Dobrogea Nouă, iulie 1957 (Anul 10, nr. 2781-2806)

1957-07-02 / nr. 2781

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNI­ȚI-VĂ ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL X Nr. 2781 MARȚI 2 IULIE 1957 4 pagini 20 bani Noi succese în cooperativizarea agriculturii raionului Tulcea (prin telefon) • O NOUA COMUNA COMPLET COOPERATIVIZATA • ALTE 322 DE FAMILII ȘI-AU DAT ADEZIUNEA LA UNA DIN FORMELE COOPERATISTICE DE MUNCA. • PROCENTUL DE COOPERATIVIZARE PE RAION A AJUNS LA 93 LA SUTA. IN ULTIMELE DOUA ZILE — NE COMUNICĂ PRIN TELEFON CORESPONDENTUL NOSTRU I. MANOLIU — S-AU OBȚINUT NOI SUCCE­SE PE LINIA COOPERATIVIZĂRII AGRICULTURII RAIONU­LUI TULCEA. NUMAI IN ACESTE­ ULTIME DOUA ZILE S-AU MAI ÎNSCRIS, ,ATIT IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE CIT ȘI IN ÎNTOVĂRĂȘIRILE AGRICOLE ALTE 322 DE FAMILII DE ȚA­­RĂNI CU GOSPODARII INDIVIDUALE. TOT IN ACEASTA VREME, IN COMUNA CETALCHIOI AU INTRAT­­ IN UNITĂȚILE COOPERATISTE DE LUCRARE A PAMINTULUI ȘI I ULTIMELE 134 DE FAMILII ȘI CU ACEASTA S-A TERMINAT CO­­­OPERATIVIZAREA ȘI IN PENULTIMA COMUNA DIN RAION. MUN­­­CA PENTRU COOPERATIVIZARE SE DUCE ACUM IN COMUNA [1 CHILIA VECHE ȘI IN RAZA ORAȘULUI TULCEA. * CU ACESTE NOI SUCCESE PROCENTUL DE COOPERATIVI­­­­ZA­RE PE RAION A AJUNS LA 93 LA SUTA. IN CURIND SE VA ♦ SĂRBĂTORI TERMINAREA COMPLETA A COOPERATIVIZĂRII PE ♦ 1 ÎNTREAGA REGIUNE. Realizări în sectorul zootehnic la G.A.S. Peștera In lumina Plenarei C. C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956, muncitorii, tehnicienii și inginerii din G.A.S. Peștera au înțeles să depună zi de zi eforturi­­ susținute pentru a rea­liza și depăși cu mult sarcina de plan. In sectorul taurin, la lapte de vacă, față de producția planificată de 70.000 litri pe întregul an, s-au realizat pînă în momentul de față 61.00­5 litri. Merită să fie evi­dențiați mulgătorii Soamca loan, Timaru loan și Vatră Dumitru, care zilnic depășesc pla­nul. De asemenea, în­ sec­torul porcin, față de cei 600 purcei planificați la prima fătare s-a obținut­­ un număr de 1.205, rea­l..­­IU111UIU-50 UCUI uuau pia­nuri. Astfel, îngrijito­rul Florea Nicolae a obținut de la cele 24 scroafe ale sale un nu­măr de 250 purcei, d­eci aproape 11 purcei pe cap de scroafă. Rezul­tate frumoase a obținut și tov. Geotlaus Ana care a realizat 9,6 pur­cei pe cap de scroafă. In sectorul ovin, tunsul s-a terminat iar de la cele 3.921 oi s-a obținut o cantitate de­­ î .500 kg. lirici revenind deci 2,8 kg. pe cap de oaie. Ing. MANEA VASILE. și GILCA­­., coresp. . Autobusele zburau nu altceva: 1 parcă erau doi căluți năzdrăvani I­dio ,poveste care se luaiseră la­­ întrecere. Care va fi primul, care 1 aleargă mai iute ? încă nu se ho­­­­tărîse a cui este întîietatea. I Pionierii din cele 2 mașini stăteau­­ 1 parcă cu sufletul la gură ! — Uite mașina noastră e în «frunte sîc, sîc, ați­­ rămas în u­rmă !... Copii. Haideți să cîntăm ceva! Sigur. Săriră mai multe voci. Să cî­ntăm „Nea Alecu". Și cîîn­tecul izbucni puternic, să -u­dă evreii din autobusul din urmă. „Nea A­eo­ nea Alecu Tunde oaia ș­i berbecul". Veselia e­ 'de n­edescris. Ochii co­piilor strălucesc de fericire. Dar ce S-­a întîmplat? Cîntecul atît de vo­ios­, se fringe și deodată toți pio­nierii sar în picioare parcă împinși •­­de urî resort. — Ce faci nene șofer? Ce faci? Nu vezi că ne întrec ceilalți ? —­ Dă-i nene viteză ! — Hai nene’, te rugăm L. Și pumnii mici bat în geamul din spatele șoferului, iar vocile care mai de care mai rugătoare și mai­ ademenitoare cauți să-l înduplece pe i „nenea șoferul" să nu-i facă "de rușine, să nu-i scoată codași. Za­darnic ! Celălalt futob­us a și tre­­­­cut pe lângă ei, 1. geamuri cu mu­­­­trișoarele obraznic de triumfătoare , ale celor care dar replica proaspe­­­­ților codași. — „Nea Alecu-i supărat­­ Toată ziua n-a mîncat!“...­­ Și mașina zboară mai departe 1 urmărită de atîția ochi întristați ! O clipă de tăcere. A poi, de undeva ! dintr-un colț al rușinii s­e aude o ( melodie cu frunze­le mălin purtate­­ de vînt. Glasului inguratec i se­­ alătură treptat albiei și în curînd ( cu toții cîntă. • ) lor ciocanele și strungurile prin­deau glas și cîntecul lor înaripa vi­sele frumoase ale pionierilor ce parcă se și vedeau oameni mari lu­­crînd în minunate uzine. Cu altă părere de rău s-a des­părțit de strunguri Trifu Gh., „ma­tematicianul“ clasei, numai el știe! Dar lasă numai, să fie el mare că tot la ele se va întoarce! Va fi poate un inovator sau un inginer­­ de seamă. Așa învață el la școală să fie folositor societății. ...piatra în flăcări La fabrica „Cimentul păcii" alte lucruri noi și interesante au văzut. Iată, nici cimentul nu mai este pentru ei o taină. Ochii lor atenți urmăresc întregul proces de fabri­cație : de la piatra de calcar în­cinsă de flăcările puternice, pînă la praful cenușiu, cimentul, cu ajutorul căruia se fac atîtea construcții. Cine știe dacă peste cîțiva ani alți pio­nieri veniți să viziteze fabrica, nu vor fi întîrm­pinați de inginerii Jarnea Cornel sau Trifan Gheorghe­­­______________________ Filă de carnet Copii în vacanță Povestiri despre­­ mașini și...­­ Așa se întorceau din excursia lor , elevii claselor a 11-a ale școlilor­­ nr. I și II mixte di Constanța. O­­ lume nouă, deosebit de frumoasă n­­u se înfățișase privitior. Bănuiseră­­ ei încă de mult aciastă lume, de­­ cînd mîinile aspre e muncă ale <? părinților îi alintau ț­i strîngeau la piept. Deși o bănuiseă, nu-și închi­­­­pu­iseră cît de intensantă, cît de () legată cu viața de boare zi poate­­ fi această lume. Ce poate fi mai­­ interesant decit să vii cum se fac­i mașinile atît de neclare aerieni­­i știrii ? Și ei au văzu, <? La I.M.U.M. ei au fst inițiați în­­ tainele construirii acelor mașini. (­ In mîinile pricepute a. muncitori- 0 Cu patru zile mai devreme La fabrica de biscuiți­­„Munca" din Constanța, planul producției­­ globale pe luna iunie a fost realizat în proporție de 100 la sută la data de 26 iunie 1957, iar pe sortimente, planul a fost realizat pînă la această dată astfel: la biscuiți populari în proporție de 109 la sută, la biscuiți „Eugenia“ în proporție de 111,72 la sută și la „peștișori" în proporție de 104,5 la sută. In obținerea acestor succese un a­­port important a adus brigada con­dusă de meșterul de fabricație Marcu­ Ilie, care și-a realizat norma în medie în­ luna iunie în procent de’ 115 la sută zilnic. Printre tovarășele­ fruntașe în­ a­­ceastă brigadă care au obținut impor­tante depășiri de normă, se numără și Pașca Maria, ajutoare de frămîntă­­toare, care și-a depășit norma zil­nică cu 25-30 la sută, Geavidao Srif, vălțuitoare, cu 25-30 la sută, Mîndru Ana, ambalatoare, cu 80-90 la sută și Gurzău Maria, ștanțatoare, cu 25-30 la sută. 1 Lucrări de electrificare Nu de multă vreme, prin cîteva co­mune ale raionului Fetești, tot mai des erau văzuți muncitorii electricieni ai I.C.R.C.-ului. Mai întîi prin co­muna Sudiți a pornit vorba: „Știi că vom avea și noi lumină electrică?“ Acum pentru orice sătean aceasta a devenit o certitudine. In comunele Chioara și Cegani a început organi­zarea viitoarelor șantiere și aprovizio­narea lor cu materialele necesare lu­crărilor. E prevăzut a se începe lu­crări de electrificare în cartierul gării Fetești și sunt de asemenea în per­spectivă Gura Ialomiței și Hagieni sat. Pentru munca lor conștiincioasă merită a fi evidențiați șeful de echipă Cristache Pavel și muncitorii electri­cieni Teacă Ion și Lepădatu Virgil. Prin muncă voluntară în m­ai toate circumscripțiile dîn orașul nostru, comitetele de stradă, cetățenii se sfătuiesc pentru a face străzile și cartierul lor cît mai frumoase. Așa, de pildă, tov. Șerban Ecateriria din circumscripția nr. 81­, cartierul Tăbăcărie, a ținut o consfătuire cu gospodinele, în care au­­ discutat pro­blemele obștești ale circumscripției. Pe strada Răchitaș Lenin era are Ioc colț cu Bulevardul virări în­ suprafața de 700 m. p. pe care se’ depozita’ gu­noi. Gospodinele Popescu Ileana, Ioachimescu Virginia, Vișafi Maria’, Telebai Ileana și altele, îm­ frunte’ cu­ comunistul Ciupitu Nicolae’, au­­ dat foc gunoaielor, au adus pămînt și pie­triș și au început construirea unnui parc de toată frumusețea. Parcul a fost împrejmuit cu uin gard viu­ din arbuști și s-au sădit flori. Brăduleții verzi și trei bănci oferă locuitorilor uni bun prilej de odihnă. In această acțiune gospodinele au fost ajutate de căruțașul Ciucă N. și de tov. Pe­tre Tufiș. G. S., coresp. Cu gîndul spre orașul Festivalului O boare răcoroasă dar plăcută adie spre maiul încins de soare. Pescărușii se zbenguiesc veseli în aer, se apro­pie de mal și parcă mirați de zgomo­tul strident al ciocanelor pneumatice de nituit de pe docuri, după ce aruncă cîte o privire asupra sutelor­ de mun­citori, se îndepărtează iar spre larg. Muncitorii de la L.N.M.C. dau ulti­mele bătălii­ pentru a realiza la timp planul pe luna iunie. O muncă plină de elan se observă în special în rîndul tineretului. Ei în­­tîmpină cel de-al VI-lea Festival al Tineretului și Studenților cu noi suc­cese în muncă. Dintre cele 7 brigăzi U.T.M. existente în S.N.M.C., nu pu­tem trece cu vederea brigada de lă­cătuși condusă de atemistul Hogea Ion. Această brigadă își depășește în medie norma zilnică cu peste 180 la sută, iar prin cele 3 inovații făcute de Hogea Ion, brigada a reușit să mărească de 10 ori productivitatea muncii și să aducă economii de 20.000 lei numai într-o singură lună. Pentru­ aceste succese brigada U.T.M. con­­­dusă de Hogea Ion a primit drapelul de brigadă fruntașă în producție. Desigur că mai sunt și alte brigăzi U.T.M. care obțin succese importante, de pildă cea condusă de Dinu Du­­mitru, de la montaj bord, sau brigada condusă de mecanicul Enciu Gheor­ghe, tot de la montaj bord și altele. Pentru meritele sale în muncă cît și pentru activitatea depusă în­ cadrul organizației U.T.M. din L.N.M.C., tov. Hogea Ion a fost ales d­e către tinerii șantierului ca reprezentant al tinere­tului de la S.MMVSC., pentru a face parte din delegația­­ R.P.R. care va pleca să reprezinte culorile patriei­ noastre la marea întîlnire cu tineretul lumii, ce va avea loc la Moscova. (Continuare în pag. L II-a) . (Continuare în pag. a II-a) mii I­in jiuim Orzul de toamnă s'-a gat. Utemiștii Constantin bucurat cînd au constatat începe (în medalion). Poate avea răgaz un dul muncii lui de un an, plinea poporului nostru omul conștient, pentru copt, numai bun de a fi secerat și ío­ Diaconu și Gheorghe Gheorghiu s-au că bobul s-a întărit și secerișul poate iar apoi s-au apucat de treabă, utemist cînd e vorba să stringă ra­­recoltale gospodăriei agricole­­ de stat, muncitor ? Fără îndoială că nu­. Pentru mecanizatorii harnici perioada a­(Continuare în pag. a II-a) Vă interesează pregătirile tine­retului lumii pen­tru Festivalul Mondial de­ la Moscova? Citiți în acest nu­măr al ziarului nos­tru pagina speciala :, Festival11 în ultima vreme, in fiecare zi, pe poarta fa­bricii de conserve de le­gume „Dunărea“ intră zeci de căruțe și cami­oane care aduc din ra­ion legume contractate sau achiziționate de la producători. Se descarcă în grabă și iau drumul înapoi. Munca colecti­vului de lucrători de la această fabrică începe abia acum: pregătirea legumelor pentru con­serve. Pentru a face fa­ță producției de vîrf, lu­crătorii de aici muncesc cu un elan deosebit, or­ganizați în trei schim­buri de muncă. Ei au reușit ca încă de la 20 ale lunii acesteia, cu 10 zile înainte de vreme, să îndeplinească și să depășească planul de producție pe tot semes­trul. Demne de laudă sunt eforturile depuse de munc­t­torii G. H.iriton, Florica și Livia Gheor­­ghe, Geta Gilea, Vasi­­lica Căpătuș și altele care lucrează la mași­nile de închis cutii și care și-au realizat pla­nul între 120 și 170 la sută. Nu s-au lăsat mai prejos nici sterilizatorii Lovin Vasile, Irimia Ni­colae și Burdea Ilie, care și-au depășit și ei sarcinile de plan cu peste 160 la sută. "■" Cu planul semestrial îndeplinit Mai devreme cu 10 zile In INTIMPINAREA CELUI DE-AL 6-lea festival Pregătirile, Ansamblului de danssuri dl O.T.M. pentru concursul in vederea Festivalului­­ Mondial al tineretului și Stu­disiților pentru Pace și Prietenie de la Moscova. Vești din satul Cegani Noi cereri în gospodăria colectivă Datorită muncii de lămurire dusă de organizația de partid din satul Cegani, raionul Fetești, în ultimul timp au intrat în gospodăria colectivă „Brazdă nouă" încă cinci familii de țărani în­tovărășiți. Printre aceștia se numără Stănescu Cris­tu, Ioniță ,Tatu, Nedelcu Stelică. Importante valorificări Membrii gospodăriei colective din Cegani au valorificat pînă în prezent 12.500 kg. lapte de oaie prin I.C.I.L., primind în schimb suma de 30.000 lei. Prin cooperativă s-au valorificat 1.259 kg. lună, primindu-se 60.000 lei. In afară de ace­ste produse au mai fost valorificate 8.500 kg. lapte de vacă, 200 miei,­­4000 kg. ceapă,­ 5.000 bu­căți ouă, 650 kg. carne de pasăre. In urma acestor valorificări, gospodăria colectivă a putut să dea drept avans pe lunile mai și iunie, cîte 5,50 lei la zi-muncă. Pionierii ajută . Pionierii și școlarii din satul Co­­gani sprijină construirea școlii elemen­tare. Ei ajută la căratul cărămizilor și pămîntuluii. Pînă în prezent au tran­sportat 20.000 bucăți cărămizi de la cuptoarele ce se găsesc în comuna vecină. Tot ei au ajutat la fărămițatul celor 3 vagoane de pămînt. Printre pionierii care au muncit se numără Costin Iordache, Maziliu Gheorghe, Pîrvu Ion, Nae Doina și alții. MAREȘ TOMA, coresp.; Secerișul e în toi­ sta gospodăria agricolă de stat Luciu Giurgeni din raionul Fetești a început secerișul orzului de toamnă. Brigada experimentală de tractoare compusă din cinci tineri, Voinea Ior­dan, Pană Gheorghe, Ene Popescu, Staicu Dumitru și Miu Răducan, avînd în frunte pe șeful de brigadă Gheorghe Nedelcu, au secerat într-o singură zi suprafața de 46 ha. ort. O HIN­EA COTORDBAI, coresp. . Brigada a primit steagul de fruntașă Colectiviștii din satul Tariverde, raionul Istria, au terminat a doua prășită la porumb, pe aproape întreaga suprafață de 450 ha. Brigada de­ cîm­p condusă de Gheorghe Dara a executat cel mai mare volum­­ de lu­crări și de bună calitate. Pentru suc­­­cesele sale, consiliul de conducere al gospodăriei i-a acordat steagul de fruntașă în muncile agricole. In gospodărie și în sat s-au termi­nat pregătirile pentru recoltat. ‘Ma’și­nile și atelajele au fost reparate a­­proape în întregime de către echipa de fierari condusă­­ de Popescu Gheorghe. Pentru ca sătenii să nu lipsească de la muncile de recoltare care vor începe peste puțin timp, cooperativa a fost aprovizionată cu cele trebuin­­­cioase: încălțăminte, îmbrăcăminte,­­lenjerie, aparate de radio și altele. C. SALI MITRA, coresp.; ^ Momente de neuitat Astăzi membrii coru­lui mixt de amatori din orașul Tolbuhin, R. P. Bulgaria, vor pleca din orașul nostru purtând cu ei mai departe solia prieteniei trainice fră­țești ce leagă popoarele noastre, amintiri dragi, solia artei poporului bulgar. Cele trei zile, în care orașul nostru i-a găzduit, au trecut parcă mai repede decât cele­lalte. Toți cei aproape in nm­ *v.in sjJKA­ialui 1­i oa­meni ai muncit din Con­stanța sau din tară ve­niti la odihnă in sta­țiunile Vasile Roaită și Eforie, care au avut prilejul să audieze imul din spectacolele concert ale acestui cor, ar fi vrut ca timpul să-și oprească trecerea lui firească sau măcar să și-o Înceti­nească, așa incit, să trăiască mai Îndelung momentele în care fie corul în întregime, fie soliștii, prin arta lor in­­terpretică desăvîrșită, prin entuziasmul, opti­mismul și talentul lor creau, aflându-se pe scenă, acea legătură in­timă sufletească cu pu­blicul. Acest lucru atât de frumos, atât de mä­ret, atât de dorit de o­­mul iubitor de frumos, iubitor de muzică mai ales, l-a realizat pe de­plin corul mixt de ama­tori din orașul Tolbuhin. Aprecierile spectatori­lor, fie că era vorba de primul solist, Iordan Mttof, care a interpretat Împreună cu corul cinte­­cul „A venit primăvara“ de compozitori;: "curs Dobrev, despre cea mai tinără membră a corului, solista Chinca Jeleva, de Peter Alexandrof sau de Ianca Mutafova, una dintre cele mai vechi membre ale corului (ac­tivează din anul 1918) au fost unanime, între­gul program a confir­mat încă o dată faptul că am avut în față una dintre cele mai bune for­mații de artiști amatori din țara vecină și prie­tenă. Aplauzele prelun­gite, bisările repetate, chemările insistente la rampă, constituie cel mai bun certificat asupra valorii artistice a acestui cor. Cine oare a-i a trăit cu toată intensitatea bo­găția de sentimente pe care marele Smetana le-a pus în viersul me­lodios al corului țără­nesc din opera „Mireasa vândută", sau cine și-a putut ascunde bucuria imensă și zîmbetul pro­vocat de încîntare, la auzul melodiilor popu­lare romînești „Bată-te legea de naș“ și „lac-așa", interpretate în romînește de cor și soliști, cu multă finețe, corectitudine și simț li­ric ? Legătura strînsă care există intre toate com­partimentele corului, pu­terea de retransmitere fidelă către public a sen­timentelor cuprinse în compozițiile interpretate, arta interpretică în ge­neral, toate acestea au făcut ca publicul spec­tator să rămînă înain­tat de concertele prezen­tate și să păstreze încă mult timp de acum îna­­inte amintirea unor mo­mente de neuitat. I, 6- Pentru întărirea economico-organizatorică a G. A. C. Un rodnic schimb de experiență r A trecut o lună­­ de tind țăranii rru­ncitori din raionul­ Istria n-au Unit să muncească laolaltă pămintul, in cadrul gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole. Era atunci a șasea sărbătoare, al șaselea raion care pășea pe drumul arătat­­ de partid după semnalul pe care-l dăduse cu un an înainte raionul Negru V­odă — primul raion din țară cu agricultura complet cooperativizată. Preocuparea organelor și organi­zațiilor­ de partid, a sfaturilor popu­lare, a tehnicienilor și inginerilor care unitățile lucrează în agricole socialiste din ra­ionul Istria pentru­­ dezvoltarea și în­tărirea din punct­­ de vedere economico-organizatoric a gospodăriilor colective este însă mai veche. De fapt succesul atragerii ce­lei mai mari majorități a țăranilor muncitori în cadrul gospodăriilor co­lective se datorește în primul rînd faptului că ei s-au convins practic de superioritatea acestora, de belșu­gul și bunăstarea pe care munca în comun le-o aduce. "Astfel, despre gospodăriile colective din comunele Mihai Viteazu, Ceamurtia de Jos, Sinoe, din satul Lunca și altele s-a dus vestea pînă peste­­ granițele ra­ionului, ele sînt puternice, dezvol­tate din punct de vedere economico­­organizatoric, devenind iadevărate centre de atracție a țărănimii Tn­un­­citoare. In urmă cooperativizării complete a agriculturii, 'preocuparea condu­cătorilor raformtât pentru întărirea neîncetată a a gospodăriilor 'colective a crescut însă și mai mult. Sarci­nile reieșite din s­chița-plan elaborată de comitetul regional de partid și d­eindrect lansată de­­ către 'm/isfă- rp. 'sau «g»? sa» iubrea președinților de gospodării co­­lective din regiune au constituit principale puncte de plecare în mun­ca comitetului raional de partid și a sfatului popular raional, de în­drumare a gospodăriilor colective, de dezvoltare a acestora pe măsura po­sibilităților. Schimburile de experien­ță organizate pe diferite probleme în raion (autoimpunere, contribuție în muncă etc.) au dat rezultatele cele mai frumoase. Un interesant și rod­nic schimb de experiență a fost or­ganizat de către secția agricolă ra­ion­ală, sub îndrumarea comitetului raional de partid și a sfatului popu­lar raional, în comuna Istria, la o lună de la cooperativizarea a­­griculturii raionului. Au venit în ziua aceea la gospodăria colectivă din Istria toți președinții gospodări­ilor colective din raion: brigadierii zootehnici, brigadieri de cîmp, in­gineri agronomi și tehnicieni.­­A participat și tov. Vasile Onica, prim­­secretar al comitetului raional de par­tid, și tov. M­ilae Radu, președinte­le sfatului popular raional. La început s-a vorbit despre asigu­rarea bazei furajere în scopul dez­voltării creșterii animalelor, tov. in­giner zootehnist Traian Drama din cadrul secției agricole raionale, pre­­zentînd pe această temă au referat cu privire la însilozarea nutrețurilor pentru iarnă. ’Anul trecut, pentru pri­ma oară, colectiviștii­­ din comună St­ride, îndrumați de tehnicianul ’agro­nom, au însilozat' 80 tone stuf com­binat cu lucernă. Nutrețul adminis­trat în iarna trecută animalelor ă .­»«■*­­—»e —1­i.~a­fost de calitate bună, fiind pe cît 3g economicos, pe atît de consistent. Ex­­periența reușise. Tocmai despre a­­cest lucru a vorbit inginerul Dramei, completat apoi de către tehnicianul Nicolae Perifan de la G. A. G. Sinoe, care și-a expus experiiența practică, felul cum a procedat și în acest an la însilozarea pînă acum a unei cantități de 60 tone de 10.­­cernă amestecată cu stuf. Despre același lucru au vorbit și colectiviș­tii din satul Lunca, pentru că și ei au însilozat pînă acu­m­­ 40 tone.­­Apoi participanții la consfătuire au­ asistat la o de­monstrație practică or­g­a­ni­z­at­ă la Gi A.C. din Istria. Și cum­ îin raionul Istriei sînt des­tule suprafețe de stuf nefolosite­­ pînă acum, președinții 'gospodăriilor colec­tive din comunele și satele Pașa­­cîșla, Beidaud, Eschibaba, Cea­­murlid de Jos și altele s-au­­ anga­­­jat și ei să-l înnsilozeze combinat cu­ lucernă. " In a două parte a consfătăirii, in­­ginerul agronom Septimia Tilîcea din­­ gospodăria colectivă din comuna Is­tria a vorbit despre presa de cără­midă pe care colectiviștii din locali­tate au primit-o în dar­­ de la mem­brii cooperativei agricole de produc­­­­ție din comuna Carapelit, raionul Tolbuhin (R. P. Bulgaria). Darul primit de colectiviștii din Istria ex­primă prietenia frățească dintre po­porul nostru și cel bulgar și pre­zintă o deosebită importanță în ceea ce privește realizarea planului­­ de construcții al gospodăriilor colective și dezvoltarea acestora din punct de vedere economico-organizatoric. (Continuare în gag­­ă Il­­aj După o lună de la cooperativizarea completă a agriculturii raionului Istria

Next