Dobrogea Nouă, decembrie 1956 (Anul 9, nr. 2600-2627)

1956-12-01 / nr. 2600

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­IȚI-VĂI Organ al Comitetului Regional P.M.R. Constanța și al Sfatului Popular Regional Amil IX Nr. 2600 s­âmbăta 1 decembrie 1956 4 pagini 20 bani Munca cultural-artistică de masă să stea în atenția organizațiilor de bază Lunile de iarnă constituie perioada cea mai prielnică desfășurării muncii cultural-artistice de masă la sate. Faptul că țăranii colectiviști, întovă­rășiți și cei din sectorul individual își desfășoară activitatea pe lîngă G.A.C.-uri și gospodăriile proprii, face să fie mai ușor mobilizați și antrenați chiar în diferite activități cultural-artistice de masă. Formațiu­nile de cor, dansuri, teatru, recitatori, dintre care unele și-au încetat acti­vitatea o dată cu ultima fază a celui de-al patrulea concurs al căminelor culturale și caselor raionale de cul­tură, pot și trebuie să fie reactivizate. Mai mult ca oricînd, în lunile de iarnă și în mod deosebit acum cînd în situația internațională au loc anu­mite evenimente, țărănimea munci­toare trebuie pusă în cunoștință cu acestea și cu modul cum trebuie să muncească spre a consolida tot mai mult realizările de pînă acum și a îndeplini sarcinile mărețe trasate de cel de-­al doilea plan cincinal. In ac­tivitatea rodnică ce o duc organele de partid și de stat din regiunea noastră pentru cooper­a­tivizarea agri­culturii, un aport însemnat trebuie să dea colectivele de conferențiari, prin organizarea de diferite conferințe legate de realizările regimului nostru democrat­,popular, de știință populari­zată, de combatere a misticismului­ și superstițiilor etc. Prin buna orga­nizare a muncii culturale, prin conți­nutul său politic, organele și orga­nizațiile de partid și de stat primesc un ajutor concret în îndeplinirea sar­cinilor. Frumoase rezultate s-­au ob­ținut în dezvoltarea mun­cii culturale la sate acolo unde comitatele comu­nale de partid și organizațiile de bază s-au ocupat de îndrumarea și ajuto­rarea secretarilor de sfaturi populare comunale care răspund de această problemă, a directorilor de cămine culturale și responsabililor caselor culturale din G.A.C. și bibliotecarilor sătești. Datorită îndrumării dată de secretarul comitetului comunal de partid, tov. Stan Bîrzan, și a secre­tarului organizației de bază, Valicu Ion, în cadrul comitetului executiv al statului popular și în sesiunile de deputați din comuna Ceamurlia de Jos, raionul Istria, s-a analizat mun­ca culturală pe bază de referat. Este adevărat că de cîtva timp echipa ar­tistică, de aici n-a prezentat nici un festival, s-au ținut însă conferințe la căminul cultural și s-au adus săptă­mânal filme. La repetițiile echipei ar­tistice iau parte președintele și secre­­tarul sfatului popular, Cioc Ion și Busuioc Mihai, și de multe ori secre­­tarul comitetului de partid comunal. Pe drujxt cuvînt se poate afirma că la obținerea rezultatelor bune în această comună, cum ar fi, de pildă, termi­narea campaniei însămînțări­lor de toamnă la data de 20 octombrie, e­­fectuarea de arături a dinei la G.A.C. pe mai mult de 300 ha., iar la indivi­duali pe 150 ha., ca și la mărirea numărului de colectivișt­i cu încă 40 familii de întovărășiți, un aport în­semnat l-a adus și munca culturală. Adevărul este că în satele și comu­nele unde căminele culturale, biblio­tecile, casele culturale din G.A.C. sunt adevărate focare de cultură, și eco­nomia unităților socialiste și a satu­lui respectiv se dezvoltă mai cu ușu­rință. Un exemplu edificator îl con­stituie și comuna Comana, unde gos­podăria colectivă se dezvoltă mereu și se întărește economicește. Dar aici activitatea culturală a stat și stă în atenția organizației de partid. Puter­nica echipă de teatru de la G.A.C. Comana nu și-a încetat niciodată ac­tivitatea, repertoriul ei fiind axat pe problema colectivizării agriculturii. In zilele de sărbătoare și după producție colectiviștii citesc presa, analizează în colectiv diferite probleme legate de viața colectivei, prelucrează diferite hotărîri ale partidului, joacă șah. Na­tural că oameni cu astfel de nivel înțeleg mai lesne cum trebuie să-și organizeze munca și viața, cum să-și îndeplinească sarcinile. Din păcate însă, mai există unii secretari ai organizațiilor de bază în munca cărora nu s-a înrădăcinat încă obiceiul de a îndruma și controla fe­lul cum se desfășoară activitatea cul­turală, lăsînd totul pe seama direc­torilor de cămine culturale. Printre exemplele proaste pe această linie se numără comunele Baia, Corbu de Jos, Bărăganu, Filimon Sîrbu și altele. Căminul cultural din comuna Baia, pe lîngă faptul că n-are echipă artis­tică, nici colectivul de conferențiari nu-și trăiește viața. Mai trist este că directorul acestei unități culturale, tov. Dinică, este învățător, deci om luminat, conștient de misiunea ce-o are ca luminător al satului. Dacă to­varășul îl frage Petre, secretarul co­mitatului comunal de partid, s-ar fi ocupat de această problemă, ar fi analizat-o, ar fi ajutat pe secretarul sfatului popular, Cojocaru Vladimir, sigur că învățătorii de aici, persona­lul sanitar, inginerii și tehnicienii de la G.A.S., ce trebuie să formeze co­lectivul de conferențiari, și-iar fi făcut datoria. Dar aici nici căminul cultu­ral n-a fost curățit și amenajat pen­tru activitatea din timpul iernii. In comuna Gârbu de Jos activitatea cul­­tural-­aar­tistică de masă a fost lăsată în părăsire de aproape un an. Lipsa mare vine mai de sus. Tocmai unele case raionale de cultură ce trebuie să fie adevărate centre metodice de îndrumare și coordonare a activității culturale la sate nu sunt exemple în această privință. Este vorba de ca­sele raionale de cultură de la Medgi­dia, Negru Vodă și B­abadag a căror activitate este întrecută de multe din căminele culturale. Tovarășii secre­tari ai comitetelor orășenești de partid din aceste centre au datoria să se ocupe în mod serios de îndru­marea­ și controlul acestora. Din cele constatate pe teren reiese clar că deși stcția culturală regio­nală prin îndrumătorii săi și în semi­­nariile raionale a indicat directorilor de cămine culturale piesele de teatru, corurile, scenetele și dansurile din care să-și alcătuiască repertoriile for­mațiunilor artistice, acestea au fost a­­plicate cu rezultate bune numai acolo unde organizațiile de partid, comite­tele comunale și activiștii de partid au îndrumat și ajutat concret. Reiese clar că pentru reglementarea acestei importante probleme, pentru ca lunile de iarnă să fie folosite din plin în culturalizarea maselor largi munci­toare, comitatele comunale și oră­șenești de partid, organizațiile de bază trebuie să fie îndrumate de co­mitetele raionale să se ocupe cu simț de răspundere de ajutorarea și lega­rea muncii culturale de masă de sar­cinile economice ce le are fiecare sat și comună. Colectivele de conferen­țiari, în afară de materialele ce vin pe linie de S.R.S.C., Ministerul Cul­turii, A.R.L.U.S., să elaboreze con­ferințe legate de specificul local. In căminele culturale să se organizeze seri de întrebări și răspunsuri, con­sfătuiri între colectiviști fruntași și țărani întovărășiți și din sectorul in­dividual, recenzii și prezentări de cărți, audiții la radio, programe ar­tistice legate de colectivizare, confe­rințe cu caracter de cultură generală. Organizațiile de bază trebuie să lă­murească și să antreneze pe toți in­telectualii din sate și comune să muncească cu tot sufletul pentru ri­dicarea nivelului politic și cultural al țărănimii noastre muncitoare. Sapbatorspea celei «ie-*8­36*a aniversări a îl. S. S. Armeană In orașul nostru In seara zilei de 29 noiembrie a.c., în sala „Fantasio", peste 800 muncitori, tehnicieni, funcționar­i, în majoritate aparținînd minori­tății naționale armene, numeroși activiști de partid și de stat ai Constanței s-au adunat spre a sărbători cea de-a 36-a aniversare a R.S.S. Armeană. Tov [UNK] Stancu Marin, președin­te al sfatului popular orășenesc a declarat deschisă adunarea festivă dînd apoi cuvîntul tov. Simon Tavit­ian, secretar al consiliului regional A R.S.U.S., care a confe­rențiat despre „Succesele R.S.S. Armene pe drumul construirii co­­munismului". Un călduros salut în limba armeană a adus festivi­tății și tov. A. Sahaghian, directorul Casei de cultură a minorități­lor naționale din Constanța, după care a avut loc un foarte bogat și variat program artistic la care și-au adus contribuția „Ansamblul Casei de cultură a minorităților"­ și „Corpul­­ de balet al Teatrului Marinei", fflottmw f yKIVS­*S­I STI1 -1 £ * ♦ Luptă pentru o producție mărită înțelegând sarcinile ce îi revin, de a servi populația muncitoare în con­­dițiunile cele mai bune, colectivul presei de ulei nr. 1 din cadrul I.R.P.L. obține tot mai însemnate succese în muncă. Calculând produsul realizat în cursul lunii octombrie, cît și pe cel din această lună, s-a văzut că sarcinile de plan pe trimestrul IV din acest an au fost realizate de a­­cești harnici muncitori în numai 2 luni. Dar lupta lor nu a fost numai de a îndeplini și chiar depăși sarcina de plan, ci și de a mări procentajul la suta de kg. de produse. Astfel, ei au ajuns să extragă în ultima vreme 24 kg. ulei la sută, și de bună calitate. Merită a fi felicitați pentru munca depusă zilnic, pentru deservirea popu­lației cît mai bine și într-un timp cit mai rapid comunistul Solomon Va­sile, mecanicul Badea Stan și preso­­rii Sachir Musim și Olaru Stancu. SUDORUL ELECTRIC Candidatul de partid Gheorghe­ O­a­n­c­e­a sudor electric la Șantie­rul naval Tulcea, e un bun muncitor, fruntaș în între­cerea socialistă și un bun membru al comitetului or­ganizației din șantier, U.T.M. Depășirile realiza­te de sudorul Cramcea Gheorghe­­ ating în fiecare lu­nă procentajul de 1­50 la sută. In clișeu , Oan­­­­cea Gheorghe exe­cutând cu multă atenție o sudură. * I ÎN NUMĂRUL DE AZI: ----------­• Despre plan­ul de muncă al © Tribuna agitatorului: — Ron- © Problema refugiațiilor în dis­comisiilor permanente de ale muncii de agitație cuția comitetului pentru pro­. Pag- 2-a pag. 3-a­blemele sociale, umanitare • Carnet arheologic: — Rîn­­d Folosirea și întreținerea an­­și culturale al Adunării Ge­­duri despre veacuri apuse tocamioanelor din G.A.C., o­nerare a O.N.U. pag. 4-a pe malurile lacului Razelm problemă importantă pag. 3-a pag. 2-3, • Perdelele de protecție, mij­­• Egiptul cere retragerea ne­•O nouă secție cultural-știin­­loc important pentru sport- întîrziată și necondiționată u­fică pe lingă S.R.S.C. rea producției agricole a trupelor agresorilor ____________________Pag- 2-a pag. 3-a pag. 4-n Raportează îndeplinirea planului anual înainte de termen Pe adresa redacției ziarului nostru sosesc zilnic scrisori în care colectivele diferitelor întreprinderi industriale din regiune rapor­tează cu satisfacție îndeplinirea înainte de termen a planului anual de producție. Succesul colectivelor din industria locală au deosebită bucurie muncito­rii, tehnicienii și funcționarii în­treprinderilor I.S.M.C., I.C.R.C. și I.C.C. din cadrul ramurii indus­triei locale și gospodării comunale raportează partidului îndeplinirea planului producției globale în pro­cent de 100,2 la sută la data de 6 noiembrie, întreprinderea comunală regio­nală Constanța, prin asigurarea condițiilor materiale și tehnice, și-a realizat planul producției glo­bale în procent de 122,64 la sută, reducerea prețului de cost cu 1 la sută, ridicarea productivității mun­cii cu 2 la sută față de 1955 și obținerea unor beneficii în va­loare de 3 milioane lei. Serviciul de exploatare a taxi­­metrelor, din cadrul întreprinde­rii comunale Constanța, și-a ter­minat planul anual încă de la 26 septembrie. De asemenea, secția băi comunale și-a terminat pla­nul la 21 octombrie 1956, contri­buind, împreună cu secția de mai sus, la realizarea planului anual pe întreprindere cu 10 luni și 17 zile înainte de termen. MA­TE­ES­CU NICOLAt corespondent Și-au îndeplinit planul anual în zece luni Traducând în viață Directivele­elui de-al doilea Congres al P.M.R., colectivul de oameni al muncii din cadrul întreprinderii economice raionale „Olga Bande“ Babadag, deși n-a beneficiat de avantajele mecanizării în toate locurile de producție, a reușit să realizeze complet, la data de 30 octombrie, valoarea producției glo­bale pe­ anul în curs. In prezent muncitorii, tehnicie­nii și funcționarii întreprinderii au îndeplinit și planul de produc­­ție la unele din principalele sor­timente și se străduiesc să per­manentizeze aceste succese. FARINI CRISTU, coresp. Din preocupările colectiviștilor Una din preocupările colectiviști­lor din Techirghirol în perioada de față, este aceea a ridicării nivelului lor cultural și profesional. Astfel, cărțile din biblioteca gospodăriei sunt tot mai mult citite, iar sfaturile agri­cole, transmise prin radio, ca și emi­siunea „Jurnalul satelor“ sînt ascul­tate cu nesaț. De asemenea, membrii colectivei din Techirghiol participă la cursurile agrozootehnice de curind organizate în sprijinul îmbogățirii cunoștințelor lor profesionale. VAGONUL POȘTAL Era cu citeva săptămîni în­ urmă. Acele ceasornicului mare din peretele gării Constanța arătau orele 12 și 5 minute. Tovarășul, nostru de drum a tresărit ară­­tîndu-ne în grabă și mai mult prin niște semne făcute anume simbolic, că-i tîrziu. De fapt, mai erau doar 4 minute pînă ce personalul de Tulcea avea să plece. Trebuia să­­ ne grăbim mai ales că de data aceasta a­­veam să călătorim în tovărășia celor care lucrează in vagonul poștal. Prima impresie de cum am intrat: un vagon lung, lipsit de obișnuitele compartimente și canapele, plin cu colete, saci cu plicuri, scrisori de tot felul, ziare, valori etc. și trei oameni sau într-un limbaj cât mai a­­propiat de regulamentul de funcționare, personalul care de­servește vagonul poștal. Ceva curios și totuși simplu — ne-am spus noi mai mult în șoaptă. Trenul în mersul său sacadat a parcurs o stație. S-a oprit în­­tr-un scîrțîit sec și o legănare bruscă. Ușa vagonului s-a des­chis și unul din cei trei a pri­mit încă un sac cu scrisori, co­lete și saci cu valori. Le-a în­tins repede altuia, a semnat ce­lui care predase, au schimbat citeva cuvinte și trenul a ple­cat din nou despicînd ceața ori­zontului în drumul său. Intre timp ne mai familiariza­sem cu locul, oamenii și preo­­cupările lor. Ne întrebam și ne răspundeam reciproc scurt, a­­proape protocolar. Interlocutorii noștri erau ocupați. Nu cunoșteam măcar cum îi cheamă. Știam doar atît că ei sînt formația „707", adică deserveau trenul care poa­rtă numărul acesta. După citeva stații am început a-i cunoaște pe acești­a din „707". Pe șeful de vagon îl chema Alexe Tudor. Un bărbat mărun­țel, brunet și purta mustăcioară tunsă scurt, iar privirea — cu­ toate că ochii negri și vii erau atît de pătrunzători — era blîndă și prietenească. Trebuie să mai adăugăm că Alexe era îmbrăcat într-un halat curat. Ajutoarea șefului se numea Olteanu Maria și în muncă nu se deosebește cu nimic de cei­lalți. O singură deosebire: la masa ei de lucru sînt toate orîn­duite ca­­ la biroul unei funcțio­nare griju­lii manierate, și în același­ timp , cochete. In­ ceea ce-l privește pe al treilea, Pițigoi Gheorghe, mînui­­tor la colete și valori, are în el ,toată firea moldoveanului adu­nată la un loc. Sfătos și fami­liar, Pițigoi Gheorghe e un ve­teran in P.T.T.R., iar de 1I ani lucrează numai pe vagoanele poștale. . Dup­ă o oră și jumătate de mers ne aflam la aceleași impre­sii­­ și reportajul nostru părea a răm­îne neterminat. Ne lipseau datele, conflictul. Făceau din primul moment același lucru. Nimic deosebit. Nici o intim­­plare. Deschideau sacii primiți in gările unde erau oficii de tranzit, cartau scrisorile pe ofi­cii și închideau alți saci pe care­ îi predau la următoarea stație. Munceau în tăcere, repede, a­­proape mecanic. Mai tîrziu, le-am dat drep­tate și firea morocănoasă pe care le-o atribuiam pe nedrept la început s-a transformat în­­tr-o atitudine de bunăvoință purtată de cea mai bună gazdă. Că la drept vorbind cei trei ne erau cu adevărat gazde sub acel acoperiș in drumul Constanța- T­ulcea. Munca lor atît de importantă, e atît de puțin cunoscută. Timp de 6—7 ore cît merge trenul pe această linie primește și lasă î­n fiecare stație saci cu scri­sori, colete și alte valori. Și poate acest lucru nu spune ni­mic. Inchipuiți-vă că în timpul cît trenul parcurge distanța de la Constanța la Basarabi, de pildă, toți sacii cu scrisori, re­comandate, trebuie deschiși, a­­cestea triate și cartate pe locali­tăți în așa fel ca tot ce apar­ține oficiului de tranzit Basa­rabi să fie ales și închis sacul cu sigiliul respectiv înainte de a opri trenul în stație. In cele 2 minute de staționare trebuie­ să predea și să primească un alt sac. Operația începe din nou în așa fel ca cele pentru sta­ția următoare să fie din timp alese. Muncă acestor oameni nu­ e urmărită în cifre și coeficiente, dar că ei o fac din adîncul cun­o­științei și cinstei de muncitori, spune următorul fapt: de luni de zile ei n-au avut nici o reclamație. Aceasta înseamnă că scrisorile, ziarele și celelalte colete ajung la timp. „Păi — așa cum spunea Pi­țigoi Gheorghe — nu te lasă conștiința măi tovarășe. Cînd suntem­ mai aglomerați atunci, tovarășe Pițigoi, dă-ți șapca jos și apucă-te de treabă. Așa-i la noi tovarășe..." In vagonul poștal — în mun­ca acelora care îl deservește — e concretizată cum se poate mai bine lupta împotriva birocrației. Altfel, scrisorile și ziarele nu ar ajunge la timp. Stațiile rămîn în urmă una după alta. Rină la Tulcea — stația terminus în limbajul ce­lor cu care călătoream —­ nu­ mai era mult. Așa­dar călătoria noastră lua sfîrșit... PETRE Z. PETRE și DIMA POMBILW i 1 însemnări EXEMPLE BUNE In plin centrul Tulcei se gă­sește magazinul nr. 7 de arti­cole pentru copii, galanterie și cosmetice al U.C.L. Mixt. De cum treci pragul, te trezești luat în viitoarea cumpărători­lor și purtat spre galantarele în fața cărora e întotdeauna a­­glomerație. Curățenie, ordine, și-n general ambianța plăcută care caracterizează, magazinul, le observi numai dacă, prinzi le observi de îndată ce intri în magazin. La raionul de articole pentru copii e cea mai mare animație. Explicabil acum în prag de iarnă cînd părinții — ale căror posibilități materiale au sporit simțitor în urma recentei ho­tărîri — se grăbesc să cumpere hăinuțe calde pentru copii. O fată tînără, vioaie, îmbră­cată în halat negru, te intim­­pină zîmbitoare și te întreabă cu ce te poate servi­ De la pri­mele cuvinte ce te schimbi cu ea, siguranța cu care-ți vorbeș­te, sufletul pe care-l pune în de­servirea cu mărfurile ce urmea­ză să le cumperi — te fac să ai încredere nelimitată in produ­sele ce ți le oferă. — Vă place puloverul ăsta ? E de calitate bună dar pentru iarnă vă sfătuiesc să-l cumpă­rați pe acesta din lună pură, închis la gît, cu mineci lungi, practic pentru băiețașul dv. că­­ruia-i place săniuța. Mămica lui Colea, un prichindel de vreo 6 anișori ce cu greu a putut fi ni­*n ni *n­i cri ci Inert crinii rin c-cy / vi i-u un o »• tinc puiHun­t intrare, n-a mai stat pe gînduri și pustul a zbughit-o vesel a­­fară cu pachetul în mîini. Indeminatică și politicoasă, utemista Victoria Maximov este apreciată de cumpărători pen­tru conștiinciozitatea cu care-l deservește. Despre aceasta vor­bește și caietul de sugestii și reclamații al magazinului. De altfel, se pare că respectivul caiet e folosit numai pentru a­­precieri și finele sugestii fiindcă o în zilele lui n-ai să găsești nici nemulțumire. • Responsabila magazinului, Dumitrula« Belor­­­an, nu-și amintește să fi <avut vreo reclamație. Faptul nu-i de loc surprinzător cînd privești cu altă promptitudine ■ își face dato­ria colectivul acestui magazin. Iat-o, de pildă, pe­ vînzătoa­­rea Elena Dan. Tinără, îngrijit îmbrăcată, cu zîmbetul pe buze te asigură că atît săpunul, pas­ta de dinți sau colonia pe care ți-o oferă sînt de calitate bună. Dacă observă nemulțumire in ochii clientului, înșiră cu repe­ziciune pe tejghea alte sorti­mente din produsele cerute. Ca și Victoria Maximov, Elena Dan a primit calificative și aprecieri frumoase din partea cumpărăto­rilor cu care am stat de vorbă. Dacă magazinul nr. 7 e frun­taș­­ — și aceasta nu numai in ceea ce privește buna deservire ci și depășirea planului cu re­gularitate în fiecare lună (4200 lei peste plan în octombrie și 360 lei in noiembrie pînă la data de 25) — se datorește și har­nicii responsabile Dumitruța Beloh­an care coordonează în­treaga activitate, se îngrijește de aprovizionarea magazinului cu mărfurile și sortimentele so­licitate de cumpărători, se stră­duiește ca fiecare cumpărător să plece mulțumit din unitatea pe care o conduce. Fetele din magazinul nr. 7 de articole pentru copii, galanterie și cosmetice sunt pe bună drep­tate apreciate de tulceni. Felul lor de a munci, atitudinea civi­lizată adoptată în deservirea cumpărătorilor le-au atras apre­cieri și din partea conducerii O.C.L. Mixt care le-a evidențiat în rîndul fruntașilor din comer­țul nostru de stat. C. OCTAV In sprijinul cooperativizării agriculturii In comuna Făcăeni din raionul Fe­tești, a avut loc de curînd o ședință la căminul cultural. La aceasta au participat membri și candidați de partid, instructori al comitetului ra­ional de partid, colectiviști fruntași din cele 2 gospodării agricole colec­tive din comună, precum și alți oa­menii ai muncii din comună. Ședința a fost deschisă de tovarășul Periaș, activist al comitetului raional de par­tid Fetești, care a arătat sarcinile trasate de cel de-al II-lea Congres al partidului, în vederea transformării socialiste a agriculturii. Cu această ocazie, s-au format noi echipe de agitatori compuse din mem­bri de partid, colectiviști fruntași și salariați ai diferitelor instituții din comună, pentru a duce muncă de lă­murire și îndrumare pe teren, î­n ve­derea cooperativizării agriculturii, a scoate în evidență rezultatele bune obținute în cadrul gospodăriilor co­lective și însemnatele cantități de produse primite de colectiviști la zi­­mnică, cantități care întrec cu mult pe cele obținute de țăranii muncitori cu gospodării individuale. Colectivis­tul Bucur Vasilie, unul din partici­panții la această ședință, membru al G.A.C. „23 August“, s-a angajat să meargă pe teren pentru a arăta ță­ranilor individuali că în acest an, el a primit pentru cele 1300 zile­­muncă efectuate în colectivă cu fa­milia sa, cantități mari de cerneale și legume pe care, dacă le-ar valo­rifica la prețul de achiziții, ar obți­ne un venit de 32.000 lei. Numărul echipelor formate cu a­­ceastă ocazie se ridică la 5 și ele au și pornit la treabă. In prima zi de lucru, s-a reușit să se facă mai bine de 10 noi cereri pentru intrare în gospodăriile agricole colective, printre care se află și cele ale lui Băb­eanu Petre și Stancu Ene Mitu F. C., coresp. PEȘTE PENTRU OAMENII MUNCII In ultimele 15 zile, colectivul­­ de muncitori de­ la Halele frigorifere Tulcea a desfășurat o muncă intensă pentru a condiționa însemnate cantități de pește pescuit peste plan de harnicii pescari din Delta Dunării. Astfel, în această perioadă s-a manipulat, con­diționat și livrat cantitatea de 900.000 kg. pește proaspăt expediat în diferite orașe ale țării. De asemenea, a fost livrată cantitatea de 130.000 kg. pește sărat. O contribuție de seamă la realizarea acestor­­ succese și-au adus brigadierul comunist D. La­­banciuc, utemistul Dumitru Timofei, cantaragiul S. Condratov, șoferii Sandu Grigoraș și Tudor Parasc­hiv, candidatul de partid E. Dons­coi, că­pitanii de vase Ivan Ivanov și Adrian Iliescu, care și-au depășit cu succes sarcinile de plan. In foto: Lăzile încărcate cu pește sunt scoase din cala vaselor și transportate pe cărucioare ac­ționate de troliul mecanic în halele de prelu­crare.

Next