Dobrogea Nouă, martie 1957 (Anul 10, nr. 2678-2704)

1957-03-01 / nr. 2678

DOEROGEA NOUA Nr. 2678 La intrarea în comuna Ceamurlia de Jos, pe șoseaua dinspre Baia, te întîmpină pe partea stingă construc­țiile gospodăriei colective „Răsări­tul“, iar pe partea dreaptă, după pri­mele case, zărești o suprafață destul­ de întinsă (25 hectare) — grădina de legume și zarzavaturi. Deși vre­mea era cam mohorîtă în ziua aceea, gata de ploaie, 35 colectiviști dă­deau zor la semănatul celor 2,5 ha. de arpagic, 0,50 ha. usturoi, 0,50 ha. morcovi, iar alții săpau șanțuri pen­tru irigarea terenullui din vale su­pus primăvara inundațiilor. La ră­sadnițe tinerii se întreceau la con­fecționarea ghivecelor nutritive. Stînd de vorbă cu oamenii afli lucruri in­teresante. „Am realizat 5.000 pînă acum — ne informează tovarășul Fronea Ște­fan, secretarul organizației de bază, brigadier legumicol, și trebuie să mai facem încă 6.000 de ghivece. Răsadurile de varză de primăvară, roșii și ardei au răsărit și dacă vre­mea se menține bună ne dorim să­­ scoatem cît mai multe legume tim­purii. O dată cu acestea s-au mai însămânțat 30 ha. orz și pînă sîm­­bătă cred că se vor termina de în­­sămî­nat 35 ha. floarea-soarelui și 60 ha. ovăzi. Din felul convingător cu care ne pune în curent cu modul cum se muncește în această gospodărie unde­­ participă lla muncă toți colectiviștii, vie dăm seama că lupta pentru întă­rirea economico-organizatorică este în atenția organizației de bază, con­siliului de conducere și a întregii familii unite de colectiviști. Ca să aflăm metodele de muncă folosite de organizația de bază, metode ce dau asemenea rezultate bune, l-a im rugat pe tovarășul Fronea Ștefan să lase puțin lucrul și să meargă la sediu să discutăm pe larg și totodată să predem și planul de muncă al orga­nizației de bază. Din planul de muncă, procesele­­verbale ale adunărilor generale și șe­dințelor de birou se vede că hotărî­­rile plenarei C.C. al P.M R. din 27- 29 decembrie 1956 ca și recenta hotă­râre a Consiliului de Miniștri cu pri­vire la avantajele ce le oferă noul sistem de achiziții și contractări au fost dezbătute mai întîi cu comu­niștii și apoi cu întreaga masă de colectiviști. „Pentru că avem toată libertatea și trebuie să ne gospodărim în ra­port cu condițiile de climă și sol — ne spune tov. Fronea Ștefan — la adunarea generală a organizației de bază comuniștii Ion Coroban și Za­­haria Izdrea, ambii brigadieri de cîmp, au propus ca în loc de rap­iță, care întotdeauna ne-a dat o recoltă slabă, să înișămtețăm muștar. Această plan­tă dă rezultate mai bune, este mai căutată și mai bine plătită. Tot la propunerea lor s-au încorporat în sat o dată cu arăturile de toamnă 50 tone gunoi de grajd. La întocmirea planului de producție, membrii de partid au propus să se mărească su­prafața pentru cultura porumbului cu 100 hectare și totodată să obținem un hibrid mai de calitate. Supra­fața pentru grîu crește de la 550 ha. la 750 ha., cea pentru floarea-soarelui cu 10 ha., faiseile cu 15 ha. etc.“ In ședințele consiliului de condu­cere al G.A.C. „Răsăritul“ al cărui membru este și tov. Fronea Ștefan, sunt chemați și bătrânii colectivei. Ei sunt oameni cu experiență ca Ion Bi­­doaie, Gheorghe Pricop, Ion Hacia­­giu, Stere Dima, care sînt și membri de partid și ale căror sfaturi sînt­­ de mare folos. „Cînd am dezbătut hotărârea cu privire­­ la noul sistem de achiziții și contractări — ne-a mai spus tov. Fronea — membrii de­­ partid Zaharia Izdrea, Stana Tudor, Mihai Popescu și alții au propus să contractăm în­treaga cantitate de lînă, adică 1.200 kg., 5.000 litri lapte de o­aia și un nu­măr de porci în greutate de 9.000 kg. —I lucru ce de altfel s-a și rea­lizat. La, feil s-a propus să contrac­tăm cu statul cereale Cu­ mai multe, pentru ca în anul acesta să le revină . .. . .. < 1 ... _________y 1 r» .1 ~. Coiectivișiri OT ia ziua­ unuifui ici în loc de 4,20 lei cît au primit anul trecut“. Cele aflate și văzute la G.A.C. „Ră­săritul“ arată că biroul organizației de bază și toți comuniștii dau un a­­jutor competent consiliului de con­ducere al G.A.C. în toate problemele mai mari. In planul de muncă al or­ganizației este prevăzut printre al­tele ca tov. Ene M., președintele gos­podăriei colective, să prezinte o in­formare asupra felului cum s-ia ocu­pat consiliul de conducere de orga­nizarea campaniei agricole de primă­vară și altele. La toate adunările generale ale organizației cît și la unele ședințe de birou, membrii de partid, conform sarcinilor ce le au, sînt controlați și pe această cale de felul cum le îndeplinesc. Buna orga­nizare a muncii în G.A.C. ca urmare a muncii politice a făcut ca, pe lîngă cele arătate mai sus, gospodăria co­lectivă să-și mărească anul acesta suprafața de vie cu viță nobilă cu încă 4 ha. și să planteze în primăvară încă 800 de pomi fructiferi ale căror gropi au fost făcute din toamnă. Pentru înființarea altor ramuri ane­xe se vor planta și 1.000 de duzi. Faptul că cele 275 familii cît nu­mără în prezent această gospodărie muncesc cu dragoste și convingere pentru continua dezvoltare a tuturor ramurilor se datorește și celorlalte forme ale muncii de educație desfășu­rată de organizația de bază și con­siliul de conducere ca : învățămîntul de partid, curs seral — unde s-au predat pînă în prezent 6 lecții — cercul agrozootehnic, unde s-au pre­dat 9 lecții și cursul de educație po­litică a­l femeilor, unde s-au predat 3 lecții. Instruirea agitatorilor cu sar­cinile actuale, consultarea bătrînilor, ajutorul activului fără de partid, fac­tori ce se adaugă la buna organizare a munci, dau rezultate din ce în ce mai bune. Gospodăria se dezvoltă continuu, devenind un puternic cen­tru de atracție al țăranilor cu gos­podării mici și mijlocii din acea parte. Din experiența pozitivă a or­ganizației de bază de la G.A.C. „Ră­­săritul“ pot luă cxemple­­l alte or­­­ganizații, pentru că ea se dovedește a fi conducător politic priceput al colectiviștilor. A. RUGESCU VIAȚĂ PE PARTID Unde organizația­ de bază este adevăratul conducător politic CONTRACTEAZĂ CU STATUL In urma prelucrării pe circum­scripții electorale a Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R. din 27- 29 decembrie, locuitorii din co­muna Tudor Vladimirescu, raio­nul Adamclisi, și-au dat seama ce importanță au astăzi contrac­tările și achiziționarea a cît mai multe produse prin cooperativă și organele respective. Astfel, țăranul muncitor Junghi Paraschiv din circumscripția nr. 1 Tudor Vladimirescu a contrac­tat cu C.R.AC.A. Băneasa 3 porci, pe care urmează să-i predea în greutate de 120 kg. și o vacă, pe toate le va preda în trimes­trele III și IV a.c. Nicolae Poipa din aceeași comună a contractat 2 porci, Rafa Constantin a con­tractat un mîn­zat și un por­c, tot Călin Brojbă 2 mînzați. Mai mulți întovărășiți din co­mună printre care și Osman De­­mirgea au contractat însemnate cantități de lînă. Intr-o singură zi pe întreaga comună s-au con­tractat 381 kg. lînă. ST­O­IAN ION, coresp îndeplinirea ritmică a planului de producție constituie o condiție de bază pentru folosirea cu maximum de eficacitate economică a forței de muncă și a utilajului în vederea spo­ririi productivității muncii. De ritmicitatea producției într-o în­treprindere oarecare depinde însăși îndeplinirea sarcinilor de plan în alte întreprinderi care au legături cu cea dinirîl prin contractele economice în­cheiate, depinde gradul de producti­vitate a muncii în celelalte întreprin­deri. Așa de pildă, Fabrica de amba­laje metalice furnizează fabricii de conserve de pește din localitate cutii de conserve în baza contractului e­­conomic încheiat. Datorită defecțiu­nilor survenite în aprovizionarea cu tablă, ritmicitatea producției a lăsat de dorit la fabrica de ambalaje care în trimestrul III al anului trecut a furnizat fabricii de conserve de pește abia 82 la sută din totalul cutiilor contractate, iar In trimestrul IV etod s-a lucrat în asalt a pus la dispo­ziția beneficiarului restanțe de cutii. In felul­­ acesta s-au creat goluri de producție în activitatea fabricii de conserve, mașinile acesteia au stat Din acest tabel rezultă practica­­ economicoasă folosită în întreprin­derile noastre care n­eglijînd crearea condițiilor necesare menținerii ritmi­cității producției au perioade lente și în ultima decadă perioada de a­sallt. Evident că o asemenea practică e dăunătoare. Asaltul final are ca tu­rnare folosirea irațională a utilaju­lui suprasolicitat, neglijarea calității in goană după îndeplinirea planului in Ultimele zile și realizarea de re­buturi, întreprinderile înregistrează pagube materiale, productivitatea muncii stagnează și contractele eco­nomice nu se îndeplinesc în între­gime. Analizînd factorii ce generează lip­sa de ritmicitate a producției, aceștia sînt o planificare­­ satisfăcătoare și defecțiunile de ordin tehnic și orga­­nizatoric. Planificarea nesatisfăcătoare ••• apare ca o consecință a lipsei de operativitate în defalcarea sarcinilor de plan și în eșalonarea calendaris­tică a producției. Din această cauză neutilizate și ca urmare nu s-a pu­tut asigura ritmicitatea îndeplinirii planului de producție, productivita­tea muncii a crescut necorespunzător și în același timp a influențat nega­tiv îndeplinirea ritmică a planului de către organizațiile comerciale be­neficiare ale fabricii de conserve. In lumina Directivelor celui de-al II-l­ea Congres al P.M.R. pentru a asigura avîntul economiei naționale și creșterea bunăstării poporului mun­citor, necesitatea ca fiecare întreprin­dere să lucreze ritmic devine tot mai importantă ,pe măsura extinderii divi­ziunii sociale a muncii, a socializării și cooperării întreprinderilor mai ales în condițiile lărgirii drepturilor și a­­tribuțiilor conducerilor de­­ întreprin­deri preconizate de Rezoluția plena­rei C.C. al P.M.R. în scopul îmbună­tățirii activității economice. . Din păcate însă în numeroase în­treprinderi se lucrează în asalturi. Sunt cazuri când jumătate din pro­ducția lunară se obține în ultima de­cadă după cum se poate vedea din tabelul alăturat valabil pentru luna decembrie 1956: se încarcă Injust utilajul care se solicită, peste posibilități în anumite etape considerate de „vîrf“. Așa se ajunge la asalt obținîndu-se indici­i satisfăcători de creștere a produc­tivității muncii. La I. P. Sf. Gheor­ghe, de pildă, multe taliene gigant de mare au fost scoase din uz îna­inte de termen datorită folosirii fără întrerupere în anumite etape cînd urmărindu-se îndeplinirea planului li s-au efectuat sarcini ireale ce­ au de­terminat nerespectarea perioadelor de uscare și în consecință deteriorarea lor. La I.M.U.M. lipsa de decalaj între activitatea sectoarelor I și II și cea a secției montaj­­— urmare a planificării interne neoperative — a determinat intensificarea muncii în perioadele de la sfîrșitul lunii și im­plicit realizarea de corelații necores­­punzătoare între principalii indici de plan, productivitatea muncii cres­când în mică măsură față de posibili­tăți. Planificarea injustă a fost de multe ori cauzată și de către forurile su­perioare. Tocmai de aceea Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. a hotărît lăr­girea atribuțiilor conducerilor de în­treprinderi în ceea ce privește pla­nificarea producției. Pentru asigu­rarea ritmicității în îndeplinirea sar­cinilor de plan este necesar să se introducă o planificare operativă în funcție de specific, să se lupte pen­tru aplicarea reală a graficelor de producție elaborate din timp și înte­meiate pe norme tehnico-științifice. Graficele trebuie să oglindească în­treaga filieră a operațiunilor fabri­cării produselor în concordanță cu programul de producție stabilit, să definească proporțiile interne ale procesului de producție și coordona­rea diferitelor procese parțiale. Pla­nificarea trebuie să prevadă elabo­rarea sarcinilor de producție nu nu­mai pentru produsele finite, ci și pentru lansarea în fabricație a pie­selor și semifabricatelor ținînd sea­mă de faptul că planificarea lansării acestora în fabricație asigură livrarea uniformă a produselor finite. De asemenea, se impune îmbună­tățirea planificării interne în secții a mersului producției pe tot parcur­sul procesului tehnologic și nu nu­mai a livrării producției. Planificarea operativă, corespunză­toare, încărcarea uniformă a mașini­­lor-unelte și folosirea eficace a tim­pului de muncă constituie măsuri tehnico-organizatorice de bază ce vor du­ce la rezultate bune printr-un sistematic control al îndeplinirii gra­ficului și printr-o competentă și cali­ficată conducere a procesului de pro­ducție cu ajutorul maiștrilor și ingi­nerilor Defecțiunile de ordin tehnico-organizatoric... ...alt factor ce influențează ritmicita­tea producției, provoacă întreruperi neplanifi­cate în funcționarea utilaje­lor. Ele provin în primul rînd ca o consecință a stării necorespunzătoare de întreținere a mașinilor. La Topi­toria de in din Fetești,­ generatorul de energie electrică prost reparat a provocat repetate goluri în producție cauzînd nefuncționarea mașinilor și ulterior supraîncărcarea acestora spre a recupera restanțele. Aceasta a dus la lipsa de ritmicitate și la nereali­­zarea sarcinii de creștere­­ a produc­tivității muncii. Printre deficiențele de ordin tehnic se numără starea tehnică înapoiată a utilajelor, dife­rite greșeli tehnologice. Deficiențele organizatorice le cauzează mai ales a­­provizionarea tehnico-materială neco­respunzătoare. Pe șantierele T.C.E.H.­­ului s s-au înregistrat anul trecut go­luri de producție și întreruperi în funcționarea utilajelor datorită ne­­livrării la timp a materialelor de construcții și prefabricatelor de către industria locală. Lărgirea drepturilor acordate conducerilor de întreprin­deri în ceea ce privește aproviziona­rea, este în măsură să înlăture de­ficiențele semnalate. In lumina Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R., să fie create condiții tehni­­co-organizatorice optime în vederea îndeplinirii programului de producție, asigurîndu-se lichidarea întreruperi­­lor în funcționarea utilajelor, îmbu­nătățirea sistemului de aprovizionare a locurilor de muncă, lichidarea bi­rocratismului și a centralismului ex­cesiv. Este necesar ca toate condu­cerile întreprinderilor noastre socia­liste cu sprijinul sindicatelor și sub îndrumarea organizațiilor de partid să lupte cu hotărîre pentru îndepli­nirea ritmică a planului de producție. Ing. OCTAV CĂPRIȚĂ PE TEME ECONOMICE Despre ritmicitatea producției $1 importanta ei in sporirea producticitatii mantii Procentaj pe decade din prod. lunară Nr. crt. întreprinderea Decada I-a Decada II-a Decada III-a % % % C­rt. I.M.U. Medgidia 22 62 46 2. I. P. Jurllovca 15 20 65 3. Unirea 23 29 48 '4. Comb, conserve Tulcea 18 19 63 6. S.NJM.C. 26 28 46 rasa»5 In ajmiara al spatusrilor populare Inn­ lein­eati agii lainil­ Istria trebuie să și îmbunătățească munca In activitatea sfaturilor populare, comisiile permanente joacă un rol deosebit. Rezolvarea cu succes multiplelor sarcini depinde în cea a mai mare parte de felul cum acestea știu să folosească formele organiza­torice pentru atragerea maselor la conducerea treburilor obștești. In materialul de față ne-am pro­pus să vorbim despre o singură co­misie permanentă și anume despre comisia permanentă agricolă a sfa­tului popular raional Istria. Activitatea pe care a desfășurat-o această comisie permanentă anul tre­cut poate fi apreciată ca satisfăcă­toare. De asemenea, se poate spune că și în acest an comisia permanentă agricolă a sfatului popular raional Istria a căutat să meargă pe același drum bun. De pildă, în decursul tim­pului care a trecut de la ultima se­siune raională, comisia permanentă agricolă și-a îndreptat atenția spre studierea unor probleme privind dez­voltarea agriculturii raionului. Ast­fel, sezisați de mai mulți alegători, deputații care fac parte din comisia agricolă au acordat o atenție deose­bită repartizării terenurilor de pă­­șunat pentru comune. Cu ocazia unei ședințe de comitet executiv, trei din­tre membrii comisiei în frunte cu pre­ședintele ei, tov. Octavian Gheorghe, au fost invitați să participe. In ca­drul acestei ședințe cei trei deputați au făcut în numele comisiei agricole importante propuneri pe marginea problemelor studiate. Așa, de pildă, ei au propus comitetului executiv ca în cel mai scurt timp unitățile agri­cole să aducă în mod obligatoriu să­mânța la laboratorul raional de con­trol. In cadrul acestei ședințe cei trei deputați din comisia permanentă au venit și cu propuneri concrete în ceea ce privește rezolvarea problemei pă­­șunatului. Ei au propus comitetului executiv raional să repartizeze mai mult teren de pășunat comunelor Mihai Viteazu și Săcele de la satele vecine Sinoe și Vadu care aveau o suprafață prea mare în raport cu numărul de animate de pășunat. S-ar părea din cele spuse pînă a­­cum că această comisie permanentă și-a adus în mare măsură aportul său la conducerea și dezvoltarea a­­grii­ulturii raionului. Dacă ținem cont însă de o serie de probleme care stau în fața sfatului popular raional, vom constata că cele câteva propuneri, față de seria problemelor care ar fi trebuit descoperite, studiate și puse în atenția comitetului executiv raio­nal, marchează o activitate destul de slabă. Bunăoară, în prezent în raionul Istria se desfășoară munca politică de masă pentru cooperativi­zarea agriculturii raionului. De ase­menea, în urma apariției Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 s-a trecut prin des­ființarea sistemului de cote obliga­torii la intensificarea sistemului de contractări și achiziții pe baza că­ruia se va­­ asigura fondul central al statului. Iată două probleme pri­mordia­le care ar fi trebuit să con­stituie baza studiului comisiei per­manente agricole raionale: Desigur că dacă membrii comisiei permanente ar fi căutat sa studieze problemele agriculturii raionului în lumina do­cumentelor plenarei, ei ar fi adus fără îndoială un aport prețios și un sprijin eficace muncii comitetului e­xecutiv. Cărui fapt se datorește a­­tunci scăparea din atenția comisiei permanente agricole tocmai a acestor probleme ? Răspunsul este destul de simplu: membrii comisiei permanente agricole nu s-au mai întîlnit în șe­dințe încă din anul trecut, iar pro­punerile despre care am vorbit la în­ceput că le-au făcut cunoscute comi­tetului executiv au fost făcute in baza unui plan de muncă din luna decembrie, un plan care o dată cu noul an și cu problemele ridicate de plenară a fost depășit. Lipsurile care se manifestă în activitatea co­misiei permanente agricole sunt și ale tov. Radu Nicola­e, președintele sfatului, și Suleru Ion, vicepreședin­tele sfatului popular raional, care au neglijat în ultima vreme activi­zarea și îmbunătățirea activității de­putaților care fac parte din această comisie permanentă. In concluzie comisia permanentă agricolă raională va trebui să-și îm­bunătățească activitatea, pentru a­­ceasta fiind necesar în primul rînd ca membrii ei să studieze problemele legate de dezvoltarea agriculturii și în mod deosebit de transformarea so­cialistă a agriculturii în lumina sar­cinilor puse în fața sfaturilor popu­lare de plenara C.C. al­ P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. Numai în felul acesta comisia permanentă agricolă raională va putea ține pasul cu pro­blemele actuale, va putea să-și aducă aportul ei la creșterea producției a­­gricole la hectar și la transformarea socialistă a agriculturii raionului. Au analizat activitatea cooperativei de consum Zilele trecute, în sala Casei de cul­tură a orașului Mangalia, s-a anali­zat munca desfășurată de organele alese ale cooperativei Mangalia, ac­tivitatea economică și financiară a cooperativei pe anul 1956 și s-a pre­lucrat planul economic pe anul 1957 și planul de măsuri pentru realizarea sarcini­lor ce revin cooperației de con­sum din Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956. Au par­ticipat 96 delegați ai membrilor coo­peratori, aleși în adunările de car­tier, precum și numeroși invitați. Darea de seamă a scos în evidență unele părți pozitive ca mărirea rețe­lei de desfacere cu încă 3 magazine, realizarea planului valoric la achizi­ții în procent de 115 la sută, a pla­nului de încasare a fondului social cu 140 la sută și altele. Cu această o­cazie au fost scoase la iveală și u­­nele deficiențe ca: slaba muncă po­litică în ce privește atragerea de noi membri în cooperativă, în lămurirea țărănimii muncitoare de a-și valorifi­ca surplusul de produse prin coope­rativă, realizarea planului valoric la achiziții făc­îndu-se numai în cadrul comerțului de întâmpinare. De ase­menea, au fost criticați unii salariați ce manifestă lipsuri în activitate ca de exemplu tov. Cu baniță Andrei ca­re nu respectă programul și are o atitudine necuviincioasă față de con­sumatori, ospătari ca 1 tov. Marcov Marin, Stanciu Ion care nu respectă deciziile M.C.I. Tot din darea de seamă a mai reieșit și nerespsctarea în totalitate a prevederilor statutare prin aceea că în anul 1956 nu s-au ținut cu regularitate ședințele de consiliu de conduicere și consiliu să­tesc, precum și adunării pe cartiere cu membrii cooperatori. Uniunea raională Negru Vodă n-a s­prijiniit în suficientă mă­sură prin organele sal­e de teren activitatea or­ganelor alese. Realizările și lipsurile din activitatea cooperativei Mangalia în anul 1956 au fost arătate și de cei 12 participanți la discuții. Tov. Tobă Constantin din cartierul agri­col, a criticat pe gestionarul Arnăutu. Gheorghe, de la magazinul coopera­tivei din acel cartier, care nu res­pectă programul, bruschează consu­matorii, deservește cu preferință u­­nele persoane și că uneori este în stare de ebrietate în timpul serviciu­lui, lipsuri ce trebuie să-­i dea de grîndit. Numeroși alți vorbitori au fă­cut o serie de propuneri cu privire la îmbunătățirea activității coopera­tivei de consum. Cu ocazia dării de seamă, potrivit indicațiilor primite, consiliul de con­ducere a premiat pe cei mai buni și mai activi lucrători ai cooperativei. Astfel, au fost premiați tov: Ciontea Marin cu o pereche bocanci, Irion Elena cu material pentru o rochie, Maria Popa cu stofă pentru o rochie și An­ Cîrjali cu stofă p­erttru un costum de haine. GH. IONESCU, coresp. N-Semnări Vînt de... procopseală Printre bunele măsuri luate de către Uniunea raională a coopera­­ției de consum Medgidia e și a­­ceea de a nu se întrerupe vânzarea duminica, punîndu-se la dispozi­ția cumpărătorilor mărfuri de tot felul, în special în piață, unde a­­fluennța cetățenilor e mai mare în această zi. Mărfurile sînt expuse pe tarabe și servite fără bon, ceea ce ușurează foarte mult și pe cum­părător și pe vînzător. Toate bune pînă acum, dar din nefericire „ușu­rarea“ aceasta îl costă cam mult pe cel „dinții“. Lăsînd la o parte „lipsa“ per­manentă de bani mărunți pentru rest, cumpărătorul e silit să plă­tească prețuri mai mari decit cele afișate în... localul cooperativei. Iată cîteva prețuri rotunjite ale secțiilor de fierărie, galanterie, tex­tile și încălțăminte. O baterie e­­lectrică de buzunar se vinde cu 4,50 lei în loc de 3,30, o pînză de fierăstrău cu 25 lei în loc de 12, un kg. țipirig cu 25 lei în loc de 16 lei, o cutie cu cremă de ghete cu 4 lei în loc de 3,30, o mașină electrică de călcat cu 140 lei în loc de 1­08 etc. Cam același lucru se petrece și la taraba O.C.I.. „Alimentara“ nr. 2 unde, chipurile, prețurile sunt afi­șate dar se găsesc sau întoarse cu scrisul ca să-i vadă numai vînză­­toarea, sau căzute „din greșeală“ alături de marfă. E drept, însă, că aici „ușurarea“ cumpărătorului se face mai „în mic“, ea reducîndu-se la un „fleac“ de cîțiva lei la kg. Astfel, pentru 200 gr. salam de 11 lei kg. se încasează în loc de 2,20 lei, 3 lei în cap ceea ce suprapune peste prețul oficial al salariului un mic „ciubuc“ de 4 lei la kilogram. Și așa mai departe... încheiem aceste rînduri în cre­dința că U.R.C.C. Medgidia și ce­lelalte organe care se găsesc mai aproape de aceste fapte de­cît noi vor cerceta cele semnalate și vor lua urgente măsuri împotriva celor care caută să compromită comerțul cooperatist și de stat. In special, afișarea prețurilor și fixarea lor în așa fel ca să nu le mai „doboare“ vîntul, e o măsură de prim-or­­din, căci vîntul ăsta de... procop­­seală, după cum vedem, bate cam tare pe la Medgidia. M. TUDORAN INTERVIUL NOSTRU RĂSPUNS: La această întrebare vreau să precizez că măsurile indi­cate de hotărârile plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 în ceea ce privește lărgirea atribuțiuni­­lor sfaturilor populare creează po­sibilități sigure pentru stimularea ini­țiativei locale, pentru descoperirea rezervelor interne și pentru folosirea lor pe plan local la fabricarea a nu­meroase produse de larg consum ne­cesare oamenilor muncii. De exemplu, în raionul nostru exis­tă mari posibilități pentru deschide­rea de cariere, cărămidării, cuptoare de var, valorificarea stufului și al­tele. De altfel în raionul nostru s-a RĂSPUNS : In primul rînd o sar­cină principală a noastră și a tutu­ror comitetelor executive comunale constă în dezvoltarea unităților eco­­nautice existente și descoperirea de noi resurse locale care se găsesc pe și trecut la experimentarea conduce­rii economiei locale de către startul popular. Aceasta se face în comuna Corbu unde administrarea morii, fa­bricii de sifoane, presei de ulei și ca­rierei de piatră a și fost trecută în competinița sfatului popular respec­tiv. Prin trecerea pe viitor și a altor unități economice în subordinea sfa­turilor populare respective se va crea posibilitatea înființării și a altor a­­nexe ca, de pildă, creșterea pe lîngă mori a poneilor, păsărilor etc., lucru ce va ajuta la o mai bună aprovi­zionare pe plan local cu carne și alte produse alimentare, teritoriul raionului nostru și sînt­­­încă nefolosite. Analizînd spre exemplu posibilită­țile de dezvoltare a întreprinderii e­­conomice raionale „Gh. Gheorghiu- Dej“ în cadrul unei ședințe de co­mitet executiv, s-a ajuns la conclu­ _____ De vorbă cu tov. ȚÎRCĂ CONSTANTIN ___ președintele sfatului popular raional Medgidia d­espre ———— POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI RAIONULUI MEDGIDIA ÎNTREBARE: Cum considerați măsurile privind lărgirea atribuțiunilor sfaturilor populare legate de dezvoltarea econo­mică a raionului ? ÎNTREBARE: Privind dezvoltarea și folosirea tuturor resur­selor locale, puteți să ne spuneți ceva și despre sarcinile care stau in fața industriei locale în acest an în raionul Medgidia . lumului de producție al acestei între­prinderi, în speciali pentru produce­rea varului, a cărămizii, pietrei și nisipului. Pentru aceasta, cu spriji­nul sfatului popular raional, între­prinderea „Gh. Gheorghiu-Dej“ va deschide anul acesta noi cariere de piatră și nisip, cuptoare de var și se vor lua o serie de măsuri tehnice­­organiz­a­torice pentru îmbunătățirea procesului de producție în toate sec­ția că există condiții suficiente în raionul Medgidia pentru mărirea vi­­toare fie de a­ctivita­te. ÎNTREBARE: Ce perspective de dezvoltare economică so­cotiți că va avea raionul Medgidia în urma traducerii în viață a importantelor măsuri elaborate de plenară ? RĂSPUNS : Cred că din răspun­surile date la întrebările anterioare reiese că în raionul Medgidia sunt posibilități mari pentru dezvoltarea economiei. Ca planuri de viitor v-aș putea îm­părrtăși că pe raza raionului Medgidia, datorită zăcămintelor su­ficiente de argilă, este posibilă în­ființarea unei fabrici de țiglă în o­­rașul Cernavoda și treaba aceasta este în studiu. De asemenea, avînd din belșug și în alte părți ale raio­nului aceleași resurse de materii pri­me intenționăm să deschidem o fa­brică de cărămidă în comuna Cas­­telu, să deschidem noi cuptoare de var în comuna Sibioara. Vorbeam mai înainte despre stu­ful și papura din raionul nostru, ca­re ar crea posibilități pentru pro­ducerea unor numeroase sortimente. Noi ne-am gîndit că prin folosirea acestei resurse locale, care se găse­ște din abundență în raionul nos­tru vom putea deschide în curînd un atelier pentru confecționarea de ro­gojini, coșuri de papură etc. Desigur că posibilități de dezvol­tare economică a raionului Medgidia sînt mai multe decit acestea despre care v-am vorbit eu, însă, ele vor fi studiate treptat, treptat de către co­mitetul executiv prin organele tehni­ce ce le are atît îin cadrul sfatului popular raional, cîtt și în cadrul în­treprinderii economice raionale și vor fi folosite pentru producerea de bu­nuri de larg consum necesare oame­nilor muncii. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional, în urma studierii docu­mentelor plenarei C.C. al P.M.R., a indicat tuturor sfaturilor populare comunale să se preocupe îndeaproape de descoperirea și valorificarea resur­selor locale, de folosirea acestora în scopul înfrumusețării și dezvoltării din toate punctele de vedere a co­munelor respective, a îmbunătățirii nivelului de trai al oamenilor muncii din cuprinsul raionului nostru, tradu­­cînd în felul acesta în viață impor­tantele sarcini puse în fața sfaturilor populare de către plenară.

Next