Dobrogea Nouă, iulie 1956 (Anul 9, nr. 2472-2497)

1956-07-01 / nr. 2472

«■ Cel de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor și-a încheiat lucrările In ședința de vineri seara a avut loc alegerea prin vot secret a membrilor Co­mitetului Central al U.T.M., a membrilor su­pleanți ai C.C. al U. T. M. și a mem­brilor Comisiei Centrale de Revizie. In una­nimitate delegații la Congres au adoptat re­zoluția celui de-al II-lea Congres al U.T.M. Sîmbătă dimineața s-au încheiat lucră­rile celui de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. Ședința de închidere a început la ora 11, întreaga asistență, în picioare, salută cu aclamații puternice intrarea în sala Con­gresului a tovarășilor: Gh. Apostol, gene­ral de armată Emil Bodnăraș, P. Borilă, N. Ceaușescu, I. Chișinevschi, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Al. Drăghici, Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Moghioroș, D. Coliu, L. Răutu, general-colonel L. Sălajan, I. Coz­­ma, J. Fazekaș. In lojile invitaților au luat loc membri ai C. C. al P. M. R., membri ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și or­ganizațiilor obștești. Au participat membrii delegațiilor de ti­neret de peste hotare invitați la Congres. Ședința se deschide sub președinția tov. Trofin Virgil. Se dă citire listei celor 85 de membri ai Comitetului Central al U.T.M., celor 36 de membri supleanți ai C. C. al U. T. M. și a celor 19 membri ai Comisiei Centrale de Revizie, aleși de Congres. Participanții salută cu aplauze îndelungi pe tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secre­­tar al C. C. al P. M. R., care, în numele și din însărcinarea Comitetului Central al P. M. R., salută Congresul. Cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej este subliniată în repetate rînduri cu aplau­ze și aclamații puternice. Tinerii parti­cipanți la Congres și-au manifestat cu deo­sebit entuziasm dragostea și atașamentul profund față de Partidul Muncitoresc Ro­mân, părintele și îndrumătorul tineretului din patria noastră. întreaga asistență intonează „Internațio­nala”. Tov. Ion Cîrcel dă apoi citire scrisorii Congresului al II-lea al U. T. M. către Comitetul Central al P. M. R. Delegații la Congres ovaționează îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român. Tov. Virgil Trofin rostește apoi cuvîn­tul de închidere a lucrărilor Congresului. Intr-o atmosferă de mare entuziasm, tine­rii delegați își manifestă hotărîrea de a îndeplini sarcinile trasate de partid pentru construirea socialismului în țara noastră, solidaritatea internațională cu tineretul în­tregii lumi în lupta pentru pace și pro­gres. Cu toții intonează imnul Federației Mondiale a Tineretului Democrat. (Agerpres) Scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român de către cel de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor In numele atemiștilor, în numele mifit­a­tori ai socialismului în patria noastră — Muncitor transmite Comitetului Central al și entuziast salut utemist! Tineretul patriei noastre datorează pe viață nouă, perspectivele și mai luminoase gîndurile cu nespusă recunoștință către fă­citoresc Român. Conducerea de către partid constituie retului Muncitor, chezășia creșterii și întă­rre în masele largi ale tinerilor de la orașe ghiu-Dej adresat Congresului în numele Partidului Muncitoresc Român, noi vedem demn pentru îmbunătățirea întregii noastre La al II-lea Congres al său, Uniunea unită ca oricînd în jurul Partidului Munci Tînăra noastră generație crescută de celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Intre toate forțele sale luptei poporului nostru cincinal, pentru creșterea productivității rea activității gospodărești a întreprinderi­dicării nivelului de calificare profesională a vom da mai mult sprijin învățămîntului muncă, unei tot mai largi manifestări a lci Asigurăm partidul că vom da un avînt celui de-al doilea plan cincinal, dovedind care este însuflețit tineretul. Nu vom cunoaște răgaz în munca de superiorității agriculturii mari socialiste, obținerea de recolte bogate, pentru spori Uniunea Tineretului Muncitor va acor­a tineretului, înarmării lui cu bazele învăță puternic, sănătos, plin de voioșie, a unui dragoste de muncă, hotărît să înfrunte cu porului, cauzei mărețe a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor va nui sarcinile ce-i revin din Hotărîrea Biroului măsuri pentru îmbunătățirea muncii politice Vom lupta pentru a îmbunătăți simțitor­ rîn­dul elevilor. Organizația noastră va în­de pionieri, îndeplinindu-și cu cinste sarci punînd la baza activității sale noul bunătăți metodele sale de muncă pentru cele largi ale tineretului, pentru continua metode și forme de muncă mai atrăgătoare, celor sale. Pentru fiecare utemist, pentru fiecare nobil decît acela de a deveni membru an­gajează să educe mii și mii de uteriiști P.M.R. Animați de ideile atotbiruitoare" are in mult prietenia frățească și de nezdruncinat Chinei Populare și al celorlalte țări socia­treaga lume. Cauza partidului clasei muncitoare, ca de orice. Congresul nostru asigură Comite­t în că Uniunea Tineretului Muncitor își Toate forțele noastre le vom închina lup­lui al II-lea al Partidului Muncitoresc Re plan cincinal. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, ziu muncitor la lupta pentru construirea tului ! Trăiască scumpa noastră patrie, Repu­nelor de băieți și fete — tineri construc­ Congresul al II-lea al Uniunii Tineretului Partidului Muncitoresc Român un fierbinte porului nostru, condus de partid, întreaga sa de mîine. De aceea, ne îndreptăm astăzi viitorul vieții noastre libere, Partidul Man­chezăși a sigură a succeselor Uniunii Tine­­ririi rolului și influenței organizației noas­­și sate. In cuvîntul tovarășului Gh. Gheor­­și din însărcinarea Comitetului Central al un­ nou și prețios ajutor, un puternic in­activități. Tineretului Muncitor se prezintă mai strîns teresc Romín, partid a îmbrățișat cu entuziasm Hotărîrile din țări partidul că tineretul își va închina pentru înfăptuirea celui de-al doilea plan muncii, reducerea prețului de cost, ridica­­tor. Vom intensifica munca în sprijinul i­­­tineretului și al însușirii tehnicii înaintate, tehnic, profesional, întăririi disciplinei în­țiativei creatoare a tinerilor, și mai larg muncii tineretului pe șantierele O­ dată mai mult patriotismul fierbinte de convingere a tineretului de la sate asupra Vom munci cu mai multă străduință pentru rea producției vegetale și animale, ba și mai mare atenție educării comuniste tarii marxist-leniniste, creșterii unui tineret tineret însuflețit de un înalt patriotism, de curaj greutățile, devotat partidului și pe­ci cu toată hotărîrea pentru a-și îndeplini Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la unele educative în rîndul studenților, munca Uniunii Tineretului Muncitor în­druma cu mai multă pricepere organizațiu­nile date de partid, statut, votat de Congres, U.T.M. își va în­­întărirea necontenită a legăturilor cu una­­creștere­a rîndurilor U.T.M. Vom folosi specifice tineretului, corespunzătoare celui­tînăr nu există cinste mai înaltă, cel mai partidului clasei muncitoare. U.T.M. se în­­demni să intre în rîndurile glorioase ale­ternaționalismului, vom consolida și mai cu gloriosul tineret sovietic, cu tineretul liste, cu tineretul iubitor de pace din în­vîntul partidului, síat pentru noi mai presus tul Central al Partidului Muncitoresc Re­va îndeplini sarcinile date de partid, tei pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresu­­mîn, pentru realizarea celui de-al doilea conducătorul și îndrumătorul poporului nos­­socialismului, educatorul și părintele tinere­blica Populară Romînă ! Ședința plenara a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor, ales de cel de-al doilea Congres al U. T. M., s-a întrunit în ședință plenară în dimineața zilei de 30 iunie 1956. Membrii Biroului C. C. al U. T. M. Plenara a ales în unanimitate Biroul C. C.­­al U. T. M. în următoarea componență: Apostol Maria, Bejan Dumitru, Bîrlea Ștefan, Cîrcel Ion, Domocoș Gheza, Iliescu Ion, Ionescu Ion, Kopandi Alexandru, Mateescu Cornelia, Munteanu Eleonora, Olteanu Miron, Petre Gheorghe, Popescu Dumitru, Trofin Virgil, Winter Richard. Membrii supleanți ai Biroului C. C. al U. T. M. Următorii tovarăși au fost aleși în una­­nimitate membri supleanți ai Biroului : Florea Vasile, Isakov Nevenko, Manciuc Ion, Ristache Florea, Spiridon Ana, Vintilă Florea. Secretariatul C. C. al U. T. M. Plenaru a ales în unanimitate secretaria­tul C. C. al U. T. M. Prim-secretar al C. C. al U. T. M. a fost ales tov. Trofin Virgil. Ca secretari ai C. C. al U. T. M., au fost aleși tovarășii: Cîrcel Ion, Iliescu Ion, Kopandi Alexandru, Mateescu Cornelia, Petre Gheorghe. Ședința Comisiei Centrale de Revizie In cursul dimineții de 30 iunie a avut loc ședința de constituire a Comisiei Centrale de Revizie. A fost ales ca președinte tov. Neagoe Vasile. Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Dragi tovarăși. Permiteți-mi ca, în numele și din însăr­cinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, să aduc un fierbinte salut celui de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor și, prin el, celor peste 1.200.000 de utemiști, întregului tineret al patriei noastre, luptător entuziast și în­flăcărat pe frontul construcției pașnice, so­cialiste. Uniunea Tineretului Muncitor, organiza­ția revoluționară a tineretului nostru, este continuatoarea glorioaselor tradiții de luptă ale Uniunii Tineretului Comunist. De-a lun­gul celor 35 de ani ai existenței sale, parti­dul nostru a vegheat cu dragoste și grijă pă­rintească la apărarea intereselor vitale ale ti­neretului, la educarea acestuia în spiritul dragostei față de popor, a credinței în cauza socialismului. Sub stăpînirea burgheziei și moșierimii, tineretul ducea o viață de mizerie, era ținut în stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetățenești. Floarea tine­retului pierea în războaie tîlhărești pentru o cauză străină intereselor poporului. Burghezia­­ și moșierimea au creat nu­meroase grupări și organizații reacționare fasciste pentru a întuneca mintea tineretu­lui prin lozinci demagogice, diversioniste,­­i otrăvi spiritul cu naționalism și misti­­ism și a-l atrage pe un făgaș opus intere­selor sale și intereselor generale ale po­porului. Singurul apărător consecvent al intere­selor tineretului a fost partidul clasei mun­citoare — Partidul Comunist. Sub condu­cerea încercată a Partidului Comunist din Romînia, Uniunea Tineretului Comunist a mobilizat tineretul la lupta împotriva ex­ploatării și mizeriei, împotriva fascismului și a folosirii tineretului drept carne de tun. Partidul și U.T.C. au luptat spre a feri ti­neretul de otrava fascistă, a-i arăta calea luptei pentru adevăratele sale interese, ca­lea luptei pentru democrație, pentru pace și socialism Tineretul a dat nenumărate jertfe pentru cauza eliberării poporului din lanțurile robiei capitalisto-moșierești. Pilda luminoasă a zeci și zeci de eroi uteciști în­suflețește tineretul nostru în munca și lupta sa pentru fericirea poporului, pentru înflo­rirea patriei. Vieții de robie și chin­a tineretului i-au pus capăt mărețele transformări revoluțio­nare prin care a trecut patria noastră după 23 August 1944. Ziua eliberării naționale a marcat o piatră de hotar și în viața tine­retului nostru. Neuitată va rămîne contribuția adusă de tineretul nostru, în frunte cu uteciștii și sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insurecției armate din 23 Au­gust 1944, eroismul de masă manifestat de Gheorghiu-Dej tineretul nostru atît pe frontul antihitlerist cît și în anii luptei pentru instaurarea și consolidarea puterii populare. Miile de ti­neri au răspuns cu entuziasm și devotament la chemările partidului. N-a fost acțiune po­litică întreprinsă de partid în cei 12 ani care au trecut de la eliberarea țării la care tineretul să nu-și fi adus din plin contri­buția, dovedindu-și patriotismul și spiritul de sacrificiu. Partidul, poporul nostru mun­citor privesc cu încredere tineretul patriei și se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forță uriașă a dez­voltării sociale, aceasta atît datorită greu­tății specifice pe care o au milioanele de tineri ai patriei noastre, cît și datorită di­namismului și combativității proprii tinere­tului. Partidul a unit în jurul său și a condus la luptă majoritatea covîrșitoare a tine­retului datorită atracției irezistibile pe care o exercită asupra tineretului țelurile nobile pentru a căror înfăptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluției, precumpănește tine­retul ? Noi sîntem partidul viitorului, iar viitorul aparține tineretului. Noi sîntem partidul inovatorilor, iar pe inovatori tot­deauna tineretul îi urmează mai cu dragă Inimă. Noi sîntem partidul luptei pline de (Urmare în pag. IV-a) . Anul IX Nr. 2472 DUMINICĂ IULIE 1956 4 pagini 20 bani SUCCESE Fabrica de produse zaharoase „Unirea“ din orașul Constanța își desfășoară acti­vitatea sub semnul muncii febrile pentru realizarea înainte de termen a planului și obținerea unor produse de calitate. Astfel, planul de producție pe trimestrul II al anului în curs a fost îndeplinit la 27 iu­nie prin eforturile neprecupețite ale mun­citorilor din brigada de tineret condusă de Rîmniceanu Ion, secretarul organiza­ției U.T.M. din fabrică și din echipa de calitate condusă de maistrul Caraban Anghel. Bilal Litcadii, Brobonea Elena, Cadîr Kîimet sînt numele numai cîtorva fruntași în muncă. Ei au realizat în ziua schimbului de onoare inițiat cu prilejul Congresului al II-lea al U.T.M. depășiri de normă în medie de 25 la sută, cîști­­gînd totodată și drapelul de fruntași în producție. Pe lingă munca lor obiș­nuită ale cărei rezultate îi umple de bu­curie, tinerii muncitori din fabrică lu­crează la amenajarea unui teren de sport. Fruntașii în muncă vor să fie și primii în sport. AU ÎNCEPUT RECOLTATUL Zilele acestea la G.A.S. Jegălia a în­ceput recoltatul orzului și ovăzului. Pînă la 1 iulie a. c. s-a recoltat 46 hectare orz din 142 și 15 hectare ovăz din 31. In această muncă s-au evidențiat în mod deosebit mecanizatorii Pavalache Ion, Po­pescu Ion, Du­mitrache Anton și alți, care nu și precupețesc forțele pentru strîngerea recoltei în cel mai scurt timp. GALU­ESCU PAUL, coresp. Jianu T. Marin, tractorist fruntaș la G.A.S. „Costache Burcă”, candidat de partid și bun agitator. In brigada de tractoare în care muncește s-a ocupat de educarea celorlalți tineri, de antre­narea lor în procesul de producție, apli­carea metodelor înaintate precum și la muncile voluntare pentru amenajarea terenului de fotbal la secția Darabani. IN LUMEA CĂRȚILOR Străzile largi ale orașului Constanța pînă noaptea tîrziu de sute de oameni ai care îi întîlnești cu cîte o carte sub braț ca Vasile Roaită... Zilele de odihnă sînt petrecute în to­cere și mulțumire inundă sufletul cînd sub adîncit în lectură, guști din bogatul tezaur In aceste zile, librăriile orașului, ale foit de mult vizitate. La „Librăria noastră” Zeci de cumpărători cer cărți de literatură, sînt căutate operele clasicilor universali, M Verne, Shakespeare și ale clasicilor litera Coșbuc, Sadoveanu. Stocurile de cărți sasi dovedește dorința mereu crescîndă de cultu­ri cărțile tehnice și de­ specialitate nu­meață, lăcătuș mecanic la depoul de loc o specialitate despre lăcătușeria mecanică. II de meseria sa, Lăzăroiu Ana, șefă bucă Vodă, dorește să cumpere o carte de bu­n- Vreau să prepar mîncăruri bune și­­ ne răspunde ea. Stocul cărților de vii Totuși cumpărătoarea nu pleacă cu mîini roasă cînd va primi în dar o carte de pe la standul cu lumea basmelor și poveștilor „Minciunile baronului Münchhausen”. Mămi cepe să rîdă ștrengărește. Cartea costă auzite ale veselului mincinos Mü­nchhausen, seara plăcută ce se apropie, zburdă pe str sînt străbătute de cum răsare soarele și muncii. Sînt oameni cu priviri vesele pe­borînd spre plajă sau plecînd către Mamaia, văzășia minunatei lumi­i cărților. Cîtă pisc razele soarelui de vară, pe plaja mării, al culturii, căror vitrine îmbie pe trecător, sînt deose­­b­. 3 din Constanța e o mare animație, tehnice, de specialitate. Deosebit de mult aupassant, Mérimée, Hugo, Tolstoi, Jules turii romane, Caragiale, Creangă, Eminescu, te sînt epuizate încă a doua zi. Aceasta ralizare a celor ce muncesc, sînt mai puțin căutate. Iată-l pe Marin motive C.F.R. Constanța. A cerut o carte de interesează mult problemele tehnice legate tăreasă din comuna Albești, raionul Negru care­ variate pentru muncitorii cantinei noastre țiere în arta culinară a fost însă epuizat, le goale. Are o nepoțică. Va fi tare bucu­­rești. Un băiețaș care abia ajunge cu născiorul închisă între file, plînge. Vrea să afle ca cedează rugăminților micuțului care în­ 3,10 lei. Deseară îi va citi aventurile nemai- Ieșind din librărie, micuțul cu gîndul la ada care freamătă. NEDELEA­R. In ziua aceea bătrînul pensionar Lache Stan, din cartierul Mihail Coiciu se întorcea abătut acasă. Ii trebuia ceva bani pentru rezolvarea unei probleme familiare și nu-i ajungeau cei pe care îi avea în bu­zunarul hainei. In colțul străzii Fulger s-a oprit și o clipă și-a rotit ochii peste casele din dreapta și din stînga gîndindu-se la ceva. Prin fața ochilor i se pe­rindau vecinii lui, locatarii caselor pe care le privea. Și-l imagina pe fiecare dacă nu cumva vreunul avea să-i împrumute ceva bani. După un minut și-a reluat însă drumul mai de­parte neîndrăznind să în­cerce la nici unul din ve­cini. Mai bine mai aștept cîteva zile pînă cînd tre­buie să fac rost de bani și atunci nu mă mai știe nimeni” — gîndea el cu mo­destia omului simplu și cinstit. Mergînd agale pe strada Fulger, deodată Lache Stan s-a oprit locului ca pironit. Din ochi îi ieșeau parcă fulgere de uimire. Pe marginea bordurii se afla o hîrtie împăturită din care se vedea foarte bine, ieșit în afară, colțul unei mo­nede de 100 lei. A ridicat pachețelul de jos și l-a băgat direct în buzunar. Inima sta să-i spargă co­șul pieptului. Pe frunte îi apăruseră broboane de su­doare. După o bucată de mers, cînd s-a mai liniștit, bătrî­nul Lache Stan a scos mî­­na din buzunar. Era loc de transpirație pentru că de fapt nu dăduse de loc drumul pachețelului și nici nu scosese mîna din buzu­nar. A desfăcut încetișor învelișul și... din nou sur­priză. Nu era numai o ban­cnotă de 100 — erau trei. In mintea lui Lache Stan s-au perindat o mulțime de socoteli, adunări și scăderi. Cu banii găsiți își rezolva și nevoia urgentă, își mai punea la punct o problemă de gospodărie și îi mai ră­­mîneau și ceva bani... de buzunar. Mai răscoli încă o dată hîrtiile găsite și dădu peste un t'chet de lemne. ... In aceeași zi, în casa muncitorului Constand­a­­che Constantin, tîmplar la S.N.M.C., avusese loc o cear­tă serioasă între soț și so­ție. Femeia plîngea cu ho­hot, se plimba fără astîm­­păr prin casă aducîndu-și învinuiri pentru neatenția de a pierde cei 300 lei — o parte din b­enzina so­țului — și tichetul de lem­ne. Toată noaptea nu dor­mise iar dis­ dfc-dimineață, sculîndu-se înaintea lui, răscolise toată casa, toate buzunarele. Nimic și nimic. --------------- - -----------------­In cele din urmă îi spusese și soțului pocinogul după care a urmat... cearta. Și totuși banii au rămas pier­duți. ...Lache Stan după alți cîțiva pași, cu banii în bu­zunar, a început să se fră­­mînte... Dar dacă și cel care i-a pierdut are ca și mine nevoie de ei... Cine o fi el ?... Dar dacă o fi vre­un muncitor ca și mine... O fi avînd și copii... Mul­țime de gînduri îl înțepau ca albinele, îl rodeau, nu-i dădeau pace, își vedea ne­voile lui rezolvate, dar în același timp și-l închipuia pe celălalt frămîntîndu-se necăjit pentru banii pier­duți. Omul, adevăratul om a învins însă. Tot gîndin­du-se, Lache Stan a ajuns în fața casei secretarului organizației de partid din cartier, tovarășul Ionescu Ion. Banii și tichetul au fost lăsați în grija secre­tarului care s-a ocupat de restul. ...In aceeași zi soția mun­citorului Constandache Con­stantin a plîns din nou. A­cum plîngea însă de bucu­rie, de fericire. Iu gînd mulțumea omului, adevăra­tului om, comunistului Sa­che Stan pentru gestul lui, pentru fapta lui bună. N. CONSTANTIN (după o s­crisoare a tov. F. Andrei) UN FAPT DIVERS ÎN LEGĂTURĂ CU CINSTEA UNUI OM Sînt gata cu reparațiile " Mecanizatorii stațiunii de mașini și trac­toare din comuna Dăeni, raionul Hîrșova, după ce au terminat lucrările pe ogoare, au început pregătirile pentru campania de re­coltare și treieriș. Pînă în prezent, la îndemnul organizației de partid și sprijinit de comitetul de între­prindere și organizația U.T.M., colectivul de aci a reușit să termine în întregime re­parațiile la tractoare, secerători, la batozele de treier și alte unelte necesare acestor munci. Lucrările de reparații la secerători-legă­­tori le-a executat echipa tovarășului Ghiață Dumitru, care a dat și lucru de bună calita­te. Brigăzile conduse de Baba Constantin și Ioniță I. au terminat încă de la 16 iunie reparatul tractoarelor. La reparațiile efec­tuate batozelor de treier, au muncit cu mul­tă sîrguință și dragoste mecanizatorii din echipa lui Bălan Nicolae, terminîndu-se la vreme. Nu la fel a înțeles, însă, să lucreze echi­pa lui Șerban Mihai în această acțiune. Nedînd importanța cuvenită acestor repara­ții, au lăsat totul pe seama elevilor care veniseră să facă practică, iar ei umblau de colo, colo.Oare acești tovarăși își dau sea­ma că strîngerea recoltei la timp depinde de felul cum funcționează aceste unelte și mașini agricole ? Dacă știu acest lucru, atunci, care le este aportul ? APOSTOL TRANDAFIR, coresp. In ziua aceea mai toți pes­carii secției piscicole Sf. Gheorghe se aflau la cabană. Unii citeau în sala de lec­tură, alții mai roboteau pe la uneltele lor morocănoși. Cîțiva ar fi jucat șah dar direcțiunea nu le-a adus pînă acum, unul citea unui grup un ziar so­vietic despre pescarii Mării Negre, iar Alexei Savlovschi, șeful punctului, nu mai ter­mina o discuție începută de dimineață cu Afanasie An­dreev, șeful brigăzii a 10-a — brigada bătrînilor, cum e cunoscută printre pescari. De cei doi, s-a apropiat tip­til un om între două vîrste cu fața înnegrită de soare. Bătrînul Afanasie Andreev a bănuit: „Vanea iar mă bate la cap cu ale lui“. I-a făcut discret un semn să-l aștepte. Șeful secției reluă "firul dis­cuției întrerupt pentru cîteva clipe. — ... cei de la secția Ivan­­cea și-au și depășit planul cu 10 la sută. Și gîndește-te nu­mai după 11 zile de lucru! Discuția a continuat. In ciu­da lor —­ în ciuda tuturor pescarilor hotărîți să se avînte în lupta cu apele pentru cît mai mult vînat — dinspre mare vîntul venea la un ba­lot aducînd cu el curenți să­rați care usturau nările. Valurile se pierdeau treptat în gura largă a brațului du­nărean, atît de largă ca o deschizătură de prăpastie. Pînă și pescărușii cu țipătul lor sfidător se apropiau tot mai mult de pescarii care se tot frămîntau inofensivi în ju­rul cabanei. — Eu­gene Atanasie îți dau dreptate. Numai vezi și dum­neata graficul nostru de pro­ducție. Nu stăm prea bine. — O știu cu tovarășe dar crezi că pescarii nu se zbat?! Asta cere și el tocmai acum o zi, două. Are se vede o trea­bă la oraș. Dacă aflu pricina îl sfătuiesc s-o amîne. — Bine bre, vezi matale. După ce bătrînul Afanasie Andreev s-a despărțit de șe­ful secției, se tot gîndea: sîntem oameni în vîrstă, nu se poate ca tocmai noi să fim mai slabi și după astea toate să mai și plecăm cu treburi la oraș tocmai acum cînd în­cepe bătălia. Ce-o fi cu el ? Pe Vanea îl cunoștea bine. Pescuise o viață întreagă cu el. Și-au împărțit necazurile pe vremea cînd stăpînii băl­ților și al pescuitului nu erau ei, s-au ajutat tot de atîtea ori, iar acum la bătrînețe o duc deopotrivă de bine. Afanasie Andreev trecu re­pede printre grupurile de pes­cari. Intr-un loc spre debar­cader, moș Vanea — Vanea, așa cum i se spunea pe vre­mea cînd era un fecior legat, cu fața mare, puțin ciupită — stă­tea rezemat pe o ciutură ne­tezind cu cism­a piciorului drept nisipul argintiu. — Ei, zi mă ? — îl bătu pe umăr Atanasie, brigadierul. Celălalt tresări luat prin sur­prindere încît nu știa acum cum să-l ia pe șeful de brigadă. Pe urmă i-a spus-o fără ocol că ar pleca la oraș pentru cî­teva zile. Afanasie îl privi cercetător încercînd să afle pricina. După o discuție îndelungată șeful de brigadă încheie sentențios : — Lasă astea, înainte de toate — planul ! Moș Vanea îl privi nedume­rit. Dădu afirmativ din cap aproape mecanic. ... Sub seară vîntul s-a îm­­blînzit. Doar din cînd în cînd o adiere ușoară făcea să se miște într-un fel deosebit mul­­tiplitatea de frunze și culturi­ ale deltei. Un semn, o veste care pentru acești oameni ai apelor are valoarea unei re­vederi într-un moment solemn. Zilele care au urmat au fost bogate în pescuit. Printre ce­­lelalte brigăzi care și-au în­deplinit planul ori s-au apro­piat de el în cîteva zile era și brigada „bătrînilor“. Intr-o scurtă ședință avută seara în cabană, șeful secției citea : — Brigada a 10-a condu­să de Afanasie Andreev și-a realizat planul cu 145 la sută. Brigada de tineret „ialiene“ de mare cu 107 la sută, de asemenea brigăzile 13, 24, 25, 26 și 27 lucrează de acum peste plan. La individual Carpat Selepante (membru de partid) are pînă acum planul îndepli­nit cu 361 la sută. Eviden­țiem de asemenea pescarii Doroftei Danielov, Ivan, Terentie Trofim, Platonie Con­­drat Vasile, Al. Danielov, Si­­mion Maftei, Ivanov Ivan, și bineînțeles brigada a 10-a". Vanea auzindu-și numele pe lista celor evidențiați și bri­gada în care lucra în mod deosebit căuta cu privirea plin de fericire pe Afanasie Andreev. Cînd toți se îndreptau spre casă îl ajunse din urmă. Vro­ia parcă să-i spună că a avut dreptate și că el, om în toată firea, era să-i lase tocmai acum în toiul luptei. I-a spus doar — zîmbind și strîngîndu-i mîna­ — înainte de toate — pla­nul — așa-i ? PETRE Z. PETRE însemnări din deltă „înainte de toate­ planul“

Next