Dobrogea Nouă, aprilie 1957 (Anul 10, nr. 2705-2729)
1957-04-02 / nr. 2705
J Kim Ii ins I Silii!" * * Așa Își spune de multe ori tînărul inginer Savidis Constantin, șeful secției de cuptoare de la „Cimentul păcii“ Medgidia. Și, după cum N vedeți In clișeul nostru, spusele lui nu rămîn simple vorbe, numai La tabloul de comandă al cuptoarelor de clincher nr. 3 și 4 el verifică dacă alimentarea cuptorului, consumul de păcură precum și alte lucruri decurg in mod normal. * Vești culturale Activitate culturală Satul Neatîrnarea din raionul Istria altădată uitat de toți, se bucură acum de binefacerile regimului. Pe lingă alte realizări amintim aici doar ridicarea nivelului cultural al maselor la care contribuie direct căminul Cultural, pe scena căruia în fiecare săptămînă cetățenii din sat au ocazia să vadă un spectacol prezentat de echipa de cor, de dansuri său de teatru. Ultimul spectacol, cu care de altfel s-au făcut și deplasări în Altîn Tepe și Sarighiol, cuprinde piesa „Gardul", un bogat program de cîntece de masă ca și cunoscutele dansuri populare „Ghimpele“, „Peștișorul“ și altele. Spectacolul s-a bucurat de succes spre mîndria tovarășilor Moscu Gh„ Ana Istrate, Zaharia Sandu, Damian Elena și alții care fac parte din formația artistică. PARCAREA VALERIA, coresp în deplasare Echipa artistică a căminului cultural din comuna Gîrlița, raionul Adamclisi, s-a deplasat recent la Băneasa unde a prezentat un frumos program artistic. La reușita spectacolului și-au dat contribuția tinerii Despa Marin, Chehaia Joița, Baciu Georgeta și alții. V. Macoresp. Cu prilejul semnării la Roma a tratativelor Euratom și „pieței comune", Departamentul de Stat a publicat o declarație in care exprimă satisfacția S.U.A. față de acest eveniment. în declarație se afirmă că aceste tratate constituie „o nouă etapă pe calea integrării europene De ce auta bucurie pe imperialiștii yankei e lesne de înțeles. S.U.A. sunt cel mai interesate în această combinație. în „piața comună“ S.U.A. văd un debușeu sigur și comod pentru desfacerea cru ce va fi mărfurilor lor, auînlesnit intr-o și mai mare măsură de nivelarea taxelor vamale ale celor șase țări (Franța, Italia, Belgia, R. F. Germană, Olanda și Luxemburg). Cu privește Euratomul, acesta deschide largi posibilități investițiilor de capital american atît în Europa cît șiîn colonii, în afară de aceste avantaje imediate, care asigură S.U.A. o mai puternică dominație economică asupra țărilor vest-europene, mai este și avantajul că S.U.A. pot realiza mai lesne și aproape în întregime supunerea politico-militară a acestor țări unite în „mica Europă“ față de planurile agresive ale Washingtonului. Faptul acesta este subliniat de altfel de declarația Departamentului de Stat din 15 ianuarie care arată că S.U.A. aprobă înființarea celor două organizații ,,în măsura în care acestea contribuie la întărirea unității atlantice“. Primejdia pe care o prezintă aceste două organizații supranaționale este că adîncește prăpastia ce împarte Europa in două tabere ostile și împiedică încheierea unui sistem general de securitate europeană, fără a mai vorbi de urmările economice dezastruoase ale ,,pieței comune" și Euratomului pentru popoarele celor șase țări: această primejdie este bine cunoscută însă tocmai de aceea, de popoare. Și cu toată reclama pe care au organizat-o susținătorii acestor noi organizații „mic europene“ de tip yankeu, opinia publică este conștientă că „piața comună" și Euratomul sunt de natură să servească numai ațîțătorilor la război și monopoliștilor ahtiați după profituri din ce în ce mai mari, că aceste două organizații supranaționale sunt menite să submineze pacea lumii. Iată doar un „amănunt" care poate , să facă ca bucuria americană să nu fie decit de scurtă durată ... Reporter CARNET EXTERN «fi „Piață comună" „mic europeană", bucurie americană... Pentru Festival In cinstea celui de-al VI-lea Festival Mondial al Tineretului, elevii Școlii profesionale de construcții, în frunte cu utemiștii, s-au angajat să lupte pentru ridicarea nivelului la învățătură. Ei au lansat lozinca „nici o notă sub 3“ și pentru asta, elevii buni sprijină în timpul lor liber pe cei rămași în urmă la învățătură. De asemenea, ei s-au angajat să mărească numărul de abonamente la ziarele tineretului și reviste. DAVIDESCU FLORIN, coresp. In contul lunii iunie Lucrînd cu mult spor, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri al Centrului mecanic Ovidiu a reușit să obțină pe trimestrul 1/1957 frumoase realizări. Prețul de cost la producția realizată pînă la 30 martie a fost redus cu 3,3 față de sarcina planificată, iar în ceea ce privește planul producției globale și producției-marfă, se lucrează acum în contul lunii iunie 1957. Printre lucrătorii fruntași în obținerea de bune rezultate, se numără Manea Fătu, Moraru Ion, Dumitrache Constantin, Vulcan Grigore, Rusu Ion și Ciurea Vasile. *. B. MIRCEA, coresp. ----•---- CONSTRUIESC UN NOU MAGAZIN Salariații cooperativei din comuna Topraisar au privit cu deosebit interes inițiativa construirii unui nou magazin în comună hotărînd ca fiecare să muncească în mod voluntar de la începerea lucrării și pînă la terminarea ei. Astfel, în ziua de 31 martie, în numai cîteva ore de muncă voluntară s-au efectuat săpăturile necesare fundației viitorului magazin. Osman Bechir, Toni Filip, Baciu Alexandru și alții au fost în fruntea acestei acțiuni. M. Vcoresp. Aplicînd Rezoluția plenarei C. C. al P. M. R. din decembrie 1956 SUCCESE CU CARE NE MÎNDRIM finind seamă de sarcinile reieșite din Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1936, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri al întreprinderii metalurgice de utilaj Medgidia a muncit cu mult elan în primul trimestru al anului 1957. Sub conducerea organizației de partid, cu sprijinul comitetului de întreprindere și al organizației U.T.M., conducerea tehnico-administrativă a întreprinderii s-a îngrijit permanent de a asigura o bună desfășurare a procesului de producție. In felul acesta și datorită faptului că muncitorii au îmbrățișat cu drag inițiativa lucrătorilor de la uzina „I. C. Frimu“ Sinaia, s-au obținut valoroase rezultate în procesul de producție. Astfel, planul producției globale pe primul trimestru a fost realizat numai în două luni, iar planul producțieimarfă cu 25 de zile înainte de termen. O atenție deosebită s-a acordat și realizării planului de producție pe sortimente. La „oțel electric lichid“, sarcina trimestrială a fost realizată la 19 martie dindu-se peste plan o cantitate de circa 50 tone. De asemenea, la piese de schimb pentru tractoare, planul valoric trimestrial a fost Îndeplinit pe data de 12 martie și cu 10 zile după aceia cel exprimat ln tone. Faptul acesta a făcut posibil să se dea peste sarcina trimestrială o cantitate de aproximativ 40 tone piese de schimb pentru tractoare. Vorbind de piese de schimb pentru tractoare, trebuie arătat că s-a dat peste plan sectorului socialist al agriculturii multe repere necesare campaniei agricole de primăvară. Ax cu roată dințată 7-14, tambur cu came, ax culbutori, bucșe, coroană conică, sunt numai citeva din reperele date peste plan. Sa rețea de reparație a tractoarelor, din perioada de iarnă, a fost realizată la 10 martie, dându-se peste angajament 26 motoare reparate. Și la piese de schimb autoplanul trimestrial a fost realizat cu succes, lucru care se vede de altfel și din cifra de 0,800 tone ce reprezintă cantitatea de piese date peste plan. Realizările harnicului nostru colectiv de muncă înregistrate în primele trei luni ale anului in curs, ne dau convingerea că și in trimestrele următoare, avînd drept călăuză hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1957, vom obține succese și mai importante. E. BURACI0C, director la I.M.U.M Pentru mai multe legume și zarzavaturi In scopul aprovizionării muncitorilor cu zarzavaturi și legume, întreprinderea Petrol-baza de export Constanța, cu concursul comitetului de întreprindere, a pus la dispoziția muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor un număr de 233 loturi individuale a cîte 200 și 300 m.p. pentru familiile mai numeroase, și de 150 m.p. pentru cei căsătoriți fără copii, asigurîndu-li-se totodată și cantitatea necesară de arpagic precum și alte semințe. De asemenea, cultivatorilor li s-au dat și sfaturi agrotehnice — cum să însămînțeze și cum să îngrijească culturile pentru a produce legume cît mai multe și de calitate. Bucurîndu-se de toate aceste avantaje, muncitorii petroliști au pornit hotărîți în treabă. Astfel, Buzdugan Ioan, lăcătușul Dăneț Petre, Fedac Iosif și alții sunt cu lucrările amnape pe terminate. După ce au săpat întreaga suprafață repartizată, au însămînțat-o cu ceapă, usturoi, salată și alte legume și zarzavaturi timpurii. BUCURION, coresp. 1 Anul X Nr. 2705 I Mărfi I 2 ♦ aprilie 195? A 4 pagini 20 bani Au terminat selectatul orezului Pentru ca sămînța de orez să fie de bună calitate, fără corpuri străine, la G.A.C. Luciu-Giurgeni din raionul Fetești se acordă o mare atenție selectării acesteia, care se face cu două selectoare mici, sămînța fiind trecută prin amîndouă, obținîndu-se astfel o calitate mult superioară. Demnă de laudă este străduința magazinerului Vasile Bărîtu care a supravegheat îndeaproape acțiunea de selectare, reușindu-se ca într-un termen scurt să se selecteze cantitatea de 74.700 kg. orez calitatea s-a. Fruntași la selectat s-au situat Staicu Victor, Drăghici Ilie, Eugenia Cazacu, Maria Voinea și alții. GHINEA COTOROBAI, coresp. --------- Măresc suprafețele cultivate cu plante industriale Văzind foioasele și avantajele pe care le oferă cultivarea plantelor industriale, membrii gospodăriei agricole colective „Gh. Colarov“, comuna Plopeni, raionul Negru Vodă au hotărît în adunare generală mărirea suprafețelor însămînțate cu plante industriale. Astfel, față de anul trecut, suprafața însămînțată cu plante industriale a crescut cu 227 la sută. Anul acesta colectiviștii au însămînțait importante suprafețe cu in, borceag și altele. Toate aceste culturi au făcut obiectul contractărilor cu întreprinderi industriale de stat, asigurîndu-se în felul acesta mărirea cantității de produse oleaginoase necesare industriei. I. C. coresp. •--------- împletesc teoria cu practica Elevii școlii elementare de 4 ani din satul Esechioi, raionul Adamclisi, pun în practică cele învățate teoretic. Astfel în toamnă au amenajat o mică pepinieră de circa 50 m.p. într-un colț din grădina școlii, unde au semănat sîmburi de prun, cireș, vișini și peri. In prezent ei au greblat locul. De asemenea, în spatele școlii unde era u un loc viran de 4.000 m.p., ei au plantat 65 de pomi fructiferi cu puieți pe care i-au scos de pe cîmp. Nici grădina de flori n-a fost neglijată. Ea a fost amenajată tot de către elevi. V. VACARU, coresp. Construcțiile agrozootehnice din G.A.C o problemă de actualitate n vederea dezvoltării multilaterale animalelor care oferă mari venituri gospospodăriilor agricole colective este nepodăriei, iar pentru creșterea producticelor ca acestea, pe lîngă celelalte rarității animalelor și apărarea sănătății mari de producție agricolă, să extindă lor, o condiție principală (pe lîngă o bula maximum creșterea și înmulțirea a nă îngrijire și hrănire) este adăpostirea. λ Construcțiile începute trebuie terminate în anul ce a trecut, în gospodăriile agricole colective din cuprinsul raionului Tulcea a fost prevăzut un însemnat număr de construcții agrozootehnice, cu 9 grajduri, 4 maternități, 3 cotețe pentru păsări, 3 magazii de cereale, 2 ateliere, 9 saivane, 5 pătule, 6 remize, o casă pentru administrație etc. Deși au existat materialele necesare, iar timpul pînă în prezent a fost destul de pretabil lucrului, totuși, datorită unei defectuoase organizări a muncii, nu toate construcțiile sunt gata, conform planificării. De pildă, 3 construcții (o maternitate, un grajd și un atelier) de la G.A.C. Calica, Mahmudia și Frecăței se găsesc în stadiul fizic la acoperiș, iar alte 3 construcții (o maternitate și 2 grajduri) se găsesc în stadiul fizic la zidărie. Cauza neterminării acestor construcții — după afirmația tov. Bondărescu Alex., tehnician constructor în cadrul secției agricole raionale — ar fi timpul prea rece în care nu se poate lucra cu ciamur. Dar și pentru acoperișul celor 3 construcții trebuie să se folosească tot ciamurul ? Să se ia măsuri de realizare a planului de construcții pe anul 1957 Pentru anul în curs, prin planurile de producție ale gospodăriilor agricole colective, s-a prevăzut executarea a 13 grajduri, 5 maternități, 21 saivane, 3 cotețe de păsări, 8 magazii pentru cereale, 8 pătule, 11 remize, 2 ateliere, o casă pentru administrație, 6 silozuri și o baie pentru oi. De la bun început putem spune că și în realizarea planului de construcții pe anul 1957 se constată serioase deficiențe. A.R.C.A.D.-ul raional (președinte Plătică Ion) nici pînă în prezent nu a luat măsuri de asigurare a G.A.C.-urilor cu materialele necesare planificate din fondul centralizat. De asemenea, comitetul executiv raional (vicepreședinte cu problemele economico-agrare Teodorescu Paul) s-a mulțumit cu repartizarea și defalcarea scriptică a materialelor planificate pe G.A.C.-uri, dar nu a luat măsuri ca în toate gospodăriile agricole colective să se facă cel puțin amplasarea construcțiilor de către comisia raională de amplasări. O lipsă gravă se constată și în problema aprovizionării materialelor pe plan local. De pildă, pentru efectuarea construcțiilor din acest an, s-a repartizat a se ridica de la Ocolul Silvic Niculițel 200 m.c. de lemn (esență tare și moale) dar nu s-a persistat și urmărit ridicarea acestui material. Ce măsuri trebuie luate Timpul este destul de înaintat. Pentru a pune capăt situației de fapt, este necesar să se ia fără întîrziere măsuri în scopul grăbirii prin toate mijloacele a lucrărilor de construcții. In acest sens, o contribuție importantă pot și trebuie să aducă inginerii și tehnicienii din cadrul Direcției (Continuare în pag. a II-aî De la corespondenții noștri De pe frontul cooperativizării agriculturii Rezultatele obținute de organele de partid și de stat din regiunea noastră pe linia cooperativizării agriculturii sporesc continuu. De curînd, oamenii muncii de pe ogoare au luat cunoștință cu bucurie de un nou succes obținut pe această linie: cooperativizarea raionului Fetești — cel de-al V-lea raion din regiune cu agricultura complet cooperativizată. In prezent, munca politică de masă privind atragerea țăranilor muncitori în formele cooperatiste de lucrare a pămîntului continuă cu avîntui în raioanele Istria și Tulcea. Pentru a informa pe cititorii noștri cu ultimele realizări obținute în acest domeniu, am făcut apel la corespondenții noștri. Iată ce ne comunică ei prin telefon : In raionul Istria Echipele de agitatori, colectiviști fruntași și deputați au reușit prin munca depusă de la om la om să convingă în ultimele 5 zile 84 de țărani muncitori cu gospodărie individuală, să pășească pe drumul gospodăriilor colective și al întovărășirilor agricole. De pildă, numai echipa de agitatori condusă de tov. Suleru Traian care se află în comuna Sinoe a reușit să lămurească în această perioadă 36 familii de țărani muncitori pentru a se înscrie în întovărășirea agricolă, iar 3 în gospodăria agricolă colectivă. De asemenea, rezultate frumoase s-au obținut și în comuna Babadag. Aici, 4 familii de țărani muncitori au fost primite de curînd în gospodăria agricolă colectivă, iar alte 7 în întovărășirea agricolă. Și în raionul Tulcea în vederea intensificării muncii politice de masă pentru cooperativizarea agriculturii, comitetul raional de partid Tulcea a luat măsuri pentru trimiterea unui număr însemnat de activiști în satele și comunele raionului. In ultimele 5 zile, și în acest raion s-au obținut succese. De pildă, pe raion s-au înregistrat 48 de cereri ale țăranilor muncitori de primire în gospodăriile agricole colective și în întovărășiri. Echipele de agitatori din comunele Frecăței, Medanchioi și Somova, folosind în munca lor politică de lămurire exemple concrete din viața colectiviștilor, au reușit să convingă 30 familii de țărani muncitori pentru a se înscrie în gospodăriile agricole colective și în întovărășirile agricole din comunele respective. Ca și în raionul Istria, în prezent echipele de agitatori din raionul Tulcea duc o muncă susținută pentru atragerea tuturor țăranilor muncitori în formele cooperatiste de lucrare a pămîntului. t J UNA PE ZI Nu întotdeauna cutiile de conserve conțin ceea ce au scris pe etichetă. Se ține fudulă, de cînd au botezat-o „Carne de porc în suc propriu“. Edilii de azi ai orașului nostru Săptămînă trecută au participat la întrunirea fruntașilor muncile de gospodărire și înfruînmusețare a orașului Constanța : gospodine, muncitori, intelectuali, conducători de întreprinderi economice. Aproape 800 de oameni au discutat câteva ore în șir despre ce și cum trebuie făcut ca orașul să fie cel mai frumos, au vorbit despre investiții de milioane de lei, despre sute de mii de metri patrați de pavaje, despre electrificări, apeducte, parcuri, și despre cîte altele. Și toate acestea erau spuse atît de firesc, atît de simplu, nicit îți lăsa impresia că ai de-a face cu niște adevărați edili adunați într-un mare sobor profesional, însemnările făcute atunci în carnetul de reporter s-au așternut pe nenumărrte file și răsfoindu-le mi-am dat seama că la această intilnire se punea la cale ceva grandios, un program vast pe care ei, cetățenii, hotărîseră să-l îndeplinească întocmai. Am avut impresia atunci că se alcătuiește ceva asemănător planului unei lupte, în care erau angajați zeci de mii de oameni și de pe urma căreia orașul nostru va fi frumos cum n-a fost nicicînd pînă acum. Justețea acestor concluzii am avut prilejul să o verific duminică cutreierînd orașul de la un capăt la celălalt. Constanța a devenit un uriaș șantier cetățenesc. A Vălurile de ceață străvezie se destrămau neputincioase în lumina crepusculară a dimineții. Orașul, părea încă cuprins de toropeală, cufundat într-o liniște adîncă de somn. Aneta Geană se udă la ceas. Era timpul, își așeză broboada și ieși in stradă, îndreptîndu-se grăbită spre pompa de apă din capătul străzii Ederii. In drum, mai bătu pe la citeva porți și-și strigă vecinele. Nu se îndoia că oamenii vor fi la vreme în locul stabilit, dar socotea că e de datoria ei, ca președintă a subcomitetului de coordonare a lucrărilor de gospodărire și înfrumusețare a cartierului Km. 4, să le mai amintească o dată. Vreo 30 de femei și încă pe atîția bărbați, s-au adunat la pompa de apă și discută cu voie bună. N-au vreme multă de discuții. Un autobus vălătuci groși de „zis“ ridicînd praf de pe stradă, frînă brusc. S-au urcat toți. Aveam să-i reîntîlnesc peste două ore în triajul stației C.F.R. Siutghiol, încărcînd de zor bolovani de piatră în vagoane. E nevoie de multă piatră. In planul lor și-au fixat să paveze cu piatră 1800 m.p. trotuare și alte trei străzi în întregime în suprafață de 5.850 m.p. Ajunge cît au înotat prin noroaie și praf, zeci de ani de zile. Pentru un lucru ca ăsta merită să sacrifici jumătate din ziua de odihnă de la sfîrșitul săptăminii. In acest timp cabina portarului de la sfatul popular orășenesc s-a transformat într-un adevărat comandament operativ de luptă. Sînt aici tovarășul Stancu Marin, președintele, Mihail Simion, șeful secției de gospodărie comunală, inginerul Ion Stuparu, șeful serviciului utilaj-port, toți membri în comitetul de conducere a lucrărilor edilitare din oraș. Telefonul zbîrnîse încontinuu: — Alo, aici deputatul Ranga... s-au adunat 80 de oameni, cînd ne țin mașinile ?... Stnt Vlădescu, șeful gării Siut ghiol, am rezervat pentru piatră 25 vagoane; este suficient ?... Alo. portale... da ?... Vin tractoarele ?... Comunicările sunt scurte. Aici W0 de oameni. Dincolo 200. In parcul Stadionului alte sute de gospodine. Peste tot au ieșit oamenii la muncă voluntară. Cifrele se înșiruie într-un carnețel cu colțurile joase, pe care tovarășul Simion îl are deschis dinainte. Sunt mai mult de 1.000 de oameni cu toții. Și cu mașinile stăm bine. 25 de tractoare cu remorci. Da, iată-le. Păcălind din eșapamente s-au încolonat umplind piața din fața sfatului popular. I.R.T.A. comunică că 20 autocamioane au plecat la Mamaia să aducă nisip. Mai sînt citeva autocamioane trimise de diferite întreprinderi economice... Cîteva femei din cartierul Coiciu s-au urcat în remorcile tractoarelor și coloana dispare tot atît de repede cum a venit. Părăsim și noi „comandamentul" din cabina portarului și pornim spre șantiere. Unde să mergem mai întîi ? Sunt atît de multe : în cartierul Coiciu, în Anadalchioi, în cartierul Tăbăcărie, la Viile Noi, la Stadion, în parcuri, peste tot se muncește azi. Punctul cel mai principal mi se pare totuși Siutghiolul, depozitul de piatră. Mașina gonește intr-acolo. Un șir de vagoane este tras pe „mustață“ — un capăt de linie. In jurul lor vreo 200 de oameni trebăluiesc de zor, încarcă bolovani de piatră și se întrec care mai de care. Sunt de pe străzi diferite, din cartiere diferite. Acum însă au un singur gînd: orașul lor să fie mai frumos. Pentru asta muncesc. Iordan Ghimipu, cizmar cooperator de pe strada Răzorului, lucrează azi cu întreaga familie. Impiegatul Nicolae Sușanu a venit și el cu amîndoi băieții. Și alții au făcut la fel. Oamenii vor (Continuare în pag. a II-a) Cetățenii din cartierul Tăbăcărie plantează pomi la Stadion Aspect de pe șantierul cetățenesc, str. Andrei Mureșanu I 1i