Dobrogea Nouă, iunie 1957 (Anul 10, nr. 2755-2780)

1957-06-01 / nr. 2755

V PROLETART DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Popular ANUL X Nr. 2755 SÎMBĂTĂ 1 IUNIE 1957 4 pagini 20 bani C­OPIII sînt florile vieții Mihăiță e astăzi parcă mai frumos și mai cuminte. Părul de culoarea grînelor coapte, frumos pieptănat, ochișorii lui mari și simiții, hăinuțele curate scoase ca din cutie, toate parcă vorbesc despre ceva. Ce anu­me ?... Sfios, cu gîndul de a nu su­păra pe mama, se îndreaptă spre bu­cătărie. — Mămico, te rog frumos să-mi cumperi altă tricicletă. Am văzut că are și Dănuț, și Mihaela și... vreau și eu din astea noi. — Dacă-mi promiți că ai să fii cu­minte și n-ai să mă mai superi îți cumpăr una nouă. Pe urmă, mîine vom merge la stadion, la concursul de triciclete și trotinete, unde te-am înscris și pe tine... concurentule ! Bucuria lui Mihăiță se va împleti mîine pe stadion cu cea a lui Dănuț, Mihaela, Nicușor, Gabriel... Dar pen­tru ce inimile lor freamătă astăzi de bucurie și fericire ? Pentru ce scli­pirea ochilor lor e mai vioaie ? Pen­tru ce au­tea pregătiri ? La magazi­nul copiilor jucăriile sînt mai atră­gătoare ca oricînd, la magazinul de mobile de pe I. V. Stalin s-a deschis un raion cu articole pentru copii și tot acolo s-a aranjat o frumoasă vi­trină cu fel de fel de păpuși, animale, jucării. Cu două zile înainte s-a des­chis o expoziție cu obiecte pentru cei mici. E 1 Iunie — Ziua internațională a copilului. E ziua gingașelor vlăs­tare ale viitorului, despre care M. Gorki scria: ,,Copiii sînt florile vie­ții... Niciodată copiii n-au fost atît de prețuiți ca acum, cînd în fața lor se deschide o operă de însemnătate mondială, pe care părinții lor au în­ceput-o într-un mod fericit și care treptat trezește-n rîndurile oameni­lor muncii din lumea întreagă rațiu­nea și dorul de viață nouă“. In această zi mamele din toată lumea se unesc mai mult ca oricînd și-și ridică glasul împotriva acelora care pregătesc un nou război. Ma­mele nu vor ca asupra căminelor lor, asupra iisetelor zglobii ale copiilor lor, să vină zilele negre ale unui nou război. Nu. Pentru că, in țara noas­tră ca și în celelalte țări de demo­­crație populară există comori pentru a căror grijă nimic nu este prea n­oit. Și comoara cea mai de preț, pentru care luptăm, construim, nete­zim drumuri, sînt copiii. Pentru ei — cetățenii constructori de mîine — ri­dicăm școli, teatre, fabrici, uzine... Pentru apărarea acestei comori pă­rinții își dedică toate eforturile, pen­tru educarea lor învățătorii și profe­sorii se străduiesc să facă oameni de știință și cultură, savanți, ingi­neri. Vreți să știți voi, Mihăiță, Dănuț sau Mihaela de cînd se sărbătorește ziua voastră, Ziua internațională a copi­lului ? In aprilie 1952 a avut loc la Viena conferința internațională pen­tru apărarea copiilor și totodată s-a aprobat inițiativa F.D.I.F., procla­­mîndu-se ziua de 1 iunie, Ziua inter­națională de apărare a copiilor. De atunci, în fiecare an, la această dată, mamele pregătesc pentru micuții lor daruri și fiori. In fiecare an în cin­stea zilei voastre, a copiilor, se fac mai multe jucării, magazinele sunt mai încărcate, iar rîsetele voastre sunt mai zglobit. Vreți să știți cui datorați ferici­rea și veselia voastră ? O datorați partidului nostru care vă înconjoară cu grijă și dragoste părintească și nu precupețește nici un efort pentru ca de cînd faceți primii pași în viață să cunoașteți numai bucurii. Mamele voastre au asigurată asistența me­dicală la naștere. Țăranca munci­toare nu mai naște pe timp, ea are astăzi la îndemînă îngrijirea nece­sară la casa de naștere. In regiunea noastră numărul creșelor și cămine­lor de zi crește din zi în zi. Există în regiune 59 case de naștere, 270 grădinițe sezoniere, precum și 8 dis­pensare rurale cu staționare pentru copii. Există o maternitate în orașul Constanța și o policlinică pentru copii. Spitalul de copii numără 120 de pa­turi. Pentru ocrotirea copiilor există 36 de medici Specialiști. Grija statului pentru întărirea fa­miliei, pentru ocrotirea mamei și a co­pilului este dovedită și prin instituirea ajutorului familial de stat mamelor. In anul ce a trecut, numai în regiunea noastră, mamele cu mulți copii au primit peste 4.269.000 lei drept ajutor familial de stat, iar pe primul tri­mestru al acestui an peste 900.000 de lei. Numai anul acesta un număr de 46 mame, cu 10 copii, au beneficiat de premiul unic de stat în valoare de 1.000 lei fiecare. Peste 3.000 de mame poartă pe piept diferite distincții ca „Mamă eroină“, „Gloria maternă" și „Medalia maternității“. Copiii oamenilor muncii se bucură din plin de frumusețile patriei noas­tre. Sute de pionieri și școlari din re­giunea noastră și-au petrecut vacanța în tabere centrale, la munte și la mare, în colțurile cele mai pitorești ale patriei noastre. Conducînd poporul muncitor in lupta pentru desăvîrșirea revoluției culturale, partidul nostru acordă o a­­tenție deosebită învățămîntului. Dacă în 1950 funcționau în regiunea noas­tră 509 școli elementare și medii, în 1957 numărul lor a ajuns la 523 cu 70.230 elevi. Pînă în 1954, în regiu­nea Constanța, rețeaua școlilor de pre­dare în limba maternă era puțin dez­voltată. Acum însă funcționează în regiune 102 școli cu limba de predare maternă la care frecventează 6244 e­­levi. In orașele Constanța, Tulcea, Fe­tești etc., pionierii își îmbogățesc cu­noștințele la casele pionierilor, iar în orașul nostru funcționează un teatru de păpuși. Nu toți copiii din lume sunt însă fe­riciți. Și voi Mihăiță, Dănuț sau Mi­haela trebuie să știți acest lucru. Nu în toate țările copiii de seama voas­tră trăiesc așa ca voi. Sunt țări unde viața copiilor e destul de tragică. Lip­siți de asistență medicală, flămînzi și goi, copiii din țările capitaliste se sting din viață în multe cazuri înainte de a flutura pe buzele lor cuvintul plin de gingășie — mamă. Sînt copii care muncesc cite 12-13 ore pe zi. Pîinea lor este udată cu lacrimi și viața le este înnegurată. In aceste țări grija guvernelor este de a pregăti un nou război. Dar împotriva lor se ri­dică glasul mamelor de pretutindeni, al părinților voștri care cer cu hotă­­rîre încetarea pregătirilor pentru un nou război. Ei luptă zi de zi uniți pentru a apăra liniștea tuturor copii­lor din lumea întreagă. Viața voastră, dragi copii din patria noastră, ne este scumpă tuturora. Voi sunteți primăvara veșnică a vieții. Bu­­curați-vă din plin de copilăria voastră fericită, învățați pentru a deveni oa­meni de folos patriei, omenirii întregi. De veghe asupra voastră stă întreaga omenire iubitoare de pace în frunte cu Uniunea Sovietică. Rîsetele voastre zglobii, viața voastră fericită este pă­zită cu grijă de partidul nostru drag. îngrijesc culturile Colectiviștii din gospodăria agricolă colectivă „23 August", din comuna Făcăeni, desfășoară o intensă muncă de îngrijire a culturilor. In ultimele zile s-au prășit 12 ha. cartofi, 15 ha. sfeclă de zahăr, 8 ha. sfeclă furajeră, 60 ha. floarea-soarelui — prașila doua, 20 ha. vie prășită tot pen­tru a doua oară. L­a grădină legumi­colă s-au prășit 12 ha. de dovlecei, ar­dei, roșii, vinete, varză, castraveți, ceapă și usturoi. S-au evidențiat e­­chipa nr. 5 din brigada a III-a, con­dusă de Marcu Ion și echipa condusă de Bratu Marin din brigada a IV-a. FRINCU CONSTANTIN, coresp. Zor, tovarășe, zor! — Dați-i zor tovarășe, dați-i zor! — se-ndemnau cu febrilitate lucrătorii fabricii de biscuiți „Mun­ca". Pe fețele tuturor observam, nu fără uimire, o încordare ușor emo­tivă. Ce putea fi oare. Peste tot, lucru intens, nerăbdare. Pînă și foaia de cocă își grăbea parcă dru­mul către matrițele de stanțat bis­cuiți. In fabrică eram de prisos. Lucrătorii priveau cu mult interes către graficele de producție. Din nedumerirea mea stingheră m-au­ trezit două cuvinte, cu intonare victorioasă: „Gata planul !“ Imediat curiozitatea profesională m-a îndemnat la treabă. Cu notesul pregătit am început să înșirui în­semnările de mai jos: 29 mai, ora 9,30. Lucrătorii fa­bricii de biscuiți „Munca" și-au îndeplinit planul de producție pe întreaga lună. Pînă la sfîrșitul lu­nii vor mai da 15 tone produse peste plan: întrecerea socialistă, bine coordonată de comitetul de Intreprindere, a angrenat într-o luptă pasionantă oameni și cifre. Fruntașii Intreprinderii: ștanța­­­toarele Caldarov Olga (de curînd­­ decorată cu „Medalia Muncii") și Tudor Ioana, ambalatoarele Min­­dru­­ Ana, Vasile Ancuța, Muntea­­nu Aneta, Mărăcine Ioana, frămîn­tătorul Năstase Nicolae și ajutoa­­rea lui Pașca Manici. Raportind realizările cumulate ale­ ■ planului valoric la planificarea a­­­nuală, muncitorii din fabrică lu­crează de la această oră a zilei de 29 mai in contul zilei de 9 iunie, avind astfel nouă zile lucrătoare d­­vans. Munca contină cu decimăși însu­flețire. Oamenii sunt zimbitori, bu­curoși. In acest sens clișeele noastre sunt edi­ficatoare : stan­țat­oar­ea Stăn­­ciulescu Ana cu depășire medie a normei zilni­ce de 36 la su­tă și brigada de ambalatoare a iov. Badea Sevastița (de­pășire medie a normei zilnice 40 la sută) săr­bătoresc îm­preună cu toți lucrătorii fabri­cii această nouă victorie a mun­cii lor conștiin­cioase. DECEBAL ȚOCA UN COLECTIV HARNIC Magazinul cu articole pentru cei mici din strada Ștefan cel Mare, a cunoscut în ultimele zile o mare afluență de cumpărători. E ora de în­chidere și totuși freamătul nu înce­tează. Părinți, bunici și chiar rude mai îndepărtate, intră să cumpere ceva pentru cei mici, cu ocazia lui 1 iunie, ziua tuturor copiilor din lu­mea întreagă. Din mulțime își face apariția un băiețel cam de vreo 7 anișori, ducîn­­d-o pe mămica spre raionul de ju­cării. — Mămica, te rog să-mi cumperi jucăria aceea de sus, care lucește fru­mos. Mama, gîndind la apropiata sărbă­toare, a rugat-o pe tovarășa vînză­­toare să-i dea saxofonul indicat de copil. Dănuț nu se mai deslipește de el, mai ales că acesta scoate un sunet atît de frumos. Și în timp ce nenumărați cumpă­rători de­ o șchioapă se întreceau care mai de care să solicite serviciile to­varășei Sanda, vînzătoare la raionul de jucării, la raionul de tricotaje to­varășa Clenciu Arena depune eforturi pentru a servi pe micii cumpărători după preferințele lor. Despre felul cum este întîmpinată Ziua copilului de oamenii muncii din orașul nostru, care caută să aducă cu­ mai multe bucurii în sufletele ce­lor mici, să-i facă să simtă și ei că trăim într-un regim nou, regimul de­mocrat-popular, că sîntem liberi și ducem o viață fericită, ne grăiesc faptele. Planul zilnic al magazinului este depășit între 20 și 25 la sută. A­­ceasta se datorește și muncii depuse de colectivul magazinului în frunte cu responsabila Moise Silvia, care se străduiește să pună la îndemînă mi­cilor consumatori articole cît mai pe placul lor, deservindu-i cu dragoste și răbdare. Expoziție cu vînzare închinată Zilei copilului Dacă comisia de femei a sfatului popular orășenesc a reușit să mobilizeze delegatele de femei gospodine la diferite acțiuni obștești, pentru înfrumusețarea orașului, ele nu au uitat nici acest însemnat eveniment — Ziua in­ternațională a copilului. Sutele de obiecte expuse cu gust în localul magazi­nului din strada I. V. Stalin colț cu Cuza Vodă sunt expre­sie vie a dorinței femeilor de a lupta necontenit pentru fericirea copiilor, pentru o pace trainică în lumea în­treagă. Comisia de femei, cu sprijinul organizațiilor de partid din cartiere, cu concursul femeilor gospodine, care au contribuit cu diferite obiecte de îmbrăcăminte lucrate de mîinile lor harnice, a organizat și în acest an o fru­moasă expoziție. Obiectele expuse, aci vor fi puse în vînzare la un preț mult redus, în zilele de 31 mai și 1 iunie. Fondul realizat din aceste vînzări se va dona că­minului de copii orfani din comuna Ostrov, raionul A­­damclisi. Această expoziție s-a deschis în ziua de 30 mai, iar numărul mare de vizitatori apreciază mult această faptă a femeilor. Ei văd pe fiecare obiect în parte numele gos­podinei care l-a confecționat. Mult admirată este rochița galbenă din vitrină, lucrată de gospodina Aldea Alexan­drina din strada Bogdan Vodă 73, la fel și costumașul de băiețel lucrat de Mihai Gela din circumscripția 168, precum și rochițele, șorțulețele și șplihozenele lucrate în grup de femeile din circumscripțiile 86, 27, 81, 91 și altele. Responsabila­ acestei expoziții este gospodina Grumberg Ecaterina, care dă toate îndrumările. Pentru activitatea desfășurată, femeile gospodine din orașul nostru merită respectul și urările tuturora pen­tru, noi izbînzi în lupta de ocrotire a copiilor împotriva războiului — pentru socialism. A. S. ' • Congresul a­l 13-lea al Partidu­lui­ Comunist­ din­ Israel.. . La Budapesta , a sosit, o delega­ție a Partidului Comunist Fran­cez. • Declarația ministrului Afacerilor Externe al R.P.D. Coreene, Nam Ir. • Scrisoarea Arhiepiscopului Ma­­k’arios adresată lui Mac Millan. • Problema algeriană — un cancer pe trupul Franței. Lucrări în cîmp Pe’ ogoarele’ gospodăriei agricole colective „Octombrie Roșu“ din co­muna Petroșani, munca se desfășoară cu mult interes. Peste tot freamătă viața. Brigăzile de cîmp, fiecare la locul său de muncă, luptă pentru cîș­­tigarea întrecerii, pentru o muncă de calitate. La întreținerea’ culturilor realiză­rile’ sunt deosebite’. Colectiviștii din brigada a IV-a de cîmp, condusă de brigadierul Vasile­ Ruse, au obținut succese la prășitul celor 53 ha. de floarea-soarelui. Brigada viticolă termifiat și că a doua prașilă la cele ä 20 ha vie’, iar alți colectiviști au privit grîu­ de buruieni. Brigada legu­micolă a terminat și ea de prășit 3 ha. cu roșii și alte legume. De ase­menea’, s-a mai făcut prima pra<­­ră la' 60 h­a. porumb’. In muncă s-au dovedit neîntrecuți colectiviștii Andrei Elena, C. Giuglea, Mih­alache Mihai, G. Enach’é, Olga Chesnoiu și alții. UNGUREANU PETRE, coresp Pentru o recoltă sporită MefaSrii întovărășirii agricole „9 Mai" din comuna Beilic, raionul A­­da­mclisi, au executat la timp lucrările în cîmp. Pînă acum, au terminat prășitul pe 76 ha. cu floarea-soare­­lui și 34 ha. cu fasole. Munca însuflețită depusă de țăranii întovărășiți Constantin Panait, Dodis’ Gheorghe, Ciocan Vasile, Steliu Geor­ge și alții a făcut ca prima prașilă să se termine cu mult înainte de vreme. Acum s’? face prășitul porumbului. Din cele 700 ha, numai în 2 zile s-au prășit aproape 214 ha. porumb. In această muncă se pot aminti ca cei mai harnici întovărășiții Panait Constantin, Cristea Voicu, Gheorghe Chirea, T. Stan, Mihalache Grigore și alții. MARINESCU V., coresp. Fruntași la contractări De pe cuprinsul regiunii ne sosesc mereu vești în legătură cu acțiunea contractărilor de cereale. Patriotismul țărănimii muncitoare s-a putut vedea și de data aceasta. In aceeași măsură s-a putut vedea grija ce o poartă par­tidul și guvernul oamenilor muncii de la sate, contractanților de cereale, că­rora le acordă prețuri bune, avansuri în bani și alte înlesniri. Gospodăria colectivă din comuna Fîntînele, raionul Istria, a contractat 70 tone grîu și 135 tone porumb pen­tru care a primit 68.500 lei avans. G.A.C. Rîmnicu de Jos din același raion a contractat cu statul 87 tone grîu și 110 tone porumb pentru care a primit avans 67.800 lei. Cu aceste sume, gospodăriile colec­tive pot să asigure desfășurarea op­timă a activității pe viitor și în ace­lași timp să acorde avans în bani co­lectiviștilor. Tot din raionul Istria, raion fruntaș la contractări, ne vine știrea că înto­vărășirea agricolă Nicolae Bălcescu­­ a contractat 40 tone grîu, 60 tone po­rumb și 42 tone floarea-soarelui, iar întovărășirea din Nuntași a contractat 35 tone grîu și 44 tone porumb. O dată cu semnarea contractului, întovărășiți­ au primit avansuri în bani, care-i a­­jută să și satisfacă nevoile materiale curente. G.A.C. Caniia din raionul Adamclisi a contractat de asemenea 135 tone po­rumb și 43 tone grîu care, raportat la suprafața arabilă, situează gospo­dăria printre primele din raion. Rezultate deosebit de frumoase ne sunt anunțate din raionul Hirșova.­­ A.C. „8 Martie“ din Gțiliciu, de pildă, a contractat 200 tone grîu și 250 tone porumb. Sumele primite drept avans sunt de un mare folos pentru gospodărie la data aceasta cînd sursele de venituri sînt mai re­duse, deoarece pînă la recoltare mai este mult timp. Colectiviștii s-au bu­curat văzînd în contractările cu statul o sursă sigură de venituri în perioada dinaintea recoltării. Și la G.A.C. Ho­­ria contractarea a 170 tone grîu și 260 tone porumb a fost o adevărată săr­bătoare pentru colectiviști. Ei au pu­tut să primească astfel mari sume de bani și totodată să se mîndrească că și-au Îndeplinit o datorie patriotică. Corespondenții noștri voluntari ne fac cunoscute și numele multor țărani muncitori fruntași la contractări. In raionul Fetești, de pildă, întovărășiții Călin Cristea, Tudor D. Rogoz, Cris­­tache Florescu, Nicolae I. S. Savu, Ivan Gh. Ion, Vlăsceanu Tudor, Da­vid N. Ivan și Tudor D. Dima din Gu­dău au contractat cîte 400-500 kg. grîu fiecare. In orașul Mangalia Acțiunea de contrac­tare a cerealelor în o­­rașul Mangalia se des­fășoară cu multă inten­sitate. Pînă în prezent, s-a contractat cantita­tea de 22.000 kg. pro­duse agricole, sective ,,Drum nou“ din Mangalia și de membrii întovărășirii agricole „înfrățirea“. Printre cei care au contractat primii însem­nate cantități de pro­duse se numără colec­tiviștii Maria Vasile cu 800 kg., Cralia Stoian cu 500 kg., Nedelcu Ni­colae cu 500 kg. și al­ții. Dintre întovărășii, Gheorghe Păsărică contractat 500 kg. grîu a și 1.000 kg. porumb, Gogu Nicolae, 600 kg. grîu și 500 kg. porumb, Siică Anghel, 500 kg. grîu și mulți alții. DELIMAN ION, coresp. fost Această cantitate a contractată de membrii gospodăriei co­ Împart avansuri Cu cîteva zile­ în urmă, la G.A.C. „Octombrie Roșu“ din Fetești s-au împărțit avansuri în bani, revenind cîte 3 lei la zi-muncă. Cei care au muncit conștiincios au primit sume importante în raport cu numărul­ zi­­lelor-muncă prestate. Astfel, colecti­vistul Dobre Tomeci, a primit pentru cele 239 zile­-muncă 717 lei, Nicolae Cojocaru în etate de 16 ani, pe­ntru 130 zile-muncă, a primit 390 lei, iar Dob’re Toma, a primit pentru 118 zile 354 lei. Sume mari au primit și Ni­colae Popa, Vasile St. Vasile și alții,­ GH. MARIN, coresp. Am­bani Vor vinde statului însemnate cantități de cereale Acțiunea de contractare a cereale­lor cu statul se desfășoară cu succes și în comuna Seimenii Mari. Astfel, gospodăria colectivă a contractat 35.000 kg. grîu și 30.000 kg. porumb. In afară de aceste cantități, membrii co­lectiviști au mai contractat din pro­dusele proprii 25.000 kg. grîu și 20.000 kg. porumb. Primii­ au fost Nicolae Maria, Nicolae Cocor, Petre Tufă, Gheorghe Voinea, Șerbăne­ scu Maria și alții. De asemenea, și întovărăși­rea agricolă a contractat cu statui 20.000 kg. grîu și 15.000 k’g’. porumb’. Primii întovărășiți care au încheiat contracte au fost Andrei Lupoi cu 300 kg. grîu și 800 kg. porumb, E­­nache Șerban cu 600 kg. grîu și 300 kg. porumb și alții. NICU BONCOT­A, coresp: Au redus prețul de cost Și la Fabrica de ambalaje metalice din Constanța se aplică inițiativa muncitorilor și tehnicienilor de la u­­zinele „I. C. Frimu“ Sinaia de a­ da fiecare produs cu un preț de cost cît mai scăzut. Perfecționînd procesul de producție și liniile tehnologice de fabricație cit și prin întrebuințarea mai rațională a materiei prime, colectivul Fabricii de ambalaje din Constanța a reușit să reducă simțitor prețul de cost. Astfel, numai în primele 4 luni ale anului în curs s-a reușit ca prețul de cost al producției globale să fie re­dus cu 4,64 la sută față de 0,75 la sută cît a fost planificat în sarcina de plan. Prin această realizare, angajamen­tul luat de a se reduce prețul de cost cu 1 la sută de către muncitorii, teh­nicienii și inginerii fabricii, ca răs­puns la chemarea colectivului uzine­lor „I. C. Frimu" Sinaia, a fost de­pășit. Fruntașă pe fabrică în această ac­țiune este secția montaj care a primit steagul de producție și pe care-l de­ține și în prezent. In această secție, întilnim tovarășe ca Rodica Radu, care și-a depășit norma zilnică pe luna mai în medie cu 148 la sută, Stamate Virginia, care și-a depășit norma în medie cu 110 la sută și Con­stantin Marin, care de asemenea și-a depășit norma în medie cu 101 la sută. Nu putem neglija nici aportul sec­ției mecanice care, prin buna întreți­nere a mașinilor, înlocuirea la timp a pieselor de schimb și perfecționarea utilajului existent, a contribuit din plin la desfășurarea procesului de producție. -----------­ Activitate la colțul Festivalului In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților de la Mos­cova, tinerii colectiviști din comuna Peștera, raionul Medgidia, și-au orga­nizat un colț al Festivalului. Aici ei țin­ conferințe cu caracter cultural, ideologic și profesional. De aseme­nea, săptămînal se țin informări po­litice pentru a se aduce la cunoștință noile evenimente externe și interne, iar de curînd au pregătit o echipă ar­tistică de coruri și dansuri cu care au dat cîteva reprezentații în comu­nă. S-au evidențiat în această muncă tovarășii Ion Ciuhuredan, Bîrs­an Ma­ria, Gosa Ion și alții. C. E., coresp. Transportul feroviar în sezonul de vară Ministerul Transpor­turilor C.F.R., prin or­ganele sale de resort, a luat o serie de mă­suri, ca noul mers al trenurilor care va intra în vigoare de la 2 iu­nie 1957, să deservească cît mai bine publicul călător în sezonul de vară și să asigure o bună legătură între ra­ioane și regiuni, cît și sporirea materialului rulant pe unele linii. Astfel, pe linia Bu­­curești-Constanța, spre deosebire de vechiul mers de iarnă, vor cir­cula 9 perechi de acce­lerate și un autorapid. Din cele 9 perechi de accelerate 2 își prelun­gesc cursele, unul pînă la Cluj, iar altul pînă la Iași și cu aviz special restul de 7 perechi de accelerate vor circula pînă la Vasile Roaită. De asemenea, pentru deservirea locală a sta­țiunilor balneare de pe litoral au fost puse în circulație o serie de curse personal, astfel că vor exista trenuri a­­proape din oră în oră. Oficiul de voiaj C.F.R. Constanța, pentru veni în ajutorul călă­a­torilor pe C.F.R., a co­mandat 1500 mersuri de tren format mare (a 5 lei bucata) și 400 bucăți format mic (a 0,75 lei bucata) care vor fi puse în curînd în vînzare. Noul mers al trenurilor va fi va­labil pînă la 28 sep­tembrie 1957. ÎNTREPRINDERE SOCIALISTĂ în orașul Tulcea se găsește Combinatul de conserve de pește, mîndria regiunii noas­tre, de unde pornesc in fiecare zi spre toate centrele țării noi preparate din pește nece­sare hranei oamenilor muncii, in anii regimului de democrație populară combinatul a fost înzestrat cu hale și mașini noi ce au ușurat cu mult munca celor ce lucrează la această întreprindere și au sporit productivitatea ei. Priviți In fotografiile alăturate două aspecte ale combinatului: 1) Exteriorul halelor frigorifere recent construite (in prim-plan): 1)­­n secția de ambalaje metalice au fost de curînd instalate mașini noi pentru cauciucat capacele borcanelor cu conserve.

Next