Dobrogea Nouă, decembrie 1956 (Anul 9, nr. 2600-2627)
1956-12-01 / nr. 2600
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI Organ al Comitetului Regional P.M.R. Constanța și al Sfatului Popular Regional Amil IX Nr. 2600 sâmbăta 1 decembrie 1956 4 pagini 20 bani Munca cultural-artistică de masă să stea în atenția organizațiilor de bază Lunile de iarnă constituie perioada cea mai prielnică desfășurării muncii cultural-artistice de masă la sate. Faptul că țăranii colectiviști, întovărășiți și cei din sectorul individual își desfășoară activitatea pe lîngă G.A.C.-uri și gospodăriile proprii, face să fie mai ușor mobilizați și antrenați chiar în diferite activități cultural-artistice de masă. Formațiunile de cor, dansuri, teatru, recitatori, dintre care unele și-au încetat activitatea o dată cu ultima fază a celui de-al patrulea concurs al căminelor culturale și caselor raionale de cultură, pot și trebuie să fie reactivizate. Mai mult ca oricînd, în lunile de iarnă și în mod deosebit acum cînd în situația internațională au loc anumite evenimente, țărănimea muncitoare trebuie pusă în cunoștință cu acestea și cu modul cum trebuie să muncească spre a consolida tot mai mult realizările de pînă acum și a îndeplini sarcinile mărețe trasate de cel de-al doilea plan cincinal. In activitatea rodnică ce o duc organele de partid și de stat din regiunea noastră pentru cooperativizarea agriculturii, un aport însemnat trebuie să dea colectivele de conferențiari, prin organizarea de diferite conferințe legate de realizările regimului nostru democrat,popular, de știință popularizată, de combatere a misticismului și superstițiilor etc. Prin buna organizare a muncii culturale, prin conținutul său politic, organele și organizațiile de partid și de stat primesc un ajutor concret în îndeplinirea sarcinilor. Frumoase rezultate s-au obținut în dezvoltarea muncii culturale la sate acolo unde comitatele comunale de partid și organizațiile de bază s-au ocupat de îndrumarea și ajutorarea secretarilor de sfaturi populare comunale care răspund de această problemă, a directorilor de cămine culturale și responsabililor caselor culturale din G.A.C. și bibliotecarilor sătești. Datorită îndrumării dată de secretarul comitetului comunal de partid, tov. Stan Bîrzan, și a secretarului organizației de bază, Valicu Ion, în cadrul comitetului executiv al statului popular și în sesiunile de deputați din comuna Ceamurlia de Jos, raionul Istria, s-a analizat munca culturală pe bază de referat. Este adevărat că de cîtva timp echipa artistică, de aici n-a prezentat nici un festival, s-au ținut însă conferințe la căminul cultural și s-au adus săptămânal filme. La repetițiile echipei artistice iau parte președintele și secretarul sfatului popular, Cioc Ion și Busuioc Mihai, și de multe ori secretarul comitetului de partid comunal. Pe drujxt cuvînt se poate afirma că la obținerea rezultatelor bune în această comună, cum ar fi, de pildă, terminarea campaniei însămînțărilor de toamnă la data de 20 octombrie, efectuarea de arături a dinei la G.A.C. pe mai mult de 300 ha., iar la individuali pe 150 ha., ca și la mărirea numărului de colectiviști cu încă 40 familii de întovărășiți, un aport însemnat l-a adus și munca culturală. Adevărul este că în satele și comunele unde căminele culturale, bibliotecile, casele culturale din G.A.C. sunt adevărate focare de cultură, și economia unităților socialiste și a satului respectiv se dezvoltă mai cu ușurință. Un exemplu edificator îl constituie și comuna Comana, unde gospodăria colectivă se dezvoltă mereu și se întărește economicește. Dar aici activitatea culturală a stat și stă în atenția organizației de partid. Puternica echipă de teatru de la G.A.C. Comana nu și-a încetat niciodată activitatea, repertoriul ei fiind axat pe problema colectivizării agriculturii. In zilele de sărbătoare și după producție colectiviștii citesc presa, analizează în colectiv diferite probleme legate de viața colectivei, prelucrează diferite hotărîri ale partidului, joacă șah. Natural că oameni cu astfel de nivel înțeleg mai lesne cum trebuie să-și organizeze munca și viața, cum să-și îndeplinească sarcinile. Din păcate însă, mai există unii secretari ai organizațiilor de bază în munca cărora nu s-a înrădăcinat încă obiceiul de a îndruma și controla felul cum se desfășoară activitatea culturală, lăsînd totul pe seama directorilor de cămine culturale. Printre exemplele proaste pe această linie se numără comunele Baia, Corbu de Jos, Bărăganu, Filimon Sîrbu și altele. Căminul cultural din comuna Baia, pe lîngă faptul că n-are echipă artistică, nici colectivul de conferențiari nu-și trăiește viața. Mai trist este că directorul acestei unități culturale, tov. Dinică, este învățător, deci om luminat, conștient de misiunea ce-o are ca luminător al satului. Dacă tovarășul îl frage Petre, secretarul comitatului comunal de partid, s-ar fi ocupat de această problemă, ar fi analizat-o, ar fi ajutat pe secretarul sfatului popular, Cojocaru Vladimir, sigur că învățătorii de aici, personalul sanitar, inginerii și tehnicienii de la G.A.S., ce trebuie să formeze colectivul de conferențiari, și-iar fi făcut datoria. Dar aici nici căminul cultural n-a fost curățit și amenajat pentru activitatea din timpul iernii. In comuna Gârbu de Jos activitatea cultural-aartistică de masă a fost lăsată în părăsire de aproape un an. Lipsa mare vine mai de sus. Tocmai unele case raionale de cultură ce trebuie să fie adevărate centre metodice de îndrumare și coordonare a activității culturale la sate nu sunt exemple în această privință. Este vorba de casele raionale de cultură de la Medgidia, Negru Vodă și Babadag a căror activitate este întrecută de multe din căminele culturale. Tovarășii secretari ai comitetelor orășenești de partid din aceste centre au datoria să se ocupe în mod serios de îndrumarea și controlul acestora. Din cele constatate pe teren reiese clar că deși stcția culturală regională prin îndrumătorii săi și în seminariile raionale a indicat directorilor de cămine culturale piesele de teatru, corurile, scenetele și dansurile din care să-și alcătuiască repertoriile formațiunilor artistice, acestea au fost aplicate cu rezultate bune numai acolo unde organizațiile de partid, comitetele comunale și activiștii de partid au îndrumat și ajutat concret. Reiese clar că pentru reglementarea acestei importante probleme, pentru ca lunile de iarnă să fie folosite din plin în culturalizarea maselor largi muncitoare, comitatele comunale și orășenești de partid, organizațiile de bază trebuie să fie îndrumate de comitetele raionale să se ocupe cu simț de răspundere de ajutorarea și legarea muncii culturale de masă de sarcinile economice ce le are fiecare sat și comună. Colectivele de conferențiari, în afară de materialele ce vin pe linie de S.R.S.C., Ministerul Culturii, A.R.L.U.S., să elaboreze conferințe legate de specificul local. In căminele culturale să se organizeze seri de întrebări și răspunsuri, consfătuiri între colectiviști fruntași și țărani întovărășiți și din sectorul individual, recenzii și prezentări de cărți, audiții la radio, programe artistice legate de colectivizare, conferințe cu caracter de cultură generală. Organizațiile de bază trebuie să lămurească și să antreneze pe toți intelectualii din sate și comune să muncească cu tot sufletul pentru ridicarea nivelului politic și cultural al țărănimii noastre muncitoare. Sapbatorspea celei «ie-*836*a aniversări a îl. S. S. Armeană In orașul nostru In seara zilei de 29 noiembrie a.c., în sala „Fantasio", peste 800 muncitori, tehnicieni, funcționari, în majoritate aparținînd minorității naționale armene, numeroși activiști de partid și de stat ai Constanței s-au adunat spre a sărbători cea de-a 36-a aniversare a R.S.S. Armeană. Tov [UNK] Stancu Marin, președinte al sfatului popular orășenesc a declarat deschisă adunarea festivă dînd apoi cuvîntul tov. Simon Tavitian, secretar al consiliului regional A R.S.U.S., care a conferențiat despre „Succesele R.S.S. Armene pe drumul construirii comunismului". Un călduros salut în limba armeană a adus festivității și tov. A. Sahaghian, directorul Casei de cultură a minorităților naționale din Constanța, după care a avut loc un foarte bogat și variat program artistic la care și-au adus contribuția „Ansamblul Casei de cultură a minorităților" și „Corpul de balet al Teatrului Marinei", fflottmw f yKIVS*SI STI1 -1 £ * ♦ Luptă pentru o producție mărită înțelegând sarcinile ce îi revin, de a servi populația muncitoare în condițiunile cele mai bune, colectivul presei de ulei nr. 1 din cadrul I.R.P.L. obține tot mai însemnate succese în muncă. Calculând produsul realizat în cursul lunii octombrie, cît și pe cel din această lună, s-a văzut că sarcinile de plan pe trimestrul IV din acest an au fost realizate de acești harnici muncitori în numai 2 luni. Dar lupta lor nu a fost numai de a îndeplini și chiar depăși sarcina de plan, ci și de a mări procentajul la suta de kg. de produse. Astfel, ei au ajuns să extragă în ultima vreme 24 kg. ulei la sută, și de bună calitate. Merită a fi felicitați pentru munca depusă zilnic, pentru deservirea populației cît mai bine și într-un timp cit mai rapid comunistul Solomon Vasile, mecanicul Badea Stan și presorii Sachir Musim și Olaru Stancu. SUDORUL ELECTRIC Candidatul de partid Gheorghe Oancea sudor electric la Șantierul naval Tulcea, e un bun muncitor, fruntaș în întrecerea socialistă și un bun membru al comitetului organizației din șantier, U.T.M. Depășirile realizate de sudorul Cramcea Gheorghe ating în fiecare lună procentajul de 150 la sută. In clișeu , Oancea Gheorghe executând cu multă atenție o sudură. * I ÎN NUMĂRUL DE AZI: ----------• Despre planul de muncă al © Tribuna agitatorului: — Ron- © Problema refugiațiilor în discomisiilor permanente de ale muncii de agitație cuția comitetului pentru pro. Pag- 2-a pag. 3-ablemele sociale, umanitare • Carnet arheologic: — Rînd Folosirea și întreținerea anși culturale al Adunării Geduri despre veacuri apuse tocamioanelor din G.A.C., onerare a O.N.U. pag. 4-a pe malurile lacului Razelm problemă importantă pag. 3-a pag. 2-3, • Perdelele de protecție, mij• Egiptul cere retragerea ne•O nouă secție cultural-știinloc important pentru sport- întîrziată și necondiționată ufică pe lingă S.R.S.C. rea producției agricole a trupelor agresorilor ____________________Pag- 2-a pag. 3-a pag. 4-n Raportează îndeplinirea planului anual înainte de termen Pe adresa redacției ziarului nostru sosesc zilnic scrisori în care colectivele diferitelor întreprinderi industriale din regiune raportează cu satisfacție îndeplinirea înainte de termen a planului anual de producție. Succesul colectivelor din industria locală au deosebită bucurie muncitorii, tehnicienii și funcționarii întreprinderilor I.S.M.C., I.C.R.C. și I.C.C. din cadrul ramurii industriei locale și gospodării comunale raportează partidului îndeplinirea planului producției globale în procent de 100,2 la sută la data de 6 noiembrie, întreprinderea comunală regională Constanța, prin asigurarea condițiilor materiale și tehnice, și-a realizat planul producției globale în procent de 122,64 la sută, reducerea prețului de cost cu 1 la sută, ridicarea productivității muncii cu 2 la sută față de 1955 și obținerea unor beneficii în valoare de 3 milioane lei. Serviciul de exploatare a taximetrelor, din cadrul întreprinderii comunale Constanța, și-a terminat planul anual încă de la 26 septembrie. De asemenea, secția băi comunale și-a terminat planul la 21 octombrie 1956, contribuind, împreună cu secția de mai sus, la realizarea planului anual pe întreprindere cu 10 luni și 17 zile înainte de termen. MATEESCU NICOLAt corespondent Și-au îndeplinit planul anual în zece luni Traducând în viață Directiveleelui de-al doilea Congres al P.M.R., colectivul de oameni al muncii din cadrul întreprinderii economice raionale „Olga Bande“ Babadag, deși n-a beneficiat de avantajele mecanizării în toate locurile de producție, a reușit să realizeze complet, la data de 30 octombrie, valoarea producției globale pe anul în curs. In prezent muncitorii, tehnicienii și funcționarii întreprinderii au îndeplinit și planul de producție la unele din principalele sortimente și se străduiesc să permanentizeze aceste succese. FARINI CRISTU, coresp. Din preocupările colectiviștilor Una din preocupările colectiviștilor din Techirghirol în perioada de față, este aceea a ridicării nivelului lor cultural și profesional. Astfel, cărțile din biblioteca gospodăriei sunt tot mai mult citite, iar sfaturile agricole, transmise prin radio, ca și emisiunea „Jurnalul satelor“ sînt ascultate cu nesaț. De asemenea, membrii colectivei din Techirghiol participă la cursurile agrozootehnice de curind organizate în sprijinul îmbogățirii cunoștințelor lor profesionale. VAGONUL POȘTAL Era cu citeva săptămîni în urmă. Acele ceasornicului mare din peretele gării Constanța arătau orele 12 și 5 minute. Tovarășul, nostru de drum a tresărit arătîndu-ne în grabă și mai mult prin niște semne făcute anume simbolic, că-i tîrziu. De fapt, mai erau doar 4 minute pînă ce personalul de Tulcea avea să plece. Trebuia să ne grăbim mai ales că de data aceasta aveam să călătorim în tovărășia celor care lucrează in vagonul poștal. Prima impresie de cum am intrat: un vagon lung, lipsit de obișnuitele compartimente și canapele, plin cu colete, saci cu plicuri, scrisori de tot felul, ziare, valori etc. și trei oameni sau într-un limbaj cât mai apropiat de regulamentul de funcționare, personalul care deservește vagonul poștal. Ceva curios și totuși simplu — ne-am spus noi mai mult în șoaptă. Trenul în mersul său sacadat a parcurs o stație. S-a oprit într-un scîrțîit sec și o legănare bruscă. Ușa vagonului s-a deschis și unul din cei trei a primit încă un sac cu scrisori, colete și saci cu valori. Le-a întins repede altuia, a semnat celui care predase, au schimbat citeva cuvinte și trenul a plecat din nou despicînd ceața orizontului în drumul său. Intre timp ne mai familiarizasem cu locul, oamenii și preocupările lor. Ne întrebam și ne răspundeam reciproc scurt, aproape protocolar. Interlocutorii noștri erau ocupați. Nu cunoșteam măcar cum îi cheamă. Știam doar atît că ei sînt formația „707", adică deserveau trenul care poartă numărul acesta. După citeva stații am început a-i cunoaște pe aceștia din „707". Pe șeful de vagon îl chema Alexe Tudor. Un bărbat mărunțel, brunet și purta mustăcioară tunsă scurt, iar privirea — cu toate că ochii negri și vii erau atît de pătrunzători — era blîndă și prietenească. Trebuie să mai adăugăm că Alexe era îmbrăcat într-un halat curat. Ajutoarea șefului se numea Olteanu Maria și în muncă nu se deosebește cu nimic de ceilalți. O singură deosebire: la masa ei de lucru sînt toate orînduite ca la biroul unei funcționare grijulii manierate, și în același timp , cochete. In ceea ce-l privește pe al treilea, Pițigoi Gheorghe, mînuitor la colete și valori, are în el ,toată firea moldoveanului adunată la un loc. Sfătos și familiar, Pițigoi Gheorghe e un veteran in P.T.T.R., iar de 1I ani lucrează numai pe vagoanele poștale. . După o oră și jumătate de mers ne aflam la aceleași impresii și reportajul nostru părea a rămîne neterminat. Ne lipseau datele, conflictul. Făceau din primul moment același lucru. Nimic deosebit. Nici o intimplare. Deschideau sacii primiți in gările unde erau oficii de tranzit, cartau scrisorile pe oficii și închideau alți saci pe care îi predau la următoarea stație. Munceau în tăcere, repede, aproape mecanic. Mai tîrziu, le-am dat dreptate și firea morocănoasă pe care le-o atribuiam pe nedrept la început s-a transformat într-o atitudine de bunăvoință purtată de cea mai bună gazdă. Că la drept vorbind cei trei ne erau cu adevărat gazde sub acel acoperiș in drumul Constanța- Tulcea. Munca lor atît de importantă, e atît de puțin cunoscută. Timp de 6—7 ore cît merge trenul pe această linie primește și lasă în fiecare stație saci cu scrisori, colete și alte valori. Și poate acest lucru nu spune nimic. Inchipuiți-vă că în timpul cît trenul parcurge distanța de la Constanța la Basarabi, de pildă, toți sacii cu scrisori, recomandate, trebuie deschiși, acestea triate și cartate pe localități în așa fel ca tot ce aparține oficiului de tranzit Basarabi să fie ales și închis sacul cu sigiliul respectiv înainte de a opri trenul în stație. In cele 2 minute de staționare trebuie să predea și să primească un alt sac. Operația începe din nou în așa fel ca cele pentru stația următoare să fie din timp alese. Muncă acestor oameni nu e urmărită în cifre și coeficiente, dar că ei o fac din adîncul cunoștiinței și cinstei de muncitori, spune următorul fapt: de luni de zile ei n-au avut nici o reclamație. Aceasta înseamnă că scrisorile, ziarele și celelalte colete ajung la timp. „Păi — așa cum spunea Pițigoi Gheorghe — nu te lasă conștiința măi tovarășe. Cînd suntem mai aglomerați atunci, tovarășe Pițigoi, dă-ți șapca jos și apucă-te de treabă. Așa-i la noi tovarășe..." In vagonul poștal — în munca acelora care îl deservește — e concretizată cum se poate mai bine lupta împotriva birocrației. Altfel, scrisorile și ziarele nu ar ajunge la timp. Stațiile rămîn în urmă una după alta. Rină la Tulcea — stația terminus în limbajul celor cu care călătoream — nu mai era mult. Așadar călătoria noastră lua sfîrșit... PETRE Z. PETRE și DIMA POMBILW i 1 însemnări EXEMPLE BUNE In plin centrul Tulcei se găsește magazinul nr. 7 de articole pentru copii, galanterie și cosmetice al U.C.L. Mixt. De cum treci pragul, te trezești luat în viitoarea cumpărătorilor și purtat spre galantarele în fața cărora e întotdeauna aglomerație. Curățenie, ordine, și-n general ambianța plăcută care caracterizează, magazinul, le observi numai dacă, prinzi le observi de îndată ce intri în magazin. La raionul de articole pentru copii e cea mai mare animație. Explicabil acum în prag de iarnă cînd părinții — ale căror posibilități materiale au sporit simțitor în urma recentei hotărîri — se grăbesc să cumpere hăinuțe calde pentru copii. O fată tînără, vioaie, îmbrăcată în halat negru, te intimpină zîmbitoare și te întreabă cu ce te poate servi De la primele cuvinte ce te schimbi cu ea, siguranța cu care-ți vorbește, sufletul pe care-l pune în deservirea cu mărfurile ce urmează să le cumperi — te fac să ai încredere nelimitată in produsele ce ți le oferă. — Vă place puloverul ăsta ? E de calitate bună dar pentru iarnă vă sfătuiesc să-l cumpărați pe acesta din lună pură, închis la gît, cu mineci lungi, practic pentru băiețașul dv. căruia-i place săniuța. Mămica lui Colea, un prichindel de vreo 6 anișori ce cu greu a putut fi ni*n ni *ni cri ci Inert crinii rin c-cy / vi i-u un o »• tinc puiHunt intrare, n-a mai stat pe gînduri și pustul a zbughit-o vesel afară cu pachetul în mîini. Indeminatică și politicoasă, utemista Victoria Maximov este apreciată de cumpărători pentru conștiinciozitatea cu care-l deservește. Despre aceasta vorbește și caietul de sugestii și reclamații al magazinului. De altfel, se pare că respectivul caiet e folosit numai pentru aprecieri și finele sugestii fiindcă o în zilele lui n-ai să găsești nici nemulțumire. • Responsabila magazinului, Dumitrula« Beloran, nu-și amintește să fi <avut vreo reclamație. Faptul nu-i de loc surprinzător cînd privești cu altă promptitudine ■ își face datoria colectivul acestui magazin. Iat-o, de pildă, pe vînzătoarea Elena Dan. Tinără, îngrijit îmbrăcată, cu zîmbetul pe buze te asigură că atît săpunul, pasta de dinți sau colonia pe care ți-o oferă sînt de calitate bună. Dacă observă nemulțumire in ochii clientului, înșiră cu repeziciune pe tejghea alte sortimente din produsele cerute. Ca și Victoria Maximov, Elena Dan a primit calificative și aprecieri frumoase din partea cumpărătorilor cu care am stat de vorbă. Dacă magazinul nr. 7 e fruntaș — și aceasta nu numai in ceea ce privește buna deservire ci și depășirea planului cu regularitate în fiecare lună (4200 lei peste plan în octombrie și 360 lei in noiembrie pînă la data de 25) — se datorește și harnicii responsabile Dumitruța Belohan care coordonează întreaga activitate, se îngrijește de aprovizionarea magazinului cu mărfurile și sortimentele solicitate de cumpărători, se străduiește ca fiecare cumpărător să plece mulțumit din unitatea pe care o conduce. Fetele din magazinul nr. 7 de articole pentru copii, galanterie și cosmetice sunt pe bună dreptate apreciate de tulceni. Felul lor de a munci, atitudinea civilizată adoptată în deservirea cumpărătorilor le-au atras aprecieri și din partea conducerii O.C.L. Mixt care le-a evidențiat în rîndul fruntașilor din comerțul nostru de stat. C. OCTAV In sprijinul cooperativizării agriculturii In comuna Făcăeni din raionul Fetești, a avut loc de curînd o ședință la căminul cultural. La aceasta au participat membri și candidați de partid, instructori al comitetului raional de partid, colectiviști fruntași din cele 2 gospodării agricole colective din comună, precum și alți oamenii ai muncii din comună. Ședința a fost deschisă de tovarășul Periaș, activist al comitetului raional de partid Fetești, care a arătat sarcinile trasate de cel de-al II-lea Congres al partidului, în vederea transformării socialiste a agriculturii. Cu această ocazie, s-au format noi echipe de agitatori compuse din membri de partid, colectiviști fruntași și salariați ai diferitelor instituții din comună, pentru a duce muncă de lămurire și îndrumare pe teren, în vederea cooperativizării agriculturii, a scoate în evidență rezultatele bune obținute în cadrul gospodăriilor colective și însemnatele cantități de produse primite de colectiviști la zimnică, cantități care întrec cu mult pe cele obținute de țăranii muncitori cu gospodării individuale. Colectivistul Bucur Vasilie, unul din participanții la această ședință, membru al G.A.C. „23 August“, s-a angajat să meargă pe teren pentru a arăta țăranilor individuali că în acest an, el a primit pentru cele 1300 zilemuncă efectuate în colectivă cu familia sa, cantități mari de cerneale și legume pe care, dacă le-ar valorifica la prețul de achiziții, ar obține un venit de 32.000 lei. Numărul echipelor formate cu această ocazie se ridică la 5 și ele au și pornit la treabă. In prima zi de lucru, s-a reușit să se facă mai bine de 10 noi cereri pentru intrare în gospodăriile agricole colective, printre care se află și cele ale lui Băbeanu Petre și Stancu Ene Mitu F. C., coresp. PEȘTE PENTRU OAMENII MUNCII In ultimele 15 zile, colectivul de muncitori de la Halele frigorifere Tulcea a desfășurat o muncă intensă pentru a condiționa însemnate cantități de pește pescuit peste plan de harnicii pescari din Delta Dunării. Astfel, în această perioadă s-a manipulat, condiționat și livrat cantitatea de 900.000 kg. pește proaspăt expediat în diferite orașe ale țării. De asemenea, a fost livrată cantitatea de 130.000 kg. pește sărat. O contribuție de seamă la realizarea acestor succese și-au adus brigadierul comunist D. Labanciuc, utemistul Dumitru Timofei, cantaragiul S. Condratov, șoferii Sandu Grigoraș și Tudor Paraschiv, candidatul de partid E. Donscoi, căpitanii de vase Ivan Ivanov și Adrian Iliescu, care și-au depășit cu succes sarcinile de plan. In foto: Lăzile încărcate cu pește sunt scoase din cala vaselor și transportate pe cărucioare acționate de troliul mecanic în halele de prelucrare.