Dobrogea Nouă, august 1956 (Anul 9, nr. 2498-2522)

1956-08-01 / nr. 2498

Stringer­ea recoltelor — prilej de popularizare a gospodăriilor colective S5 Au sosit și zilele mult așteptate de fie­­­care producător agricol, de a-și vedea roa­­ldele muncii depuse în obținerea de recolte­­ bogate la hectar. Desigur, că toți vom spu­­­­ne, că producțiile mici de cereale din a­­­cest an se datoresc condițiilor vitrege de «climă din toamna și iarna anului 1955/1956. «Pe bună dreptate că afirmația va fi justi­ficată într-o oarecare măsură în sensul că «producțiile obținute nu vor putea fi egale []cu cele din anul trecut, dar, prin aplicarea­­ întregului complex de lucrări agrotehnice­­ la timp și în bune condițiuni, începînd de­­ la alegerea și pregătirea terenului și pînă la recoltat și treierat și în condițiile anului ,respectiv a fost posibilă obținerea unor pro­ducții medii de cel puțin 1.200—1.500 kg. Îgrîu la hectar.­­ Multe gospodării agricole colective din cuprinsul regiunii noastre, datorită bunei­­ organizări a muncii, execută acum treieri­­­șul obținînd producții mari la hectar. Așa,­­de pildă, colectiviștii din satul Frățilești,­­raionul Fetești au terminat treierișul obți­­unînd o producție medie de 2.000 kg. grîu [la hectar, colectiviștii din comuna Valul­­ Traian, raionul Medgidia de pe suprafața [treierată de 20 hectare au obținut 1.750 kg. lorz la hectar, colectiviștii din satul Progre­­ssul de pe suprafața semănată cu secară [au obținut o producție medie de 1.500 kg.­­Ia hectar, iar colectiviștii din satul „23 Au­­­gust" de pe suprafața de grîu treierată­­ pînă în prezent au obținut o producție me­­­die în jurul a 1.600—1.800 kg. Ia hectar, (aproape dublu față de producțiile țăranilor )muncitori cu gospodării individuale. Deși pretutindeni, în regiune, condițiile de climă au fost identice, recoltele de ce­reale păioase obținute la hectar de către­ producătorii agricoli se deosebesc mult, atît sub raport cantitativ cît și calitativ. In raza aceleași comune, în foarte multe ca­zuri chiar la țăranii muncitori cu gospodă­rii individuale care-și au ogoarele învecina­te cu ale colectiviștilor, producțiile de grîu, secară etc. scoase la hectar diferă foarte mult. De exemplu, în comuna Ciobanu din raionul Hîrșova, Valul Traian, Comana, Ca­­taloi și altele, producția de cereale păioase de pe tarlalele colectiviștilor sînt cu cel puțin 3.400 kg, mai mari la hectar față de ale țăranilor muncitori cu gospodării individuale. Explicația acestui mister nu poate fi decît una singură și anume că me­todele agrotehnice aplicate rațional și la timp sînt factori hotărîtori în ridicarea pro­ducției la hectar. Stepa aridă și seceta pus­tiitoare din regiunea noastră au fost învin­se. Prin mecanizarea lucrărilor agricole, prin lucrări de reținere a apei în sol și prin alte metode avansate sovietice, colectiviștii obțin astăzi succese din ce în ce mai fru­moase. Toate acestea precum și dezvoltarea mul­­­­tilaterală a gospodăriilor colective din re­­­­giunea noastră dovedesc limpede că supe­­­­rioritatea marii gospodării agricole socia­­­­liste asupra micii gospodării individuale­ este un adevăr care nu poate fi tăgăduit , și că aceasta este singura cale de urmat­­ de către fiecare țăran muncitor pentru a trăi o viață din ce în ce mai bună. Organelor de partid și de stat raionale , și acestea prin organele în subordine, le­­ revine sarcina de a intensifica prin toate­­ mijloacele de agitație și propagandă acțiu­­­­nea de popularizare a sectorului socialist,­­ de răspîndire a metodelor agrotehnice îna­­­­intate și a experienței gospodăriilor colec­­­­tive în scopul obținerii de producții bogate­­ la hectar. Un foarte bun mijloc de popula­­­­rizare a avantajelor ce le oferă gospodăria­­ colectivă — pe lîngă articole la gazeta de­­ perete, grafice comparative de producție obținute de gospodăriile colective și țăranii­­ muncitori cu gospodării individuale, orga­nizarea de vizite la colectiviști acasă, con­­s­­fătuiri între colectiviști și țăranii cu gos­­­­podarii individuale — este și expoziția agr­­­i­colă. Aceasta, în măsură incomparabil mai­­ mare decît vorbele, poate convinge pe țăra­­­­nii muncitori de avantajele m­ari economicei ale aplicării metodelor înaintate, pentru că,­­ pe lîngă explicațiile scrise, prezintă suges­­­tiv însăși realizările — produsele obținute) și calitatea lor Trebuie arătat țăranilor­­ muncitori practic, prin exemple vii legate­­ de locul de producție că singura cale de­­ belșug și bunăstare a lor este trecerea la­­ marea gospodărie colectivă. } CURSURI DE CALIFICARE CU PROPAGANDIȘTII In clădirea școlii meta­lurgice de ucenici de la I.M.U.­Medgidia, s-a des­chis nu de mult un curs de calificare pentru propa­gandiști, care vor conduce cursurile serale, cercurile de Istoria P.M.R. și cer­curile de economie concre­tă, în cadrul învățămîntu­­lui de partid în anul de învățămînt 1956—1957. Cursul de calificare care va fi urmat timp de 20 de zile de fiecare serie, a fost organizat de comitetul re­gional de partid. Propa­gandiștilor le sînt predate lecții de către activiști de partid cu funcții de răs­pundere în aparatul de partid și cu o bogată expe­riență în munca de partid. In prima serie sînt pen­tru pregătire un num­ăr de peste 250 propagandiști din toate raioanele regiunii noastre. Lecțiile predate pînă acum în fața propa­gandiștilor au fost axate pe: „Principiul leninist al coexistenței pașnic­e“, „Creșterea și întărirea for­țelor internaționale ale pă­cii, democrației și socia­lismului“. Membri ai biroului co­mitetului regional de partid vor preda de asemenea lec­ții propagandiștilor despre: „Sarcinile actuale ale or­ganizațiilor de bază în do­meniul muncii organizato­rice și a vieții interne de partid“, „Trăsătura funda­mentală a economiei în pe­rioada de trecere de la ca­pitalism la socialism în țara noastră“, „Munca po­litică de masă a organiza­țiilor de bază din industrie și agricultură“ și alte lec­ții. La baza tematicii lec­țiilor stau sarcinile ce se ridică în fața organelor de partid și de stat, documen­tele celui de-al II-lea Con­gres al partidului. Anul IX Nr. 2498 MIERCURI AUGUST 1956 4 pagini 20 bani PUTEREA CONVINGERII Carele încărcate cu snopi coborau încet pe dru­mul prăfuit. Printre sno­pii îndesați se ză­reau doar pălăriile colbu­ite ale căruțașilor din gos­podăria agricolă colectivă „Ana Ipătescu“ din Cuza Vodă. — N-o mai ploua și as­tăzi, să ne oprească treie­ratul ? — zise Neicu Ena­­che privind norii care se adunau pe cer. — N-o ploua — răspun­se scurt alt căruțaș care avea cîteva spice înfipte la pălărie, încet carele se a­­propiau de arie și căruțașii coborîră lîngă batoză. Omul de aici, colectivistul Cristian Constantin, luă o mînă de grîu, aruncă cî­teva boabe în gură, apoi se apropie de căruțaș și a­­pucîndu-l pe Iordache Hum­­­eț de braț îi arătă în pal­mă niște boabe. — Ce spui tu, Iordache, iei 4.000 kg. de grîu cît am luat eu anul trecut nu­mai prin munca mea ? — De, om lua și noi că n-am stat degeaba. — Ei nu, că n-oi vrea să fii tu la fel Cu mine — glumi Cristian atingînd cu umărul pe unul din colec­tiviștii din apropiere. — Spune drept Iordache — întrebă alt colectivist. — Apoi drept oi spune — îngînă Iordache Hum­eț, celui căruia i se adresaseră. Apoi retrăgîndu-se cu cei­lalți colectiviști lîngă groapa de fumat începu să-și depene amintirile. Cînd s-a întors din arma­tă și-a găsit nevasta și co­piii muncind la cîmp ală­turi de întovărășiți. Nu s-a supărat Iordache. Dar nici în colectivă n-a intrat în toamna aceea. Aștepta­ un îndemn, un sfat. Astfel, povești, cum într-o seară a venit la el în bătătură Cristian Constantin, veci­nul său, om vrednic, mem­bru de partid. Lui i-a măr­turisit de atunci că el tot o să meargă în colectivă. — De ce nu intri acum, e toamnă și n-ai nici o da­torie la stat — îl îndemna vecinul. — Nu știu nene, știu eu cum o fi ? Și la cătănie mi-au spus că-i bine în co­lectivă, am citit și cărți, dar... — Păi, cum, tu n-ai vă­zut pe taică-tău, cînd și-a luat bucatele. Ce, 3.800 kg, numai grîu fu puțin ? in­­­terveni în vorbă șeful de brigadă Ene Vasile. N-a văzut atunci Iorda­che Hum­eț citeț a primit taică-său. Și era rușine de el, care intrase printre pri­mii în colectivă. Dar cînd și-a luat bucatele vecinul său, s-a dus la magazia gospodăriei. Oricit a soco­tit Iord­ache nu se aștepta la asemenea cifră: pentru 400 zile amunc­i vecinul său, Cristian Constantin, a pri­mit 4.000 kg. grîu, 1.300 kg. porum­­b, 300 kg orz, varză, cartofi, fasole, floa­­rea-soarelui din belșug. De toate au prim­it colectiviștii. In case au lumină electrică și difuzoare. — Așa încărcat de gîn­­duri m-am sfătuit și cu ne­vasta, reluă firul amintiri­lor Iordache. Pe Zamfira de mult o bătea gîndul să intrăm în gospodăria co­lectivă. — Ei vezi, zise din nou Ene Vasile stingîndu-și mucul de țigară. Acum vei lua și tu multe, doar din aprilie de cînd muncești în colectivă ai 150 zile și astăzi batoza noastră a dat­­ peste 16.700 kg. de grîu. Muncesc cu rîvnă colec­tiviștii. Comuniștii sînt în frunte. Sporul de recoltă obținut prin lucrarea pă­­mîntului în comun face să crească nivelul de trai al colectiviștilor. Noul colec­tivist se ține bine, nu vrea să rămînă mai prejos de­cît fruntașii gospodăriei și în colectiva „Ana Ipă­­tescu“ toți muncesc cu drag. N. VINTILA PE OGOARE­A MIEZ DE VARĂ în cîteva ore de muncă Lucrările agricole de vară se execută în bune condițiuni și la timp de către membrii întovărășirii agricole din satul Făurei, raionul Adamclisi. Avînd permanenta îndrumare a organizației de partid (se­cretar Azis Caibula) și ajuto­rul conducerii întovărășirii (președinte Simedrea Tudor), s-a terminat nu de mult trans­portul păioaselor la arie fă­­cîndu-se stoguri. Acum, bato­za înghite lacomă snop după snop. In primele cîteva ore de muncă pe această arie s-au treierat peste 7.000 kg. grîu. Treieratul păioaselor se des­fășoară în prezent intr-un ritm accelerat. RIZA USMAN, coresp. Brigada la arie­ ­ .De mult se punea problema activității la arii a brigăzii artistice de agitație a căminu­lui cultural „Filimon Sîrbu“ din comuna Țăndărei, raionul Fetești. De cînd a început seceratul, colectivul de creație al brigă­zii, condus de tov. Barbu Ioan, a început să pregăteas­că un program artistic spre a fi prezentat apoi de brigada U.T.M. la arte, în fața țărani­lor colectiviști și individuali. Pentru aceasta, colectivul s-a străduit să ilustreze munca ță­ranilor la recoltat precum și aspecte ale muncii la arie. Programul a fost axat pe problema atragerii în G.A.C. a ță­ranilor individuali și pe întărirea și ridicarea conștiinței celor din gospodărie față de muncile agricole. Prima deplasare brigada artistică a făcut-o la aria de treier a gospodăriei colective „Dobrogeanu Gherea" din satul Stra­china, unde a prezentat în fața colectiviștilor în pauza de prînz un frumos program artistic. In timpul programului se putea citi pe fața fiecărui colectivist bucuria că rezultatele muncii lor sînt astăzi cîntate MAREȘ TOMA, coresp. Campania de recoltare și treieriș este în toi. Țăranii muncitori, asemenea unor al­bine harnice, dau zor pentru a termina la timp recoltarea și treierișul culturilor păioase. Mai sînt totuși unii oameni care din lipsă de conștiincio­zitate și din comoditate fac unele greutăți. De pildă, tov. Lăpușneanu Cornel, medic ve­terinar la punctul Cataloi din raionul Tulcea, fiind solicitat de locuitori să meargă aca­să pentru a da asistență sani­­tară-veterinară animalelor, refuză, obligîndu-i să vină cu vitele la punctul veterinar. In ziua de 21 iulie a.c., datorită faptului că nu a binevoit să se deplaseze în comuna Poșta pentru a face reexaminarea vite­lor gestante, țăranii muncitori Gheorghe Pahon, Larie Grigore, Iacob L. Pahone și Petre Brebene au fost nevoiți să-și piardă o zi bună de lucru de la recoltat și treieriș, deplasîndu-se cale de 8 km. cu vitele la Cataloi pentru reexaminare. Ce au de spus In această privință organele de stat și raio­nale ? CHIR1ȚA N. VICTOR, coresp. ^axîooooooooooooooc ooíxsoooooooooooö^ I * Primele fone de cereale predate statului Corespondentul nostru Abdula Amiran ne informează că 8 î 8 nu de mult harnicii colectiviști din gospodăria agricolă colec­­­­­­tivă din satul Grăniceru, raionul Negru Vodă, au început treie­ g I­râtul păioaselor. Datorită tractorului care funcționează fără 8 8 întrerupere în cursul zilei și a batezarului Badea Alexandru­­ , care îngrijește cu conștiinciozitate batoza s-a putut treiera in­­ 1 3 zile recolta de pe 30 hectare. Primele boabe treierate au luat 8­8 drumul spre baza de recepție. Cota de grîu cuvenită statului a­r fi fost predată în întregime.­­ De asemenea, s-a predat pentru plata muncilor S.M.T. 7.200 ? 8 kg grîu, iar pentru ulum 2.500 kg. grîu. Pentru grăbirea trese­ 8 g­rișului și înmagazinarea boabelor, depun eforturi printre ceilalți 1 I colectiviști: Gavrilă Nicolae, Abdula Cadîr, Ibram Lutfie, Jianu I . Dumitra, Velula Remzie și alții. Vrînd să informeze oamenii muncii de pe ogoare despre l­a felul cum folosesc colectiviștii timpul liber, corespondentul spune­­ 8 în încheierea scrisorii : „cînd se întrerupe lucrul la arie pentru 8 g masa de prînz, poți vedea aproape pe fiecare colectivist cu cite­­ 8 o broșură în mînă studiind pentru a căpăta cît mai multe cu­ ^­u­noștințe despre agrotehnica înaintată, sau răsfoind un ziar pen­­­­­tru a afla cît mai multe din succesele poporului nostru mum­­a 8­citor.. .00 00 00 00 1x> 00 00 x> 00 00 00 Nici un bob pierdut­ ­ ! ! 8 ! Chemarea comitetului regional U.T.M. adresată tineretului I " §din regiunea noastră cu privire la strîngerea recoltei la timp §■ 8 a dat un imbold și mai puternic în muncă utemiștilor din gos- 8­8 podăria agricolă de stat Lunca-Baia, raionul Istria. Avînd îndrumarea organizației de bază U.T.M., tinerii, or­­­­­­ganizați în brigăzi și grupe, își desfășoară activitatea în pe­­­­­rioada muncilor agricole de vară sub lozinca „Nici un bob pier- 8 gălut“. De pildă, organizatorul de grupă Mihai Andrei din bri­­g­­ g­rada nr. 4 din Baia, mobilizînd tineretul în timpul liber, a reu­­ș­eșit să stringă cantitatea de 626 kg. grîu provenit din spice 8 8 Această cantitate a fost ulterior predată la I.C.S. „Recolta" § I primind distanța nr. 1 pe organizația U.T.M. din comună. Prin­? 8­tre cei evidențiați la strîngerea spicelor se numără utemiștii 8 , Duțu Ștefan, P. Constantin și alții. Munca plină de avînt con­­­­­­tinuă în prezent și în cadrul celorlalte brigăzi. VACAREANU MARIA, coresp. Acolo unde munca este organizată Brigadierul Cristache Stan­­cu este bine cunoscut și apre­ciat de membrii gospodăriei agricole colective „21 Decem­brie“ din comuna Cotul Văii. Organizînd bine munca în ca­drul brigăzii pe care o con­duce, a reușit ca într-o singu­ră zi să treiere 16.000 kg. se­cară și orz, media la secară fiind de 1.300 kg. la hectar. Bine au muncit tovarășii Cismaru Marin, Prodan Săn­­dica, Geta T. Avram, Ion P. Saliu cît și tractoristul Tudor Ion, care și-au adus un aport însemnat prin munca lor con­știincioasă. Nu mai puțin în­semnat a fost și aportul tov. Ion N. Avram — șofer — care face zilnic 2—3 transporturi la baza de recepție pentru a­­chitarea datoriilor față de stat. PASALAIE GHEORGHE, corespondent Comoditate 1 Răspuns la chemarea sfaturilor populare Iași și Craiova Chemarea lansată de sfaturile popu­lare regionale Iași și Craiova tuturor sfaturilor populare regionale din țară cu privire la gospodărirea și înfrumusețarea orașelor a fost primită cu un deosebit interes de comitetul executiv al sfatu­lui­ popular orășenesc Constanța. Pe li­nia gospodăririi și înfrumusețării orașu­lui, sfatul popular, cu sprijinul perma­nent al comitetului orășenesc de partid, a obținut o serie de realizări frumoase. Astfel, la lucrările de întreținere și a­­menajare a străzilor s-au realizat 30.000 m. p. și s-au asfaltat 4.500 m. p. S-au amenajat 12.000 m. p. spații verzi, s-au plantat 20.400 pomi din care 7.400­ fruc­tiferi. De asemenea, s-a construit un tea­tru de vară în parcul din fața Teatrului de Stat cu o capacitate de 700 locuri. Toate aceste realizări s-au înfăptuit cu sprijinul activ al cetățenilor, al deputați­lor, responsabilelor, delegatelor de femei și comitetelor de stradă. Prin munca dusă de cei 197 deputați și comitete de stradă, de cele 1600 delegate de femei și respon­sabile de circumscripție, prin munca ob­ștească dusă de cei 10.000 de cetățeni s-au efectuat peste 70.000 d­e muncă vo­luntară reușindu-se să se transporte peste 600 vagoane piatră pentru pietruirea străzilor. Răspunzînd la chemarea lansată de cele două sfaturi populare, comitetul exe­cutiv al sfatului popular orășenesc va întîmpina zilele de 23 August și 7 No­iembrie cu noi înfăptuiri pe­­ linie ob­ștească. In acest sens se vor realiza­­ ur­mătoarele :­­ — Se vor repara, pietrui și pava o su­­prafață de 150.000 m­.p., iar prin muncă voluntară vor fi pietruite încă 20 străzi în cartiere. — Rețeaua electrică va fi extinsă pe o lungime de 500 m.l., rețeaua de apă cu 1800 m.l. precum și 800 m.l. canalizare. — Tot în această perioadă se va da­­ în folosință pe ,str. Romană 8 aparta­­­mente de locuit pentru muncitori. — Pentru parcuri și imobilele naționa­lizate, se vor confecționa din prefabri­cate 1.000 m.l. gard.­­ Pe linia satisfacerii nevoilor social­­culturale se va da în folosință un teatru de vară cu 2.000 locuri și se va renova un cinematograf, va lua ființă un dispen­sar într-un cartier muncitoresc și se va da în folosință o anexă a spitalului uni­ficat de copii cu încă 30 paturi.­­ Pentru buna aprovizionare a popu­lației orașului, vor lua ființă noi unități ale comerțului de stat ca : un depozit de var și materiale de construcție, un ma­gazin cu articole de menaj și uz casnic în cartierul Tăbăcăriei, alte magazine de desfacere de prod­u­se alimentare și in­dustriale și un magazin I.C.S. Bijuteria. Va fi terminată amenajarea unui platou din piața Griviței și trei expoziții cu vîn­­­zare în sectoarele de produse industriale și alimentație publică.­­ Pe lîngă cele 4 firme luminoase cu neon, vor mai fi montate la unitățile co­merțului de stat și ale U.R.C.M. încă trei­ firme luminoase și reclame artistice pe panouri. Pentru înfăptuirea acestor angajamen­te, noi ne propunem să avem sprijinul deputaților, și al cetățenilor orașului Con­stanța. STANCU MARIN, președintele sfatului popular al orașului Constanța IONESCU ȘTEFAN, secretarul sfatului popular „... Nu-i mai comodă dar o fac din conștiință“ Cu cîtva timp în urmă mă aflam printre brigadierii care lucrează pe Șantierul na­țional al tineretului de la Năvodari. Lucrau de zot băieții. Unii alungau oboseala (că la drept vorbind nu-i cea mai ușoară mun­că) cu o glumă la adresa vreunuia dintre ei și după un rîs de-ți făcea poftă cît a­i fi avut fruntea de încrețită, se apucau din nou la muncă. Printre ei, unul de-i spune Dobre Gheor­ghe, un flăcău micuț cu ochi albaștri, al­baștri și blînzi ca și firea lui zvîrlea în­­tr-una lopată cu lopată. — Asta ne întrece de-a ține așa — zise unui prinzînd din nou lopata în mîini. — Fugi mă de aici, că nu-i el mai în­vățat cu munca decît mine — îl completă un altul cu o evidentă, răutate în glas. Ceilalți n-au mai zis nimic. N-a zis nici brigadierul Dobre Gheorghe, sau poate s-a făcut că nu-i aude. Poate... Mă apropii ușor de el. Pe fața­ lui nu se citea ciudă. Parcă spunea , așa suntem­ noi, tinerii. Muncind laolaltă nu ne supărăm cînd m­ai face o glumă. Mai tîrziu o să-i zic și eu una. Nu știu. Poate că i-a zis-o. Mie mi-a spus doar : „eu am fost frizer la coo­perativa „Igiena“ din Constanța. Munca pe care o fac acuma nu-i mai comodă, dar o fac din conștiință“. Așa o fac toți brigadierii. Bravo­lori O Z­I PE PLAJĂ Minunate sînt zilele însorite de vară. Aici, la Constanța, aceste zile procură omului muncii prilej de adevărată bucurie și des­fătare. Și cum să nu se bucure și să nu se minuneze omul de razele darnice și dogo­ritoare ale soarelui, de apa călduță și îm­bietoare a mării, de nisipul plăjii auriu, de tot farmecul ce în aceste zile îi oferă mă­­rinimos litoralul ? Dar să intrăm în amă­nunte. Fotoreporterul nostru vă va ajuta să înțelegeți mai bine toate acestea. Deplasîn­du-se duminică pe plaja „Muncitorul“ din orașul nostru, el a prins în obiectivul apa­ratului său mai multe imagini, imagini care grăiesc convingător de felul cum oamenii muncii din patria noastră, constănțenii noștri știu să se bucure în aceste zile de tot ceea ce marea, soarele, plaja și condi­țiile regimului nostru oferă azi oamenilor muncii. Priviți acum în dreapta, de sus în jos : în prima imagine, trei mlădițe ale vie­ții noastre noi construiesc din nisipul de pe­ țărm un castel ca cele pe care le-au întîlnit în cărțile de povești. Mîine ei vor înălța construcții adevărate. Viața ce o trăiesc astăzi le dă putința să-și vadă rea­lizate visurile cele mai îndrăznețe. In cea de a doua imagine, alte mlădițe, copii să­nătoși și veseli ai patriei noastre, după o joacă bună și îmbăiat, stau acum sub um­brar, feriți de dogoarea soarelui. Cel mai micuț nu s-a săturat însă de zburdălnicii. Așa că puțin exercițiu de călărie nu-i stri­că. Și cît de mîndru e el acum urcat în spatele balonului plutitor cu care apoi va naviga în apa mării, bineînțeles pe lîn­gă țărm. In ultima imagine fotoreporterul nostru vă înfățișează un colț al plăjii „Muncitorul" din orașul nostru, așa cum arată mai în fiecare zi pe timpul verii. «»

Next