căminului. Primită cu vii aplauze a trecut la rînd echipa Căminului cultural Horia. S-a re­marcat în program echipa de dansuri a maturilor care cu deosebită îndemînare au executat dansuri locale. Corul a interpre­tat de asemenea corect bucăți pline de conținut ca „Despre colectivă“, „Omul le­neș să nu vie“ și altele. Ceva mai sfioasă a apărut echipa că­minului cultural din Gălbiori care totuși a dovedit că s-a pregătit cu însuflețire, pre­­zentînd coruri bune ca „Hai la însămînțat" și un mare număr de dansuri locale. Foarte multă emoție și frămîntare am văzut la echipa, gazdă, echipa căminului cultural din Crucea, care a dovedit o dra­goste deosebită pentru munca artistică și o preocupare permanentă pentru pregătire. Corul pe două voci, dansuri multe și mi­nunat executate ca „Hora la două“, „Popîrla­­nul“, „Țarina“, „Lantela“ au fost viu aplau­date. Cu un număr mai restrins de artiști a participat și echipa căminului cultural din Stupina, formată numai din fete, care au arătat cum s-au pregătit pentru concurs și au putut face cu această ocazie un real schimb de experiență. Cînd seara se lăsă peste sat, au urcat pe scenă membrii echipei căminului cultural din Băltăgești, ultima din lanțul celor prezentate în concurs la acest centru. Lu­­crînd cu multă dragoste și organizat, echipa a reu­șit să prezinte spectatorilor produc­­țiuni deosebite din punct de vedere al cali­tății, dovedind și o bună selecționare membrilor ei. Cuvîntul de închidere, cu urări de spor la muncă în intîmpinarea fazei raionale, a fost rostit de tov. Bică Vasile, șeful secției culturale, pracîzlnd eforturile­­ depuse de cadre didactice ca Bălan Ștefan, Poalelung, George­­a, Meseia Florica, Topor Paula, Gologan Maria, Țintea Ioana, directorii de cămine și instructori de formațiuni, cit și strădania tov. ing. Anastasoiu Dumitru de la G.A C. Gălbiori. Tuturor le-a adus mul­țumiri. Trebuie remarcat elanul tineresc și en­tuziasmul cu care au lucrat toate forma­țiunile prezentate la acest centru, aceasta fiind dovada dragostei pe care o au tinerii artiști amatori pentru partid, făuritorul vieții fericite de azi. ION CALU, coresp. ONICĂ(IPOR (Locomotiva) P. C. R. — Știința Iași 3—1 (0—0) La fîiiierul arbitrului G. Obrejea (Bucu­rești) ajutat la tușă de la Nepol și Cnitocu, ambii din Constanța apar pe teren forma­­țilie: Știința Iași: Ghibănescu, Sitaru­, Cernea, Hess, Duțescu, Lucaci, Berzo, Bărbosu, Bedivan, Vasilescu și Bordei. Locomotiva P.C.R. — Nebela, Danulescu, Stăncescu, Feniut, Munteanu, Tatomir, Vul­tur, Ispas, Cădariu, Manole, și Iorgulescu. Scorul nu reflectă just raportul de forțe existent pe terenul de joc, încă de la flu­ierul de începere se vede clar intenția oas­­peților de a practica un strict joc de apăr rare. Rezistența dîrză opusă de studenți cît și vîntul ce bătea din față au făcut ca scorul să rămînă alb la pauză. In minutul 20, Știința rămîne să continue jocul în zece oameni, prin părăsirea terenului de către Bedivan, accidentat. La reluare con­­­stănțenii avantanjați de vînt reușesc să domine cu autoritate terminînd învingători după un joc ce le-a produs multă emoție, încă de la început constănțenii se impun în atac și au ocazia să deschidă scorul. Astfel, în minutul 3 Cădariu încearcă poar­ta printr-un puternic șut trimis de la 16 metri dar care trece puțin peste bară. A­­celași Cădariu puțin mai tîrziu pătrunde spre poartă și in Ultimă instanță Hess tri­mite în corner, rămas fără rezultat. Numeroase sînt ocaziile de a deschide s­olul, dar imprecizia și ezitarea atacan­ților constănțeni cît și apărarea hotărît a studenților din rindul cărora se rem­arca Ghi­­­bănescu, fac ca scorul să rămînă aic. Stu­denții mențin în atac numai 3 oameni, cen­­­trul atacant Bedivan venind mult înapoi pentru a ajuta apărarea. Din minutul 20 prin părăsirea terenului de joc de către acesta, ieșenii vor menține în atac numai pe Belzo. In aerul minut ispas de la nu­­mai 3 metri reia în portal ratînd o mare ocazie, pentru ca numai un minut mai tîr­ziu tot el, în urma unei splendide Centrări efectuată de Munteanu aflat pe aripă să reia puternic în poanta goală. Mingea în­­tîlnește bara laterală de unde ricoșează în bara opusă și revine în teren. In această repriză mai trebuie mențio­nate și ocaziile avute de Vultur, Iorgu­­lescu și Manole. La reluare studenții con­tinuă aceeași tactică de a menține scorul. Jucînd împotriva a 9 oameni în apărare, localnicii greșesc prin îngrămădirea jocului în centru ușurînd considerabil sarcina oas­peților. Cădariu în minutul 48 trimite min­gea în poartă, dar arbitrul nu acordă gol pe motiv de ofsaid și așa cum nu se aștep­ta nimeni scorul este deschis de oaspeți în minutul 55. “Belzo primește mingea și Stăncescu aflat mult prea înainte nu poate să intervină ! atacantul ieșean trimite min­­gea pe lingă Nebel a ieșit Inoportun­t’ n poartă. Dar acest rezultat nu rămîne mult timp în „picioare“ și egalarea se produce 6 minute mai tîrziu. Vultur deschiide pe Ispas care de la 6 metri reia puternic în colțul drept al porții făcînd inutilă intervenția portarului ieșean. In minutul 75 Vultur exe­cută un corner acordat injust de arbitru, mingea este respinsă dintr-un buchet de jucători de către Ghibănescu la Stăncescu care aflat în careu reia în poarta goală. In minutul 78 Cădariu trimite mingea în poartă din poziție de ofsaid, arbitrul de centru acordă gol, oaspeții reclamă po­ziții de ofsaid. Golul este anulat în urma consultării cu arbitrul de tușă. Cu 2 minu­te înainte de sfîrșit Manole fixează scorul final de 3—1 în urma unui șut extrem de puternic.­­ S-au remarcat Vultur, Cădariu, Mun­teanu de la învingători, iar de la învinși Ghibănescu și Belzo. Au asistat peste 5.000 de spectatori. Ar­bitrajul prestat de Obrejea (București) a fost slab și cu numeroase confuzii, ARACHELIAN V. și BRUCNER LIVIU, coresp. Pentru că pășunea naturală și cea din Conveier să dea rezultate cît mai bune, trebuie să fie pășunată rațional. Pentru a­­ceas­ta vom da, pe scurt, cîteva îndrumări generale culese din experiența avansată sovietică, precum și date rezultate din ex­periența practică a stațiunii noastre. O primă condiție pentru folosirea rațio­nală a pășunilor este repartizarea lor justă pe specii de animale, după felul cum a­­cestea consumă diferitele feluri de ierburi din pășune. Astfel, pentru cornutele mari se recomandă pășunile potrivit de umede, umbroasa, alcătuite din graminee și legu­minoase, cu iarbă deasă, moale, bogată în frunze, pentru că acestea prind iarba cu limba. Acestora nu le plac ierburile tari, aspre, ațoase și acre. Pentru cai se reco­mandă­ pășunile de șes, cu pămînt compact, cu iarba scurtă, deasă, bogată in săruri de calciu. Acest fel de pășune dă aplomburi bune, mușchi și oase bine dezvoltate, în­cheieturi largi și uscate, copita uscată și bine făcută. Pășunile de deal dau mîin­­iilor aplomburi defectuoase, iar cele umede și joase fac ca copita sa devină lată și moale. Pentru oi mai ales pentru cele cu lună fină, se recomandă pășunile uscate alcătuite din graminee și leguminoase, cu iarbă deasă, care crește repede. Pășunile cu praf au efect vătămător asupra lînii și oile nu le pasc cu plăcere. Pentru porci sunt bune pășunile umbroase, de baltă cu iarbă grasă, cu pămînt ce se scormonește ușor. De asemenea, sînt foarte bune pășu­nile de pădure de stejar și fag. Pe lingă acestea, la repartizarea pășu­nilor trebuie să ținem seama și de catego­rie Dr. SAVU TIMARIU Stațiunea experimentală zootehnică Palas r­ia de animale din cadrul aceleiași specii. Astfel, pentru vacile cu producție mare de lapte și cele gestante se vor alege cele mai bune pășuni. In același fel se va proceda și pentru oile cu miei cruzi, iepe cu mîn­­jî etc. Pentru tineretul taurin neînțărcat se vor alege pășuni uscate cu plante cru­de, fragede bogat d in graminee și leguminoa­se. De o mare importanță pentru producție este distanța pășunii de fermă sau de adă­post. De pildă, pentru vacile de lapte, din cercetările făcute, rezultă că această dis­tanță nu trebuie să depășească 1,5 maxi­mum 2 km., altfel scade producția de lap­te și greutatea animalelor. Pentru vacile sterpe, boi, cai, oi și capre, această dis­tanță poate fi ceva mai mare. Un rol deo­sebit în folosirea rațională a pășunilor îl are pregătirea animalelor pentru sezonul de pășunat adică trecerea de la regimul de grajd la cel de nutreț verde. Această tre­cere trebuie să se facă treptat, în 10-12 zile, pășunatul începînd cu 1-2 ore pe zi pînă ce se obișnuiesc să pască ziua în­treagă. Pe măsură ce animalele se obiș­nuiesc cu nutrețul verde se scade treptat din rație nutrețul uscat. Animalele care au primit la grajd nutreț murat sau sfeclă pot trece într-un timp mai scurt la regimul­­ de pășunat. Pînă la obîșnuirea completă animalelor cu nutrețul verde, acestea trebuie să primească la grajd un supli­ment de nutreț fibros (fin, paie, coceni etc) care de regulă se administrează di­­­mineața, pentru a nu fi scoase la pășune cu stomacul gol și a mînca cu lăcomie iarbă crudă, care le prielniiește tulburări digestive și o dată cu aceasta scăderea pro­ducției de lapte la vaci sau a sporului în greutate la tineret. In ceea ce privește timpul de scoatere a vitelor la pășune, acesta depinde de pă­șune și de plantele din conveier. Pășuna­­tul nu trebuie să se facă nici prea de tim­puriu, cînd plantele sînt crude și incomplet înrădăcinate, încît sînt bătătorite și întîr­­ziate în creștere, dar nici prea tîrziu, cînd se întăresc (însemnesc) și animalele nu le mai consumă cu plăcere. Cel mai potrivit timp de scoatere a animalelor este atunci cînd pămmtul s-a uscat, timpul e frumos, iar pășunea are înălțimea de 10-12 cm pentru pășune naturală și 15-25 cm­ pen­tru conveier. Oiie și tineretul taurin se scot la pășune cînd aceasta are o înălțime de 8 10 cm. După ce am executat toate aceste mă­suri se poate începe pășunatul propriu-zis Pentru ca să dea roade depline, acesta trebuie să se facă rațional, adică în peri­oada optimă de dezvoltare a plantelor pe parcele, cu o încărcătură potrivită de ani­male, și un anumit număr de zile. După fiecare perioadă de pășunat, pășunea se va întreține în cele mai bune condițiuni agro­tehnice. Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaștem că la noi s-a făcut foarte puțin. Pășunile naturale se pasc de-a val­ma, pe aceeași suprafață se trimit prea multe animale de specii și categorii di­ferite , apoi se folosesc prea de timpuriu și sînt călcate și bătătorite de nu se mai pot reface. Pentru a îndeplini sarcinile trasate în legea pentru dezvoltarea crește­rii animalelor trebuie ca, înainte de înce­perea pășu­nalului, pășunea să se împartă­­ în 8-10 parcele (tarlale), care să fie păscute prin rotație. Mărimea parcelelor se face după producția și calitatea pășunii, numărul de animale și felul producției. Pe lingă a­­cestea, parcelele se vor orîndui în așa fel ca fiecare să aibă ieșire liberă la drumul spre fermă și spre adăpătoare. Pentru ca iarba din parcele să fie folo­sită cît mai rațional, animalele din unită­țile socialiste sau din sectorul particular se împart pe specii și grupe de producție: • vaci cu producție mare de lapte, vaci cu lapte puțin, sterpe, tineret, cai etc. Prima dată se trimit la pășune vacile cu produc­ție mare de lapte, care pasc iarba cea mai bună, 2—3 zile, apoi ele se trec în parcela a doua, iar în urma lor vin vacile cu pro­ducție mică de lapte și tineretul. De re­gulă, fiecare parcelă se paște de toate gru­pele de animale 4-6 zile și se revine din nou pe ea după 25—30 zile. Intr-un sezon de pășunat aceeași parcelă se poate paște de 4—5 ori. După pașterea fiecărei parcele se cosesc resturile neconsumate, se îm­prăștie gunoiul și mușuroaiele și se gri­pează. In ceea ce privește pășunarea plantelor din conveier, dăm metoda folosită de sta­țiunea noastră. Pentru o mai bună înțele­gere a lucrurilor dăm ca exemplu secara, destinată pentru vaci: înainte de a scoate vacile la pășune trebuie să cunoaștem pro­ducția de masă verde la hectar. Pentru cunoașterea acesteia, se va cîntări produc­ția pe o suprafață de 1 m.p. din 3 locuri diferite, stabilind astfel producția medie la hectar. Să presupunem că aceasta este de 12.000 kg. la hectar. Dacă în gospodărie avem 50 vaci de 500 kg. greutate vie, cu o producție medie de 10 kg. lapte pe zi, acestea au nevoie de 60 kg. Secară, deci 3.000 kg. pe zi. Prea spunînd că gospodăria are 8 hectare secară aceasta ajunge pentru aproximativ 30 zile. Pentru ca secara să fie pășunată rațional se va împărți cu ja­loane în parcele de 0,5 hectare, fiecare parcela fiind consumată 2 zile, cîr­d se va muta jaloanele la parcela nouă. dacă tru­­pul este prielnic și secara regenerează, du­pă 25—30 zile se revine iarăși pe prima parcelă Daca ît­re timp producția de ma­să verde din parcelă este mai mare decît capacitatea de consum a animalelor, se va cosi pentru fîn sau se va pune la mu­rat, pentru epoca de secetă, din august — septembrie. Pentru a obișnui de la început animale­le să pășuneze sistematic și să utili­zeze cît mai bine plantele din conveier, acestea se scot la pășune de 2 oameni: unul mer­ge în fața animalelor și le paște în front desfășurat, retrăgîndu-se treptat din fața lor, pe măsură ce pasc iarba, iar ajutorul în urma lor, îndemnînd să se țină de rînd, cele rămase în urmă. De fiecare dată pășunarea va începe cu parcela pășunată cu 1—2 zile mai înainte, pentru că animalele fiind flămînde folo­sesc mai bine pășunea rămasă. După ce s-au săturat puțin se va trece pe pășunea proaspătă pe care o vor paște cu poftă. Cînd animalele s-au săturat se vor scoate să se odihnească fie pe parcele pășun­ate, fie pe pășunea înțelenită din apropiere. De asemenea, pe ploaie și cînd pămîntul este moale se va pășuna pe pășunea natu­­rală sau pe solele inerbate, altfel se bă­tătorește locul și distruge iarba. Unitățile care nu au sore înerbate, pe timp de ploaie vor da animalelor nutreț verde la grajd. La fel cum s-a procedat pentru secară se va proceda și cu celelalte plante din con­veier : borceagul de primăvara, iarba de Sudan, porumbul furajer, lucerna etc. In ceea ce privește lucerna, animalele trebuie pășunate treptat, începînd cu 5 minute pe zi și numai pe timp uscat și după ce au pășunat mai înainte pe o pășune de gra­minee. Pentru a ne da seama de importanța deosebită pe care a avut-o introducerea și folosirea rațională a conveierului din sta­țiunea noastră, amintim că atît producția cît și greutatea animalelor a crescut din an în an. De pildă, producția de lapte pe cap de vacă furajată a crescut de la 1810 în 1950, la 3400 kg. în 1954 De ase­menea în același interval de timp producția medie de lună pe cap de oaie , a crescut de la 4,5 kg. la 6,3 kg. Ca încheiere dăm cîteva din concluziile practice la care s-a ajuns în stațiunea noastră în urma introducerii și folosirii raționale a conveierului. Conveierul verde­ asigură hrana animalelor din aprilie pînă la intrarea în iarnă cu nutreț verde, bogat în substanțe nutritive, săruri și vitamina. Produce economie de nutreț concentrat pînă la 50 la sută, mărește producția de lapte pînă la 35 la sută și micșorează pînă la 25 la sută suprafața necesară pășuilor. Influențează în bine sănătatea animal­elor și sporul în greutate. Avînd în vedere apor­tul deosebit care îl aduce folosirea rațio­nală a pășunilor și a conveierului verde în creșterea numărului de animale și în spo­rirea productivității lor, am dat aceste în­­drum­ări pentru a fi folosite în practică, contribuind astfel la ridicarea bunăstării materiale a oamenilor muncii, în atenția crescătorilor de animale Sa folosim rațional pășunea naturală și conveierul verde

Next