Dobrogea Nouă, martie 1957 (Anul 10, nr. 2678-2704)
1957-03-01 / nr. 2678
DOEROGEA NOUA Nr. 2678 La intrarea în comuna Ceamurlia de Jos, pe șoseaua dinspre Baia, te întîmpină pe partea stingă construcțiile gospodăriei colective „Răsăritul“, iar pe partea dreaptă, după primele case, zărești o suprafață destul de întinsă (25 hectare) — grădina de legume și zarzavaturi. Deși vremea era cam mohorîtă în ziua aceea, gata de ploaie, 35 colectiviști dădeau zor la semănatul celor 2,5 ha. de arpagic, 0,50 ha. usturoi, 0,50 ha. morcovi, iar alții săpau șanțuri pentru irigarea terenullui din vale supus primăvara inundațiilor. La răsadnițe tinerii se întreceau la confecționarea ghivecelor nutritive. Stînd de vorbă cu oamenii afli lucruri interesante. „Am realizat 5.000 pînă acum — ne informează tovarășul Fronea Ștefan, secretarul organizației de bază, brigadier legumicol, și trebuie să mai facem încă 6.000 de ghivece. Răsadurile de varză de primăvară, roșii și ardei au răsărit și dacă vremea se menține bună ne dorim să scoatem cît mai multe legume timpurii. O dată cu acestea s-au mai însămânțat 30 ha. orz și pînă sîmbătă cred că se vor termina de însămînat 35 ha. floarea-soarelui și 60 ha. ovăzi. Din felul convingător cu care ne pune în curent cu modul cum se muncește în această gospodărie unde participă lla muncă toți colectiviștii, vie dăm seama că lupta pentru întărirea economico-organizatorică este în atenția organizației de bază, consiliului de conducere și a întregii familii unite de colectiviști. Ca să aflăm metodele de muncă folosite de organizația de bază, metode ce dau asemenea rezultate bune, l-a im rugat pe tovarășul Fronea Ștefan să lase puțin lucrul și să meargă la sediu să discutăm pe larg și totodată să predem și planul de muncă al organizației de bază. Din planul de muncă, proceseleverbale ale adunărilor generale și ședințelor de birou se vede că hotărîrile plenarei C.C. al P.M R. din 27- 29 decembrie 1956 ca și recenta hotărâre a Consiliului de Miniștri cu privire la avantajele ce le oferă noul sistem de achiziții și contractări au fost dezbătute mai întîi cu comuniștii și apoi cu întreaga masă de colectiviști. „Pentru că avem toată libertatea și trebuie să ne gospodărim în raport cu condițiile de climă și sol — ne spune tov. Fronea Ștefan — la adunarea generală a organizației de bază comuniștii Ion Coroban și Zaharia Izdrea, ambii brigadieri de cîmp, au propus ca în loc de rapiță, care întotdeauna ne-a dat o recoltă slabă, să înișămtețăm muștar. Această plantă dă rezultate mai bune, este mai căutată și mai bine plătită. Tot la propunerea lor s-au încorporat în sat o dată cu arăturile de toamnă 50 tone gunoi de grajd. La întocmirea planului de producție, membrii de partid au propus să se mărească suprafața pentru cultura porumbului cu 100 hectare și totodată să obținem un hibrid mai de calitate. Suprafața pentru grîu crește de la 550 ha. la 750 ha., cea pentru floarea-soarelui cu 10 ha., faiseile cu 15 ha. etc.“ In ședințele consiliului de conducere al G.A.C. „Răsăritul“ al cărui membru este și tov. Fronea Ștefan, sunt chemați și bătrânii colectivei. Ei sunt oameni cu experiență ca Ion Bidoaie, Gheorghe Pricop, Ion Haciagiu, Stere Dima, care sînt și membri de partid și ale căror sfaturi sînt de mare folos. „Cînd am dezbătut hotărârea cu privire la noul sistem de achiziții și contractări — ne-a mai spus tov. Fronea — membrii de partid Zaharia Izdrea, Stana Tudor, Mihai Popescu și alții au propus să contractăm întreaga cantitate de lînă, adică 1.200 kg., 5.000 litri lapte de oaia și un număr de porci în greutate de 9.000 kg. —I lucru ce de altfel s-a și realizat. La, feil s-a propus să contractăm cu statul cereale Cu mai multe, pentru ca în anul acesta să le revină . .. . .. < 1 ... _________y 1 r» .1 ~. Coiectivișiri OT ia ziua unuifui ici în loc de 4,20 lei cît au primit anul trecut“. Cele aflate și văzute la G.A.C. „Răsăritul“ arată că biroul organizației de bază și toți comuniștii dau un ajutor competent consiliului de conducere al G.A.C. în toate problemele mai mari. In planul de muncă al organizației este prevăzut printre altele ca tov. Ene M., președintele gospodăriei colective, să prezinte o informare asupra felului cum s-ia ocupat consiliul de conducere de organizarea campaniei agricole de primăvară și altele. La toate adunările generale ale organizației cît și la unele ședințe de birou, membrii de partid, conform sarcinilor ce le au, sînt controlați și pe această cale de felul cum le îndeplinesc. Buna organizare a muncii în G.A.C. ca urmare a muncii politice a făcut ca, pe lîngă cele arătate mai sus, gospodăria colectivă să-și mărească anul acesta suprafața de vie cu viță nobilă cu încă 4 ha. și să planteze în primăvară încă 800 de pomi fructiferi ale căror gropi au fost făcute din toamnă. Pentru înființarea altor ramuri anexe se vor planta și 1.000 de duzi. Faptul că cele 275 familii cît numără în prezent această gospodărie muncesc cu dragoste și convingere pentru continua dezvoltare a tuturor ramurilor se datorește și celorlalte forme ale muncii de educație desfășurată de organizația de bază și consiliul de conducere ca : învățămîntul de partid, curs seral — unde s-au predat pînă în prezent 6 lecții — cercul agrozootehnic, unde s-au predat 9 lecții și cursul de educație politică al femeilor, unde s-au predat 3 lecții. Instruirea agitatorilor cu sarcinile actuale, consultarea bătrînilor, ajutorul activului fără de partid, factori ce se adaugă la buna organizare a munci, dau rezultate din ce în ce mai bune. Gospodăria se dezvoltă continuu, devenind un puternic centru de atracție al țăranilor cu gospodării mici și mijlocii din acea parte. Din experiența pozitivă a organizației de bază de la G.A.C. „Răsăritul“ pot luă cxemplel alte organizații, pentru că ea se dovedește a fi conducător politic priceput al colectiviștilor. A. RUGESCU VIAȚĂ PE PARTID Unde organizația de bază este adevăratul conducător politic CONTRACTEAZĂ CU STATUL In urma prelucrării pe circumscripții electorale a Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R. din 27- 29 decembrie, locuitorii din comuna Tudor Vladimirescu, raionul Adamclisi, și-au dat seama ce importanță au astăzi contractările și achiziționarea a cît mai multe produse prin cooperativă și organele respective. Astfel, țăranul muncitor Junghi Paraschiv din circumscripția nr. 1 Tudor Vladimirescu a contractat cu C.R.AC.A. Băneasa 3 porci, pe care urmează să-i predea în greutate de 120 kg. și o vacă, pe toate le va preda în trimestrele III și IV a.c. Nicolae Poipa din aceeași comună a contractat 2 porci, Rafa Constantin a contractat un mînzat și un porc, tot Călin Brojbă 2 mînzați. Mai mulți întovărășiți din comună printre care și Osman Demirgea au contractat însemnate cantități de lînă. Intr-o singură zi pe întreaga comună s-au contractat 381 kg. lînă. STOIAN ION, coresp îndeplinirea ritmică a planului de producție constituie o condiție de bază pentru folosirea cu maximum de eficacitate economică a forței de muncă și a utilajului în vederea sporirii productivității muncii. De ritmicitatea producției într-o întreprindere oarecare depinde însăși îndeplinirea sarcinilor de plan în alte întreprinderi care au legături cu cea dinirîl prin contractele economice încheiate, depinde gradul de productivitate a muncii în celelalte întreprinderi. Așa de pildă, Fabrica de ambalaje metalice furnizează fabricii de conserve de pește din localitate cutii de conserve în baza contractului economic încheiat. Datorită defecțiunilor survenite în aprovizionarea cu tablă, ritmicitatea producției a lăsat de dorit la fabrica de ambalaje care în trimestrul III al anului trecut a furnizat fabricii de conserve de pește abia 82 la sută din totalul cutiilor contractate, iar In trimestrul IV etod s-a lucrat în asalt a pus la dispoziția beneficiarului restanțe de cutii. In felul acesta s-au creat goluri de producție în activitatea fabricii de conserve, mașinile acesteia au stat Din acest tabel rezultă practica economicoasă folosită în întreprinderile noastre care neglijînd crearea condițiilor necesare menținerii ritmicității producției au perioade lente și în ultima decadă perioada de asallt. Evident că o asemenea practică e dăunătoare. Asaltul final are ca turnare folosirea irațională a utilajului suprasolicitat, neglijarea calității in goană după îndeplinirea planului in Ultimele zile și realizarea de rebuturi, întreprinderile înregistrează pagube materiale, productivitatea muncii stagnează și contractele economice nu se îndeplinesc în întregime. Analizînd factorii ce generează lipsa de ritmicitate a producției, aceștia sînt o planificare satisfăcătoare și defecțiunile de ordin tehnic și organizatoric. Planificarea nesatisfăcătoare ••• apare ca o consecință a lipsei de operativitate în defalcarea sarcinilor de plan și în eșalonarea calendaristică a producției. Din această cauză neutilizate și ca urmare nu s-a putut asigura ritmicitatea îndeplinirii planului de producție, productivitatea muncii a crescut necorespunzător și în același timp a influențat negativ îndeplinirea ritmică a planului de către organizațiile comerciale beneficiare ale fabricii de conserve. In lumina Directivelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. pentru a asigura avîntul economiei naționale și creșterea bunăstării poporului muncitor, necesitatea ca fiecare întreprindere să lucreze ritmic devine tot mai importantă ,pe măsura extinderii diviziunii sociale a muncii, a socializării și cooperării întreprinderilor mai ales în condițiile lărgirii drepturilor și atribuțiilor conducerilor de întreprinderi preconizate de Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. în scopul îmbunătățirii activității economice. . Din păcate însă în numeroase întreprinderi se lucrează în asalturi. Sunt cazuri când jumătate din producția lunară se obține în ultima decadă după cum se poate vedea din tabelul alăturat valabil pentru luna decembrie 1956: se încarcă Injust utilajul care se solicită, peste posibilități în anumite etape considerate de „vîrf“. Așa se ajunge la asalt obținîndu-se indicii satisfăcători de creștere a productivității muncii. La I. P. Sf. Gheorghe, de pildă, multe taliene gigant de mare au fost scoase din uz înainte de termen datorită folosirii fără întrerupere în anumite etape cînd urmărindu-se îndeplinirea planului li s-au efectuat sarcini ireale ce au determinat nerespectarea perioadelor de uscare și în consecință deteriorarea lor. La I.M.U.M. lipsa de decalaj între activitatea sectoarelor I și II și cea a secției montaj— urmare a planificării interne neoperative — a determinat intensificarea muncii în perioadele de la sfîrșitul lunii și implicit realizarea de corelații necorespunzătoare între principalii indici de plan, productivitatea muncii crescând în mică măsură față de posibilități. Planificarea injustă a fost de multe ori cauzată și de către forurile superioare. Tocmai de aceea Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. a hotărît lărgirea atribuțiilor conducerilor de întreprinderi în ceea ce privește planificarea producției. Pentru asigurarea ritmicității în îndeplinirea sarcinilor de plan este necesar să se introducă o planificare operativă în funcție de specific, să se lupte pentru aplicarea reală a graficelor de producție elaborate din timp și întemeiate pe norme tehnico-științifice. Graficele trebuie să oglindească întreaga filieră a operațiunilor fabricării produselor în concordanță cu programul de producție stabilit, să definească proporțiile interne ale procesului de producție și coordonarea diferitelor procese parțiale. Planificarea trebuie să prevadă elaborarea sarcinilor de producție nu numai pentru produsele finite, ci și pentru lansarea în fabricație a pieselor și semifabricatelor ținînd seamă de faptul că planificarea lansării acestora în fabricație asigură livrarea uniformă a produselor finite. De asemenea, se impune îmbunătățirea planificării interne în secții a mersului producției pe tot parcursul procesului tehnologic și nu numai a livrării producției. Planificarea operativă, corespunzătoare, încărcarea uniformă a mașinilor-unelte și folosirea eficace a timpului de muncă constituie măsuri tehnico-organizatorice de bază ce vor duce la rezultate bune printr-un sistematic control al îndeplinirii graficului și printr-o competentă și calificată conducere a procesului de producție cu ajutorul maiștrilor și inginerilor Defecțiunile de ordin tehnico-organizatoric... ...alt factor ce influențează ritmicitatea producției, provoacă întreruperi neplanificate în funcționarea utilajelor. Ele provin în primul rînd ca o consecință a stării necorespunzătoare de întreținere a mașinilor. La Topitoria de in din Fetești, generatorul de energie electrică prost reparat a provocat repetate goluri în producție cauzînd nefuncționarea mașinilor și ulterior supraîncărcarea acestora spre a recupera restanțele. Aceasta a dus la lipsa de ritmicitate și la nerealizarea sarcinii de creștere a productivității muncii. Printre deficiențele de ordin tehnic se numără starea tehnică înapoiată a utilajelor, diferite greșeli tehnologice. Deficiențele organizatorice le cauzează mai ales aprovizionarea tehnico-materială necorespunzătoare. Pe șantierele T.C.E.H.ului s s-au înregistrat anul trecut goluri de producție și întreruperi în funcționarea utilajelor datorită nelivrării la timp a materialelor de construcții și prefabricatelor de către industria locală. Lărgirea drepturilor acordate conducerilor de întreprinderi în ceea ce privește aprovizionarea, este în măsură să înlăture deficiențele semnalate. In lumina Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R., să fie create condiții tehnico-organizatorice optime în vederea îndeplinirii programului de producție, asigurîndu-se lichidarea întreruperilor în funcționarea utilajelor, îmbunătățirea sistemului de aprovizionare a locurilor de muncă, lichidarea birocratismului și a centralismului excesiv. Este necesar ca toate conducerile întreprinderilor noastre socialiste cu sprijinul sindicatelor și sub îndrumarea organizațiilor de partid să lupte cu hotărîre pentru îndeplinirea ritmică a planului de producție. Ing. OCTAV CĂPRIȚĂ PE TEME ECONOMICE Despre ritmicitatea producției $1 importanta ei in sporirea producticitatii mantii Procentaj pe decade din prod. lunară Nr. crt. întreprinderea Decada I-a Decada II-a Decada III-a % % % Crt. I.M.U. Medgidia 22 62 46 2. I. P. Jurllovca 15 20 65 3. Unirea 23 29 48 '4. Comb, conserve Tulcea 18 19 63 6. S.NJM.C. 26 28 46 rasa»5 In ajmiara al spatusrilor populare Inn leineati agii lainil Istria trebuie să și îmbunătățească munca In activitatea sfaturilor populare, comisiile permanente joacă un rol deosebit. Rezolvarea cu succes multiplelor sarcini depinde în cea a mai mare parte de felul cum acestea știu să folosească formele organizatorice pentru atragerea maselor la conducerea treburilor obștești. In materialul de față ne-am propus să vorbim despre o singură comisie permanentă și anume despre comisia permanentă agricolă a sfatului popular raional Istria. Activitatea pe care a desfășurat-o această comisie permanentă anul trecut poate fi apreciată ca satisfăcătoare. De asemenea, se poate spune că și în acest an comisia permanentă agricolă a sfatului popular raional Istria a căutat să meargă pe același drum bun. De pildă, în decursul timpului care a trecut de la ultima sesiune raională, comisia permanentă agricolă și-a îndreptat atenția spre studierea unor probleme privind dezvoltarea agriculturii raionului. Astfel, sezisați de mai mulți alegători, deputații care fac parte din comisia agricolă au acordat o atenție deosebită repartizării terenurilor de pășunat pentru comune. Cu ocazia unei ședințe de comitet executiv, trei dintre membrii comisiei în frunte cu președintele ei, tov. Octavian Gheorghe, au fost invitați să participe. In cadrul acestei ședințe cei trei deputați au făcut în numele comisiei agricole importante propuneri pe marginea problemelor studiate. Așa, de pildă, ei au propus comitetului executiv ca în cel mai scurt timp unitățile agricole să aducă în mod obligatoriu sămânța la laboratorul raional de control. In cadrul acestei ședințe cei trei deputați din comisia permanentă au venit și cu propuneri concrete în ceea ce privește rezolvarea problemei pășunatului. Ei au propus comitetului executiv raional să repartizeze mai mult teren de pășunat comunelor Mihai Viteazu și Săcele de la satele vecine Sinoe și Vadu care aveau o suprafață prea mare în raport cu numărul de animate de pășunat. S-ar părea din cele spuse pînă acum că această comisie permanentă și-a adus în mare măsură aportul său la conducerea și dezvoltarea agriiulturii raionului. Dacă ținem cont însă de o serie de probleme care stau în fața sfatului popular raional, vom constata că cele câteva propuneri, față de seria problemelor care ar fi trebuit descoperite, studiate și puse în atenția comitetului executiv raional, marchează o activitate destul de slabă. Bunăoară, în prezent în raionul Istria se desfășoară munca politică de masă pentru cooperativizarea agriculturii raionului. De asemenea, în urma apariției Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 s-a trecut prin desființarea sistemului de cote obligatorii la intensificarea sistemului de contractări și achiziții pe baza căruia se va asigura fondul central al statului. Iată două probleme primordiale care ar fi trebuit să constituie baza studiului comisiei permanente agricole raionale: Desigur că dacă membrii comisiei permanente ar fi căutat sa studieze problemele agriculturii raionului în lumina documentelor plenarei, ei ar fi adus fără îndoială un aport prețios și un sprijin eficace muncii comitetului executiv. Cărui fapt se datorește atunci scăparea din atenția comisiei permanente agricole tocmai a acestor probleme ? Răspunsul este destul de simplu: membrii comisiei permanente agricole nu s-au mai întîlnit în ședințe încă din anul trecut, iar propunerile despre care am vorbit la început că le-au făcut cunoscute comitetului executiv au fost făcute in baza unui plan de muncă din luna decembrie, un plan care o dată cu noul an și cu problemele ridicate de plenară a fost depășit. Lipsurile care se manifestă în activitatea comisiei permanente agricole sunt și ale tov. Radu Nicolae, președintele sfatului, și Suleru Ion, vicepreședintele sfatului popular raional, care au neglijat în ultima vreme activizarea și îmbunătățirea activității deputaților care fac parte din această comisie permanentă. In concluzie comisia permanentă agricolă raională va trebui să-și îmbunătățească activitatea, pentru aceasta fiind necesar în primul rînd ca membrii ei să studieze problemele legate de dezvoltarea agriculturii și în mod deosebit de transformarea socialistă a agriculturii în lumina sarcinilor puse în fața sfaturilor populare de plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. Numai în felul acesta comisia permanentă agricolă raională va putea ține pasul cu problemele actuale, va putea să-și aducă aportul ei la creșterea producției agricole la hectar și la transformarea socialistă a agriculturii raionului. Au analizat activitatea cooperativei de consum Zilele trecute, în sala Casei de cultură a orașului Mangalia, s-a analizat munca desfășurată de organele alese ale cooperativei Mangalia, activitatea economică și financiară a cooperativei pe anul 1956 și s-a prelucrat planul economic pe anul 1957 și planul de măsuri pentru realizarea sarcinilor ce revin cooperației de consum din Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956. Au participat 96 delegați ai membrilor cooperatori, aleși în adunările de cartier, precum și numeroși invitați. Darea de seamă a scos în evidență unele părți pozitive ca mărirea rețelei de desfacere cu încă 3 magazine, realizarea planului valoric la achiziții în procent de 115 la sută, a planului de încasare a fondului social cu 140 la sută și altele. Cu această ocazie au fost scoase la iveală și unele deficiențe ca: slaba muncă politică în ce privește atragerea de noi membri în cooperativă, în lămurirea țărănimii muncitoare de a-și valorifica surplusul de produse prin cooperativă, realizarea planului valoric la achiziții făcîndu-se numai în cadrul comerțului de întâmpinare. De asemenea, au fost criticați unii salariați ce manifestă lipsuri în activitate ca de exemplu tov. Cu baniță Andrei care nu respectă programul și are o atitudine necuviincioasă față de consumatori, ospătari ca 1 tov. Marcov Marin, Stanciu Ion care nu respectă deciziile M.C.I. Tot din darea de seamă a mai reieșit și nerespsctarea în totalitate a prevederilor statutare prin aceea că în anul 1956 nu s-au ținut cu regularitate ședințele de consiliu de conduicere și consiliu sătesc, precum și adunării pe cartiere cu membrii cooperatori. Uniunea raională Negru Vodă n-a sprijiniit în suficientă măsură prin organele sale de teren activitatea organelor alese. Realizările și lipsurile din activitatea cooperativei Mangalia în anul 1956 au fost arătate și de cei 12 participanți la discuții. Tov. Tobă Constantin din cartierul agricol, a criticat pe gestionarul Arnăutu. Gheorghe, de la magazinul cooperativei din acel cartier, care nu respectă programul, bruschează consumatorii, deservește cu preferință unele persoane și că uneori este în stare de ebrietate în timpul serviciului, lipsuri ce trebuie să-i dea de grîndit. Numeroși alți vorbitori au făcut o serie de propuneri cu privire la îmbunătățirea activității cooperativei de consum. Cu ocazia dării de seamă, potrivit indicațiilor primite, consiliul de conducere a premiat pe cei mai buni și mai activi lucrători ai cooperativei. Astfel, au fost premiați tov: Ciontea Marin cu o pereche bocanci, Irion Elena cu material pentru o rochie, Maria Popa cu stofă pentru o rochie și An Cîrjali cu stofă perttru un costum de haine. GH. IONESCU, coresp. N-Semnări Vînt de... procopseală Printre bunele măsuri luate de către Uniunea raională a cooperației de consum Medgidia e și aceea de a nu se întrerupe vânzarea duminica, punîndu-se la dispoziția cumpărătorilor mărfuri de tot felul, în special în piață, unde afluennța cetățenilor e mai mare în această zi. Mărfurile sînt expuse pe tarabe și servite fără bon, ceea ce ușurează foarte mult și pe cumpărător și pe vînzător. Toate bune pînă acum, dar din nefericire „ușurarea“ aceasta îl costă cam mult pe cel „dinții“. Lăsînd la o parte „lipsa“ permanentă de bani mărunți pentru rest, cumpărătorul e silit să plătească prețuri mai mari decit cele afișate în... localul cooperativei. Iată cîteva prețuri rotunjite ale secțiilor de fierărie, galanterie, textile și încălțăminte. O baterie electrică de buzunar se vinde cu 4,50 lei în loc de 3,30, o pînză de fierăstrău cu 25 lei în loc de 12, un kg. țipirig cu 25 lei în loc de 16 lei, o cutie cu cremă de ghete cu 4 lei în loc de 3,30, o mașină electrică de călcat cu 140 lei în loc de 108 etc. Cam același lucru se petrece și la taraba O.C.I.. „Alimentara“ nr. 2 unde, chipurile, prețurile sunt afișate dar se găsesc sau întoarse cu scrisul ca să-i vadă numai vînzătoarea, sau căzute „din greșeală“ alături de marfă. E drept, însă, că aici „ușurarea“ cumpărătorului se face mai „în mic“, ea reducîndu-se la un „fleac“ de cîțiva lei la kg. Astfel, pentru 200 gr. salam de 11 lei kg. se încasează în loc de 2,20 lei, 3 lei în cap ceea ce suprapune peste prețul oficial al salariului un mic „ciubuc“ de 4 lei la kilogram. Și așa mai departe... încheiem aceste rînduri în credința că U.R.C.C. Medgidia și celelalte organe care se găsesc mai aproape de aceste fapte decît noi vor cerceta cele semnalate și vor lua urgente măsuri împotriva celor care caută să compromită comerțul cooperatist și de stat. In special, afișarea prețurilor și fixarea lor în așa fel ca să nu le mai „doboare“ vîntul, e o măsură de prim-ordin, căci vîntul ăsta de... procopseală, după cum vedem, bate cam tare pe la Medgidia. M. TUDORAN INTERVIUL NOSTRU RĂSPUNS: La această întrebare vreau să precizez că măsurile indicate de hotărârile plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 în ceea ce privește lărgirea atribuțiunilor sfaturilor populare creează posibilități sigure pentru stimularea inițiativei locale, pentru descoperirea rezervelor interne și pentru folosirea lor pe plan local la fabricarea a numeroase produse de larg consum necesare oamenilor muncii. De exemplu, în raionul nostru există mari posibilități pentru deschiderea de cariere, cărămidării, cuptoare de var, valorificarea stufului și altele. De altfel în raionul nostru s-a RĂSPUNS : In primul rînd o sarcină principală a noastră și a tuturor comitetelor executive comunale constă în dezvoltarea unităților econautice existente și descoperirea de noi resurse locale care se găsesc pe și trecut la experimentarea conducerii economiei locale de către startul popular. Aceasta se face în comuna Corbu unde administrarea morii, fabricii de sifoane, presei de ulei și carierei de piatră a și fost trecută în competinița sfatului popular respectiv. Prin trecerea pe viitor și a altor unități economice în subordinea sfaturilor populare respective se va crea posibilitatea înființării și a altor anexe ca, de pildă, creșterea pe lîngă mori a poneilor, păsărilor etc., lucru ce va ajuta la o mai bună aprovizionare pe plan local cu carne și alte produse alimentare, teritoriul raionului nostru și sîntîncă nefolosite. Analizînd spre exemplu posibilitățile de dezvoltare a întreprinderii economice raionale „Gh. Gheorghiu- Dej“ în cadrul unei ședințe de comitet executiv, s-a ajuns la conclu _____ De vorbă cu tov. ȚÎRCĂ CONSTANTIN ___ președintele sfatului popular raional Medgidia despre ———— POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI RAIONULUI MEDGIDIA ÎNTREBARE: Cum considerați măsurile privind lărgirea atribuțiunilor sfaturilor populare legate de dezvoltarea economică a raionului ? ÎNTREBARE: Privind dezvoltarea și folosirea tuturor resurselor locale, puteți să ne spuneți ceva și despre sarcinile care stau in fața industriei locale în acest an în raionul Medgidia . lumului de producție al acestei întreprinderi, în speciali pentru producerea varului, a cărămizii, pietrei și nisipului. Pentru aceasta, cu sprijinul sfatului popular raional, întreprinderea „Gh. Gheorghiu-Dej“ va deschide anul acesta noi cariere de piatră și nisip, cuptoare de var și se vor lua o serie de măsuri tehniceorganizatorice pentru îmbunătățirea procesului de producție în toate secția că există condiții suficiente în raionul Medgidia pentru mărirea vitoare fie de activitate. ÎNTREBARE: Ce perspective de dezvoltare economică socotiți că va avea raionul Medgidia în urma traducerii în viață a importantelor măsuri elaborate de plenară ? RĂSPUNS : Cred că din răspunsurile date la întrebările anterioare reiese că în raionul Medgidia sunt posibilități mari pentru dezvoltarea economiei. Ca planuri de viitor v-aș putea împărrtăși că pe raza raionului Medgidia, datorită zăcămintelor suficiente de argilă, este posibilă înființarea unei fabrici de țiglă în orașul Cernavoda și treaba aceasta este în studiu. De asemenea, avînd din belșug și în alte părți ale raionului aceleași resurse de materii prime intenționăm să deschidem o fabrică de cărămidă în comuna Castelu, să deschidem noi cuptoare de var în comuna Sibioara. Vorbeam mai înainte despre stuful și papura din raionul nostru, care ar crea posibilități pentru producerea unor numeroase sortimente. Noi ne-am gîndit că prin folosirea acestei resurse locale, care se găsește din abundență în raionul nostru vom putea deschide în curînd un atelier pentru confecționarea de rogojini, coșuri de papură etc. Desigur că posibilități de dezvoltare economică a raionului Medgidia sînt mai multe decit acestea despre care v-am vorbit eu, însă, ele vor fi studiate treptat, treptat de către comitetul executiv prin organele tehnice ce le are atît îin cadrul sfatului popular raional, cîtt și în cadrul întreprinderii economice raionale și vor fi folosite pentru producerea de bunuri de larg consum necesare oamenilor muncii. Comitetul executiv al sfatului popular raional, în urma studierii documentelor plenarei C.C. al P.M.R., a indicat tuturor sfaturilor populare comunale să se preocupe îndeaproape de descoperirea și valorificarea resurselor locale, de folosirea acestora în scopul înfrumusețării și dezvoltării din toate punctele de vedere a comunelor respective, a îmbunătățirii nivelului de trai al oamenilor muncii din cuprinsul raionului nostru, traducînd în felul acesta în viață importantele sarcini puse în fața sfaturilor populare de către plenară.