Dobrogea Nouă, august 1956 (Anul 9, nr. 2498-2522)
1956-08-01 / nr. 2498
Stringerea recoltelor — prilej de popularizare a gospodăriilor colective S5 Au sosit și zilele mult așteptate de fiecare producător agricol, de a-și vedea roaldele muncii depuse în obținerea de recolte bogate la hectar. Desigur, că toți vom spune, că producțiile mici de cereale din acest an se datoresc condițiilor vitrege de «climă din toamna și iarna anului 1955/1956. «Pe bună dreptate că afirmația va fi justificată într-o oarecare măsură în sensul că «producțiile obținute nu vor putea fi egale []cu cele din anul trecut, dar, prin aplicarea întregului complex de lucrări agrotehnice la timp și în bune condițiuni, începînd de la alegerea și pregătirea terenului și pînă la recoltat și treierat și în condițiile anului ,respectiv a fost posibilă obținerea unor producții medii de cel puțin 1.200—1.500 kg. Îgrîu la hectar. Multe gospodării agricole colective din cuprinsul regiunii noastre, datorită bunei organizări a muncii, execută acum treierișul obținînd producții mari la hectar. Așa,de pildă, colectiviștii din satul Frățilești,raionul Fetești au terminat treierișul obțiunînd o producție medie de 2.000 kg. grîu [la hectar, colectiviștii din comuna Valul Traian, raionul Medgidia de pe suprafața [treierată de 20 hectare au obținut 1.750 kg. lorz la hectar, colectiviștii din satul Progressul de pe suprafața semănată cu secară [au obținut o producție medie de 1.500 kg.Ia hectar, iar colectiviștii din satul „23 August" de pe suprafața de grîu treierată pînă în prezent au obținut o producție medie în jurul a 1.600—1.800 kg. Ia hectar, (aproape dublu față de producțiile țăranilor )muncitori cu gospodării individuale. Deși pretutindeni, în regiune, condițiile de climă au fost identice, recoltele de cereale păioase obținute la hectar de către producătorii agricoli se deosebesc mult, atît sub raport cantitativ cît și calitativ. In raza aceleași comune, în foarte multe cazuri chiar la țăranii muncitori cu gospodării individuale care-și au ogoarele învecinate cu ale colectiviștilor, producțiile de grîu, secară etc. scoase la hectar diferă foarte mult. De exemplu, în comuna Ciobanu din raionul Hîrșova, Valul Traian, Comana, Cataloi și altele, producția de cereale păioase de pe tarlalele colectiviștilor sînt cu cel puțin 3.400 kg, mai mari la hectar față de ale țăranilor muncitori cu gospodării individuale. Explicația acestui mister nu poate fi decît una singură și anume că metodele agrotehnice aplicate rațional și la timp sînt factori hotărîtori în ridicarea producției la hectar. Stepa aridă și seceta pustiitoare din regiunea noastră au fost învinse. Prin mecanizarea lucrărilor agricole, prin lucrări de reținere a apei în sol și prin alte metode avansate sovietice, colectiviștii obțin astăzi succese din ce în ce mai frumoase. Toate acestea precum și dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective din regiunea noastră dovedesc limpede că superioritatea marii gospodării agricole socialiste asupra micii gospodării individuale este un adevăr care nu poate fi tăgăduit , și că aceasta este singura cale de urmat de către fiecare țăran muncitor pentru a trăi o viață din ce în ce mai bună. Organelor de partid și de stat raionale , și acestea prin organele în subordine, le revine sarcina de a intensifica prin toate mijloacele de agitație și propagandă acțiunea de popularizare a sectorului socialist, de răspîndire a metodelor agrotehnice înaintate și a experienței gospodăriilor colective în scopul obținerii de producții bogate la hectar. Un foarte bun mijloc de popularizare a avantajelor ce le oferă gospodăria colectivă — pe lîngă articole la gazeta de perete, grafice comparative de producție obținute de gospodăriile colective și țăranii muncitori cu gospodării individuale, organizarea de vizite la colectiviști acasă, consfătuiri între colectiviști și țăranii cu gospodarii individuale — este și expoziția agricolă. Aceasta, în măsură incomparabil mai mare decît vorbele, poate convinge pe țăranii muncitori de avantajele mari economicei ale aplicării metodelor înaintate, pentru că, pe lîngă explicațiile scrise, prezintă sugestiv însăși realizările — produsele obținute) și calitatea lor Trebuie arătat țăranilor muncitori practic, prin exemple vii legate de locul de producție că singura cale de belșug și bunăstare a lor este trecerea la marea gospodărie colectivă. } CURSURI DE CALIFICARE CU PROPAGANDIȘTII In clădirea școlii metalurgice de ucenici de la I.M.U.Medgidia, s-a deschis nu de mult un curs de calificare pentru propagandiști, care vor conduce cursurile serale, cercurile de Istoria P.M.R. și cercurile de economie concretă, în cadrul învățămîntului de partid în anul de învățămînt 1956—1957. Cursul de calificare care va fi urmat timp de 20 de zile de fiecare serie, a fost organizat de comitetul regional de partid. Propagandiștilor le sînt predate lecții de către activiști de partid cu funcții de răspundere în aparatul de partid și cu o bogată experiență în munca de partid. In prima serie sînt pentru pregătire un număr de peste 250 propagandiști din toate raioanele regiunii noastre. Lecțiile predate pînă acum în fața propagandiștilor au fost axate pe: „Principiul leninist al coexistenței pașnice“, „Creșterea și întărirea forțelor internaționale ale păcii, democrației și socialismului“. Membri ai biroului comitetului regional de partid vor preda de asemenea lecții propagandiștilor despre: „Sarcinile actuale ale organizațiilor de bază în domeniul muncii organizatorice și a vieții interne de partid“, „Trăsătura fundamentală a economiei în perioada de trecere de la capitalism la socialism în țara noastră“, „Munca politică de masă a organizațiilor de bază din industrie și agricultură“ și alte lecții. La baza tematicii lecțiilor stau sarcinile ce se ridică în fața organelor de partid și de stat, documentele celui de-al II-lea Congres al partidului. Anul IX Nr. 2498 MIERCURI AUGUST 1956 4 pagini 20 bani PUTEREA CONVINGERII Carele încărcate cu snopi coborau încet pe drumul prăfuit. Printre snopii îndesați se zăreau doar pălăriile colbuite ale căruțașilor din gospodăria agricolă colectivă „Ana Ipătescu“ din Cuza Vodă. — N-o mai ploua și astăzi, să ne oprească treieratul ? — zise Neicu Enache privind norii care se adunau pe cer. — N-o ploua — răspunse scurt alt căruțaș care avea cîteva spice înfipte la pălărie, încet carele se apropiau de arie și căruțașii coborîră lîngă batoză. Omul de aici, colectivistul Cristian Constantin, luă o mînă de grîu, aruncă cîteva boabe în gură, apoi se apropie de căruțaș și apucîndu-l pe Iordache Humeț de braț îi arătă în palmă niște boabe. — Ce spui tu, Iordache, iei 4.000 kg. de grîu cît am luat eu anul trecut numai prin munca mea ? — De, om lua și noi că n-am stat degeaba. — Ei nu, că n-oi vrea să fii tu la fel Cu mine — glumi Cristian atingînd cu umărul pe unul din colectiviștii din apropiere. — Spune drept Iordache — întrebă alt colectivist. — Apoi drept oi spune — îngînă Iordache Humeț, celui căruia i se adresaseră. Apoi retrăgîndu-se cu ceilalți colectiviști lîngă groapa de fumat începu să-și depene amintirile. Cînd s-a întors din armată și-a găsit nevasta și copiii muncind la cîmp alături de întovărășiți. Nu s-a supărat Iordache. Dar nici în colectivă n-a intrat în toamna aceea. Aștepta un îndemn, un sfat. Astfel, povești, cum într-o seară a venit la el în bătătură Cristian Constantin, vecinul său, om vrednic, membru de partid. Lui i-a mărturisit de atunci că el tot o să meargă în colectivă. — De ce nu intri acum, e toamnă și n-ai nici o datorie la stat — îl îndemna vecinul. — Nu știu nene, știu eu cum o fi ? Și la cătănie mi-au spus că-i bine în colectivă, am citit și cărți, dar... — Păi, cum, tu n-ai văzut pe taică-tău, cînd și-a luat bucatele. Ce, 3.800 kg, numai grîu fu puțin ? interveni în vorbă șeful de brigadă Ene Vasile. N-a văzut atunci Iordache Humeț citeț a primit taică-său. Și era rușine de el, care intrase printre primii în colectivă. Dar cînd și-a luat bucatele vecinul său, s-a dus la magazia gospodăriei. Oricit a socotit Iordache nu se aștepta la asemenea cifră: pentru 400 zile amunci vecinul său, Cristian Constantin, a primit 4.000 kg. grîu, 1.300 kg. porumb, 300 kg orz, varză, cartofi, fasole, floarea-soarelui din belșug. De toate au primit colectiviștii. In case au lumină electrică și difuzoare. — Așa încărcat de gînduri m-am sfătuit și cu nevasta, reluă firul amintirilor Iordache. Pe Zamfira de mult o bătea gîndul să intrăm în gospodăria colectivă. — Ei vezi, zise din nou Ene Vasile stingîndu-și mucul de țigară. Acum vei lua și tu multe, doar din aprilie de cînd muncești în colectivă ai 150 zile și astăzi batoza noastră a dat peste 16.700 kg. de grîu. Muncesc cu rîvnă colectiviștii. Comuniștii sînt în frunte. Sporul de recoltă obținut prin lucrarea pămîntului în comun face să crească nivelul de trai al colectiviștilor. Noul colectivist se ține bine, nu vrea să rămînă mai prejos decît fruntașii gospodăriei și în colectiva „Ana Ipătescu“ toți muncesc cu drag. N. VINTILA PE OGOAREA MIEZ DE VARĂ în cîteva ore de muncă Lucrările agricole de vară se execută în bune condițiuni și la timp de către membrii întovărășirii agricole din satul Făurei, raionul Adamclisi. Avînd permanenta îndrumare a organizației de partid (secretar Azis Caibula) și ajutorul conducerii întovărășirii (președinte Simedrea Tudor), s-a terminat nu de mult transportul păioaselor la arie făcîndu-se stoguri. Acum, batoza înghite lacomă snop după snop. In primele cîteva ore de muncă pe această arie s-au treierat peste 7.000 kg. grîu. Treieratul păioaselor se desfășoară în prezent intr-un ritm accelerat. RIZA USMAN, coresp. Brigada la arie .De mult se punea problema activității la arii a brigăzii artistice de agitație a căminului cultural „Filimon Sîrbu“ din comuna Țăndărei, raionul Fetești. De cînd a început seceratul, colectivul de creație al brigăzii, condus de tov. Barbu Ioan, a început să pregătească un program artistic spre a fi prezentat apoi de brigada U.T.M. la arte, în fața țăranilor colectiviști și individuali. Pentru aceasta, colectivul s-a străduit să ilustreze munca țăranilor la recoltat precum și aspecte ale muncii la arie. Programul a fost axat pe problema atragerii în G.A.C. a țăranilor individuali și pe întărirea și ridicarea conștiinței celor din gospodărie față de muncile agricole. Prima deplasare brigada artistică a făcut-o la aria de treier a gospodăriei colective „Dobrogeanu Gherea" din satul Strachina, unde a prezentat în fața colectiviștilor în pauza de prînz un frumos program artistic. In timpul programului se putea citi pe fața fiecărui colectivist bucuria că rezultatele muncii lor sînt astăzi cîntate MAREȘ TOMA, coresp. Campania de recoltare și treieriș este în toi. Țăranii muncitori, asemenea unor albine harnice, dau zor pentru a termina la timp recoltarea și treierișul culturilor păioase. Mai sînt totuși unii oameni care din lipsă de conștiinciozitate și din comoditate fac unele greutăți. De pildă, tov. Lăpușneanu Cornel, medic veterinar la punctul Cataloi din raionul Tulcea, fiind solicitat de locuitori să meargă acasă pentru a da asistență sanitară-veterinară animalelor, refuză, obligîndu-i să vină cu vitele la punctul veterinar. In ziua de 21 iulie a.c., datorită faptului că nu a binevoit să se deplaseze în comuna Poșta pentru a face reexaminarea vitelor gestante, țăranii muncitori Gheorghe Pahon, Larie Grigore, Iacob L. Pahone și Petre Brebene au fost nevoiți să-și piardă o zi bună de lucru de la recoltat și treieriș, deplasîndu-se cale de 8 km. cu vitele la Cataloi pentru reexaminare. Ce au de spus In această privință organele de stat și raionale ? CHIR1ȚA N. VICTOR, coresp. ^axîooooooooooooooc ooíxsoooooooooooö^ I * Primele fone de cereale predate statului Corespondentul nostru Abdula Amiran ne informează că 8 î 8 nu de mult harnicii colectiviști din gospodăria agricolă colectivă din satul Grăniceru, raionul Negru Vodă, au început treie g Irâtul păioaselor. Datorită tractorului care funcționează fără 8 8 întrerupere în cursul zilei și a batezarului Badea Alexandru , care îngrijește cu conștiinciozitate batoza s-a putut treiera in 1 3 zile recolta de pe 30 hectare. Primele boabe treierate au luat 88 drumul spre baza de recepție. Cota de grîu cuvenită statului ar fi fost predată în întregime. De asemenea, s-a predat pentru plata muncilor S.M.T. 7.200 ? 8 kg grîu, iar pentru ulum 2.500 kg. grîu. Pentru grăbirea trese 8 grișului și înmagazinarea boabelor, depun eforturi printre ceilalți 1 I colectiviști: Gavrilă Nicolae, Abdula Cadîr, Ibram Lutfie, Jianu I . Dumitra, Velula Remzie și alții. Vrînd să informeze oamenii muncii de pe ogoare despre la felul cum folosesc colectiviștii timpul liber, corespondentul spune 8 în încheierea scrisorii : „cînd se întrerupe lucrul la arie pentru 8 g masa de prînz, poți vedea aproape pe fiecare colectivist cu cite 8 o broșură în mînă studiind pentru a căpăta cît mai multe cu ^unoștințe despre agrotehnica înaintată, sau răsfoind un ziar pentru a afla cît mai multe din succesele poporului nostru muma 8citor.. .00 00 00 00 1x> 00 00 x> 00 00 00 Nici un bob pierdut ! ! 8 ! Chemarea comitetului regional U.T.M. adresată tineretului I " §din regiunea noastră cu privire la strîngerea recoltei la timp §■ 8 a dat un imbold și mai puternic în muncă utemiștilor din gos- 88 podăria agricolă de stat Lunca-Baia, raionul Istria. Avînd îndrumarea organizației de bază U.T.M., tinerii, organizați în brigăzi și grupe, își desfășoară activitatea în perioada muncilor agricole de vară sub lozinca „Nici un bob pier- 8 gălut“. De pildă, organizatorul de grupă Mihai Andrei din brig grada nr. 4 din Baia, mobilizînd tineretul în timpul liber, a reușeșit să stringă cantitatea de 626 kg. grîu provenit din spice 8 8 Această cantitate a fost ulterior predată la I.C.S. „Recolta" § I primind distanța nr. 1 pe organizația U.T.M. din comună. Prin? 8tre cei evidențiați la strîngerea spicelor se numără utemiștii 8 , Duțu Ștefan, P. Constantin și alții. Munca plină de avînt continuă în prezent și în cadrul celorlalte brigăzi. VACAREANU MARIA, coresp. Acolo unde munca este organizată Brigadierul Cristache Stancu este bine cunoscut și apreciat de membrii gospodăriei agricole colective „21 Decembrie“ din comuna Cotul Văii. Organizînd bine munca în cadrul brigăzii pe care o conduce, a reușit ca într-o singură zi să treiere 16.000 kg. secară și orz, media la secară fiind de 1.300 kg. la hectar. Bine au muncit tovarășii Cismaru Marin, Prodan Săndica, Geta T. Avram, Ion P. Saliu cît și tractoristul Tudor Ion, care și-au adus un aport însemnat prin munca lor conștiincioasă. Nu mai puțin însemnat a fost și aportul tov. Ion N. Avram — șofer — care face zilnic 2—3 transporturi la baza de recepție pentru achitarea datoriilor față de stat. PASALAIE GHEORGHE, corespondent Comoditate 1 Răspuns la chemarea sfaturilor populare Iași și Craiova Chemarea lansată de sfaturile populare regionale Iași și Craiova tuturor sfaturilor populare regionale din țară cu privire la gospodărirea și înfrumusețarea orașelor a fost primită cu un deosebit interes de comitetul executiv al sfatului popular orășenesc Constanța. Pe linia gospodăririi și înfrumusețării orașului, sfatul popular, cu sprijinul permanent al comitetului orășenesc de partid, a obținut o serie de realizări frumoase. Astfel, la lucrările de întreținere și amenajare a străzilor s-au realizat 30.000 m. p. și s-au asfaltat 4.500 m. p. S-au amenajat 12.000 m. p. spații verzi, s-au plantat 20.400 pomi din care 7.400 fructiferi. De asemenea, s-a construit un teatru de vară în parcul din fața Teatrului de Stat cu o capacitate de 700 locuri. Toate aceste realizări s-au înfăptuit cu sprijinul activ al cetățenilor, al deputaților, responsabilelor, delegatelor de femei și comitetelor de stradă. Prin munca dusă de cei 197 deputați și comitete de stradă, de cele 1600 delegate de femei și responsabile de circumscripție, prin munca obștească dusă de cei 10.000 de cetățeni s-au efectuat peste 70.000 de muncă voluntară reușindu-se să se transporte peste 600 vagoane piatră pentru pietruirea străzilor. Răspunzînd la chemarea lansată de cele două sfaturi populare, comitetul executiv al sfatului popular orășenesc va întîmpina zilele de 23 August și 7 Noiembrie cu noi înfăptuiri pe linie obștească. In acest sens se vor realiza următoarele : — Se vor repara, pietrui și pava o suprafață de 150.000 m.p., iar prin muncă voluntară vor fi pietruite încă 20 străzi în cartiere. — Rețeaua electrică va fi extinsă pe o lungime de 500 m.l., rețeaua de apă cu 1800 m.l. precum și 800 m.l. canalizare. — Tot în această perioadă se va da în folosință pe ,str. Romană 8 apartamente de locuit pentru muncitori. — Pentru parcuri și imobilele naționalizate, se vor confecționa din prefabricate 1.000 m.l. gard. Pe linia satisfacerii nevoilor socialculturale se va da în folosință un teatru de vară cu 2.000 locuri și se va renova un cinematograf, va lua ființă un dispensar într-un cartier muncitoresc și se va da în folosință o anexă a spitalului unificat de copii cu încă 30 paturi. Pentru buna aprovizionare a populației orașului, vor lua ființă noi unități ale comerțului de stat ca : un depozit de var și materiale de construcție, un magazin cu articole de menaj și uz casnic în cartierul Tăbăcăriei, alte magazine de desfacere de produse alimentare și industriale și un magazin I.C.S. Bijuteria. Va fi terminată amenajarea unui platou din piața Griviței și trei expoziții cu vînzare în sectoarele de produse industriale și alimentație publică. Pe lîngă cele 4 firme luminoase cu neon, vor mai fi montate la unitățile comerțului de stat și ale U.R.C.M. încă trei firme luminoase și reclame artistice pe panouri. Pentru înfăptuirea acestor angajamente, noi ne propunem să avem sprijinul deputaților, și al cetățenilor orașului Constanța. STANCU MARIN, președintele sfatului popular al orașului Constanța IONESCU ȘTEFAN, secretarul sfatului popular „... Nu-i mai comodă dar o fac din conștiință“ Cu cîtva timp în urmă mă aflam printre brigadierii care lucrează pe Șantierul național al tineretului de la Năvodari. Lucrau de zot băieții. Unii alungau oboseala (că la drept vorbind nu-i cea mai ușoară muncă) cu o glumă la adresa vreunuia dintre ei și după un rîs de-ți făcea poftă cît ai fi avut fruntea de încrețită, se apucau din nou la muncă. Printre ei, unul de-i spune Dobre Gheorghe, un flăcău micuț cu ochi albaștri, albaștri și blînzi ca și firea lui zvîrlea într-una lopată cu lopată. — Asta ne întrece de-a ține așa — zise unui prinzînd din nou lopata în mîini. — Fugi mă de aici, că nu-i el mai învățat cu munca decît mine — îl completă un altul cu o evidentă, răutate în glas. Ceilalți n-au mai zis nimic. N-a zis nici brigadierul Dobre Gheorghe, sau poate s-a făcut că nu-i aude. Poate... Mă apropii ușor de el. Pe fața lui nu se citea ciudă. Parcă spunea , așa suntem noi, tinerii. Muncind laolaltă nu ne supărăm cînd mai face o glumă. Mai tîrziu o să-i zic și eu una. Nu știu. Poate că i-a zis-o. Mie mi-a spus doar : „eu am fost frizer la cooperativa „Igiena“ din Constanța. Munca pe care o fac acuma nu-i mai comodă, dar o fac din conștiință“. Așa o fac toți brigadierii. Bravolori O ZI PE PLAJĂ Minunate sînt zilele însorite de vară. Aici, la Constanța, aceste zile procură omului muncii prilej de adevărată bucurie și desfătare. Și cum să nu se bucure și să nu se minuneze omul de razele darnice și dogoritoare ale soarelui, de apa călduță și îmbietoare a mării, de nisipul plăjii auriu, de tot farmecul ce în aceste zile îi oferă mărinimos litoralul ? Dar să intrăm în amănunte. Fotoreporterul nostru vă va ajuta să înțelegeți mai bine toate acestea. Deplasîndu-se duminică pe plaja „Muncitorul“ din orașul nostru, el a prins în obiectivul aparatului său mai multe imagini, imagini care grăiesc convingător de felul cum oamenii muncii din patria noastră, constănțenii noștri știu să se bucure în aceste zile de tot ceea ce marea, soarele, plaja și condițiile regimului nostru oferă azi oamenilor muncii. Priviți acum în dreapta, de sus în jos : în prima imagine, trei mlădițe ale vieții noastre noi construiesc din nisipul de pe țărm un castel ca cele pe care le-au întîlnit în cărțile de povești. Mîine ei vor înălța construcții adevărate. Viața ce o trăiesc astăzi le dă putința să-și vadă realizate visurile cele mai îndrăznețe. In cea de a doua imagine, alte mlădițe, copii sănătoși și veseli ai patriei noastre, după o joacă bună și îmbăiat, stau acum sub umbrar, feriți de dogoarea soarelui. Cel mai micuț nu s-a săturat însă de zburdălnicii. Așa că puțin exercițiu de călărie nu-i strică. Și cît de mîndru e el acum urcat în spatele balonului plutitor cu care apoi va naviga în apa mării, bineînțeles pe lîngă țărm. In ultima imagine fotoreporterul nostru vă înfățișează un colț al plăjii „Muncitorul" din orașul nostru, așa cum arată mai în fiecare zi pe timpul verii. «»