Dobrogea Nouă, iulie 1956 (Anul 9, nr. 2472-2497)
1956-07-01 / nr. 2472
«■ Cel de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor și-a încheiat lucrările In ședința de vineri seara a avut loc alegerea prin vot secret a membrilor Comitetului Central al U.T.M., a membrilor supleanți ai C.C. al U. T. M. și a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. In unanimitate delegații la Congres au adoptat rezoluția celui de-al II-lea Congres al U.T.M. Sîmbătă dimineața s-au încheiat lucrările celui de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. Ședința de închidere a început la ora 11, întreaga asistență, în picioare, salută cu aclamații puternice intrarea în sala Congresului a tovarășilor: Gh. Apostol, general de armată Emil Bodnăraș, P. Borilă, N. Ceaușescu, I. Chișinevschi, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Al. Drăghici, Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Moghioroș, D. Coliu, L. Răutu, general-colonel L. Sălajan, I. Cozma, J. Fazekaș. In lojile invitaților au luat loc membri ai C. C. al P. M. R., membri ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești. Au participat membrii delegațiilor de tineret de peste hotare invitați la Congres. Ședința se deschide sub președinția tov. Trofin Virgil. Se dă citire listei celor 85 de membri ai Comitetului Central al U.T.M., celor 36 de membri supleanți ai C. C. al U. T. M. și a celor 19 membri ai Comisiei Centrale de Revizie, aleși de Congres. Participanții salută cu aplauze îndelungi pe tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C. C. al P. M. R., care, în numele și din însărcinarea Comitetului Central al P. M. R., salută Congresul. Cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej este subliniată în repetate rînduri cu aplauze și aclamații puternice. Tinerii participanți la Congres și-au manifestat cu deosebit entuziasm dragostea și atașamentul profund față de Partidul Muncitoresc Român, părintele și îndrumătorul tineretului din patria noastră. întreaga asistență intonează „Internaționala”. Tov. Ion Cîrcel dă apoi citire scrisorii Congresului al II-lea al U. T. M. către Comitetul Central al P. M. R. Delegații la Congres ovaționează îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român. Tov. Virgil Trofin rostește apoi cuvîntul de închidere a lucrărilor Congresului. Intr-o atmosferă de mare entuziasm, tinerii delegați își manifestă hotărîrea de a îndeplini sarcinile trasate de partid pentru construirea socialismului în țara noastră, solidaritatea internațională cu tineretul întregii lumi în lupta pentru pace și progres. Cu toții intonează imnul Federației Mondiale a Tineretului Democrat. (Agerpres) Scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român de către cel de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor In numele atemiștilor, în numele mifitatori ai socialismului în patria noastră — Muncitor transmite Comitetului Central al și entuziast salut utemist! Tineretul patriei noastre datorează pe viață nouă, perspectivele și mai luminoase gîndurile cu nespusă recunoștință către făcitoresc Român. Conducerea de către partid constituie retului Muncitor, chezășia creșterii și întărre în masele largi ale tinerilor de la orașe ghiu-Dej adresat Congresului în numele Partidului Muncitoresc Român, noi vedem demn pentru îmbunătățirea întregii noastre La al II-lea Congres al său, Uniunea unită ca oricînd în jurul Partidului Munci Tînăra noastră generație crescută de celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Intre toate forțele sale luptei poporului nostru cincinal, pentru creșterea productivității rea activității gospodărești a întreprinderidicării nivelului de calificare profesională a vom da mai mult sprijin învățămîntului muncă, unei tot mai largi manifestări a lci Asigurăm partidul că vom da un avînt celui de-al doilea plan cincinal, dovedind care este însuflețit tineretul. Nu vom cunoaște răgaz în munca de superiorității agriculturii mari socialiste, obținerea de recolte bogate, pentru spori Uniunea Tineretului Muncitor va acora tineretului, înarmării lui cu bazele învăță puternic, sănătos, plin de voioșie, a unui dragoste de muncă, hotărît să înfrunte cu porului, cauzei mărețe a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor va nui sarcinile ce-i revin din Hotărîrea Biroului măsuri pentru îmbunătățirea muncii politice Vom lupta pentru a îmbunătăți simțitor rîndul elevilor. Organizația noastră va înde pionieri, îndeplinindu-și cu cinste sarci punînd la baza activității sale noul bunătăți metodele sale de muncă pentru cele largi ale tineretului, pentru continua metode și forme de muncă mai atrăgătoare, celor sale. Pentru fiecare utemist, pentru fiecare nobil decît acela de a deveni membru angajează să educe mii și mii de uteriiști P.M.R. Animați de ideile atotbiruitoare" are in mult prietenia frățească și de nezdruncinat Chinei Populare și al celorlalte țări sociatreaga lume. Cauza partidului clasei muncitoare, ca de orice. Congresul nostru asigură Comitet în că Uniunea Tineretului Muncitor își Toate forțele noastre le vom închina luplui al II-lea al Partidului Muncitoresc Re plan cincinal. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, ziu muncitor la lupta pentru construirea tului ! Trăiască scumpa noastră patrie, Repunelor de băieți și fete — tineri construc Congresul al II-lea al Uniunii Tineretului Partidului Muncitoresc Român un fierbinte porului nostru, condus de partid, întreaga sa de mîine. De aceea, ne îndreptăm astăzi viitorul vieții noastre libere, Partidul Manchezăși a sigură a succeselor Uniunii Tineririi rolului și influenței organizației noasși sate. In cuvîntul tovarășului Gh. Gheorși din însărcinarea Comitetului Central al un nou și prețios ajutor, un puternic inactivități. Tineretului Muncitor se prezintă mai strîns teresc Romín, partid a îmbrățișat cu entuziasm Hotărîrile din țări partidul că tineretul își va închina pentru înfăptuirea celui de-al doilea plan muncii, reducerea prețului de cost, ridicator. Vom intensifica munca în sprijinul itineretului și al însușirii tehnicii înaintate, tehnic, profesional, întăririi disciplinei înțiativei creatoare a tinerilor, și mai larg muncii tineretului pe șantierele O dată mai mult patriotismul fierbinte de convingere a tineretului de la sate asupra Vom munci cu mai multă străduință pentru rea producției vegetale și animale, ba și mai mare atenție educării comuniste tarii marxist-leniniste, creșterii unui tineret tineret însuflețit de un înalt patriotism, de curaj greutățile, devotat partidului și peci cu toată hotărîrea pentru a-și îndeplini Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la unele educative în rîndul studenților, munca Uniunii Tineretului Muncitor îndruma cu mai multă pricepere organizațiunile date de partid, statut, votat de Congres, U.T.M. își va înîntărirea necontenită a legăturilor cu unacreșterea rîndurilor U.T.M. Vom folosi specifice tineretului, corespunzătoare celuitînăr nu există cinste mai înaltă, cel mai partidului clasei muncitoare. U.T.M. se îndemni să intre în rîndurile glorioase aleternaționalismului, vom consolida și mai cu gloriosul tineret sovietic, cu tineretul liste, cu tineretul iubitor de pace din învîntul partidului, síat pentru noi mai presus tul Central al Partidului Muncitoresc Reva îndeplini sarcinile date de partid, tei pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresumîn, pentru realizarea celui de-al doilea conducătorul și îndrumătorul poporului nossocialismului, educatorul și părintele tinereblica Populară Romînă ! Ședința plenara a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor, ales de cel de-al doilea Congres al U. T. M., s-a întrunit în ședință plenară în dimineața zilei de 30 iunie 1956. Membrii Biroului C. C. al U. T. M. Plenara a ales în unanimitate Biroul C. C.al U. T. M. în următoarea componență: Apostol Maria, Bejan Dumitru, Bîrlea Ștefan, Cîrcel Ion, Domocoș Gheza, Iliescu Ion, Ionescu Ion, Kopandi Alexandru, Mateescu Cornelia, Munteanu Eleonora, Olteanu Miron, Petre Gheorghe, Popescu Dumitru, Trofin Virgil, Winter Richard. Membrii supleanți ai Biroului C. C. al U. T. M. Următorii tovarăși au fost aleși în unanimitate membri supleanți ai Biroului : Florea Vasile, Isakov Nevenko, Manciuc Ion, Ristache Florea, Spiridon Ana, Vintilă Florea. Secretariatul C. C. al U. T. M. Plenaru a ales în unanimitate secretariatul C. C. al U. T. M. Prim-secretar al C. C. al U. T. M. a fost ales tov. Trofin Virgil. Ca secretari ai C. C. al U. T. M., au fost aleși tovarășii: Cîrcel Ion, Iliescu Ion, Kopandi Alexandru, Mateescu Cornelia, Petre Gheorghe. Ședința Comisiei Centrale de Revizie In cursul dimineții de 30 iunie a avut loc ședința de constituire a Comisiei Centrale de Revizie. A fost ales ca președinte tov. Neagoe Vasile. Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Dragi tovarăși. Permiteți-mi ca, în numele și din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, să aduc un fierbinte salut celui de-al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor și, prin el, celor peste 1.200.000 de utemiști, întregului tineret al patriei noastre, luptător entuziast și înflăcărat pe frontul construcției pașnice, socialiste. Uniunea Tineretului Muncitor, organizația revoluționară a tineretului nostru, este continuatoarea glorioaselor tradiții de luptă ale Uniunii Tineretului Comunist. De-a lungul celor 35 de ani ai existenței sale, partidul nostru a vegheat cu dragoste și grijă părintească la apărarea intereselor vitale ale tineretului, la educarea acestuia în spiritul dragostei față de popor, a credinței în cauza socialismului. Sub stăpînirea burgheziei și moșierimii, tineretul ducea o viață de mizerie, era ținut în stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetățenești. Floarea tineretului pierea în războaie tîlhărești pentru o cauză străină intereselor poporului. Burghezia și moșierimea au creat numeroase grupări și organizații reacționare fasciste pentru a întuneca mintea tineretului prin lozinci demagogice, diversioniste,i otrăvi spiritul cu naționalism și mistiism și a-l atrage pe un făgaș opus intereselor sale și intereselor generale ale poporului. Singurul apărător consecvent al intereselor tineretului a fost partidul clasei muncitoare — Partidul Comunist. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist din Romînia, Uniunea Tineretului Comunist a mobilizat tineretul la lupta împotriva exploatării și mizeriei, împotriva fascismului și a folosirii tineretului drept carne de tun. Partidul și U.T.C. au luptat spre a feri tineretul de otrava fascistă, a-i arăta calea luptei pentru adevăratele sale interese, calea luptei pentru democrație, pentru pace și socialism Tineretul a dat nenumărate jertfe pentru cauza eliberării poporului din lanțurile robiei capitalisto-moșierești. Pilda luminoasă a zeci și zeci de eroi uteciști însuflețește tineretul nostru în munca și lupta sa pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei. Vieții de robie și china tineretului i-au pus capăt mărețele transformări revoluționare prin care a trecut patria noastră după 23 August 1944. Ziua eliberării naționale a marcat o piatră de hotar și în viața tineretului nostru. Neuitată va rămîne contribuția adusă de tineretul nostru, în frunte cu uteciștii și sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insurecției armate din 23 August 1944, eroismul de masă manifestat de Gheorghiu-Dej tineretul nostru atît pe frontul antihitlerist cît și în anii luptei pentru instaurarea și consolidarea puterii populare. Miile de tineri au răspuns cu entuziasm și devotament la chemările partidului. N-a fost acțiune politică întreprinsă de partid în cei 12 ani care au trecut de la eliberarea țării la care tineretul să nu-și fi adus din plin contribuția, dovedindu-și patriotismul și spiritul de sacrificiu. Partidul, poporul nostru muncitor privesc cu încredere tineretul patriei și se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forță uriașă a dezvoltării sociale, aceasta atît datorită greutății specifice pe care o au milioanele de tineri ai patriei noastre, cît și datorită dinamismului și combativității proprii tineretului. Partidul a unit în jurul său și a condus la luptă majoritatea covîrșitoare a tineretului datorită atracției irezistibile pe care o exercită asupra tineretului țelurile nobile pentru a căror înfăptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluției, precumpănește tineretul ? Noi sîntem partidul viitorului, iar viitorul aparține tineretului. Noi sîntem partidul inovatorilor, iar pe inovatori totdeauna tineretul îi urmează mai cu dragă Inimă. Noi sîntem partidul luptei pline de (Urmare în pag. IV-a) . Anul IX Nr. 2472 DUMINICĂ IULIE 1956 4 pagini 20 bani SUCCESE Fabrica de produse zaharoase „Unirea“ din orașul Constanța își desfășoară activitatea sub semnul muncii febrile pentru realizarea înainte de termen a planului și obținerea unor produse de calitate. Astfel, planul de producție pe trimestrul II al anului în curs a fost îndeplinit la 27 iunie prin eforturile neprecupețite ale muncitorilor din brigada de tineret condusă de Rîmniceanu Ion, secretarul organizației U.T.M. din fabrică și din echipa de calitate condusă de maistrul Caraban Anghel. Bilal Litcadii, Brobonea Elena, Cadîr Kîimet sînt numele numai cîtorva fruntași în muncă. Ei au realizat în ziua schimbului de onoare inițiat cu prilejul Congresului al II-lea al U.T.M. depășiri de normă în medie de 25 la sută, cîștigînd totodată și drapelul de fruntași în producție. Pe lingă munca lor obișnuită ale cărei rezultate îi umple de bucurie, tinerii muncitori din fabrică lucrează la amenajarea unui teren de sport. Fruntașii în muncă vor să fie și primii în sport. AU ÎNCEPUT RECOLTATUL Zilele acestea la G.A.S. Jegălia a început recoltatul orzului și ovăzului. Pînă la 1 iulie a. c. s-a recoltat 46 hectare orz din 142 și 15 hectare ovăz din 31. In această muncă s-au evidențiat în mod deosebit mecanizatorii Pavalache Ion, Popescu Ion, Dumitrache Anton și alți, care nu și precupețesc forțele pentru strîngerea recoltei în cel mai scurt timp. GALUESCU PAUL, coresp. Jianu T. Marin, tractorist fruntaș la G.A.S. „Costache Burcă”, candidat de partid și bun agitator. In brigada de tractoare în care muncește s-a ocupat de educarea celorlalți tineri, de antrenarea lor în procesul de producție, aplicarea metodelor înaintate precum și la muncile voluntare pentru amenajarea terenului de fotbal la secția Darabani. IN LUMEA CĂRȚILOR Străzile largi ale orașului Constanța pînă noaptea tîrziu de sute de oameni ai care îi întîlnești cu cîte o carte sub braț ca Vasile Roaită... Zilele de odihnă sînt petrecute în tocere și mulțumire inundă sufletul cînd sub adîncit în lectură, guști din bogatul tezaur In aceste zile, librăriile orașului, ale foit de mult vizitate. La „Librăria noastră” Zeci de cumpărători cer cărți de literatură, sînt căutate operele clasicilor universali, M Verne, Shakespeare și ale clasicilor litera Coșbuc, Sadoveanu. Stocurile de cărți sasi dovedește dorința mereu crescîndă de culturi cărțile tehnice și de specialitate numeață, lăcătuș mecanic la depoul de loc o specialitate despre lăcătușeria mecanică. II de meseria sa, Lăzăroiu Ana, șefă bucă Vodă, dorește să cumpere o carte de bun- Vreau să prepar mîncăruri bune și ne răspunde ea. Stocul cărților de vii Totuși cumpărătoarea nu pleacă cu mîini roasă cînd va primi în dar o carte de pe la standul cu lumea basmelor și poveștilor „Minciunile baronului Münchhausen”. Mămi cepe să rîdă ștrengărește. Cartea costă auzite ale veselului mincinos Münchhausen, seara plăcută ce se apropie, zburdă pe str sînt străbătute de cum răsare soarele și muncii. Sînt oameni cu priviri vesele peborînd spre plajă sau plecînd către Mamaia, văzășia minunatei lumii cărților. Cîtă pisc razele soarelui de vară, pe plaja mării, al culturii, căror vitrine îmbie pe trecător, sînt deoseb. 3 din Constanța e o mare animație, tehnice, de specialitate. Deosebit de mult aupassant, Mérimée, Hugo, Tolstoi, Jules turii romane, Caragiale, Creangă, Eminescu, te sînt epuizate încă a doua zi. Aceasta ralizare a celor ce muncesc, sînt mai puțin căutate. Iată-l pe Marin motive C.F.R. Constanța. A cerut o carte de interesează mult problemele tehnice legate tăreasă din comuna Albești, raionul Negru care variate pentru muncitorii cantinei noastre țiere în arta culinară a fost însă epuizat, le goale. Are o nepoțică. Va fi tare bucurești. Un băiețaș care abia ajunge cu născiorul închisă între file, plînge. Vrea să afle ca cedează rugăminților micuțului care în 3,10 lei. Deseară îi va citi aventurile nemai- Ieșind din librărie, micuțul cu gîndul la ada care freamătă. NEDELEAR. In ziua aceea bătrînul pensionar Lache Stan, din cartierul Mihail Coiciu se întorcea abătut acasă. Ii trebuia ceva bani pentru rezolvarea unei probleme familiare și nu-i ajungeau cei pe care îi avea în buzunarul hainei. In colțul străzii Fulger s-a oprit și o clipă și-a rotit ochii peste casele din dreapta și din stînga gîndindu-se la ceva. Prin fața ochilor i se perindau vecinii lui, locatarii caselor pe care le privea. Și-l imagina pe fiecare dacă nu cumva vreunul avea să-i împrumute ceva bani. După un minut și-a reluat însă drumul mai departe neîndrăznind să încerce la nici unul din vecini. Mai bine mai aștept cîteva zile pînă cînd trebuie să fac rost de bani și atunci nu mă mai știe nimeni” — gîndea el cu modestia omului simplu și cinstit. Mergînd agale pe strada Fulger, deodată Lache Stan s-a oprit locului ca pironit. Din ochi îi ieșeau parcă fulgere de uimire. Pe marginea bordurii se afla o hîrtie împăturită din care se vedea foarte bine, ieșit în afară, colțul unei monede de 100 lei. A ridicat pachețelul de jos și l-a băgat direct în buzunar. Inima sta să-i spargă coșul pieptului. Pe frunte îi apăruseră broboane de sudoare. După o bucată de mers, cînd s-a mai liniștit, bătrînul Lache Stan a scos mîna din buzunar. Era loc de transpirație pentru că de fapt nu dăduse de loc drumul pachețelului și nici nu scosese mîna din buzunar. A desfăcut încetișor învelișul și... din nou surpriză. Nu era numai o bancnotă de 100 — erau trei. In mintea lui Lache Stan s-au perindat o mulțime de socoteli, adunări și scăderi. Cu banii găsiți își rezolva și nevoia urgentă, își mai punea la punct o problemă de gospodărie și îi mai rămîneau și ceva bani... de buzunar. Mai răscoli încă o dată hîrtiile găsite și dădu peste un t'chet de lemne. ... In aceeași zi, în casa muncitorului Constandache Constantin, tîmplar la S.N.M.C., avusese loc o ceartă serioasă între soț și soție. Femeia plîngea cu hohot, se plimba fără astîmpăr prin casă aducîndu-și învinuiri pentru neatenția de a pierde cei 300 lei — o parte din benzina soțului — și tichetul de lemne. Toată noaptea nu dormise iar dis dfc-dimineață, sculîndu-se înaintea lui, răscolise toată casa, toate buzunarele. Nimic și nimic. --------------- - -----------------In cele din urmă îi spusese și soțului pocinogul după care a urmat... cearta. Și totuși banii au rămas pierduți. ...Lache Stan după alți cîțiva pași, cu banii în buzunar, a început să se frămînte... Dar dacă și cel care i-a pierdut are ca și mine nevoie de ei... Cine o fi el ?... Dar dacă o fi vreun muncitor ca și mine... O fi avînd și copii... Mulțime de gînduri îl înțepau ca albinele, îl rodeau, nu-i dădeau pace, își vedea nevoile lui rezolvate, dar în același timp și-l închipuia pe celălalt frămîntîndu-se necăjit pentru banii pierduți. Omul, adevăratul om a învins însă. Tot gîndindu-se, Lache Stan a ajuns în fața casei secretarului organizației de partid din cartier, tovarășul Ionescu Ion. Banii și tichetul au fost lăsați în grija secretarului care s-a ocupat de restul. ...In aceeași zi soția muncitorului Constandache Constantin a plîns din nou. Acum plîngea însă de bucurie, de fericire. Iu gînd mulțumea omului, adevăratului om, comunistului Sache Stan pentru gestul lui, pentru fapta lui bună. N. CONSTANTIN (după o scrisoare a tov. F. Andrei) UN FAPT DIVERS ÎN LEGĂTURĂ CU CINSTEA UNUI OM Sînt gata cu reparațiile " Mecanizatorii stațiunii de mașini și tractoare din comuna Dăeni, raionul Hîrșova, după ce au terminat lucrările pe ogoare, au început pregătirile pentru campania de recoltare și treieriș. Pînă în prezent, la îndemnul organizației de partid și sprijinit de comitetul de întreprindere și organizația U.T.M., colectivul de aci a reușit să termine în întregime reparațiile la tractoare, secerători, la batozele de treier și alte unelte necesare acestor munci. Lucrările de reparații la secerători-legători le-a executat echipa tovarășului Ghiață Dumitru, care a dat și lucru de bună calitate. Brigăzile conduse de Baba Constantin și Ioniță I. au terminat încă de la 16 iunie reparatul tractoarelor. La reparațiile efectuate batozelor de treier, au muncit cu multă sîrguință și dragoste mecanizatorii din echipa lui Bălan Nicolae, terminîndu-se la vreme. Nu la fel a înțeles, însă, să lucreze echipa lui Șerban Mihai în această acțiune. Nedînd importanța cuvenită acestor reparații, au lăsat totul pe seama elevilor care veniseră să facă practică, iar ei umblau de colo, colo.Oare acești tovarăși își dau seama că strîngerea recoltei la timp depinde de felul cum funcționează aceste unelte și mașini agricole ? Dacă știu acest lucru, atunci, care le este aportul ? APOSTOL TRANDAFIR, coresp. In ziua aceea mai toți pescarii secției piscicole Sf. Gheorghe se aflau la cabană. Unii citeau în sala de lectură, alții mai roboteau pe la uneltele lor morocănoși. Cîțiva ar fi jucat șah dar direcțiunea nu le-a adus pînă acum, unul citea unui grup un ziar sovietic despre pescarii Mării Negre, iar Alexei Savlovschi, șeful punctului, nu mai termina o discuție începută de dimineață cu Afanasie Andreev, șeful brigăzii a 10-a — brigada bătrînilor, cum e cunoscută printre pescari. De cei doi, s-a apropiat tiptil un om între două vîrste cu fața înnegrită de soare. Bătrînul Afanasie Andreev a bănuit: „Vanea iar mă bate la cap cu ale lui“. I-a făcut discret un semn să-l aștepte. Șeful secției reluă "firul discuției întrerupt pentru cîteva clipe. — ... cei de la secția Ivancea și-au și depășit planul cu 10 la sută. Și gîndește-te numai după 11 zile de lucru! Discuția a continuat. In ciuda lor — în ciuda tuturor pescarilor hotărîți să se avînte în lupta cu apele pentru cît mai mult vînat — dinspre mare vîntul venea la un balot aducînd cu el curenți sărați care usturau nările. Valurile se pierdeau treptat în gura largă a brațului dunărean, atît de largă ca o deschizătură de prăpastie. Pînă și pescărușii cu țipătul lor sfidător se apropiau tot mai mult de pescarii care se tot frămîntau inofensivi în jurul cabanei. — Eugene Atanasie îți dau dreptate. Numai vezi și dumneata graficul nostru de producție. Nu stăm prea bine. — O știu cu tovarășe dar crezi că pescarii nu se zbat?! Asta cere și el tocmai acum o zi, două. Are se vede o treabă la oraș. Dacă aflu pricina îl sfătuiesc s-o amîne. — Bine bre, vezi matale. După ce bătrînul Afanasie Andreev s-a despărțit de șeful secției, se tot gîndea: sîntem oameni în vîrstă, nu se poate ca tocmai noi să fim mai slabi și după astea toate să mai și plecăm cu treburi la oraș tocmai acum cînd începe bătălia. Ce-o fi cu el ? Pe Vanea îl cunoștea bine. Pescuise o viață întreagă cu el. Și-au împărțit necazurile pe vremea cînd stăpînii bălților și al pescuitului nu erau ei, s-au ajutat tot de atîtea ori, iar acum la bătrînețe o duc deopotrivă de bine. Afanasie Andreev trecu repede printre grupurile de pescari. Intr-un loc spre debarcader, moș Vanea — Vanea, așa cum i se spunea pe vremea cînd era un fecior legat, cu fața mare, puțin ciupită — stătea rezemat pe o ciutură netezind cu cisma piciorului drept nisipul argintiu. — Ei, zi mă ? — îl bătu pe umăr Atanasie, brigadierul. Celălalt tresări luat prin surprindere încît nu știa acum cum să-l ia pe șeful de brigadă. Pe urmă i-a spus-o fără ocol că ar pleca la oraș pentru cîteva zile. Afanasie îl privi cercetător încercînd să afle pricina. După o discuție îndelungată șeful de brigadă încheie sentențios : — Lasă astea, înainte de toate — planul ! Moș Vanea îl privi nedumerit. Dădu afirmativ din cap aproape mecanic. ... Sub seară vîntul s-a îmblînzit. Doar din cînd în cînd o adiere ușoară făcea să se miște într-un fel deosebit multiplitatea de frunze și culturi ale deltei. Un semn, o veste care pentru acești oameni ai apelor are valoarea unei revederi într-un moment solemn. Zilele care au urmat au fost bogate în pescuit. Printre celelalte brigăzi care și-au îndeplinit planul ori s-au apropiat de el în cîteva zile era și brigada „bătrînilor“. Intr-o scurtă ședință avută seara în cabană, șeful secției citea : — Brigada a 10-a condusă de Afanasie Andreev și-a realizat planul cu 145 la sută. Brigada de tineret „ialiene“ de mare cu 107 la sută, de asemenea brigăzile 13, 24, 25, 26 și 27 lucrează de acum peste plan. La individual Carpat Selepante (membru de partid) are pînă acum planul îndeplinit cu 361 la sută. Evidențiem de asemenea pescarii Doroftei Danielov, Ivan, Terentie Trofim, Platonie Condrat Vasile, Al. Danielov, Simion Maftei, Ivanov Ivan, și bineînțeles brigada a 10-a". Vanea auzindu-și numele pe lista celor evidențiați și brigada în care lucra în mod deosebit căuta cu privirea plin de fericire pe Afanasie Andreev. Cînd toți se îndreptau spre casă îl ajunse din urmă. Vroia parcă să-i spună că a avut dreptate și că el, om în toată firea, era să-i lase tocmai acum în toiul luptei. I-a spus doar — zîmbind și strîngîndu-i mîna — înainte de toate — planul — așa-i ? PETRE Z. PETRE însemnări din deltă „înainte de toate planul“