Dobrogea Nouă, mai 1957 (Anul 10, nr. 2730-2754)
1957-05-03 / nr. 2730
2 Sărbătorirea zilei de 1 nai in orașul și regiunea Constanta Cuvîntarea tovarășului Vîlcu Vasile, prim-secretar al comitetului regional de partid Constanța (Urmare din pag. l-a) frunte cu marea și puternica Uniune Sovietică. Pentru noi, oamenii muncii din Republica Populară Romînă, ca și pentru oamenii muncii din toate țările socialiste și din întreaga lume, întărirea lagărului socialist este o datorie stîntă, bunul nostru cel mai de preț, care asigură victoria socialismului, menținerea și consolidarea păcii. Dușmanii socialismului și îndeosebi imperialiștii americani nu văd cu ochi buni dezvoltarea rapidă a țărilor socialiste, ci și întărirea legăturilor lor frățești. De aceea, imperiasmul incearcă în fel și chip să spargă unitatea noastră de monolit, să împiedice construcția socialistă în țările democrat-populare. Dar toate încercările lor morșave s-au zdrobit și se vor zdrobi de zidul de granit al solidarității de nezdruncinat dintre țările lagărului socialist. Acțiunea lor criminală de a restaura capitalismul, fascismul în Ungaria a eșuat, după cum a fost forțată să dea înapoi și agresiunea neprovocată a cotropitorilor anglo-franco-israelieni, împotriva Egiptului. Oamenii muncii din regiunea noastră, ca și cei din întreaga țară, avertizează pe amatorii de aventuri războinice că ei vor ști să apere cu toată fermitatea, devotamentul și curajul, lagărul lor socialist, pentru că ei este o cauză comună proletară internațională și noi vom lupta pentru apărarea și întărirea lui pînă la capăt. Imperialiștii trebuie să înțeleagă că lagărul țărilor socialiste dispune în prezent de o asemenea forță care este capabilă să zdrobească orice agresiune de oriunde ar veni ea. Tovarăși. Pentru consolidarea și dezvoltarea pe mai departe ,a cuceririlor noastre, pentru întărirea continuă a patriei noastre dragi, Republica Populară Romînă, pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat, pentru realizarea mărețelor sarcini puse în fața noastră de cel de-al doilea Congres și de plenara C.C.. al P M.R. din decembrie anul trecut, să muncim și de sei înainte cu avînt sporit. Fiecare om al muncii trebuie să știe că numai prin participarea activă a întregului popor muncitor, vom reuși să facem patria noastră mai bogată, mai frumoasă, vom reuși să înlăturăm greutățile vremelnice, să asigurăm o creștere continuă a nivelului de trai material și cultural. Să întărim permanent vigilența revoluționară de clasă și să lovim fără cruțare în dușmanii declarați și nedeclarați ai poporului nostru. Să întărim prietenia de nezdruncinat dintre poporul nostru și popoarele Marii Uniuni Sovietice, prietenia dintre poporul nostru și popoarele tuturor țărilor socialiste. Pentru viitorul luminos al poporului nostru, pentru victoria socialismului în scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă, înainte! Trăiască 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce tmucesc ! Să trăiască și să se întărească lagărul socialist, în frunte cu marea țară a constructorilor comunismului, Uniunea Sovietică ! Slavă eroicului nostru partid — Partidul Muncitoresc Român, conducătorul înțelept al poporului nostru pe drumul construirii socialismului! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român — în frunte cu tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej! Manifestația oamenilor muncii din agriculturi In fața tribunii a ajuns coloana reprezentanților agriculturii noastre noi, puternic dezvoltată. Ea este deschisă de u grafic uriaș instalat pe un camion care reprezintă înaltul nivel al agriculturii noastre socialiste, gradul de mecanizare și cooperativizare. Pe el se poate citi cu ușurință cum pe măsura dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii a crescut și încrederea țăranilor muncitori din regiunea noastră in formele de Intrare în comun a pămîntului. In prezent, pe ogoarele regiunii noastre, trag brazde adinei 5960 tractoare (exprimate în tractoare convenționale), sunt folosite 930 combine și circa 9000 ma șini agricole mari de diferite tipuri, care fac ca procentul de mecanizare a lucrărilor agricole să ajungă în acest an la 80 la sută. Ca urmare a mecanizării agriculturii, a convingerii țărănimii muncitoare de superioritatea muncii în comufs, peticele multicolore ale ogoarelor ieri individuale s-au unit in cea mai mare parte a regiunii în ogoare Întinse, tarlale fără haturi, pe care munca se face în comun,după metode noi, cu ajutorul mijloacelor mecanizate. Astăzi, 5 din cele 7 raioane ale regiunii sunt complat cooperativizate, iar în celelalte două, Istria și Tulcea, procentul de cooperativizare crește de la o zi la alta. Procentul agriculturii socialiste din regiunea noastră se ridică acum la 89,60 la sută. Frumos pavoazate, împodobite cu ghirlande de flori și verdeață, prin fața tribunii trec puternice tractoare și nenumărate mașini agricole complexe, ce se folosesc în prezent pe ogoarele regiunii. Sunt tractoare K.D- 35, K.D.P.-uri, U.T.O.S.-uri fabricate in țara noastră, despre care s-a dus vestea pînă peste granițele patriei, cultivatoare, pluguri, secerători, legă tori, combine de recoltat cereale, po rumb și cartofi, mașini de împrăștiat îngrășăminte, prese de balotat paie, grape etc., fabricate de tînăra noastră industrie' sau importate din U.R.S.S. și celei sltp țări prietene. Duduitul lor face să vibreze atmosfera, să tremure pămîntul, pămîntul mănos al ogoarelor regiunii noastre, care' ani de an 'devine tot mai darnic cu adevărații lui stăpînji, colectiviștii, întovărășiți și ceilalți țărani muncitori, întrecerea în cinstea lui 1 Mai a mobilizat pe toți oamenii muncii din agricultură. Mecanizatorii sînt în primele rînduri ale luptei pentru îndeplinirea sarcinilor partidului și guvernului privind creșterea rentabilității tuturor unităților agricole socialiste. Prin fața tribunii trece acum o brigadă specială de mecanizatori care lucrează pe ogoarele G.A.S.-ului Jegălia. Pe fiecare tractor se poate citi lozinca „Un om și o mașină pentru 100 hectare". Trec brigadierii fruntași Iulian Haralambie și Virgil Firteși de la S.M.T. Castelu, trec reprezentanți ai S.M.T.-urilor fruntașe Cobadin, „23 August“, Topraisar, Vali Traian și alții. Gospodăriile agricole de stat din regiune și-au trimis și ele numeroși reprezentanți care să participe la măreața sărbătoare a zilei de 1 Mai. Aceste unități înaintate, exemple vii pentru toate celelalte sectoare și unități agricole, au raportat primele anul acesta îndeplinirea planului de însămînțări din prima etapă la timp și în bune condițiuni, iar acum dau bătălia pentru terminarea însămînțărilor de porumb. G.A.S.-urile au depășit planul la livrări de lapte de vacă cu circa 500.000 litri; pe graficul G.A.S.ului Moșneni se poate citi lesne că planul la lapteie de vacă s-a îndeplinit în cinstea zilei de 1 Mai și 134 la sută, la brînză cu 145 la sută, la ouă cu 147 la sută, iar la carne cu 105 la sută. Nume ca ale brigadierului Lucian Bădescu de la G.A.S. Jegălia, Anton Aceadîr de la G.A.S. Cobadin, Nică Adamescu de la G.A.S. Pietroiu, Marin Dumitru de la G.A.S. Moșneni au devenit cunoscute în întreaga regiune pentru realizările lor, pentru elanul și conștiința pe care o dovedesc zi de zi dn muncă. Și-au făcut apariția reprezentanții gospodăriilor agricole colective din regiune, care închid de altfel coloana muncitorilor agricoli. La manifestația de 1 Mai au venit circa 100 camioane, proprietate obștească a colectiviștilor. An de anr s-au dezvoltat gospodăriile colective, a crescut nivelul de viață al colectiviștilor. Aproape 15.000 familii de colectiviști și-au făcut case noi în ultimii ani, 5.000 de membri ai gospodăriilor colective au acum aparate de radio, iar alte 2.000 și-au tras lumină electrică în case. G.A.C.-uri ca cele din Straja, Topraisar, Comana, Cuza Vodă, Palazu Mare, Viile Noi Cumpăna și altele au atins un înalt grad de dezvoltare economico-organizatorică, asigurînd membrilor lor o viață din ce în ce mai îmbelșugată, mai frumoasă. Trec sportivii In sunetele marșului sportiv, tineri și tinere îmbrăcați în splendide costume de un alb imaculat deschid coloana sportivilor de la A.V.S.A P. Pe platforma unui autocamion sunt purtate machete de avioane, yachturi, planoare, apoi au urmat prin fața tribunii membrii secției de tir. Un grup de pionieri trec purtînd planoare construite în cercul de aeromodele, în urma lor vin membrii secției de parașutism, printre care putem vedea pe fruntașul în producție Grădinarii Paraschice de la I.C.H. 1 sau pe Bardas Aurel de la S.N.M.C. Irmează apoi membrii secției nautice. Un autocamion poartă instalațiile radioamatorilor, urmați de numeroși motocicliști fruntași, printre care am recunoscut pe soții Gîrjoveț, binecunoscuți publicului constănțean. Coloana tinerilor din obiectivele sportive ale orașului are în frunte un grup de stegari purtînd drapele tricolore și roșii, după care trec arbitrii, antrenorii și activiștii voluntari, membri ai comisiilor regionale pe ramuri sportive. Intre cei 18 tineri și tinere, membri ai echipelor fruntașe ale regiunii noastre, putem recunoaște pe campioanele republicane Telehor Ținea și Chidu Elena, membre ale echipei cîștigătoare a cupei orașului de la Iași și a zonei campionatului școlar de la Galați. Urmează trei sportivi purtînd steagurile roșu-alb-roșu ai asociației Dinamo. Intr-o aliniere perfectă defilează membrii numeroaselor secții ce activează în acest colectiv. In fața tribunii s-a oprit un autocamion purtînd un aparat de gimnastică la care au executat cîteva exerciții de paralele inegale sportivele de categoria I-a Timotei Paula și Țăranii Aurelia. Nici băieții nu s-au lăsat mai prejos, executînd în autocamionul următor curajoase exerciții la paralele. Urmează apoi reprezentanții colectivului Locomotiva P.C.R. Printre sportivii portuari recunoaștem membrii echipei de fotbal din categoria B, boxeri fruntași și membri ai secției de ciclism. Ei sîunt urmați de reprezentanții puternicului colectiv Energia ale cărei echipe de volei și baschet juniori au ocupat locurile 3 în campionatul republican de anul trecut. Locul lor a fost luat apoi de sportivii de la Flamura Roșie, Progresul, Locomotiva C.F.R., Școala Piscicolă și S.M.M. nr. 1. Trece un numeros grup de sportivi din cooperația meșteșugărească. Am recunoscut pe membrii secției de box, printre care se găsesc campionul republican Amet Nuri, boxerii de categoria I-a Preda Constantin și Văduva Ioan. Ei au demonstrat numerosului public de pe traseu frumusețea boxului, „luptînd" în cîteva perechi. In urma lor trec sportivii de la Energia S.N.M.C., printre care am putut aplauda pe fotbaliștii din categoria C și pe jucătorii echipei de rugbi. Apoi, elevii de la S.M.M. nr. 2 au executat în fața tribunii frumoase piramide, mplt aplaudate de spectatori. Coloana sportivilor este încheiată de sportivii de la C.S. Marina, care a cuprins numeroși fruntași ai secțiilor de handbal, box, canotaj și fotbal. Sportivii au demonstrat în ziua de 1 Mai că mișcarea sportivă constănțeană a înregistrat în anii regimului democrat-popular numeroase succese, ca urmare a grijii permanente manifestate de partid și guvern BDBRÖQIX tfÖLLA Hr. 2730 Trec oamenii de cultură Trec oamenii de cultură, intelectualitatea noastră progresistă, care se străduiește să cucerească culmile științei și artei puse în slujba poporului tată învățătorii, educatorii generației de mîine, cărora regimul democratpopular le-a creat condiții din cele mai bune, atît prin mărirea salariilor, cit și prin creșterea nivelului de transn rgiune, numărul școlilor a crescut de la 336 ehe erau în 1944 la 600, iar al elevi'or, de la 39.000 la 70.000, ceea ce înseamnă că aproape s-a dublat. Invățămîntul pentru naționalitățile conlocuitoare a căpătat și el o largă dezvoltare. In regiune există 59 de școli cu limba de predare tătară, 17 școli cu limba de predare ucraineană, 12 școli cu limba de predare turcă, la care se adaugă și o școală cu limba de predare greacă și armeană. Larga rețea de școli din regiunea noastră mai poate fi exemplificată și prin cele 300 de grădinițe și cămine de copii cu aproape 15.000 de copii între 3 și 7 ani. După muncitorii din învățămînt trec artiștii Teatrului de Stat din Constanța, care au obținut, și ei în cinstea zilei de 1 Mai însemnate succese. In rîndurile lor putem vedea pe artista emerită a Republiciii Populare Române Maria Antonova, pe Petru Mihail, regizor al teatrului, decorat recent cu Ordinul Africii clasa a III-a, pe Ion Drugan, regizor distins cu medalia muncii, pe Jan Ionescu și el distins cu medalia muncii și pe care cetățenii orașului Constanța l-au ales ca deputat în conducerea treburilor sfatului popular. Artiștii Teatrului de Stat sunt urmați de artiștii amatori ai Casei de cultură a sindicatelor. Corul laureat al celui de-al 4-lea concurs al artiștilor amatori, echipa de dansuri la fel laureată și ea au defilat în această zi vrînd parcă să închine succesele lor regimului nostru care a creat toate condițiile pentru dezvoltarea mișcării artistice de amatori de la orașe și sate. Dupa-masa petrecere După demonstrație, se pare că a urmat o pauză. Asta depinde de fiecare cum vrea să interpreteze, pentru că nu poate fi vorba de o pauză, ci mai mult de o relaxare. Plecînd de la manifestație, toți au început poate să-și întocmească un plan mintal de felul în care urma să-și petreacă după-amiaza. Și vă asigur că nu a fost de loc ușor să te hotărăști. Unde să mergi mai întîi ? La ora 5, în mai multe puncte ale orașului au avut loc manifestări artistice prezentate de diferite formații cu renume, care s-au evidențiat cu ocazia diferitelor concursuri. Și la căminele ,,Mihai Dumitru“, „Mihail Kogălniceanu“, ca și la căminul cultural „Flacăra“ și celelalte și-au dat concursul formații ca cele ale Centrului mecanic, P.T.T.R.-ului, T.A.P.L.-ului sau altele. Unii, împotriva acestui plan întocmit în prealabil și împotriva tentației de a asista la un spectacol, au preferat să meargă în piața Ovidiu, unde fanfara grănicerilor a avut grijă să descrețească frunțile celor care au înfruntat vremea posacă, burnițoasă, ce semăna mai mult cu o zi de toamnă. In parcul Maxim Gorki, cu mult înainte de începerea spectacolului prezentat de ansamblul Casei de cultură a sindicatelor, o mulțime de sume populase parcul. Și cei care au fost prezenți aici nu au avut ce regreta. Ei au putut aplauda cunoscuta formație de dansuri a Casei de cultură a sindicatelor, care, cu ocazia celui de-al IV-lea concurs al formațiilor de artiști amatori din sindicate, a obținut titlul de laureată. Și-au mai dat concursul corul Casei de cultură, și el laureat al celui de-al 4-lea concurs, soliști vocali și instrumentali. Nici momentele vesele nu au fost mai prejos. După spectacolul prezentat de ansamblul Casei de cultură- au urmat formațiile de artiști amatori ai cooperativelor meșteșugărești din orașul Constanța. Programul lor mai fusese audiat de o parte din public cu ocazia fazei regionale a primului concurs al artiștilor amatori din cooperația meșteșugărească. Și de data aceasta, ca și atunci, programul s-a bucurat de succes. Atît corul cit și celelalte formații au reușit să prezinte un spectacol la nivelul cerințelor publicului, care a răsplătit cu aplauze fiecare număr, fiecare bucată interpretată. Acestea sînt numai cîteva aspecte și poate nu cele mai semnificative din manifestările artistice care au avut loc în dupăamiaza zilei de 1 Mai. Hîrșova în sărbătoare Zorile zilei au găsit Hîrșova în sărbătoare. Ca un imens buchet de garoafe flutură în mîngîierea primăverii adevărate păduri de steaguri purpură și tricolore. Pretutindeni strălucește cu litere de foc inscripția „1 Mai“. Prin megafoanele stației de radioficare — de curînd intrată în funcțiune — cîntecul umple orașul de melodie și-n acordurile lui ritmul noii zile începe să bată. Hîrșova freamătă. Oamenii îmbrăcați sărbătorește se-nvesele se. Casa de cultură, minunat îmbodobită, primește oameni din întreg orașul. Intîlnești printre cei prezenți în sală muncitori și tehnicieni de la întreprinderea Piscicolă de Stat ce și-a realizat planul pe primul trimestru al anului 1957 în proporție de 203 la sută, pe lucrătorii Uniunii raionale a cooperativelor de consum — deținătoarea steagului de „Unitate fruntașă pe regiune“, activiști de partid și de stat, lucrători în domeniul învățămîntului și culturii, muncitori din G.A.S.-uri și S.M.T.-uri, țărani muncitori din gospodării agricole colective și întovărășiri. De la masa prezidiului, tovarășul Cadîr Caraibiși — membru își biroul comitetului raional de partid — arată însuflețirea cu care au muncit oamenii muncii din orașul și raionul Hîrșova pentru a întîmpina marea sărbătoare cu noi succese în muncă. E sărbătoare în inimile muncitorilor de la întreprinderea „Flamura Roșie“ sau cooperativa „Căruța dobrogeană“. In această zi ei raportează partidului că, antrenați în întrecerea socialistă, și-au depășit planul de producție. Cu aceeași îndreptățită mîndrie raportează membrii brigăzii a 10-a de tractoare de la S.M.T. Hîrșova, condusă de atemistul Plătică Vasile, îndeplinirea planului pe campanie în proporție de 127 la sută sau tratemistul Pascu Panait din brigada a II-a care a realizat aproape două plănuri pe campania de primăvară. Brigada condusă de Dobre Marin de la G.A.S. Stupina, ce și-a depășit planul de producție cu 50 la sută a constituit un exemplu mobilizator și pentru alți muncitori din gospodărie. In preajma marii sărbători, numeroase gospodării colective din raion au împărțit colectiviștilor avansuri în bani. Gospodăria colectivă din Vadu Oii a împărțit avans la o zi-muncă 9 lei, iar la G.A.C. din Ciobanu, colectiviștii Babu Radu și Coman Gheorghe au primit avans 1500 și respectiv 1200 lei pe baza muncilor efectuate în gospodărie în acest an. Rezultatele frumoase obținute de colectiviști au convins tot mai mult pe țăranii muncitori din satele raionului despre avantajele muncii în comun și tot mai mulți au fost cei ce și-au semnat cererile de înscriere în gospodăria colectivă. In cinstea zilei de 1 Mai, procentul de colectivizare a ajuns la 94 la sută. In fața celor prezenți la adunare, colectivul artistic al Casei raionale de cultură a susținut un frumos program de cîntece și dansuri naționale. Sărbătorirea zilei de 1 Mai s-a încheiat cu o serbare cîmpenească în crîngul din balta Borcei, unde au avut loc numeroase manifestații cultural-artistice. Adunarea festivă la Babadag In sala cinematografului din Babadag aproape 400 de muncitori, țărani muncitori și funcționari din întreprinderile, instituțiile și gospodăria colectivă din Babadag au ascultat cu multă atenție conferința ținută de tovarășul Onica Vasile, prim-secretar al comitetului raional de partid Istria. După ce a arătat importanța zilei de 1 Mai, tov Onica a vorbit despre succesele minerilor de la Altîn-Tepe, evidențiind pe minerii fruntași Ardeleanu Vasile, Blidaru Petre, Chirica Brînzan și alții, care și-au depășit zilnic norma cu 15-40 la sută. Mecanizatorii din S.M.T.-uri și gospodăriile agricole de stat din raion au obținut succese frumoase în executarea lucrărilor agricole de primăvară. Brigăzile de tractoare conduse de Jerii Ion, Zaharia Simion, Farcaș Moise și Iorga Zamfir de la S.M.T. Babadag și-au depășit sarcinile de plan pe campania agricolă de primăvară. Cu ajutorul lor, multe gospodării agricole colective din raion, printre care și cea din satul Turda, au terminat pînă în seara zilei de 30 aprilie înisămîntului porumbului. Succese deosebit de importante au fost obținute pe linia cooperativizării agriculturii raionului. Pînă la 1 Mai, în raion existau 34 comune și sate complet cooperativizate. în comuna Slava Cercheză, recent cooperativizată, doar în cîteva zile. numărul celor care au intrat în gospodăria colectivă și în întovărășirea agricolă s-a ridicat la cîteva sute. Pînă la 1 Mai, cooperativizarea agriculturii raionului Istria a atins proporția de 80 la sută. Am arătat numai cîteva din noile realizări obținute de oamenii "muncii din raionul Istria, suficiente" însă pentru a oglindi entuziasmul cu care au muncit pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și hotărîrea lor de a obține și mai departe astfel de succese. L33*K £:J«Míri.5<*SSt. am^immssmn Coloana lucrătorilor din industrie ( Urmare din pag. S anător, a realizat peste plan °0 de procente. Exemplul lui atît de grăitor a fost urmat și de ceilalți, și în scurt timp întreaga secție a devenit fruntașă pe întreprindere. La fel ca el au muncit și comuniștii Dinescu Nicolae, candidatul de partid Ion Tudor și alții. In ropote de aplauze și în nesfîrșite urale trec mereu demonstranți. In fața tribunii există în permanență o ploaie de flori. Demonstranții aruncă flori în tribună. Din tribună florile sînt aruncate înapoi în rîndurile demonstranților. Jocul acesta exprimă marea bucurie a primăverii și a vieții, a zilei de 1 Mai. Muncitorii de la fabrica de ulei „Argus“ poartă cu mîndrie prin fața tribunii trofeul cucerit prin sîrguința cu care muncesc drapelul de întreprindere fruntașă pe țară în ramura respectivă. Coloana demonstranților pare că nu mai are sfîrșit. Mereu alte și alte colective trec prin fața tribunii. Cerul este acoperit de flamuri purpurii și tricolore. Lozinci și portrete sunt purtate cu entuziasm Trec petroliștii de la baza de export. Apoi, muncitorii de la Fabrica de ambalaje Constanța, muncitorii ceferiști, coloane, coloane, coloane. Iată un grafic al muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Palas: In perioada 1 ianuarie-1 mai a c, ei au realizat planul de producție în proporție de 112 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 7 la sută față de cit era planificat, prețul de cost al producției a fost redus cu 8,4 la sută, iar ca urmare a acestor realizări cîștigul mediu al muncitorilor a crescut cu 3 la sută. Cu mîndrie patriotică lucrătorii din P.T.T.R., reprezentați printr-un sugestiv car alegoric purtat pe un autocamion în fața coloanei lor, raportează partidului și guvernului că vor da în exploatare noua linie de radioreleu București—Constanța prin care se vor putea face și transmisiuni de televiziune pentru amatorii din orașul și regiunea noastră. O pancartă purtată pe brațe ne anunță trecerea prin fața tribunii a delegatelor de femei. Femeile gospodine care alcătuiesc această coloană sunt cunoscute în întreg orașul nostru prin marile realizări obținute de ele pe tărâm edilitar-gospodăresc. Zeci de mii de pomi plantați în parcuri și pe străzi, zeci de colțuri și spații verzi, străzi pavate etc., toate au fost create de mîinile lor. Femeile gospodine, strînse în jurul comisiei de femei de pe lingă sfatul popular oraș, sunt cele care au ajutat ca orașul să îmbrace fnimoasă haină de sărbătoare. Cine nu le cunoaște pe deputatele Arac si Sabac, Eufrosina Preda ca și pe gospodinele Natalia Iliescu, Stanea Floarea, Ațaria Pomazan, Cofronis Neru și altele. Sînt demne femeile gospodine din orașul nostru să primească prinosul de felicitări care li se adresează acum din tribună. In lungul străzii I. V. Stalin a apărut acum o coloană înveșmîntată In haină albă. Sînt muncitorii sanitari, cei care luptă cu elan pentru apărarea sănătății poporului. Au și ei de reportat partidului și guvernului succesele muncii dobîndite aci, în regiunea Constanța, regiune care cu ani în urmă se afla printre cele mai vitregite și în ce privește ocrotirea sănătății publice. Față de anul 1939, prin munca lor susținută, mortalitatea infantilă a scăzut în ritm continuu ajungînd în anul 1956 să fie numai pe jumătate cit era atunci. Numărul paturilor de spital de toate categoriile a crescut în aceeași perioadă cu 231 la sută, iar numărul paturilor pentru copii cu 329 la sută. Asistăm la marea demonstrație a oamenilor muncii din orașul Constanța de aproape 2 ceasuri și prin fața tribunii continuă să treacă coloane de manifestanți la fel de dese, la fel de entuziaste ca și la început. Trec :lucrătorii din cadrul sfaturilor populare, lucrătorii din cadrul filialei B.R.P.R., unitate fruntașă pe țară, cel de la Banca Agricolă, fruntași și ei pe țară și pe regiune. In urma tervin lucrătorii din comerț. Volumul mărfurilor alimentare desfăcute prin comerțul de stat în acest an va fi mai mare față de anul 1956, la pîine cu 119,5 la sută,aneste cu 207 la sută, la uleiuri cu 124 la sută, la unt cu 141,6 la sută. Aceste cifre vin să arate creșterea nivelului de viață al oamenilor muncii, creștere datorită grijii permanente a partidului și guvernului pentru îmbunătățirea și pentru ridicarea nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. O interesantă formație artistică trece prin fata tribunii. Sunt muzicanții din cadrul T.A.P.L'.ului Acum avem în față un alt grafic purtat de către lucrătorii din cadrul întreprinderii O.C.L. „Produse industriale“. In anul acesta, față de anul trecut, vor fi date populației cu 121 la sută mai multe produse textile, cu 113 la sută mai multe confecții, cu 109 la sută mai multă încălțăminte. In coloana demonstranților s-a intercalat o tînără echipă de dansatori îmbrăcați în costume naționale. Ei vin jucînd în ritmul unei hore însuflețite. Sînt membrii echipei artistice de amatori din cadrul întreprinderii Exportlemn. De undeva, din coloana manifestanților, se înalță spre tribune tri stol de porumbei, semnul dorinței arzătoare de pace a oamenilor muncii din patria noastră. Acum, demonstrează lucrătorii din cooperația de consum și cooperația meșteșugărească. Au și ei destule realizări cu care se pot mîndri, Iată-i acum scandînd puternic din piepturile lor tinere, lozinci și urale, pe brigadierii de pe șantierul național al construcției combinatului chimic Năvodari. Călcînd dîrz, cu hotărîre, cu încredere nețărmurită în viitor, ei ne anunță că prin darea în exploatare a acestei uzine chimice producția de îngrășăminte pentru agricultură va crește simțitor, ajungînd în anul 1958 să fie cu circa 230 la sută mai mare decît în acest an. In urma lor trec muncitorii din celelalte întreprinderi de construcții, de la T.R.C.L., de la T.C.E.H. etc. In coloana muncitorilor de la Intreprinde rile comunale regionale Constanța a vem prilejul să vedem un tablou emoționant : lucrătorul Ștefan Tăutu poartă pe umeri pe micuța lui Carmen, care flutură voioasă spre tribună din mînuțeie-i dolofane. Pe capul copilului s-a așezat un porumbel alteia ! Pentru tine micuță Carmen va fi veșnic primăvară. Pentru tine, pentru ca tu să crești mare, să te bucuri din plin de toate frumusețile vieții va fi veșnic pace ! Pentru tine noroadele omnenirii vor apăra pacea. Pentru tine și pentru toate milioanele de copii din lume. Și un alt tablou interesant îl avem în față peste cîteva minute. In coloana muncitorilor de la D.R.N.M. se află un grup de marinari sirieni, polonezi și sovietici aflați cu vasele în portul Constanța, care au cerut să demonstreze împreună cu oamenii muncii din orașul nostru în această zi de măreață sărbătoare. Printre ștergeri zărim pe membrii echipajului polonez „Beskidi“, care au venit purtînd cu ei drapetel național și steagul navei lor. Clipa este emoționantă. Fi vin să dovedească creșterea necontenită a solidarității clasei muncitoare. Și to1 îrn cadrul coloanei D.R.N.M.-ului, un alt tablou alegoric, plin de farmec și gingăsie, un vas avînd la bord cel mai tînăr echipaj din lume — copi între 5 și 7 ani. „Căpitanul“, grav ca un adevărat „lup de mare" salută cu mina pe timonă. De la babord, o fetiță cu zulufi aurii, și ea tot marinar, semnalizează cu stegulețe roșii cuvîntul „Victorie !“ N-ar fi exclus ca peste ani să-i vedem intr-adevăr destoinici marinari brăzdînd mările și oceanele, ducînd cu ei fața țării noastre. Muncitorii din transporturi încheie coloana lucrătorilor din industrie, comerț și cooperație, a lucrătorilor din întreprinderile administrativ-economice de stat