Dobrogea Nouă, iulie 1957 (Anul 10, nr. 2781-2806)
1957-07-02 / nr. 2781
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL X Nr. 2781 MARȚI 2 IULIE 1957 4 pagini 20 bani Noi succese în cooperativizarea agriculturii raionului Tulcea (prin telefon) • O NOUA COMUNA COMPLET COOPERATIVIZATA • ALTE 322 DE FAMILII ȘI-AU DAT ADEZIUNEA LA UNA DIN FORMELE COOPERATISTICE DE MUNCA. • PROCENTUL DE COOPERATIVIZARE PE RAION A AJUNS LA 93 LA SUTA. IN ULTIMELE DOUA ZILE — NE COMUNICĂ PRIN TELEFON CORESPONDENTUL NOSTRU I. MANOLIU — S-AU OBȚINUT NOI SUCCESE PE LINIA COOPERATIVIZĂRII AGRICULTURII RAIONULUI TULCEA. NUMAI IN ACESTE ULTIME DOUA ZILE S-AU MAI ÎNSCRIS, ,ATIT IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE CIT ȘI IN ÎNTOVĂRĂȘIRILE AGRICOLE ALTE 322 DE FAMILII DE ȚARĂNI CU GOSPODARII INDIVIDUALE. TOT IN ACEASTA VREME, IN COMUNA CETALCHIOI AU INTRAT IN UNITĂȚILE COOPERATISTE DE LUCRARE A PAMINTULUI ȘI I ULTIMELE 134 DE FAMILII ȘI CU ACEASTA S-A TERMINAT COOPERATIVIZAREA ȘI IN PENULTIMA COMUNA DIN RAION. MUNCA PENTRU COOPERATIVIZARE SE DUCE ACUM IN COMUNA [1 CHILIA VECHE ȘI IN RAZA ORAȘULUI TULCEA. * CU ACESTE NOI SUCCESE PROCENTUL DE COOPERATIVIZARE PE RAION A AJUNS LA 93 LA SUTA. IN CURIND SE VA ♦ SĂRBĂTORI TERMINAREA COMPLETA A COOPERATIVIZĂRII PE ♦ 1 ÎNTREAGA REGIUNE. Realizări în sectorul zootehnic la G.A.S. Peștera In lumina Plenarei C. C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956, muncitorii, tehnicienii și inginerii din G.A.S. Peștera au înțeles să depună zi de zi eforturi susținute pentru a realiza și depăși cu mult sarcina de plan. In sectorul taurin, la lapte de vacă, față de producția planificată de 70.000 litri pe întregul an, s-au realizat pînă în momentul de față 61.005 litri. Merită să fie evidențiați mulgătorii Soamca loan, Timaru loan și Vatră Dumitru, care zilnic depășesc planul. De asemenea, în sectorul porcin, față de cei 600 purcei planificați la prima fătare s-a obținut un număr de 1.205, real..IU111UIU-50 UCUI uuau pianuri. Astfel, îngrijitorul Florea Nicolae a obținut de la cele 24 scroafe ale sale un număr de 250 purcei, deci aproape 11 purcei pe cap de scroafă. Rezultate frumoase a obținut și tov. Geotlaus Ana care a realizat 9,6 purcei pe cap de scroafă. In sectorul ovin, tunsul s-a terminat iar de la cele 3.921 oi s-a obținut o cantitate de î .500 kg. lirici revenind deci 2,8 kg. pe cap de oaie. Ing. MANEA VASILE. și GILCA., coresp. . Autobusele zburau nu altceva: 1 parcă erau doi căluți năzdrăvani Idio ,poveste care se luaiseră la întrecere. Care va fi primul, care 1 aleargă mai iute ? încă nu se hotărîse a cui este întîietatea. I Pionierii din cele 2 mașini stăteau 1 parcă cu sufletul la gură ! — Uite mașina noastră e în «frunte sîc, sîc, ați rămas în urmă !... Copii. Haideți să cîntăm ceva! Sigur. Săriră mai multe voci. Să cîntăm „Nea Alecu". Și cîîntecul izbucni puternic, să -udă evreii din autobusul din urmă. „Nea Aeo nea Alecu Tunde oaia și berbecul". Veselia e 'de nedescris. Ochii copiilor strălucesc de fericire. Dar ce S-a întîmplat? Cîntecul atît de voios, se fringe și deodată toți pionierii sar în picioare parcă împinși •de urî resort. — Ce faci nene șofer? Ce faci? Nu vezi că ne întrec ceilalți ? — Dă-i nene viteză ! — Hai nene’, te rugăm L. Și pumnii mici bat în geamul din spatele șoferului, iar vocile care mai de care mai rugătoare și mai ademenitoare cauți să-l înduplece pe i „nenea șoferul" să nu-i facă "de rușine, să nu-i scoată codași. Zadarnic ! Celălalt futobus a și trecut pe lângă ei, 1. geamuri cu mutrișoarele obraznic de triumfătoare , ale celor care dar replica proaspeților codași. — „Nea Alecu-i supărat Toată ziua n-a mîncat!“... Și mașina zboară mai departe 1 urmărită de atîția ochi întristați ! O clipă de tăcere. A poi, de undeva ! dintr-un colț al rușinii se aude o ( melodie cu frunzele mălin purtate de vînt. Glasului inguratec i se alătură treptat albiei și în curînd ( cu toții cîntă. • ) lor ciocanele și strungurile prindeau glas și cîntecul lor înaripa visele frumoase ale pionierilor ce parcă se și vedeau oameni mari lucrînd în minunate uzine. Cu altă părere de rău s-a despărțit de strunguri Trifu Gh., „matematicianul“ clasei, numai el știe! Dar lasă numai, să fie el mare că tot la ele se va întoarce! Va fi poate un inovator sau un inginer de seamă. Așa învață el la școală să fie folositor societății. ...piatra în flăcări La fabrica „Cimentul păcii" alte lucruri noi și interesante au văzut. Iată, nici cimentul nu mai este pentru ei o taină. Ochii lor atenți urmăresc întregul proces de fabricație : de la piatra de calcar încinsă de flăcările puternice, pînă la praful cenușiu, cimentul, cu ajutorul căruia se fac atîtea construcții. Cine știe dacă peste cîțiva ani alți pionieri veniți să viziteze fabrica, nu vor fi întîrmpinați de inginerii Jarnea Cornel sau Trifan Gheorghe______________________ Filă de carnet Copii în vacanță Povestiri despre mașini și... Așa se întorceau din excursia lor , elevii claselor a 11-a ale școlilor nr. I și II mixte di Constanța. O lume nouă, deosebit de frumoasă nu se înfățișase privitior. Bănuiseră ei încă de mult aciastă lume, de cînd mîinile aspre e muncă ale <? părinților îi alintau ți strîngeau la piept. Deși o bănuiseă, nu-și închipuiseră cît de intensantă, cît de () legată cu viața de boare zi poate fi această lume. Ce poate fi mai interesant decit să vii cum se faci mașinile atît de neclare aerienii știrii ? Și ei au văzu, <? La I.M.U.M. ei au fst inițiați în tainele construirii acelor mașini. ( In mîinile pricepute a. muncitori- 0 Cu patru zile mai devreme La fabrica de biscuiți„Munca" din Constanța, planul producției globale pe luna iunie a fost realizat în proporție de 100 la sută la data de 26 iunie 1957, iar pe sortimente, planul a fost realizat pînă la această dată astfel: la biscuiți populari în proporție de 109 la sută, la biscuiți „Eugenia“ în proporție de 111,72 la sută și la „peștișori" în proporție de 104,5 la sută. In obținerea acestor succese un aport important a adus brigada condusă de meșterul de fabricație Marcu Ilie, care și-a realizat norma în medie în luna iunie în procent de’ 115 la sută zilnic. Printre tovarășele fruntașe în această brigadă care au obținut importante depășiri de normă, se numără și Pașca Maria, ajutoare de frămîntătoare, care și-a depășit norma zilnică cu 25-30 la sută, Geavidao Srif, vălțuitoare, cu 25-30 la sută, Mîndru Ana, ambalatoare, cu 80-90 la sută și Gurzău Maria, ștanțatoare, cu 25-30 la sută. 1 Lucrări de electrificare Nu de multă vreme, prin cîteva comune ale raionului Fetești, tot mai des erau văzuți muncitorii electricieni ai I.C.R.C.-ului. Mai întîi prin comuna Sudiți a pornit vorba: „Știi că vom avea și noi lumină electrică?“ Acum pentru orice sătean aceasta a devenit o certitudine. In comunele Chioara și Cegani a început organizarea viitoarelor șantiere și aprovizionarea lor cu materialele necesare lucrărilor. E prevăzut a se începe lucrări de electrificare în cartierul gării Fetești și sunt de asemenea în perspectivă Gura Ialomiței și Hagieni sat. Pentru munca lor conștiincioasă merită a fi evidențiați șeful de echipă Cristache Pavel și muncitorii electricieni Teacă Ion și Lepădatu Virgil. Prin muncă voluntară în mai toate circumscripțiile dîn orașul nostru, comitetele de stradă, cetățenii se sfătuiesc pentru a face străzile și cartierul lor cît mai frumoase. Așa, de pildă, tov. Șerban Ecateriria din circumscripția nr. 81, cartierul Tăbăcărie, a ținut o consfătuire cu gospodinele, în care au discutat problemele obștești ale circumscripției. Pe strada Răchitaș Lenin era are Ioc colț cu Bulevardul virări în suprafața de 700 m. p. pe care se’ depozita’ gunoi. Gospodinele Popescu Ileana, Ioachimescu Virginia, Vișafi Maria’, Telebai Ileana și altele, îm frunte’ cu comunistul Ciupitu Nicolae’, au dat foc gunoaielor, au adus pămînt și pietriș și au început construirea unnui parc de toată frumusețea. Parcul a fost împrejmuit cu uin gard viu din arbuști și s-au sădit flori. Brăduleții verzi și trei bănci oferă locuitorilor uni bun prilej de odihnă. In această acțiune gospodinele au fost ajutate de căruțașul Ciucă N. și de tov. Petre Tufiș. G. S., coresp. Cu gîndul spre orașul Festivalului O boare răcoroasă dar plăcută adie spre maiul încins de soare. Pescărușii se zbenguiesc veseli în aer, se apropie de mal și parcă mirați de zgomotul strident al ciocanelor pneumatice de nituit de pe docuri, după ce aruncă cîte o privire asupra sutelor de muncitori, se îndepărtează iar spre larg. Muncitorii de la L.N.M.C. dau ultimele bătălii pentru a realiza la timp planul pe luna iunie. O muncă plină de elan se observă în special în rîndul tineretului. Ei întîmpină cel de-al VI-lea Festival al Tineretului și Studenților cu noi succese în muncă. Dintre cele 7 brigăzi U.T.M. existente în S.N.M.C., nu putem trece cu vederea brigada de lăcătuși condusă de atemistul Hogea Ion. Această brigadă își depășește în medie norma zilnică cu peste 180 la sută, iar prin cele 3 inovații făcute de Hogea Ion, brigada a reușit să mărească de 10 ori productivitatea muncii și să aducă economii de 20.000 lei numai într-o singură lună. Pentru aceste succese brigada U.T.M. condusă de Hogea Ion a primit drapelul de brigadă fruntașă în producție. Desigur că mai sunt și alte brigăzi U.T.M. care obțin succese importante, de pildă cea condusă de Dinu Dumitru, de la montaj bord, sau brigada condusă de mecanicul Enciu Gheorghe, tot de la montaj bord și altele. Pentru meritele sale în muncă cît și pentru activitatea depusă în cadrul organizației U.T.M. din L.N.M.C., tov. Hogea Ion a fost ales de către tinerii șantierului ca reprezentant al tineretului de la S.MMVSC., pentru a face parte din delegația R.P.R. care va pleca să reprezinte culorile patriei noastre la marea întîlnire cu tineretul lumii, ce va avea loc la Moscova. (Continuare în pag. L II-a) . (Continuare în pag. a II-a) mii Iin jiuim Orzul de toamnă s'-a gat. Utemiștii Constantin bucurat cînd au constatat începe (în medalion). Poate avea răgaz un dul muncii lui de un an, plinea poporului nostru omul conștient, pentru copt, numai bun de a fi secerat și ío Diaconu și Gheorghe Gheorghiu s-au că bobul s-a întărit și secerișul poate iar apoi s-au apucat de treabă, utemist cînd e vorba să stringă rarecoltale gospodăriei agricole de stat, muncitor ? Fără îndoială că nu. Pentru mecanizatorii harnici perioada a(Continuare în pag. a II-a) Vă interesează pregătirile tineretului lumii pentru Festivalul Mondial de la Moscova? Citiți în acest număr al ziarului nostru pagina speciala :, Festival11 în ultima vreme, in fiecare zi, pe poarta fabricii de conserve de legume „Dunărea“ intră zeci de căruțe și camioane care aduc din raion legume contractate sau achiziționate de la producători. Se descarcă în grabă și iau drumul înapoi. Munca colectivului de lucrători de la această fabrică începe abia acum: pregătirea legumelor pentru conserve. Pentru a face față producției de vîrf, lucrătorii de aici muncesc cu un elan deosebit, organizați în trei schimburi de muncă. Ei au reușit ca încă de la 20 ale lunii acesteia, cu 10 zile înainte de vreme, să îndeplinească și să depășească planul de producție pe tot semestrul. Demne de laudă sunt eforturile depuse de muncttorii G. H.iriton, Florica și Livia Gheorghe, Geta Gilea, Vasilica Căpătuș și altele care lucrează la mașinile de închis cutii și care și-au realizat planul între 120 și 170 la sută. Nu s-au lăsat mai prejos nici sterilizatorii Lovin Vasile, Irimia Nicolae și Burdea Ilie, care și-au depășit și ei sarcinile de plan cu peste 160 la sută. "■" Cu planul semestrial îndeplinit Mai devreme cu 10 zile In INTIMPINAREA CELUI DE-AL 6-lea festival Pregătirile, Ansamblului de danssuri dl O.T.M. pentru concursul in vederea Festivalului Mondial al tineretului și Studisiților pentru Pace și Prietenie de la Moscova. Vești din satul Cegani Noi cereri în gospodăria colectivă Datorită muncii de lămurire dusă de organizația de partid din satul Cegani, raionul Fetești, în ultimul timp au intrat în gospodăria colectivă „Brazdă nouă" încă cinci familii de țărani întovărășiți. Printre aceștia se numără Stănescu Cristu, Ioniță ,Tatu, Nedelcu Stelică. Importante valorificări Membrii gospodăriei colective din Cegani au valorificat pînă în prezent 12.500 kg. lapte de oaie prin I.C.I.L., primind în schimb suma de 30.000 lei. Prin cooperativă s-au valorificat 1.259 kg. lună, primindu-se 60.000 lei. In afară de aceste produse au mai fost valorificate 8.500 kg. lapte de vacă, 200 miei,4000 kg. ceapă, 5.000 bucăți ouă, 650 kg. carne de pasăre. In urma acestor valorificări, gospodăria colectivă a putut să dea drept avans pe lunile mai și iunie, cîte 5,50 lei la zi-muncă. Pionierii ajută . Pionierii și școlarii din satul Cogani sprijină construirea școlii elementare. Ei ajută la căratul cărămizilor și pămîntuluii. Pînă în prezent au transportat 20.000 bucăți cărămizi de la cuptoarele ce se găsesc în comuna vecină. Tot ei au ajutat la fărămițatul celor 3 vagoane de pămînt. Printre pionierii care au muncit se numără Costin Iordache, Maziliu Gheorghe, Pîrvu Ion, Nae Doina și alții. MAREȘ TOMA, coresp.; Secerișul e în toi sta gospodăria agricolă de stat Luciu Giurgeni din raionul Fetești a început secerișul orzului de toamnă. Brigada experimentală de tractoare compusă din cinci tineri, Voinea Iordan, Pană Gheorghe, Ene Popescu, Staicu Dumitru și Miu Răducan, avînd în frunte pe șeful de brigadă Gheorghe Nedelcu, au secerat într-o singură zi suprafața de 46 ha. ort. O HINEA COTORDBAI, coresp. . Brigada a primit steagul de fruntașă Colectiviștii din satul Tariverde, raionul Istria, au terminat a doua prășită la porumb, pe aproape întreaga suprafață de 450 ha. Brigada de cîmp condusă de Gheorghe Dara a executat cel mai mare volum de lucrări și de bună calitate. Pentru succesele sale, consiliul de conducere al gospodăriei i-a acordat steagul de fruntașă în muncile agricole. In gospodărie și în sat s-au terminat pregătirile pentru recoltat. ‘Ma’șinile și atelajele au fost reparate aproape în întregime de către echipa de fierari condusă de Popescu Gheorghe. Pentru ca sătenii să nu lipsească de la muncile de recoltare care vor începe peste puțin timp, cooperativa a fost aprovizionată cu cele trebuincioase: încălțăminte, îmbrăcăminte,lenjerie, aparate de radio și altele. C. SALI MITRA, coresp.; ^ Momente de neuitat Astăzi membrii corului mixt de amatori din orașul Tolbuhin, R. P. Bulgaria, vor pleca din orașul nostru purtând cu ei mai departe solia prieteniei trainice frățești ce leagă popoarele noastre, amintiri dragi, solia artei poporului bulgar. Cele trei zile, în care orașul nostru i-a găzduit, au trecut parcă mai repede decât celelalte. Toți cei aproape in nm *v.in sjJKAialui 1i oameni ai muncit din Constanța sau din tară veniti la odihnă in stațiunile Vasile Roaită și Eforie, care au avut prilejul să audieze imul din spectacolele concert ale acestui cor, ar fi vrut ca timpul să-și oprească trecerea lui firească sau măcar să și-o Încetinească, așa incit, să trăiască mai Îndelung momentele în care fie corul în întregime, fie soliștii, prin arta lor interpretică desăvîrșită, prin entuziasmul, optimismul și talentul lor creau, aflându-se pe scenă, acea legătură intimă sufletească cu publicul. Acest lucru atât de frumos, atât de märet, atât de dorit de omul iubitor de frumos, iubitor de muzică mai ales, l-a realizat pe deplin corul mixt de amatori din orașul Tolbuhin. Aprecierile spectatorilor, fie că era vorba de primul solist, Iordan Mttof, care a interpretat Împreună cu corul cintecul „A venit primăvara“ de compozitori;: "curs Dobrev, despre cea mai tinără membră a corului, solista Chinca Jeleva, de Peter Alexandrof sau de Ianca Mutafova, una dintre cele mai vechi membre ale corului (activează din anul 1918) au fost unanime, întregul program a confirmat încă o dată faptul că am avut în față una dintre cele mai bune formații de artiști amatori din țara vecină și prietenă. Aplauzele prelungite, bisările repetate, chemările insistente la rampă, constituie cel mai bun certificat asupra valorii artistice a acestui cor. Cine oare a-i a trăit cu toată intensitatea bogăția de sentimente pe care marele Smetana le-a pus în viersul melodios al corului țărănesc din opera „Mireasa vândută", sau cine și-a putut ascunde bucuria imensă și zîmbetul provocat de încîntare, la auzul melodiilor populare romînești „Bată-te legea de naș“ și „lac-așa", interpretate în romînește de cor și soliști, cu multă finețe, corectitudine și simț liric ? Legătura strînsă care există intre toate compartimentele corului, puterea de retransmitere fidelă către public a sentimentelor cuprinse în compozițiile interpretate, arta interpretică în general, toate acestea au făcut ca publicul spectator să rămînă înaintat de concertele prezentate și să păstreze încă mult timp de acum înainte amintirea unor momente de neuitat. I, 6- Pentru întărirea economico-organizatorică a G. A. C. Un rodnic schimb de experiență r A trecut o lună de tind țăranii rruncitori din raionul Istria n-au Unit să muncească laolaltă pămintul, in cadrul gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole. Era atunci a șasea sărbătoare, al șaselea raion care pășea pe drumul arătat de partid după semnalul pe care-l dăduse cu un an înainte raionul Negru Vodă — primul raion din țară cu agricultura complet cooperativizată. Preocuparea organelor și organizațiilor de partid, a sfaturilor populare, a tehnicienilor și inginerilor care unitățile lucrează în agricole socialiste din raionul Istria pentru dezvoltarea și întărirea din punct de vedere economico-organizatoric a gospodăriilor colective este însă mai veche. De fapt succesul atragerii celei mai mari majorități a țăranilor muncitori în cadrul gospodăriilor colective se datorește în primul rînd faptului că ei s-au convins practic de superioritatea acestora, de belșugul și bunăstarea pe care munca în comun le-o aduce. "Astfel, despre gospodăriile colective din comunele Mihai Viteazu, Ceamurtia de Jos, Sinoe, din satul Lunca și altele s-a dus vestea pînă peste granițele raionului, ele sînt puternice, dezvoltate din punct de vedere economicoorganizatoric, devenind iadevărate centre de atracție a țărănimii Tnuncitoare. In urmă cooperativizării complete a agriculturii, 'preocuparea conducătorilor raformtât pentru întărirea neîncetată a a gospodăriilor 'colective a crescut însă și mai mult. Sarcinile reieșite din schița-plan elaborată de comitetul regional de partid și deindrect lansată de către 'm/isfă- rp. 'sau «g»? sa» iubrea președinților de gospodării colective din regiune au constituit principale puncte de plecare în munca comitetului raional de partid și a sfatului popular raional, de îndrumare a gospodăriilor colective, de dezvoltare a acestora pe măsura posibilităților. Schimburile de experiență organizate pe diferite probleme în raion (autoimpunere, contribuție în muncă etc.) au dat rezultatele cele mai frumoase. Un interesant și rodnic schimb de experiență a fost organizat de către secția agricolă raională, sub îndrumarea comitetului raional de partid și a sfatului popular raional, în comuna Istria, la o lună de la cooperativizarea agriculturii raionului. Au venit în ziua aceea la gospodăria colectivă din Istria toți președinții gospodăriilor colective din raion: brigadierii zootehnici, brigadieri de cîmp, ingineri agronomi și tehnicieni.A participat și tov. Vasile Onica, primsecretar al comitetului raional de partid, și tov. Milae Radu, președintele sfatului popular raional. La început s-a vorbit despre asigurarea bazei furajere în scopul dezvoltării creșterii animalelor, tov. inginer zootehnist Traian Drama din cadrul secției agricole raionale, prezentînd pe această temă au referat cu privire la însilozarea nutrețurilor pentru iarnă. ’Anul trecut, pentru prima oară, colectiviștii din comună Stride, îndrumați de tehnicianul ’agronom, au însilozat' 80 tone stuf combinat cu lucernă. Nutrețul administrat în iarna trecută animalelor ă .»«■*—»e —1i.~afost de calitate bună, fiind pe cît 3g economicos, pe atît de consistent. Experiența reușise. Tocmai despre acest lucru a vorbit inginerul Dramei, completat apoi de către tehnicianul Nicolae Perifan de la G. A. G. Sinoe, care și-a expus experiiența practică, felul cum a procedat și în acest an la însilozarea pînă acum a unei cantități de 60 tone de 10.cernă amestecată cu stuf. Despre același lucru au vorbit și colectiviștii din satul Lunca, pentru că și ei au însilozat pînă acum 40 tone.Apoi participanții la consfătuire au asistat la o demonstrație practică organizată la Gi A.C. din Istria. Și cum îin raionul Istriei sînt destule suprafețe de stuf nefolosite pînă acum, președinții 'gospodăriilor colective din comunele și satele Pașacîșla, Beidaud, Eschibaba, Ceamurlid de Jos și altele s-au angajat și ei să-l înnsilozeze combinat cu lucernă. " In a două parte a consfătăirii, inginerul agronom Septimia Tilîcea din gospodăria colectivă din comuna Istria a vorbit despre presa de cărămidă pe care colectiviștii din localitate au primit-o în dar de la membrii cooperativei agricole de producție din comuna Carapelit, raionul Tolbuhin (R. P. Bulgaria). Darul primit de colectiviștii din Istria exprimă prietenia frățească dintre poporul nostru și cel bulgar și prezintă o deosebită importanță în ceea ce privește realizarea planului de construcții al gospodăriilor colective și dezvoltarea acestora din punct de vedere economico-organizatoric. (Continuare în gagă Ilaj După o lună de la cooperativizarea completă a agriculturii raionului Istria