Dobrogea Nouă, iunie 1956 (Anul 9, nr. 2446-2471)

1956-06-01 / nr. 2446

DBA! DTADt ATM TAATP TÄDTI P ITVlfLVlI Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional Primăvara patriei noastre Marele scriitor sovietic Maxim Gork­i a spus despre copii: „Copiii sînt florile vie­ții... Niciodată copiii n-au fost atît de pre­țuiți ca acum, cind in fața lor se deschide o operă de însemnătate mondială, pe care părinții lor au inceput-o intr-un mod fericit și care treptat trezește in rîndurile oame­nilor muncii din lumea întreagă rațiunea și dorul de viață nouă“. Aceste cuvinte însuflețitoare răsună pu­ternic în inimile sutelor de milioane de oameni ai muncii ca o chemare înflăcărată pentru apărarea vieții și fericirii micilor vlăstare, pentru viitorul lor luminos. Anul acesta, Ziua internațională a copi­lului — 1 Iunie — se sărbătorește sub sem­nul ocrotirii vieții și sănătății copiilor. De­ pe marile pământuri de unde seceta este gonită prin voința oamenilor și unde se­ înalță zorii comunismului, copiii sovietici trimit cu acest prilej salutul lor copiilor din lumea întreagă. Fiii și fiicele apărăto­rilor Moscovei și Stalingradului, ai con­structorilor canalului navigabil Volga-Doni „V. I. Lenin“ și ai marelui canal Turcmen,­­al fruntașilor vestiți și ai maiștrilor recol­telor bogate trăiesc în patria socialismului victorios copilăria cea mai fericită. Partidul Comunist și Guvernul Sovietic acordă cea mai mare atenție creșterii unei generații tinere, sănătoase, constructoare entuziastă­ a comunismului. Pe tot întinsul patriei so­vietice mii de policlinici, preventorii, sana­torii acordă asistență gratuită mamelor și copiilor. In orașele și satele Uniunii Sovie­tice s-au creat grădinițe sezoniere care cu­prind peste 4.800.000 copii. Numai la Mos­cova sunt aproape 1.300 de grădinițe și creșe unde sunt îngrijiți și crescuți peste 120.000 copii. In anul 1055 învățământul mediu s-a dezvoltat cu o deosebită repeziciune. Chel­tuielile statului pentru întreținerea școlilor elementare de 7 ani și a celor medii au ajuns la 23 milioane ruble, deci aproape­ de trei ori mai mare față de 1940. La Mos­cova funcționează peste 620 școli în care învață 642.000 de copii, fără să mai vor­bim de miile de școli de pe tot cuprinsul Uniunii Sovietice. Minunate palate, teatre­ și stadioane, case de pionieri și stațiuni pentru tinerii tehnicieni și naturaliști, s-au deschis și pus la dispoziția tineretului, unde ei își dezvoltă cu succes capacitatea și ta­lentele. Tirajul cărților­­ editate în Uniunea Sovietică este suficient de edificator. Tira­jul general al­ cărților pentru copii a atins 1­17 milioane de exemplare, iar cel al ma­nualelor școlare a depășit 150 milioane. După exemplul luminos al Uniunii So­vietice în țările de democrație populară se acordă o grijă deosebită ocrotirii mamei și copilului, li se creează copiilor o viață­ plină de bucurii. In China Populară, în cei 5 ani de la eliberare s-au înființat peste 43.000 de maternități și case de naștere, peste 26 de mii spitale și clinici și mai mult de 40.000 puncte sanitare, iar numărul grădinițelor de copii a crescut de 31 de ori. In școlile elementare și medii învață peste 55 milioane de copii. Se înalță noi construc­ții de școli, universități, parcuri și grădini. De asemenea, în R. P. Bulgară, R.P. Po­lonă, R. Cehoslovacă, numeroase sunt cre­­șel­e, căminele, teatrele, librăriile, magazi­nele, școlile și spitalele destinate pentru deservirea vieții copiilor. Partidul și guvernul țării noastre în­conjoară pe copii cu grijă și dragoste pă­rintească și nu precupețesc nici un efort pentru ca de la primii pași în viață, a­­ceștia să cunoască numai bucurii. In pa­tria noastră, maternitatea este prețuită de femeile muncitoare. Țăranca muncitoare nu mai naște pe cîmp. Ea are azi la îndemînă îngrijirea necesară în casa de naștere. Com­parativ cu anul 1918 avem astăzi cu 300 la sută mai multe spitale, cu 275,70 la sută mai multe case de naștere, iar numărul paturilor în căminele de zi a crescut cu 658,9 la sută. Bugetul pe anul acesta pre­vede punerea în funcțiune a noi unități spi­talicești­ și case de naștere, se vor termina construcțiile de noi spitale, sanatorii și po­liclinici, vor fi amenajate sanatorii noi și case de odihnă. Mamele și copiii din regiunea noastră simt pe deplin grija părintească a guver­nului și partidului. In regiunea noastră numărul creșelor și căminelor de zi cresc din zi în zi. Dacă în 1944 în regiunea­ Constanța nu exista nici măcar o singură casă de naștere, creșă sau unitate spitali­cească , destinată copiilor, în anii regimului de democrație populară acestea s-au dez­voltat considerabil. Există astăzi 43 case de naștere cu 209 locuri, 7 dispensare de copii, un staționar cu 67 paturi, 7 dispen­sare T.B.C., un staționar cu 67 locuri, 6 creșe cu 145 paturi, 134 bucătării de lapte, 17 cămine de zi cu 500 locuri etc. In trecut, ani­i de-a rundul viețile a zeci și sute de copii erau distruse de malaria și febra tifoidă ce bîntuiau în ținuturile Do­­brogli. Partidul și guvernul nostru s-au preocupat îndeaproape și au luat măsuri pentru prevenirea și depistarea cazurilor existente. Datorită unei acțiuni sanitare in­tens desfășurată în regiunea noastră, astăzi nu mai avem cazuri de malarie și asistăm la scăderea continuă a mortalității infan­tile. In oraș mortalitatea infantilă a scă­zut pînă la 5,6 la sută, iar în regiune până la 10,4 la sută, față de 18 la sută cît era în 1944. Numărul îmbolnăvirilor de bronho­­pneumonie a scăzut cu 27 la sută față de 1954, iar numărul tulburărilor acute de nu­triție a scăzut cu 21 la sută față de același an. Indicile de morbiditate prin febra ti­foidă a scăzut în anul 1955 cu 5,9 la sută față de 7,5 la sută cît era în 1954.­­ Grija statului nostru pentru întărirea fa­miliei, pentru ocrotirea mamei și copilului este dovedită și prin instituirea ajutorului familial de stat mamelor cu mulți copii. In țara noastră s-au cheltuit 374 milioane lei pentru ajutorarea familiilor cu mulți copii,­ iar în regiunea Constanța numai în anul 1955 și în primele luni ale anului 1956 s-a acordat ajutor familial de stat în sumă de 1.089.000 lei. Afară de ajutorul familial de stat 51 de mame au primit premii unice de stat în valoare de 1.000 lei fiecare, iar un număr de 3.192 de mame au fost distin­se cu „Medalia Maternității“ sau cu ti­tluri de „Mamă Eroină“ și „Gloria Mater­nă“. Un număr de 186 copii ce erau lipsiți de ocrotire familiară s-au bucurat de un ajutor de 55.800 lei pentru a fi crescuți pe seama statului. Copiii oamenilor muncii se bucură din plin de frumusețile patriei noastre. Intre anii 1951-1955 un număr de 500.000 copii au fost trimiși pentru a-și petrece vacanța de vară sau pentru a-și ocroti sănătatea. In anul 1955 au fost organizate în regiunea noastră nenumărate tabere, unde mii de pionieri și școlari din toate colțurile țării și-au petrecut vacanța de vară. De aseme­nea, din regiunea noastră sute de pionieri și școlari și-au petrecut vacanța în tabere centrale la munte și la mare, în colțurile cele mai pitorești ale patriei noastre. Conducând poporul muncitor în lupta pen­tru desăvîrșirea revoluției culturale, parti­dul nostru acordă o atenție deosebită în­vățământului. In regiunea Constanța a luat o dezvoltare mare școlile elementare de 7 ani. Intre anii 1950—1955 a funcționat un număr de 166 asemenea școli, reprezentînd o creștere cu 152 de școli față de 1944. De asemenea numărul școlilor medii de 10 ani crește pe zi ce trece. In prezent 2.098 elevi frecventează cursurile medii in timp ce în anul 1944 nu erau decât 840. Pînă în anul 1948 în regiunea Constanța rețeaua școlilor de predare în limba maternă era puțin dezvoltată; acum însă funcționează peste 100 școli elementare și pedagogice cu lim­ba de predare maternă. In orașele Con­stanța, Tulcea și Fetești se înalță minunate palate ale pionierilor. In orașul Constanța funcționează un teatru de păpuși și cu re­gularitate se transmit ore speciale pentru copii pe calea radioului. Tragică este soarta copiilor oamenilor muncii din țările capitaliste. Lipsiți de a­sistența medicală, flămânzi și goi ei sînt sortiți unei vieți de mizerie. Copiii din a­ceste țări se sting din viață în multe cazuri înainte de a flutura pe buzele lor cuvîntul plin de gingășie — mamă. In cele mai fe­­ricite cazuri sînt copii care încă de la cea mai fragedă vîrstă trebuie să-și cîștige existența muncind cite 12-13 ore pe zi. Plinea lor este udată de lacrimi și viața le este de prisos. Aceste cîteva fapte arată ce urmări catastrofale are pentru viitorul co­piilor sistemul capitalist. In timp ce în ță­rile lagărului socialist se acordă cea mai mare grijă tinerii generații, în țările ca­pitaliste se mai găsesc și acum multe minți înfierbîntate care aj­tă la un nou război mondial. Popoarele lumii țin însă bine minte ororile ultimului război mondial, când milioane de copii au căzut pradă fascis­mului. De aceea ele luptă zi de zi mai unite pentru a apăra liniștea tuturor copiilor din lume. Viața copiilor ne este scumpă, pentru că ei sunt viitorul nostru, ei sunt aceia care vor duce înainte omenirea spre fericire, spre comunism. De aceea să nu precupețim nici un efort pentru apărarea vieții copiilor noștri, viitorul nostru. Realizări ale pionierilor și școlarilor Școlarii și pionierii din școala de 7 ani școlară și extrașcolară. Pînă în prezent, ei au plantat un ha, puieți pomi trudi pe lotul experimental al școlii. Aceste reali școlii și instructoarei superioare de pionieri. Nu s-au lăsat mai prejos nici pionierii sub îndrumarea și ajutorul instructoarei sa 5.000 kg. fier, vechi și să planteze 200 puieți­tatea nr. 9 a școlii , de 7 ani ,din Beidaud, Curcă Gheorghe, instructor­ superior de­ pie­țese naturale, au reușit­ să confecționeze nutritive lucrând­­ cu . drag pe lotul expert a comunei Istria depun mult elan în munca au strâns cantitatea de 6.000 kg. fier vechi, teri și au executat toate lucrările necesare zări frumoase se datoresc și directorului școlii de 7 ani din Ceamurlia de Jos care, perioare de pionieri, au reușit să stringă de duzi. De asemenea și pionierii di­n uni­­sub îndrumarea tov. Podar­u Virgil, a tov. mied și a .tov. Gownoiu, profesoară de știri­­pînă, în prezent un număr de 800 ghivece mental. PANTELIU D, NICOLAE, coresp. Anul IX Nr. 2446 VINERI 1 IUNIE 1956 4 pagini 20 bani în scopul dezvoltării sectorului zootehnic La gospodăria agricolă colectivă „21 Decembrie“ din comuna Cotul Văii, raionul Neagru Vodă, se pune un accent deosebit pe dezvoltarea sectorului zootehnic. In acest scop, consiliul de conducere, îndrumat de organizația de partid, a pornit în ultima vreme la executarea de lucrări importante pentru sectorul zootehnic. Pînă acum s-a construit aici un grajd pentru 100 capete de vite. Se continuă în prezent cu terminarea unei cișmele de apă pentru adăpatul vitelor. Apa va veni în jgheaburi prin cădere de la bazinul cimentat cu o capacitate de 2 vagoane de apă. In foto: comuniștii Gh. Cismaru și Refie Amza, colectiviștii Asan Peuzi, An­­ghelescu B. Ion, Motroc­a, Gheorghe și Cîtu St. Ion lucrînd la terminarea cișmeler de apă. PENTRU MAME ȘI COPII E seară. Umbrele nopții coboară încet învăluind to­tul în mantia liniște­. Un șuierat prelung vestește so­sirea trenului, colosul de oțel ce se oprește pufăind din greu ca după un drum lung. Și într-o clipă liniș­tea de pînă atunci e aco­perită de lorma specifică gărilor în timpul sosirii sau plecării trenurilor. Bărbați și femei, copii, tineri și vîrstnici coboară grăbiți din trenul ce i-a adus din toa­te colțurile țării. Elena Zaharia, o femeie tînără, privește mirată în jur. Ea vine pentru prima oară la Constanța. Pe lîn­gă bagaje mai are în bra­țe și un copil mic, pe A­­driana, un noduleț de fată tare drăgălașă. Și mama și fiica sînt tare obosite: „încotro s-o iau, gîndește mama, căci pînă la trenul următor mai este destulă vreme. Ce bine ar fi să pot să-mi spăl și hrănesc fetița, să ne odihnim și noi puțin“. Cineva o apucă deodată de un braț și o voce prie­tenoasă o întrebă : — Tovarășă nu vrei să te odihnești puțin ? Uite, aci în gară este amenajată pentru dumneavoastră o ca­meră. Camera mamei și a copilului. Elena Zaharia a urmat-o pe tovarășa Herman Ana. Intr-adevăr, camera aceas­ta era tocmai ce își dorise. Curată, cu un pătuț pen­tru copil, cu pat pentru mamă, iar peste curățenia strălucitoare de aci se îm­­prăștiase din plin mirosul narciselor din glastra de pe măsuță. Adriana doarme liniștită zîmbind în somn, iar mama veghează și apoi adoarme și ea fericită. Pentru liniș­tea și fericirea lor se fac azi lucruri minunate. Parti­dul și guvernul se strădu­iesc ca zi de zi să facă mai frumoasă, mai fericită viața milioanelor de oa­meni cinstiți din patria noastră, pentru ca aceștia la rîndul lor să poată munci mai bine pentru prosperitatea și înflorirea patriei noastre dragi. MIOARA PACURARU coresp. D­E ZIUA 1 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, a stat tot timpul mai mult în centrul aten­ției comisiei de femei din Fetești-gară. Aici s-a desfășurat o bogată activitate pînă acum cîteva zile. Ca rezultat, stațiunea C.F.R. din gară a fost înzestrată cu vesela necesară, fețe de mese, perdeluțe și papuci. •f­ De asemenea, s-a cumpărat material și s-au confecționat pentru a fi distribuite în­­tr-un cadru festiv la un număr de 25 copii de la școala medie, costumașe complete, lluzițe, cămășuțe și pantalonași. MATEESCU IRINA, coresp. Și în orașul Babadag, sub îndrumarea comitetului raional de partid și cu sprijinul sfatului popular orășenesc și a populației, s-a amenajat parcul copiilor unde se gă­sesc 3 chioșcuri cu diferite jucării și obiecte de îmbrăcăminte. ★ Cu această ocazie s-a deschis în oraș și o expoziție unde sînt expuse pentru vîn­­zare tot felul de lucruri și jucării pentru cei mici. NEDIU SMARANDA, coresp Și soarele, dar și oamenii din cartie­rul Medeea se sculaseră în dimineața a­­ceea de duminică 27 mai cu noaptea în cap. Cu lopeți, furci, sape, bărbați și fe­­mei grăbeau spre inima cartierului. Aici, o mașină „Skoda“, de traseu, aștepta. Nu peste mult timp, plină pînă la refuz, ma­șina se porni la drum. Unde oare se în­dreptau oamenii aceștia într-o zi de duminică și mai ales așa dis-de-dim­neață ? Dacă te-ai fi aflat în dimineața aceea prin părțile comunei Ovidiu, te-ai fi du­minit. Ai fi văzut aici, de-a lungul unui te­rasament de cale ferată, străjuit de o par­te cu zeci de grămezi de piatră concasa­ta, sute de oameni trebăluind la încărca­­rea acelor grămezi în vagoane. Apropiindu- te ai fi auzit numai freamăt de voie bu­­nă, glume, risete și din cînd în cînd ur­mătoarele discuții: — Tovarășe Papaia, tovarășe Popescu, nouă trebuie să ne mai dați măcar două sau trei vagoane. Ne trebuie piatră mai multă. Strada noastră e lungă, nu glumă. — Dar de ce celor din Filimon Sîrbu l s-au dat 13 vagoane, și nouă numai 12 ? Discuțiile acestea puneau în greu în­curcătură pe cei doi delegați ai sfatului orășenesc, pe tovarășii Papaia Ion și Po­pescu Dumitru. Cererile erau multe, va­goane însă mai puține. — Oameni buni, căutau cei doi delegați să împace lucrurile, dumneavoastră cei din Medeea ați avut duminica trecută mai multe vagoane ca cei din Filimon Sâr­­bu. Acum le-am dat lor cu un vagon mai mult. Trebuie să le împărțim deopo­trivă. Și în sfîrșit lucrurile s-au împăcat. Cei din Medeea și cei din Filimon Sîrbu au început să lucreze. Cu lopeți, cu furci, piatra se încărca în vagoane cu spor. Bă­­trînul Ispas Teodor, muncitor pensionar, cu cîțiva din membrii familiei sale, Nico­­lae Chirea cu fiica Marin Petcu cu soția, Manea Gheorghe, Chirică Alexandru, Pe­­trescu Ecateria, Oană Virgil, pensionarul ceferist. Petroiu Nicolae și mulți alti cetă­țeni din cartierul Medeea se opinteau vîr­tos în lopeți și furci, zvîrind piatra in vagoane. Deputata lor, Neamțu Maria, din circumscripția 176, neobosită, împărțea al­tora furci și lopeți. Ceva mai departe deputata D-na Cristea din circumscripția 173, cartierul Filimon Sîrbu și Prodan Ion, deputatul circumscripției 171, nu mai pridi­deau cu repartizatul oamenilor la vagoane. Cetățenii cartierului cereau vagoane mai multe. Neaga Pasăre, Mitică Sandu, Ola­ru Nicolae și alți muncitori și gospodine, oameni în vîrstă, mai tineri, voiau să în­carce cît mai multe vagoane. — Trebuie să-i dăm zor, spuneau cei din Filimon Sîrbu. Noi avem pînă acum în opt duminici abia 90 de vagoane, iar cei din Medeea cu ce vor încărca azi trec de 100. Să dăm zor, fraților. Și așa cu voie bună, cetățenii cartie­relor Medeea și Fiamon Sîrbu s-au apu­cat și mai vîrtos de muncă. Pînă în prînz trebuia să fie încărcate de fiecare cartier cîte 12-13 vagoane. Așa obișnuiesc ei de mai multe duminici. S-au hotărît ca prin muncă voluntară, cu mic cu mare, să pietruiască străzile cartierelor. Și astfel, în frunte cu deputații, în fiecare duminică vin aici și pînă în prînz încarcă piatră. Apoi, veseli, se întorc cu aceleași mașini cu care au venit. Curînd cartierele lor vor îmbrăca haina sărbătorească. Străzile vor fi pietruite, iluminate și trecînd pe acolo, fără să vrei vei exclama : „Aici în cartierele Medeea și Filimon Sîrbu oamenii sînt gospodari nu glumă“. Și într-adevăr, deputații și cetățenii­­ din Medeea și Fili­mon Sîrbu sînt oameni de treabă, gospo­dări­iu glumă, oameni care pot servi de exemplu multor cetățeni din cartierele orașului nostru. In clișeele alăturate: Grupe formate din cetățenii cartierelor Medeea (sus) și Filimon Sîrbu (jos) încărcînd de zor pia­tra în vagoane. Rînlduri pen­tru sărbătoarea voastră In sfârșit, dragi copii, nerăbdării voastre i s-a pus capăt. In dimineața aceasta, ra­zele zglobii ale soarelui v-au bătut în fe­restre, anunțîn­du-vă sosirea mult așteptatei voastre sărbători. Da, astăzi e 1 Iunie, ziua voastră și a tuturor celor de o vîrstă cu voi din lumea întreagă. E ziua la Dănuț, a Vioricăi, a lui Serioja, a Taniei, a lui Cîu Gen, Pierre, Farida, a micuțului Bob, a tuturor copiilor de la un capăt la celălalt­ al globului­, și fiecare au­ așteptat-o cu ne­răbdare. Ție Dănuț și ție Viorica ca și lui Se­­­rioja, Taniei, și lui Ciu­rea, bunele voastre­ mame v-au pregătit daruri și cite altele. Pen­­­tru aceasta, acum în zori, voi le veți mul­țumi îmbrățișî­ndu-le, sărutîndu-le obrajii, le veți ura viață lungă. Apoi, veți merge în parcuri, grădini, la cinematograf, și vă veți petrece ziua numai în cintec și veselie. Și totuși, în această zi, cînd voi petreceți sărbătorește, unii prieteni ai voștri, micul Bob, neigrișorul cu părul cîrlionțat și alți copii din țările unde jugul stăpînului apasă din greu, sînt triști. Mamele lor nu le-au făcut daruri și nu știu dacă la prînz vor avea ce să le pună pe masă. Micul Bob, Pierre, Luchi sau Madeline, în această zi ca și întotdeauna au ochii triști, lăcrimați, o­­brăjarii supți și trupurile firave. Ei își vor privi cu desnădejde și amărăciune zdrențele de pe corp și nu se vor gîndi decît la ziua de mîine cînd poate tatăl lor va reuși să le aducă un colțișor de pîine. Sărmanii. O duc greu și deși sînt copii, ei nu au copilărie. In această zi mulți dintre voi vă îndrep­tați gîndul către copiii din alte țârî. Prieten drag, de-acolo, de departe De ziua noastră eu ți-am­ scris o carte Și ți-o trimit să știi că astăzi noi cîntam cu gîndu-alăturea de voi. Așa își începe scrisoarea în versuri către un copil negru de dincolo de ocean, pio­nierul Radu Constantin din Constanța. In scrisoare, el povestește apoi micuțului ne­gru despre viața fericită a copiilor din pa­tria noastră. Romanovski Elena, elevă în clasa a VI-a, a scris și ea în cinstea sărbătorii voastre cîteva versuri. Mai întîi amintește chinuita viață de odinioară a copiilor din Dobrogea. Rîndurile ei se îndreaptă apoi către viața tot atît de năpăstuită astăzi, a­l copiilor din țările cu stăpîni nemiloși Amară vă e viața copiilor sărmani Voi vă hrăniți cu foamea Din cei mai fragezi ani. Mai departe, Elena Romanovski descrie­ viața plină de soare și bucurii a ei și a tuturor copiilor de pe meleagurile patriei­ noastre dragi. Avem școli luminoase Hăinuțe, jucării De toate avem, ni-i viața­­ Ciorchini de bucurii. .... Mircea Rădulescu, elev la școală nr. 17 din Constanța, a ținut și el să cînte a­­ceasta sărbătoare a voastră, întîi de iunie cu soare. Te-am­ așteptat cu nerăbdare Ia cânt și joc să te serbăm Și trandafiri în dar să-ți dăm. Senină ca o zi de­ april­e viața astăzi de copil La noi în scumpa noastră țară Copilăria-i primăvară. In versurile lui, dragi copii, sînt bucuriile pe care le cîntați și le trăiți și voi, bucurii pe care Bob, micuțul negru, nu le poate cunoaște nici măcar în vis. Tot despre aceste­­ bucurii povestește în versuri și Manolache Mihai, cole­g. cu Mir­cea Rădulescu. In încheiere el mulțumește apoi unui drag și bun părinte pentru tot ce a făcut și face pentru copii. Pentru copilăria ce-o trăim din inimă îți mulțumim fierbinte. Noi vrem copiii tăi mereu să fim Partidul e prea bu­n și drag părinte, împreună cu Manolache Mihai, aceluiași părinte îi aduc astăzi mulțumiri toți copiii patriei noastre. Și mulțumești și tu Dănuț și tu Viorica și voi toți copiii. Mulțumiți-i și mulțumiți și mamelor și taților voștri pentru grija ce v-o poartă, pentru calea ce v-o deschide către luminosul viitor. Și acum, începeți sărbătoarea, petrecerea voastră copii. Bucurați-vă și vă înveseliți, gîndiți-vă și la copiii năpăstuiți din țările cu stăpîni și apoi dați glas unui cîntec, cîntec de pace și fericire. I. DOCHERU Spirit de inițiativă Noul director al fabric­i de produse re­­fractare „Speranța" Medgidia, Gheorghe Vasil­e, ajutat de mecanicul șef, Ghiță Con­stantin, și de muncitori, a luat unele ini­țiative frumoase în vederea sporirii capaci­tății productive a fabricii. De curînd s-a reușit punerea în funcțiu­ne, prin modificări, a unei prese ce zăcea aruncată mai de multă vreme. Modificările au constat din montarea unui rezervor de motorină pentru stropirea automată a că­rămizilor, în­­ scopul înlăturării lipirii aces­tora de formă, precum și din montarea unui excentric și unor suporți ce permit automa­tizarea operațiunilor. S-a dat în folosință o linie de decovit pentru efectuarea transportului cu vagoneți din sălile de fabricație în sălile de uscare, operație ce se făcea înainte manual. Pe zi ce trece, fabrica își schimbă aspectul, iar muncitorii depun eforturi pentru a o face cît mai productivă. M. CHIȘA, coresp. Se ridică noi construcții în colectivă O dată cu creșterea și dezvoltarea gospo­dăriei agricole colective din comuna Săveni, raionul Fetești, membrii acesteia au hotărît mărirea planului de construcții. In prezent aci se lucrează la construirea unui grajd de cabaline cu o capacitate de 100 capete. Interiorul acestuia este prevăzut cu o ca­meră pentru grăjdar, una pentru harnașa­me­nt și o cameră pentru furaje concentrate. Conform angajamentului luat de construc­tori acest grajd va fi gata în cel mult 15 zile urmînd ca apoi sa se înceapă construi­rea a încă două grajduri și o maternitate pentru porcine. C. TOMESCU, coresp. Fruntașe la creșterea păsărilor Colectivistele din comuna Lipnița, raionul Adamclisi, sînt vrednice crescătoare de pă­sări. Pe­­ngă casa fiecăreia din ele se văd zeci de găini, rațe, gîște etc. Natalia Moroianu, de pildă, are în pre­zent un număr de 82 păsări mari și 102 pui. In fiecare dimineață dă păsărilor tainul respectiv, apoi le dă drumul într-o grădi­niță unde special a semănat verdeață. La prînz și seara de asemenea acestea primesc tainul respectiv. In curtea Măriei Socoteală sînt astăzi 35 de găini, 28 de rațe, 45 pui de găină și 25 boboci de rață. Tov. Maria se hrănește ra­țional din care cauză ele cresc și se dez­voltă foarte bine. B. FLORIN, coresp. Cartierele vor fi tot mai gospodărite

Next