Dobrogea Nouă, mai 1957 (Anul 10, nr. 2730-2754)

1957-05-03 / nr. 2730

2 Sărbătorirea zilei de 1 nai in orașul și regiunea Constanta Cuvîntarea tovarășului Vîlcu Vasile, prim-secretar al comitetului regional de partid Constanța (Urmare din pag. l-a) frunte cu marea și puternica Uniune Sovietică. Pentru noi, oamenii muncii din Republica Populară Romînă, ca și pen­tru oamenii muncii din toate țările socialiste și din întreaga lume, întă­rirea lagărului socialist este o dato­rie stîntă, bunul nostru cel mai de preț, care asigură victoria socialis­mului, menținerea și consolidarea pă­cii. Dușmanii socialismului și îndeosebi imperialiștii americani nu văd cu ochi buni dezvoltarea rapidă a țărilor so­cialiste, ci­­ și întărirea legăturilor lor frățești. De a­ceea, im­peria­smul incearcă în fel și chip să spargă uni­tatea noastră de monolit, să împiedice construcția socialistă în țările demo­­crat-populare. Dar toate încercările lor morșave s-au zdrobit și se vor zdrobi de zidul de granit al solidari­tății de nezdruncinat dintre țările la­gărului socialist. Acțiunea l­or crimi­­nală de a restaura capitalismul, fas­­cismul în Ungaria a eșuat, după cum a fost forțată să dea înapoi și agre­siunea neprovocată a cotropitorilor anglo-franco-israelieni, împotriva E­­giptului. Oamenii muncii din regiunea noas­tră, ca și cei din întreaga țară, aver­tizează pe amatorii de aventuri răz­boinice că ei vor ști să apere cu toată fermitatea, devotamentul și curajul, lagărul lor socialist, pentru că ei este o cauză comună proletară internațio­nală și noi vom lupta pentru apărarea și întărirea lui pînă la capăt. Imperialiștii trebuie să înțeleagă că lagărul țărilor socialiste dispune în prezent de o asemenea forță care este capabilă să zdrobească orice agresiune de ori­unde ar veni ea. Tovarăși. Pentru consolidarea și dezvoltarea pe mai departe ,a cuceririlor noastre, pentru întărirea continuă a patriei noastre dragi, Republica Populară Ro­mînă, pentru îndeplinirea și depăși­rea prevederilor planului de stat, pen­tru realizarea mărețelor sarcini puse în fața noastră de cel de-al doilea Congres și de plenara C.C.. al P M.R. din decembrie anul trecut, să muncim și de sei înainte cu avînt sporit. Fiecare om al muncii trebuie să știe că numai prin participarea activă a întregului popor muncitor, vom reuși să facem patria noastră mai bogată, mai frumoasă, vom reuși să înlătu­răm greutățile vremelnice, să asigu­răm o creștere continuă a­­ nivelului de trai material și cultural. Să întărim permanent vigilența re­voluționară de clasă și să lovim fără cruțare în dușmanii declarați și ne­declarați ai poporului nostru. Să întărim prietenia de nezdrunci­nat dintre poporul nostru și popoarele Marii Uniuni Sovietice, prietenia din­tre poporul nostru și popoarele tutu­ror țărilor socialiste. Pentru viitorul luminos al poporu­lui nostru, pentru victoria socialis­mului în scumpa noastră patrie, Repu­blica Populară Romînă, înainte! Trăiască 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce t­m­ucesc ! Să trăiască și să se întărească la­gărul socialist, în frunte cu marea țară a­ constructorilor comunismului, Uniunea Sovietică ! Slavă eroicului nostru partid — Partidul Muncitoresc Român, condu­cătorul înțelept al poporului nostru pe drumul construirii socialismului! Trăiască Comitetul Centr­al al Par­tidului Muncitoresc Român — în frun­te cu tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej! Manifestația oamenilor muncii din agriculturi In fața tribunii a ajuns coloana re­prezentanților agriculturii noastre noi, puternic dezvoltată. Ea este deschisă de u­­ grafic uriaș instalat pe un ca­mion care reprezintă înaltul nivel al agriculturii noastre socialiste, gradul de mecanizare și cooperativizare. Pe el se poate citi cu ușurință cum pe măsura dezvoltării bazei tehnico-ma­­teriale a agriculturii a crescut și în­crederea țăranilor muncitori din re­giunea noastră in formele de Intrare în comun a pămîntului. In prezent, pe ogoarele regiunii noastre, trag brazde adinei 5960 tractoare (expri­mate în tractoare convenționale), sunt folosite 930 combine și circa 9000 ma­ șini agricole mari de diferite tipuri, care fac ca procentul de­­ mecanizare a­ lucrărilor agricole să ajungă în a­­cest an la 80 la sută. Ca urmare a mecanizării agricul­turii, a convingerii țărănimii munci­toare de superioritatea muncii în co­­mufs, peticele multicolore ale ogoa­relor ieri individuale s-au unit in cea mai mare parte a regiunii în ogoare Întinse, tarlale fără haturi, pe care munca se face în comun,­­după metode noi, cu ajutorul mijloacelor mecani­­­zate. Astăzi, 5 din c­ele 7 raioane ale regiunii sunt complat cooperativizate, iar în celelalte două, Istria și Tulcea, procentul de cooperativizare crește de la o zi la alta. Procentul agriculturii socialiste din regiunea noastră se ri­dică acum­ la 89,60 la sută. Frumos pavoazate, împodobite cu ghirlande de flori și verdeață, prin fața tribunii trec puternice tractoare și nenumărate mașini agricole com­plexe, ce se folosesc în prezent pe ogoarele regiunii. Sunt tractoare K.D- 35, K.D.P.-uri, U.T.O.S.-uri fabricate in țara noastră, despre care s-a dus vestea pînă peste granițele patriei, cultivatoare, pluguri, secerători, legă­­­ tori, combine de recoltat cereale, po­ rumb și cartofi, mașini de împrăștiat îngrășăminte, prese de balotat paie, grape etc., fabricate de tînăra noastră industrie' sau importate din U.R.S.S. și­­ celei sltp țări prietene. Duduitul lor face să vibreze atmosfera, să tremure păm­­întul, pămîntul mănos al ogoare­­lor regiunii noastre, care' ani de an 'devine tot mai darnic cu adevărații lui stăpînji, colectiviștii, întovărășiți­ și ceilalți țărani muncitori, întrecerea în cinstea lui 1 Mai a mobilizat pe toți oamenii muncii din agricultură. Mecanizatorii sînt în pri­mele rînduri ale luptei pentru îndepli­nirea sarcinilor partidului și guvernu­lui privind creșterea rentabilității tu­turor unităților agricole socialiste. Prin fața tribunii trece acum o bri­gadă specială de mecanizatori care lucrează pe ogoarele G.A.S.-ului Je­­gălia. Pe fiecare tractor se poate citi lozinca „Un­ om și o mașină pentru 100 hectare". Trec brigadierii frun­tași Iulian Haralambie și Virgil Fir­­teși de la S.M.T. Castelu, trec repre­zentanți ai S.M.T.-urilor fruntașe Co­­badin, „23 August“, Topraisar, Vali­ Traian și alții. Gospodăriile agricole de stat din regiune și-au trimis și ele numeroși reprezentanți care să participe la mă­reața sărbătoare a zilei de 1 Mai. A­­ceste unități înaintate, exemple vii pentru toate celelalte sectoare și uni­tăți agricole, au raportat primele anul acesta îndeplinirea planului de însă­­mînțări din prima etapă la timp și în bune condițiuni, iar acum dau bă­tălia pentru terminarea însămînțărilor de porumb. G.A.S.-urile au depășit planul la livrări de lapte de vacă cu circa 500.000 litri; pe graficul G.A.S.­­­ului Moșneni se poate citi lesne că planul la lapteie de vacă s-a îndeplinit în cinstea zilei de­ 1 Mai și­ 134 la sută, la brînză cu 145 la sută, la ouă cu 147 la sută, iar la carne cu 105 la sută. Nume ca ale brigadierului Lucian Bădescu­ de la G.A.S. Jegălia, Anton Aceadîr de­ la G.A.S. Cobadin, Nică Adamescu de­ la G.A.S. Pietr­oiu, M­arin Dumitru de la G.A.S. Moșneni au devenit cunoscute în întreaga re­giune pentru realizările lor, pentru elanul și conștiința pe care o dove­desc zi de zi dn­ muncă. Și-au făcut apariția reprezentanții gospodăriilor agricole colective din re­giune, care închid de altfel coloana muncitorilor agricoli. L­a manifestația de 1 Mai au venit circa 100 camioane, proprietate obștească a colectiviștilor. An de anr s-au dezvoltat gospodăriile colective, a crescut nivelul de viață al colectiviștilor. Aproape 15.000 fa­milii de colectiviști și-au făcut case noi în ultimii ani, 5.000 de membri ai gospodăriilor colective au acum a­­parate de radio, iar alte 2.000 și-au tras lumină electrică în case. G.A.C.-uri ca cele din Straja, Topraisar, Comana, Cuza Vodă, Palazu Mare, Viile Noi Cumpăna și altele au atins un înalt grad de dezvoltare economico-organi­­zatorică, asigurînd membrilor lor o viață din ce în ce mai îmbelșugată, mai frumoasă. Trec sportivii In sunetele marșului sportiv, tineri și tinere îmbrăcați în splendide costu­me de un alb imaculat deschid co­loana sportivilor de la A.V.S.A­ P. Pe platforma unui autocamion sunt pur­tate machete de avioane, yachturi, planoare, apoi au urmat prin fața tri­bunii membrii secției de tir. Un grup de pionieri trec purtînd planoare construite în cercul de aeromodele, în urma lor vin membrii secției de parașutism, printre care putem vedea pe fruntașul în producție Grădinarii Paraschice de la I.C.H. 1 sau pe Bardas Aurel de la S.N.M.C. I­rmea­­­ză apoi membrii secției nautice. Un autocamion poartă instalațiile­­ radio­amatorilor, urmați de numeroși mo­­tocicliști fruntași, printre care am recunoscut pe soții Gîrjoveț, binecu­noscuți publicului constănțean. Coloana tinerilor din obiectivele sportive ale orașului are în frunte un grup de stegari purtînd drapele tricolore și roșii, după care trec arbitrii, antrenorii și activiștii volun­tari, membri ai comisiilor regionale­ pe ramuri sportive. Intre cei 18 tineri și tinere, mem­bri ai echipelor fruntașe ale regiunii noastre, putem recunoaște pe cam­pioanele republicane Telehor Ținea și Ch­idu Elena, membre ale echipei cîș­­tigătoare a cupei orașului de la Iași și a zonei campionatului școlar de la Galați. Urmează trei sportivi purtînd steagurile roșu-alb-roșu ai asociației Dinamo. Intr-o aliniere perfectă defi­­lează membrii numeroaselor secții ce activează în acest colectiv. In fața tribunii s-a oprit un autocamion pur­tînd un aparat de gimnastică la care au executat cîteva exerciții de paralele inegale sportivele de categoria I-a Timotei Paula și Țăranii Aurelia. Nici băieții nu s-au lăsat mai prejos, exe­cutînd în autocamionul următor cura­joase exerciții la paralele. Urmează apoi reprezentanții colec­tivului Locomotiva P.C.R. Printre sportivii portuari recunoaștem mem­brii echipei de fotbal din categoria B­, boxeri fruntași și membri ai sec­ției de ciclism. Ei sîunt urmați de reprezentanții puternicului colectiv E­­nergia ale cărei echipe de volei și bas­chet juniori au ocupat locurile 3 în campionatul republican de anul tre­cut. Locul lor a fost luat apoi de spor­tivii de la Flamura Roșie, Progresul, Locomotiva C.F.R., Școala Piscicolă și S.M.M. nr. 1. Trece un numeros grup de sportivi din cooperația meș­teșugărească. Am recunoscut pe mem­brii secției de box, printre care se găsesc campionul republican Amet Nuri, boxerii de categoria I-a Preda Constantin și Văduva Ioan. Ei au de­monstrat numerosului public de pe traseu frumusețea boxului, „luptînd" în cîteva perechi. In urma lor trec sportivii de la Energia S.N.M.C., printre care am putut aplauda pe fotbaliștii din ca­tegoria C și pe jucătorii echipei de rugbi. Apoi, elevii de la S.M.M. nr. 2 au ex­ecutat în fața tribunii frumoase piramide, mplt aplaudate de specta­tori. Coloana sportivilor este încheiată de sportivii de la C.S. Marina, care a cuprins numeroși fruntași ai sec­țiilor de handbal, box, canotaj și fot­bal. Sportivii au demonstrat în ziua de 1 Mai că mișcarea sportivă constăn­­țeană a înregistrat în anii regimului democrat-popular numeroase succese, ca urmare a grijii permanente mani­festate de partid și guvern BDBRÖQIX tfÖLLA Hr. 2730 Trec oamenii d­e cultură Trec oamenii de cultură, intelectua­litatea noastră progresistă, care se străduiește să cucerească culmile ști­inței și artei puse în slujba poporului tată învățătorii, educatorii generației de mîine, cărora regimul democrat­­popular le-a creat condiții din cele mai bune, atît prin mărirea salariilor, cit și prin creșterea nivelului de tran­sn r­giune, numărul școlilor a cres­cut de la 336 ehe erau în 1944 la 600, iar al elevi'or, de la 39.000 la 70.000, ceea ce înseamnă că aproape s-a dublat. Invățămîntul pentru națio­nalitățile conlocuitoare a căpătat și el o largă dezvoltare. In regiune există 59 de școli cu limba de predare tă­tară, 17 școli cu limba de predare ucraineană, 12 școli cu limba de pre­dare turcă, la care se adaugă și o școală cu limba de predare greacă și armeană. Larga rețea de școli din re­giunea noastră mai poate fi exempli­ficată și prin cele 300 de grădinițe și cămine de copii cu aproape 15.000­­ de copii între 3 și 7 ani. După muncitorii din învățămînt trec artiștii Teatrului de Stat din Constan­ța, care au obținut, și ei în cinstea zi­lei de 1 Mai însemnate succese. In rîndurile lor putem vedea pe artista emerită a Republiciii Populare Române Maria Antonova, pe Petru Mihail, re­gizor al teatrului, decorat recent cu Ordinul Africii clasa a III-a, pe Ion Drugan, regizor distins cu medalia muncii, pe Jan Ionescu și el distins cu medalia muncii și pe care cetățenii orașului Constanța l-au ales c­a depu­tat în conducerea treburilor sfatului popular. Artiștii Teatrului de Stat sunt urmați de artiștii amatori ai Casei de cultură a sindicatelor. Corul laureat al celui de-al 4-lea concurs al artiștilor ama­tori, echipa de dansuri la fel laureată și ea au defilat în această zi vrînd parcă să închine succesele lor regi­mului nostru care a creat toate con­dițiile pentru dezvoltarea mișcării ar­tistice de amatori de la orașe și sate. Dupa-masa petrecere După demonstrație, se pare că a urmat o pauză. Asta depinde de fie­care cum vrea să interpreteze, pen­tru că nu poate fi vorba de o pauză, ci mai mult de o relaxare. Plecînd de la manifestație, toți au început poate să-și întocmească un plan min­tal de felul în care urma să-și pe­treacă după-amiaza. Și vă asigur că nu a fost de loc ușor să te hotărăști. Unde să mergi mai întîi ? La ora 5, în mai multe puncte ale orașului au avut loc manifestări artistice prezen­tate de diferite formații cu renume, care s-au evidențiat cu ocazia diferi­telor concursuri. Și la căminele ,,Mi­­hai Dumitru“, „Mihail Kogălniceanu“, ca și la căminul cultural „Flacăra“ și celelalte și-au dat concursul for­mații ca cele ale Centrului mecanic, P.T.T.R.-ului, T.A.P.L.-ului sau altele. Unii, împotriva acestui plan întocmit în prealabil și împotriva tentației de a asista la un spectacol, au preferat să meargă în piața Ovidiu, unde fan­fara grănicerilor a avut grijă să des­crețească frunțile celor care au în­fruntat vremea posacă, burnițoasă, ce semăna mai mult cu o zi de toamnă. In parcul Maxim Gorki, cu mult înainte de începerea spectacolului pre­zentat de ansamblul Casei de cultu­ră a sindicatelor, o mulțime de sume populase parcul. Și cei care au fost prezenți aici nu au avut ce regreta. Ei au putut aplauda cunoscuta forma­ție de dansuri a Casei de cultură a sindicatelor, care, cu ocazia celui de-al IV-lea concurs al formațiilor de ar­­­tiști amatori din sindicate, a obținut titlul de laureată. Și-au mai dat con­cursul corul Casei de cultură, și el laureat al celui de-al 4-lea concurs, soliști vocali și instrumentali. Nici momentele vesele nu au fost mai pre­jos. După spectacolul prezentat de ansamblul Casei de cultură- au urmat formațiile de artiști amatori ai coo­perativelor meșteșugărești din orașul Constanța. Programul lor mai fusese audiat de o parte din public cu oca­zia fazei regionale a primului concurs al artiștilor amatori din cooperația meșteșugărească. Și de data aceasta, ca și atunci, programul s-a bucurat de succes. Atît corul cit și celelalte formații au reușit să prezinte un spectacol la nivelul cerințelor publicului, care a răsplătit cu aplauze fiecare număr, fiecare bucată interpretată. Acestea sînt numai cîteva aspecte și poate nu cele mai semnificative din manifestă­rile artistice care au avut loc în după­­amiaza zilei de 1 Mai. Hîrșova în sărbătoare Zorile zilei au găsit Hîrșova în săr­bătoare. Ca un imens buchet de ga­roafe flutură în mîngîierea primăverii adevărate păduri de steaguri purpură și tricolore. Pretutindeni strălucește cu litere de foc inscripția „1 Mai“. Prin megafoanele stației de radiofi­­care — de curînd intrată în funcțiune — cîntecul umple orașul de melodie și-n acordurile lui ritmul noii zile în­cepe să bată. Hîrșova freamătă. Oamenii îmbră­­cați sărbătorește se-nvesele­ se. Casa de cultură, minunat îmbodobită, primește oameni din întreg orașul. Intîlnești printre cei prezenți în sală muncitori și tehnicieni de la întreprinderea Pis­cicolă de Stat ce și-a realizat planul pe primul trimestru al anului 1957 în proporție de 203 la sută, pe lucrătorii Uniunii raionale a cooperativelor de consum — deținătoarea steagului de „Unitate fruntașă pe regiune“, acti­viști de partid și de stat, lucrători în domeniul învățămîntului și culturii, muncitori din G.A.S.-uri și S.M.T.-uri, țărani muncitori din gospodării agri­cole colective și întovărășiri. De la masa prezidiului, tovarășul Cadîr Ca­­raibiși — membru își biroul comitetu­lui raional de partid — arată însufle­țirea cu care au muncit oamenii mun­cii din orașul și raionul Hîrșova pen­tru a întîmpina marea sărbătoare cu noi succese în muncă. E săr­bătoare în inimile muncitorilor de la întreprinderea „Flamura Ro­șie“ sau cooperativa „Căruța dobro­geană“. In această zi ei raportează partidului că, antrenați în întrecerea socialistă, și-au depășit planul de pro­ducție. Cu aceeași îndreptățită mîndrie raportează membrii brigăzii a 10-a de tractoare de la S.M.T. Hîrșova, con­dusă de atemistul Plătică Vasile, în­deplinirea planului pe campanie în proporție de 127 la sută sau tratem­­istul Pa­scu Panait din brigada a I­I-a care a realizat aproape două plănur­i pe campania de primăvară. Brigada condusă de Dobre Marin de la G.A.S. Stupina, ce și-a depășit planul de pro­ducție cu 50 la sută a constituit un exemplu mobilizator și pentru alți muncitori din gospodărie. In preajma marii sărbători, numeroase gospodării colective din raion au împărțit colec­tiviștilor avansuri în bani. Gospodăria colectivă din Vadu Oii a împărțit a­­vans la o zi-muncă 9 lei, iar la G.A.C. din Ciobanu, colectiviștii Bab­u Radu și Coman Gheorghe au primit avans 1500 și respectiv 1200 lei pe baza muncilor efectuate în gospodărie în acest an. Rezultatele frumoase obți­nute de colectiviști au convins tot mai mult­ pe țăranii muncitori din satele raionului despre avantajele muncii în comun și tot mai mulți au fost cei ce și-au semnat cererile de înscriere în gospodăria colectivă. In cinstea zilei de 1 Mai, procentul de colectivizare a ajuns la 94 la sută. In fața celor prezenți la adunare, colectivul artistic al Casei raionale de cultură a susținut un frumos program de cîntece și dansuri naționale. Sărbătorirea zilei de 1 Mai s-a în­cheiat cu o serbare cîmpenească în crîngul din balta Borcei, unde au a­­vut loc numeroase manifestații cultu­­ral-artistice. Adunarea festivă la Babadag In sala cinematografului din Baba­dag aproape 400 de muncitori, țărani muncitori și funcționari din întreprin­derile, instituțiile și gospodăria colec­tivă din Bab­adag au ascultat cu mul­tă atenție conferința ținută de tovară­șul Onica Vasile, prim-secretar al comitetului raional de partid Istria. După ce a arătat importanța zilei de 1 Mai, tov­ Onica a vorbit despre succesele minerilor de la Altîn-Tepe, evidențiind pe minerii fruntași Arde­­leanu Vasile, Blidaru Petre, Chirica Brînzan și alții, care și-au depășit zilnic norma cu 15-40 la sută. Meca­nizatorii din S.M.T.-uri și gospodă­riile agricole de stat din raion au ob­ținut succese frumoase în executarea lucrărilor agricole de primăvară. Bri­găzile de tractoare conduse de Jerii Ion, Zaharia Simion, Farcaș Moise și Iorga Zamfir de la S.M.T. Babadag și-au depășit sarcinile de plan pe campania agricolă de primăvară. Cu­ ajutorul lor, multe gospodării agri­cole colective din raion, printre care și cea din satul Turda, au terminat pînă în seara zilei de 30 aprilie înisămîn­­tului porumbului. Succese deosebit de importante au fost obținute pe linia cooperativizării agriculturii raionului. Pînă la 1 Mai, în raion existau 34 comune și sate complet cooperativizate. în comuna Slava Cercheză, recent cooperativi­­­zată, doar în cîteva zile. numărul ce­­­lor care au intrat în gospodăria co­lectivă și în întovărășirea agricolă s-a ridicat la cîteva sute. Pînă la 1 Mai, cooperativizarea a­­griculturii raionului Istria a atins pro­porția de 80 la sută. Am arătat numai cîteva din noile realizări obținute de oamenii "muncii din raionul Istria, suficiente" însă pen­tru a oglindi entuziasmul cu care au muncit pentru îndeplinirea și depăși­rea sarcinilor de plan și hotărîrea lor de a obține și mai departe astfel de succese. L33*K £:­J«Míri.5<*SSt­. am^immssmn Coloana lucrătorilor din industrie ( Urmare din pag. S­ a­­­nător, a realizat peste plan °0 de pro­cente. Exemplul lui atît de grăitor a fost urmat și de ceilalți, și în scurt timp întreaga secție a devenit frun­tașă pe întreprindere. La fel ca el au muncit și comuniștii Dinescu Nicolae, candidatul de partid Ion Tudor și al­ții. In ropote de aplauze și în nesfîrșite urale trec mereu demonstranți. In fața tribunii există în permanență o ploaie de flori. Demonstranții aruncă flori în tribună. Din tribună florile sînt aruncate înapoi în rîndurile de­monstranților. Jocul acesta exprimă marea bucurie a primăverii și a vieții, a zilei de 1 Mai. Muncitorii de la fabrica de ulei „Argus“ poartă cu mîndrie prin fața tribunii trofeul cucerit prin sîrguința cu care muncesc­ drapelul de între­prindere fruntașă pe țară în ramura respectivă. Coloana demonstranților pare că nu mai are sfîrșit. Mereu alte și alte colective trec prin fața tribu­nii. Cerul este acoperit de flamuri purpurii și tricolore. Lozinci și por­trete sunt purtate cu entuziasm Trec petroliștii de la baza de export. Apoi, muncitorii de la Fabrica de ambalaje Constanța, muncitorii ceferiști, coloa­ne, coloane, coloane. Iată un grafic al muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Palas: In perioada 1 ianuarie-1 mai a c, ei au realizat planul de produc­­ție în proporție de 112 la sută, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 7 la sută față de cit era planificat, prețul de cost al producției a fost redus cu 8,4 la sută, iar ca urmare a acestor realizări cîștigul mediu al muncitori­lor a crescut cu 3 la sută. Cu mîndrie patriotică lucrătorii din P.T.T.R., reprezentați printr-un suges­tiv car alegoric purtat pe un autoca­mion în fața coloanei lor, raportează partidului și guvernului că vor da în exploatare noua linie de radioreleu București—Constanța prin care se vor putea face și transmisiuni de televi­ziune pentru amatorii din orașul și regiunea noastră. O pancartă purtată pe brațe ne a­­nunță trecerea prin fața tribunii a de­legatelor de femei. Femeile gospodine care alcătuiesc această coloană sunt cunoscute în întreg orașul nostru prin marile realizări obținute de ele pe tărâm edilitar-gospodăresc. Zeci de mii de pomi plantați în parcuri și pe străzi, zeci de colțuri și spații verzi, străzi pavate etc., toate au fost create de mîinile lor. Femeile gospodine, strînse în jurul comisiei de femei de pe lingă sfatul popular oraș, sunt cele care au ajutat ca orașul să îmbrace fnimoasă haină de sărbătoare. Cine nu le cunoaște pe deputatele Arac si Sa­­bac, Eufrosina Preda ca și pe gospo­dinele Natalia Iliescu, Stanea Floarea, Ațaria Pomazan, Cofronis Neru și altele. Sînt demne femeile gospodine din o­­rașul nostru să primească prinosul de felicitări care li se adresează a­­cum din tribună. In lungul străzii I. V. Stalin a a­­părut acum o coloană înveșmîntată In haină albă. Sînt muncitorii sani­tari, cei care luptă cu elan pentru a­­părarea sănătății poporului. Au și ei de reportat partidului și guvernului succesele muncii dobîndite aci, în re­giunea Constanța, regiune care cu ani în urmă se afla printre cele mai vitregite și în ce privește ocrotirea să­nătății publice. Față de anul 1939, prin munca lor susținută, mortalitatea infantilă a scăzut în ritm continuu a­­jungînd în anul 1956 să fie numai pe jumătate cit era atunci. Numărul pa­turilor de spital de toate categoriile a crescut în aceeași perioadă cu 231 la sută, iar numărul paturilor pentru copii cu 329 la sută. Asistăm la marea demonstrație­ a oamenilor muncii din orașul Constan­ța de aproape 2 ceasuri și prin fața tribunii continuă să treacă coloane de manifestanți la fel de dese, la fel de entuziaste ca și la început. Trec :lucră­torii din cadrul sfaturilor populare, lucrătorii din cadrul filialei B.R.P.R., unitate fruntașă pe țară, cel de la Banca Agricolă, fruntași și ei pe țară și pe regiune. In urma ter­vin lucră­torii din comerț. Volumul mărfurilor alimentare desfăcute prin comerțul de stat în acest an va fi mai mare față de anul 1956, la pîine cu 119,5 la­ sută,­­a­neste cu 207 la sută, la uleiuri cu 124 la sută, la unt cu 141,6 la sută. Aceste­ cifre vin să arate creșterea ni­velului de viață al oamenilor muncii, creștere datorită grijii permanente a partidului și guvernului pentru îmbu­nătățirea și pentru ridicarea nivelu­lui de trai material și cultural al oa­menilor muncii. O interesantă forma­­ție artistică trece prin fata tribunii. Sunt muzicanții din cadrul T.A.P.L'.­­ului Acum avem în față un alt grafic purtat de către lucrătorii din cadrul întreprinderii O.C.L. „Produse indus­triale“. In anul acesta, față de anul trecut, vor fi date populației cu 121 la sută mai multe produse textile, cu 113 la sută mai multe confecții, cu 109 la sută mai multă încălțăminte. In coloana demonstranților s-a in­tercalat o tînără echipă de dansatori îmbrăcați în costume naționale. Ei vin jucînd în ritmul unei hore însufle­țite. Sînt membrii echipei artistice de amatori din cadrul întreprinderii Ex­­portlemn. De undeva, din coloana ma­nifestanților, se înalță spre tribune tri stol de porumbei, semnul dorinței ar­zătoare de pace a oamenilor muncii din patria noastră. Acum, demon­strează lucrătorii din cooperația de consum și cooperația meșteșugărească. Au și ei destule realizări cu care se pot mîndri, Iată-i acum scandînd puternic din­ piepturile lor tinere, lozinci și urale, pe brigadierii de pe șantierul națio­nal al construcției combinatului chi­mic Năvodari. Călcînd dîrz, cu hotă­­rîre, cu încredere nețărmurită în vii­tor, ei ne anunță că prin darea în­­ ex­ploatare a acestei uzine chimice pro­ducția de îngrășăminte pentru agri­cultură va crește simțitor, ajungînd în anul 1958 să fie cu circa 230 la sută mai mare decît în acest an. In urma lor trec muncitorii din celelalte întreprinderi de construcții, de la T.R.C.L., de la T.C.E.H. etc. In co­loana mun­citorilor de la Intreprinde­­­ rile comunale regionale Constanța a­­ vem prilejul să vedem un tablou emo­ționant : lucrătorul Ștefan Tăutu poartă pe umeri pe micuța lui Car­men, care flutură voioasă spre tribună din mînuțeie-i dolofane. Pe capul co­pilului s-a așezat un porumbel alte­ia ! Pentru tine micuță Carmen va fi veșnic primăvară. Pentru tine, pentru ca tu să crești mare, să te bucuri din­ plin de toate frumusețile vieții va fi veșnic pace ! Pentru tine noroadele o­­mnenirii vor apăra pacea. Pentru tine și pentru toate milioanele de copii din lume. Și un alt tablou interesant îl avem în față peste cîteva minute. In coloana muncitorilor de la D.R.N.M. se află un grup de marinari sirieni, polonezi și sovietici aflați cu vasele în portul Constanța, care au cerut să demonstreze împreună cu oamenii muncii din orașul nostru în­ această zi de măreață sărbătoare. Printre șter­geri zărim pe membrii echipajului po­lonez „Beskidi“, care au venit purtînd cu ei­­ drapetel național și steagul na­vei lor. Clipa este emoționantă. F­i vin să dovedească creșterea necontenită a solidarității clasei muncitoare. Și to1 îrn cadrul coloanei D.R.N.M.-ului, u­n alt tablou alegoric, plin de farmec și gingăsie, un vas avîn­d la­ bord cel mai tînăr echipaj din lume — cop­i între 5 și 7 ani. „Căpitanul“, grav ca un­ adevărat „lup de mare" salută cu mina pe timonă. De la babord, o fe­tiță cu zulufi aurii, și ea tot marinar, semnalizează cu stegulețe roșii cuvîn­­tul „Victorie !“ N-ar fi exclus ca peste ani să-i vedem intr-adevăr destoinici marinari brăzdînd mările și oceanele, ducînd cu ei fața țării noastre. Muncitorii din transporturi încheie coloana lucrătorilor din industrie, co­merț și cooperație, a lucrătorilor din întreprinderile administrativ-economice­­ de stat

Next